INTRODUCERE

Exploatarea lemnului, ca proces de productie, se întreprindre în scopul extragerii d

in cuprinsul fondului forestier al lemnului brut necesar industriilor prelucrato
are sau consumatorilor directi, în conditii impuse de cerintele de realizare a int
erventiilor silvotehnice si de protectie a mediului natural pe care este grefata
padurea. În cadrul acestui proces, cu caracter industrial-extractiv, lemnul din a
rborii destinati valorificari suporta, pe de o parte, o deplasare în locuri accesi
bile livrarii diversilor solicitanti.
Tehnologia de exploatarea a lemnului cuprinde ansamblul de principii , metode, p
rocedee, reguli, conditii tehnice etc., care se aplica sau se impun în procesul de
productie al exploatarii lemnului.

PARTEA 1
ELEMENTE DE BAZA PRIVIND TEHNOLOGIA DE EXPLOATAREA A LEMNULUI
CAPITOLUL 1
PROCESUL DE PRODUCTIE AL EXPLOATARII LEMNULUI

1.1 Structura procesului de productie al exploatarii lemnului

Procesul de productie al exploatarii lemnului, ca urmare a complexitatii conditi
ilor în care se desfasoara, presupune o serie de transformari si deplasari ale lem
nului supus valorificarii. Ca atare vom distinge în structura sa procese partiale,
caracterizate prin obiective tehnologice si locuri de desfasurare distincte. Ac
este procese partiale sunt: recoltarea, colectarea, lucrarile de platforma prima
ra, transportul tehnologic si lucrarile în centrele de sortare si preindustrializa
re a lemnului.
La realizarea procesului de productie al exploatarii lemnului în ansamblul sau, cât
si a proceselor partiale componente, se deosebesc doua laturi principale, care s
unt în strânsa legatura si se conditioneaza reciproc: procesul tehnologic si procesu
l de munca.
Prin proces tehnologic se întelege acea latura a procesului de productie, care rep
rezinta transformarea directa, cantitativa si calitativa, a obiectului muncii (
modificarea formei, gruparii, amplasarii, deplasarea în spatiu, etc.). Prin proce
s de munca se întelege acea latura a procesului de productie, care reprezinta act
ivitatea executantului individual sau colectiv. Din punct de vedere al tehnologi
ei exploatarii lemnului, procesele de productie sunt tratate în primul rând ca proce
se tehnologice, în cazuri concrete ele reprezentând de fapt o aplicare a acesteia. A
sadar, procesele partiale precizate ale procesului de productie vor fi abordate
ca procese tehnologice, nefiind însa neglijatele aspectele de munca conexe.
Recoltarea este procesul prin care arborii destinati extragerii sunt doborâti si d
upa caz, curatati de craci si sectionati.
Colectarea constituie procesul de deplasare a lemnului de la locul recoltarii (
de la cioata) pâna la cele de transportcu caracter permanent ( drum auto, cale fer
ata forestiera, curs de apa navigabil). Deplasarea se face pe trasee naturale si
pe cai de colectare, reprezentate de linii de funicular, drumuri de tractor, dr
umuri de atelaje. Caile de colectaremai sunt denumite si instalatii pasagere marcân
du-se prin aceasta caracterul temporar al utilizarii lor, numai pe durata lucrar
ilor de exploatare. În ultimul timp s-a trecut însa tot mai mult la deschiderea unor
culoare de exploatare în arborete, înca de la primele curatiri, culoare care sunt f
olosite pentru colectarea lemnului la toate interventiile ulterioare.
La jonctiunea caii de colectare cu calea de transport se amplaseaza platforma pr
imara (depozit primar), reprezentând o surafata de teren, amenajata în mod special p
entru a permite executarea lucrarilor de pregatire si încarcare a materialului lem
nos în mijloacele de transport. Aceste lucrari alcatuiesc procesul denumit lucrari
de platforma primara . Denumirea se justifica prin faptul ca lemnul suporta aici
o prima transformare majora, respectiv o aducere la forme si dimensiuni corespun
zatoare cerintelor de transport. În literatura de specialitate straina, platformel
e au diverse denumiri: suprafata de depozitare, depozit de sus, punct de încarcare
,etc.
Recoltarea, colectarea si lucrarile pe platforma primara se desfasoara în cadrul s
antierului de exploatare. Teritorial, santierul de exploatare cuprinde parchetul
, respectiv suprafata pe care se gasesc arbori destinati exploatarii, caile de c
olectare a lemnului si una sau mai multe platforme primare. Santierul cuprinde d
e asemenea toate instalatiile, constructiile si amenajarile necesare executarii
lucrarilor. Uneori, santierul se organizeaza pentu doua sau mai multe parchete a
propiate, exploatate concomitent sau succesiv. În cazul parchetelor departate de c
alea de transport, platformele primare sunt în afara limitelor parchetului, ca si
traseele de colectare care asigura accesul la acestea. În terminologia uzuala, sa
ntierul de exploatare este identificat cu parchetul, desi acest ultim termen are
o acceptiune de baza, silvica. Se poate aprecia, de asemenea, ca termenul santie
r de exploatare este mai adecvat, deoarece exprima caracterul industrial al activ
itatii de exploatare a lemnulul si se aliniaza terminologiei moderne.
Transportul tehnologic este procesul de deplasare a lemnului de la platforma pri
mara a santierului de exploatare la un centru de sortare si preindustrializare a
lemnului sau direct la beneficiari. Se efectueaza în majoritatea cazurilor pe dru
muri auto (forestiere sau publice) si într-o proportie foarte redusa pe cai ferate
forestiere si pe apa, cu mijloace de transport fluvial.
Centrele de sortare si preindustrializare a lemnulul (CSPL) sunt unitati de lucr
u cu caracter permanent, unde se concentreaza lemnul în piese lungi (trunchiuri, c
atarge), transportat de la parchet. Aici se executa lucrari de realizare a sorti
mentelor de lemn brut (produsul exploatarii lemnului), care sunt expediate benef
iciarilor. C.S.P.L.-urile sunt dotate cu utilaje si instalatii de mare randament
, unele chiar cu linii tehnologice semiautomatizate . Cuprind si sectii anexe, unde
se obtin si unele produse prelucrate, de mai mica complexitate. Lucrarile din C
.S.P.L.-uri sunt denumite de preindustrializare , deoarece aici lemnul se definitiv
eaza ca materie prima pentru procesele de industrializare propriu-zisa a lui, în u
nitile de prelucrare apartinând industriei lemnului. În literatura straina de specia
litate, C.S.P.L.-urile sunt denumite: depozit central, depozit de jos, depozit f
inal.
În exploatarile forestiere din tara noastra se întâlnesc si cazuri când transportul tehn
ologic se executa pe doua cai diferite de transport forestier (drum auto foresti
er - cale ferata forestiera si invers). În aceste situatii, la jonctiunea dintre c
ele doua cai diferite de transport se amenajeaza un depozit intermediar , unde se e
xecuta operatii de transbordare a lemnului.
Procesele de exploatare cuprind operatii specifice, care sunt actiuni tehnologic
e si de munca reprezentând un anumit stadiu al procesului, executate de un acelasi
 executant individual sau colectiv, pe un anumit loc de munca, fobosind aceleasi
utilaje si unelte de munca, în cadrul aceleiasi tehnologii, obiectul muncii atingân
d o anumita stare de transformare sau pozitionala.
Recoltatea este alcatuita din operatiile de doborâre, curatire de craci si section
are. Daca lemnul este colectat din padure sub forma de arbori întregi sau parti de
arbori, ultimele doua operatii lipsesc, respectiv sunt executate partia la cioa
ta.
Doborârea este operatia de desprindere a legaturii arborelui cu solul. Curatirea d
e craci consta în înlaturarea prin taiere a cracilor, vârfurilor si cioturilor ( cepuril
or la rasinoase, de unde si denumirea de cepuit ). Sectionarea arborilor la cioata e
ste operatia de fragmentare a acestora în piese de forme si dimensiuni impuse de c
apacitatea mijloacelor de colectare, coroborata cu conditiile silvice. Operatiil
e de recoltare se executa semi- mecanizat, cu ferastraie portabile, sau mecaniza
t, cu masini multifunctionale de recoltare a lemnului (MMRL).
Colectarea lemnului cuprinde operatiile de adunat si apropiat, adeseori interven
ind si o operatie intermediara denumita scos.
Adunatul constituie prima deplasare a lemnului de la locul de recoltare (cioata)
, fie pentru formarea directa a sarcinilor la un mijloc mecanizat de colectare,
tractor sau funicular, fie pentru o concentrare prealabila a lemnului în tasoane (
gramezi mai mult sau mai putin ordonate de lemn), pachete de piese, de regula la
o cale de colectare, în vederea unei deplasari ulterioare pe aceasta cale. În primu
l caz, adunatul se efectueaza cu troliul montat pe tractor sau prin tras lateral
cu cablul tragator al funicularului, iar în al doilea caz, cu atelaje (tras cu at
elaje), prin alunecare libera (adunat cu tapina sau corhanire), cu trolii indepe
ndente, minitractoare. Caracteristic pentru adunat este faptul ca se efectueaza
pe distante scurte, în general sub 100 m, pe trasee naturale, dispersate.
Apropiatul este operatia de deplasare pe cai speciale amenajate a materialulul l
emnos de la locurile în care a fost concentrat prin adunat pâna la platforma primara
. În mod curent se folosesc mijloace de mare randament, tractoare sau funiculare,
caile de colectare respective (drumuri de tractor, linil de funicular) având trase
e bine determinate. Distantele de apropiat sunt relativ lungi, la aceasta operat
ie înregistrându-se principalul efort de transport în cuprinsul santierului de exploat
are.
În conditiile exploatarilor forestiere din tara noastra, cu densitate recusa a cai
lor de transport si, implicit, cu distante lungi de colectare, exista si situati
i, mai ales în regiunea de munte, când între adunat si apropiat se înterpune înca o operat
ie, denumita scos. Prin aceasta operatie se preia cu tractorul, funicularul sau
cu atelaje, lemnul adunat, care este deplasat, în continuare, pâna la un traseu de a
propiat, situatiile caracteristice fiind urmatoarele:
- scos cu funicularul pâna la un drum de tractor pe care se face apropiatul;
- scos cu tractorul pâna la o linie de funicular în pozitie de apropiat;
- scos cu atelaje pâna la o linie de funicular sau drum de tractor a lemnulu
i adunat anterior prin corhanire;
- scos-apropiat cu funiculare in releu (un funicular în pozitie de scos , celal
alt în pozitie de apropiat ).
Colectarea lemnulul poate fi realizata si numai într-o singur etapa, apropiatul, i
n situatii particulare cum sunt:
- apropiat cu tractorul direct de la cioata, in conditii de teren si silvo
tehnice favorabile (teren tare sau înghetat, taieri rase, etc.);
- apropiat cu tractorul lemn recoltat cu masini multifunctionala si tasona
t de-a lungul culoarelor de exploatare.
Lucrarile pe platforma primara constau din urmatoarele operatii:
- curatirea de craci, când este transferata total sau partial de la recoltar
e;
- sectionarea în lungimi reclamate de mijloacele de transport;
- manipularea si pregatirea pentru încarcat (stivuire) a lemnulul rotund;
- alte operatii, în unele cazuri: tocarea sau mangalizarea lemnului marunt,
fasonarea cracilor în snopi, fasonarea lemnului de steri.
Transportul lemnului cuprinde ca operatii: încarcarea, transportul propriu-zis si
descarcarea.
În C.S.P.L.-uri se executa operatii cum sunt: receptia materialulul lemnos, sortar
ea, sectionarea, cojirea, despicarea, pachetizarea, manipularea sau transportul
intern, stivuirea, încarcarea în mijloace de transport la beneficiar etc.
Operatiile de curatire de craci, sectionare, cojire, despicare, indiferent de lo
cul unde se executa, se numesc global operatii de fasonare a lemnului, denumire
care exprima faptul ca aceste lucrari post-doborâre au ca obiect diverse modificar
i ale formei si dimensiunilor lemnului supus exploatarii, astfel ca în final sa se
ajunga la sortimentele definitive de lemn brut.
Structura procesului de productie poate fi adâncita în continuare prin împartirea oper
atiilor în faze. Faza este o subdiviziune a operatiei, care se caracterizeaza prin
folosirea aceleiasi unelte de lucru si aplicarea aceluias regim tehnologic, obi
ectul muncii suportând o singura transformare tehnologica. Fazele operatiunilor de
exploatare vor fi precizate în capitolele ce vor trata tehnica de executie a aces
tor operatii.
1.2. Caracteristicile masei lemnoase supuse procesului de exploatare
În procesul de productie al exploatarii lemnului obiectul muncii constituie lemnul
provenit din arborii destinati valorificarii, denumit curent masa lemnoasa (bio
masa lemnoasa) de exploatat sau de pus în valoare. Din punct de vedere al producti
ei silvice, masa lemnoasa ce se exploateaza anual se clasifica în produse principa
le, secundare si accidentale, în raport cu natura provenientei.
Produsele principale reprezinta masa lemnoasa exploatata în cadrul taierilor de re
generare. Se caracterizeaza prin volume mari la hectar si pe fir, calitatea supe
rioara a lemnului, ceea ce se rasfrânge pozitiv asupra rentabilitatii lucrarilor d
e exploatare.
Produsele secundare provin din taierile de îngrijire a arboretelor reprezentate de
rarituri. Volumele mici de masa lemnoasa exploatata la hectar si ale arborilor
extrasi, ca si situarea acestora în arborete foarte dese, fac ca exploatarea lemnu
lui sa fie mai dificila, în special la primele rarituri.
Produsele accidentale rezulta prin taieri de igiena (produse de igiena), precum
si în urma unor calamitati naturale (doborâturi si rupturi de vânt sau de zapada, usca
ri în masa etc.) sau prin defrisari (pentru lucrari miniere, hidroenergetice, petr
oliere, geologice, electrice, drumuri forestiere, linii parcelare etc.). Sunt so
cotite neprecomptabile, când nu depaesc ca extractie un m3 pe an si pe hectar, aic
i încadrându-se produsele de igiena. Celelalte produse accidentale sunt precomptabil
e si se clasiflca în produse accidentale I, provenite din arborete de peste 60 de
ani (se asimileaza cu produsele principale), si produse accidentale II, din arbo
rete sub 60 de ani (se asimileaza cu produsele secundare). Produsele accidentale
dispersate si cu lemn de calitate inferioara creeaza mari dificultati tehnice s
i economice pentru procesul de exploatare.
Produsul exploatarii lemnului II constituie sortimentele de lemn brut, reprezentân
d segmente de arbore aduse la forme, dimensiuni si calitati corespunzatoare prel
ucrarii industriale (mecanica, chimica) sau utilizari directe în constructii, drep
t combustibil etc.). Cailficativul lemn brut are semnificatia de lemn care îsi pastr
eaza forma naturala rotunda sau cel mult este despicat, fara sa fi suportat vreo
actiune de prelucrare mecanica sau chimica. Din punct de vedere at tehnologiei.
lucraritor de exploatare a lemnului intereseaza urmatoarea clasificare a lemnul
ui brut:
a) dupa specie: lemn de rasinoase; lemn de foioase;
b) dupa caracteristicile fizico-mecanice, in speta duritatea:
- lemn tare, cu duritatea în sectiune transversala peste 650 daN/cm2 (tisa,
stejar, carpen, fag, ulm, salcâm, frasin, paltin etc.);
- lemn moale, cu duritatea transversala sub 650 daN/cm2 (molid, brad, pin,
plop, tel, salcie, anin etc.);
c) dupa forma în sectiune transversala:
- lemn rotund, de diverse lungimi si grosimi; piesele cu diametrul la capa
tul subtire mai mare de 14 cm si lungime de peste 2,50 m se numesc busteni, iar
sub aceasta lungime, butuci;
- lemn despicat, cu lungimea de 1 m ± 5 cm, rezultat prin despicare din lemn
 rotund cu diametrul, în general, peste 25cm; piesete de lemn despicate se numesc
lobde;
d) dupa stadiul de transformare în cursul procesului de exploatare;
- parti de arbore;
- catarge, reprezentând fusurile arborilor de rasinoase, dupa curatirea de c
raci si desprinderea vârfului;
- trunchiuri, provenind din tulpina arborilor de foioase, dupa curatirea d
e craci si sectionarea la lungimi maxim posibile la colectare si transport;
- multiplii de sortiment, constituind piese presortate din care vor rezult
a ulterior cel putin doua piese de sortimente definitive;
- lemn marunt, cuprinzând cracile sub 5 cm, vârfurile, arboril cu diametre sub
8 cm, rupturi si sfarâmaturi de lemn rezultate în urma doborârii arborilor etc., ce c
onstituie resturile de exploatare, rareori putând fi valorificate;
- sortimente definitive, când piesele respective îndeplinesc toate conditiile
dimensional-calitative pentru a fi livrate beneficiarilor;
e) dupa modul de livrare:
- lemn rotund;
- lemn fasonat în steri sau lemn de steri, care cuprinde piese cu lungimi de
1 m ± 5cm, stivuite în figuri al caror volum aparent se reda în metri-steri;
- craci în snopi (craci cu grosime de 2...5cm, legate în snopi cu lungimea de
1 m ±20 cm si diametrul de 25...30cm);
- craci în gramezi (craci cu diametrul de maximum 5cm la capatul gros, în lung
ime naturala, asezate in gramezi cu latimea de 2 m si înaltimea 1 ,50m);
f) dupa destinatie:
- lemn de lucru, reprezentând lemnul în sortimente definitive cu utilizare ind
ustriala sau în constructii;
- lemn de foc, cuprinzând categoriile: lemn fasonat în steti, buturi greu desp
icabili, capete de buteni, craci în snopi, craci in gramezi.

CAPITOLUI 2
METODE, LINII SI PROCEDEE TEHNOLOGICE. PRINCIPII DE BAZA ÎN TEHNOLOGIA EXPLOATARII
LEMNULUI

2.1. Metode de expoatare

Metoda de exploatare reprezinta o anumita modalitate de efectuare a procesului d
e productie al exploatarii lemnului sub aspect tehnologic, al carei element esen
tial îl constituie forma si dimensiunnile sub care este colectat si transportul le
mnului, ceea ce implica o anumita distributie a operatiilor de transformare a ma
sei lemnoase între, cele trei locuri de munca: parchet, platforma primara si centr
ul de sortare si preindustrializare a lemnulul. Pâna în prezent au fost concepute si
aplicate urmatoarele metode:
- metoda lemn scurt (short wood system) sau metoda sortimentelor definitive
la cioat (în terminologia româneasca);
- metoda lemn lung (tree length system) sau metoda trunchiurilor si catargel
or (în terminologia romaneasca);
- metoda mixta lemn lung si lemn scurt ;
- metoda arborilor (full tree system), cu varianta parti de arbori ;
- metoda tocarii lemnulul (chip system).
La adoptarea metodel intervin factori cum sunt:
- sortimentele de lemn cerute;
- felul interventiei silvotehnice;
- sistema de masini la dispozitie;
- conditiile de teren;
- gradul de dezvoltare a retelelor de colectare si transport;
- pozitia si gradul de dotare a centrelor de sortare si preindustrializare
a lemnulul etc.
2.1.1. Metoda sortimentelor definitive la cioata
În principiu este vorba de o metoda prin care lemnul este fasonat la cioata în lungi
mi de 1- 6 m (lemn scurt), piesele respective îndeplininc cerinetele de utilizare
ca sortimente de lemn brut (sortimente definitive la cioata).
În evolutia exploatarilor forestiere se disting o varianta veche (clasica si o var
ianta moderna, utilizata în prezent. Metoda clasica a fost de fapt unica metoda ap
licata vreme îndelungata fiind impusa de însusi stadiul rudimentar de executie a luc
rarilor. Mijloacele nemecanizate de colectare limitau posibilitatea colectarii d
in padure a lemnului la volume si dimensiuni mici, faptu conjugat si cu lipsa de
drumuri. Ulterior, începând cu anii 60, prin dezvoltarea mecanizarii lucrarilor de e
xploatare a devenit posibil un transfer major de operatii de fasonare în afara pad
urii, astfel ca s-a renuntat la aceasta metoda si s-a trecut la metoda trunchiur
ilor si catargelor, ce se trateaza în paragraful urmator.
În ultimele decenii, o data cu aparitia masinilor. multifunctionale de recoltare s
i a tractoarelor forwarder (tractoare cu platforma sau remorca si brat hidraulic
) s-a revenit la metoda sortimentelor definitive la cioata, într-o varianta modern
a, denumita în terminologia internationala metoda lemn scurt (short wood system). Ac
easta varianta moderna se aplica cu deosebita eficienta în tarile care dispun de m
asini mentionate, pe terenuri asezate sau usor înclinate, îndeosebi în taieri din care
rezulta lemn subtire (taieri în padurile nordice, rarituri etc.). Sortimentele re
alizate la cioata sunt în principal lemn pentru celuloza, lemn pentru placi, lemn
de foc etc. Caractenstica acestei metode este obtinerea unui singur sortiment sa
u a unei singure game de sortimente, provenite din lemn subtire. Aceste sortimen
te se realizeaza în lungimi fixe, pentru a se asigura încarcarea la capacitate a tra
ctoarelor forwarder cu care se face apropiatul. Cracile ramân la cioata, contribui
nd la mentinerea proprietatilor solului forestier.
În functie de conditiile de teren si arboret si de felul taierii, metoda lemn scurt
se aplica în mai multe variante:
- doborât - fasonat cu ferastraul mecanic, adunat si stivuit manual la drum
de tractor, apropiat cu tractor forwarder;
- doborât cu ferastrau mecanic, fasonat cu masini de curatat de craci si sec
tionat (masini de tip processor ), apropiat cu tractor forwarder;
- recoltare completa cu masini de doborât, curatat de craci si sectionat (ma
sini de tip harvester ), apropiat cu tractor forwarder.
Metoda se poate aplica chiar si pe terenuri accidentate, unde se folosesc tracto
are skidder (tractoare dotate cu troliu pentru adunatul lemnulul si care executa
apropiatul prin semitârâre) la adunatul lemnulul pâna la drumul de tractor (lemnul es
te tras în pachete cu troliul), de unde este apropiat cu tractoare forwarder. De a
semenea, se pot folosi instalatii cu cablu.
O aplicare în tara noastra a acestei metode, în conditiile precizate, presupune intr
oducerea în sistema de masini a utilajelor adecvate, ca si dezvoltarea accesibilit
atii în padure.

2.1 2. Metoda trunchiurilor si catargelor

Aceasta metoda se aplica cu eficienta deosebita în exploatarile din care rezulta p
redominant sortirnente de lemn rotund într-o gama foarte variata, provenite atât din
lemn subtire cât si din lemn gros. Lemnul este colectat în piese cât mai lungi: catar
ge, trunchiuri; multiplli de sortimente. De aceea în terminologia jnternationala m
etoda este denumita lemn lung (tree length system). În parchet se executa doborârea, c
uratirea de craci, precum si o sectionare partiala, pentru corelarea volumului s
i lungimii pieselor cu capacitatea mijloacelor de coectare si posibilitatile de în
scriere pe traseele de colectare, fara a se aduce prejudicii grave padurii. Pe p
latforma primara se face o sectionare în lungimi reclamate de mijiocul de transpor
t. Sortarea si fasonarea definitiva (sectionarea definitiva, cojirea, despicarea
) se realizeaza în CSPL-uri.
Caracteristic pentru aceasta metoda este faptul ca lucrarile de realizare a sort
imentelor de lemn brut sunt transferate pe platforma primara si, indeosebi, în CSP
L, unde se folosesc mijloace de fasonare de mare randament, care asigura crester
ea substantiala a productivitatii muncii. De asemenea, metoda permite utilizarea
la colectare si transport a unor mijloace de mare capacitate.
In exploatarile forestiere din tara noastra în prezent, aceasta metoda are o mare
extindere, dispunându-se de mijloacele de lucru adecvate. De asemenea, metoda nu a
duce prejudicii majore padurii, fiind agreata de silvicultori. Folosirea pe scar
a larga a adunatului nemecanizat, cu atelaje si prin corhanire, obliga însa la o f
ragmentare mai accentuata a lemnulul la cioata, mai degraba aplicându-se o variant
a a metodei, respectiv multiplii de sortimente .
În conditii de mecanizare avansata, metoda trunchiurilor si catargelor se aplica în
urmatoarele variante:
- doborât si curatat de craci cu ferastrau mecanic, adunat-apropiat cu tract
or skidder (adunatul se refera la trasul cu troliu montat pe tractor) sau adunat
- apropiat cu instalatii cu cablu;
- doborât cu ferastrau mecanic, fasonat cu masini de curatat de craci, aduna
t-apropiat cu tractor skidder;
- doborât si curatat de craci cu masini multifunctionale, adunat-apropiat cu
tractor skidder.
Lemnul este transportat în continuare sub forma lunga. Uneori pe platforma primara
se realizeaza în prealabil o sortare-sectionare în lemn lung si lemn scurt.
In unele situatii, separarea lemn lung - lemn scurt se realizeaza la cioata, apl
icându-se astfel o metoda mixta. Aceasta metoda presupune colectarea lemnulul gros
sub forma de lemn lung , iar a lemnulul subtire, provenit din arborii subtiri si c
oroanele arborilor grosi, sub forma de lemn scurt . Pentru aceasta arboni sunt dobo
râti si fasonati în cele doua categoril, dupa care lemnul lung este colectat cu trac
toare skidder, iar lemnul scurt cu tractoare forwarder.

2.1.3. Metoda arborilor

În cazul acestei metode, în parchet se executa numai doborârea arborilor, care sunt co
lectati sub aceasta forma, respectiv de arbori întregi.
În conditii de înalta tehnicitate a lucrarilor de exploatare, procesul de aplicare a
metodei se desfasoar dupa cum urmeaza. Doborârea se efectueaza cu ferastraie meca
nice sau masini de doborât, iar colectarea cu tractoare skidder sau funiculare de
mare capacitate. Pe platforma primara arborii sunt curatati de craci si sectiona
ti în lungimi impuse de mijloacele de transport. Aceste operatii se executa fie cu
ferastraie mecanice, fie cu masini de curatat de craci sectionat. Cracile rezul
tate sunt taiate, batotate, uneo chiar tocate sau presate.
Daca arborii sunt voluminosi se aplica varianta parti de arbori , care cuprinde o o
peratie suplimentara la cioata de sectionare a arborelui în parti de arbore, cores
punzator capacitatii mijioculul de colectare.
Metoda arborilor si partilor de arbori se aplica în taieri rase sau definitive. Fo
losirea masinilor de recoltare presupune conditii de teren care sa permita acces
ul acestora, respectiv un teren asezat sau slab înclinat. Metoda este considerata
oportuna si pe terenuri accidentate, precum si în conditii de strat gros de zapada
, find mai avantajos sa se colecteze arbori întregi în locuri (platforme) unde opera
tiile de fasonare se pot executa cu o mai mare usurinta, folosindu-se masini spe
cializate de mare randament.
Ca si în cazul metodei trunchiurilor si catargelor, concentrarea lucrarilor pe pla
tforma primara si în depozite centrale favorizeaza crseterea nivelulul tehnic al l
ucrarilor, cresterea productivitatii muncii, scurtarea duratei lucrarilor în parch
et etc.
Prin aplicarea acestei metode se poate valorifica întreaga biomasa a arborilor, in
clusiv cracile subtiri si masa verde. În caz de imposibilitate a valorificarii ace
stora din urma, aglomerarea lor pe platformele primare devine însa stânjenitoare.
Din punct de vedere ecologic, metoda arborilor nu este recomandata deoarece prin
extragerea cvasicompleta din padure a masei arborilor se ajunge la saracirea so
lurilor, care nu mai pot fi împrospatate prin aportul de material vegetal constitu
it în mod natural de restunle de exploatare. Un alt dezavantaj important al metode
i se refera la nivelul ridicat al prejudiciilor aduse padurii. Astfel colectarea
prin târâre sau semitârâre a arborilor cu coroana sau a coroanelor detasate (varianta pa
rti de arbori ) se soldeaza cu distrugerea semintisului, solului, precum si cu ran
irea arboribor ramasi pe picior, în cazul extinderii fara discernamânt a acestei met
ode la taierile selective.
Volumul mare al sarcinilor si mai ales forma lor marginala conduc la cresterea r
ezistentelor la colectarea prin târâre sau semitârâre. Ca atare sunt necesare tractoare
sau funiculare suficient de puternice si de mare capacitate, tractiunea animala
find practic inutilizabila. De asemenea, trebuie realizate drumuri de colectare
adecvate gabaritului sarcinilor si platforme primare suficient de mari pentru pr
eluarea unui volum important de masa lemnoasa.
In exploatarile forestiere din tara noastra metoda arborilor sau parti de arbori
se poate aplica la taieri rase, când este asigurata colectarea completa cu tracto
rul sau cu funicularul, cu conditia valorificarii cracilor si cetinii, la rasino
ase. În situatia de imposibilitate a valorificarii cracilor subtiri pentru a nu ag
lomera cu acest material platformele primare se poate executa curatirea de craci
sub 5 cm la cioata.
2.1.4. Metoda tocarii lemnului
Aceasta metoda consta în transformarea lemnului în aschii prin tocarea arborilor de
mici dimensiuni si a cracilor. Tocatura are o destinatie industriala, la fabrica
rea placilor aglomerate din lemn, a placilor fibro lemnoase, în industria celuloze
i si hârtiei, sau este utilizata drept combustil.
Se disting doua variante ale metodei, dupa cum urmeaza:
1. tocarea la cioata, în conditii ce permit accesul tocatoarelor pe suprafata
parchetului, lemnul fiind colectat si transportat sub forma de tocatura;
2. tocarea pe platforma primara, lemnul fiind colectat sub forma de arbori
transportat sub forma de tocatura.
Metoda se poate aplica pentru întreaga masa lemnoasa a parchetului de exemplu la t
aieri rase în crâng, sau numai în subsidiar, pentru materialul subtire (arbori sub 10
cm, craci sub 5 cm) ce ramâne dupa exploatarea lemnului gros printr-una din metode
le anterloare.
Metoda se justifica economic prin faptul ca exploatarea lemnuli subtire sub form
a sa naturala este costisitoare, randamentul mijloacelor de exploatare si produc
tivitatea muncii fiind scazute. Prin transformarea lemnul marunt în tocatura, cu o
masa volumicã superioara, se asigura un transport mai economic. De asemenea, se e
limina unele operatii mari consumatoare de manopera, cum ar fi fasonarea cracilo
r în snopi, încarcarea, manipularea descarcarea cracilor etc.
Metoda tocarii lemnului se aplica în tari cu tehnicitate ridicata a exploatarilor
forestiere. La noi în tara s-au întreprins o serie de cercetari pnivind fezabilitate
a metodei, pentru o apilcare eficienta a ei fiind necesara dotarea cu utilaje sp
ecifice.
Linii tehnologice
Linille tehnologice reprezinta structuri tehnologice concrete ale proceselor de
exploatare, desemnate prin succesiunea operatiilor, executate cu anumite mijloac
e, în cadrul unei anumite metode.
În cazul fiecarui santier de exploatare sau CSPL se aplica un anumit proces tehnol
ogic concret, reprezentând o transpunere a tehnologiei generale de exploatare a le
mnului la conditiile specifice locului de productie respectiv. Fiecare proces te
hnologic aplicat are un anumit flux al lucrarilor, reprezentând astfel o anumita l
inie tehnologica.
Pentru conditiile exploatarilor forestiere din tara noastra, deoarece procesele
de recoltare si lucrari pe platforma primara au structuri unice, liniile tehnolo
gice difera de la parchet la parchet numai prin procesul de colectare, a carui s
tructura este impusa de conditiie de teren, de arboret si silvotehnice. De aceea
liniile tehnologice sunt definite de linia de colectare pe care o încorporeaza. P
rincipalele tipuri de linii tehnologice aplicate în exploatarile forestiere din ta
ra noastra, clasificate dupa mijloacele de colectare folosite, sunt redate în tabe
lul 2.1.
Tabelul 2.1
Principalele tipuri de linii tehnologice aplicate în
exploatarile forestiere din tara noastra
Nr crt.
Tipul liniei dupa mijloacele de colectare

10. Adunat - apropiat cu funicular;

Adunat - scos cu tractor, apropiat cu funicular;
Adunat - scos si apropiat cu funiculare în releu;
Adunat nemecanizat, scos si apropiat cu funiculare în releu;
Adunat nemecanizat, scos cu tractor si apropiat cu funicular;
Adunat si scos nemecanizat, apropiat cu funicular;
Adunat - apropiat cu tractor;
Adunat - scos cu funicular, apropiat cu tractor;
Adunat nemecanizat, scos cu funicular, apropiat cu tractor;
Adunat scos nemecanizat, apropiat cu tractor,
Aceste linil tehnologice, aplicate în prezent în exploatarile forestiere din tara no
astra, se caracterizeaza printr-un grad mare de fragmentare a colectarii si a pr
ezentei modalitatilor nemecanizate de adunat si scos. Explicatia rezida în dotarea
insuflcienta cu drumuri auto, coroborata cu conditiile de relief, în majoritatea
cazurilor dificile.
În tarile cu înalta tehnicitate a lucrarilor de exploatare si cu dotare completa cu
drumuri auto se aplica linii tehnologice complet mecanizate, colectarea efectuându
-se printr-un singur mijioc. În tabelul 2.2 se prezinta o clasificare a acestor ti
puri de linii.
Tabelul 2.2
Tipuri de linii tehnologice în conditii de înalta
tehnlcitate a lucrarilor de exploatare
Nr crt. Denumirea liniei
1.
.
13. Doborât si fasonat cu ferastrul mecanic lemn scurt si colectare cu tractor
forwarder;
Doborât si fasonat cu ferastraul mecanic lemn lung colectare cu tractor skidder;
Doborât si fasonat cu ferastraul mecanic lemn scurt si lung, colectat cu tractoare
forwarder, respectiv skidder;
Doborât si fasonat cu ferastraul mecanic lemn lung, colectat cu tractor skidder si
sectionat în lemn scurt pe platforma primara;
Doborât cu masini de doborât, fasonat cu masini de curatat de craci-sectionat lemn s
curt si colectat cu tractoare forwarder;
Doborât cu masini de doborât, fasonat cu masini de curatat craci sectionat lemn lung
si colectat cu tractoare skidder;
Recoltat cu masini de doborât-curatat de craci-sectionat si colectat lemn scurt cu
tractoare forwarder;
Recoltat cu masini de doborât-curatat de craci-sectionat si colectat lemn lung cu
tractoare skidder;
Doborât cu masini de doborât si colectat arbori întregi cu tractoare skidder;
Doborât cu ferastrau mecanic, tocare la cioata, colectare tocatura cu tractoare cu
rernorci;
Doborât si colectat cu tractoare arbori întregi si tocare pe platforma primara;
Doborât si fasonat cu ferastraul mecanic lemn lung sau lemn lung si lemn scurt (me
toda mixta) si colectare cu instalatie cu cablu;
Doborât si fasonat cu ferastraul mecanic lemn lung si colectare cu elicopterul.
În CSPL-uri linlile tehnologice sunt diferentiate pe grupe de specii (rasinoase, f
oioase) si categorii de lemn (lemn gros si lemn subtire).
Procedee tehnologice
Prin procedeu tehnologic de exploatare a lemnului se înetege o modailtate concret
de executie tehnica a unui proces, a unei operatii sau a unei faze. Se caracteri
zeaza prin aplicarea anumitor reguli ce constituie tehnica de lucru sau de execu
tie, precum si prin folosirea anumitor mijloace. Schimbarea unuia din cele doua
elemente genereaza un nou procedeu tehnologic. Ca exemple de procedee se pot da:
recoltarea semimecanizata (când se folosesc ferastraie mecanice portabile), doborâr
ea arborilor cu lasare de cioate, procedee de executie a taieturilor de doborâre,
colectarea lemnulul cu tractorul etc. (se vor expune în partea a doua a cursului).
Procedeele tehnologice se clasifica în procedee manuale, semimecanizate, mecanizat
e, semiautomatizate, automatizate.
Ansamblul procedeelor tehnologice aplicate pentru exploatarea masei lemnoase din
tr-un parchet constituie tehnologia de executie a lucrarilor din parchetul respe
ctiv (sinonim: tehnologie de exploatare aplicata, proces tehnologic aplicat).
Pentru un CSPL termenii precizati mai sus au o semnificatie similara.
Principii de baza în tehnologia exploatarii lemnulul
La elaborarea si aplicarea oricarei soutii tehnologice trebuie respectate câteva p
rincipii de baza, care decurg din dubla natura a exploatarii lemnului, de activi
tate cu obiectiv economic, pe de o parte, si de latura tehnica a procesului de g
ospodarire a padurilor, pe de alta parte. Aceste principli sunt:
- principiul interactiunii dintre silvicultura si exploatare;
- principiul protectiei mediului;
- principiul valorificaarii optime a masei lemnoase;
- principiul eficientei economice a lucrarilor de exploatare.
Principiul interactiunii dintre sllvicultura si exploatarea lemnului. În raport cu
solutille de îngrijire, conducere si regenerare a arboretelor, stabilite de sllvi
cultura, exploatarea lemnulul are obligatia sa-si adapteze utilajele si tehnica
de lucru la specificul interventiilor silvotehnice respective. Pe de alta parte,
silvicultura trebuie sa tina seama de fazabilitatea interventiilor silvotehnice
în diverse situatii, în raport cu posibilitatile tehnice si economice ale exploatar
ii lemnulul si sa intervina cu ajustarile de rigoare. Solutiile tehnologice de e
xploatare a lemnulul adoptate trebuie sa exprime astfel deplina concordanta dint
re interesele silviculturale cu cele de exploatare.
Principiul protectiei mediulul. Exploatarile forestiere, având ca obiect executare
a masurilor silvotehnice, reprezinta totodata un factor de interventi, asupra pa
durii, în calitatea ei de ecosistem. O exploatare rationala a lemnului nu trebuie
sa afecteze negativ functiile productive si protective ale padurii, în general, st
abilitatea ecosistemelor forestiere. Astfel, prin solutiile tehnologic aplicate
se va urmari asigurarea protectiei arborilor ramasi pe picior semintisului si so
lului. De asemenea, în padurilee cu rol deosebit de protectie a apelor, terenurilo
r si solurilor se va avea în vedere evitarea declansarii unor dereglari ecologice.
Principiul valorificarii optime a masei lemnoase. Lemnul fiind resursa limitata,
se impune ca prin modalitatile de exploatare aplicate sa se asigure economisire
a si valorificarea superioara a acestuia.
Economisirea se realizeaza prin eliminarea cauzelor care duc la pierderi si decl
asari de lemn pe parcursul procesului de exploatare. Oportunitatea extragerii într
egii biomase a arborilor trebuie apreciata prin prisma gradului de periclitate a
bonitatii solurilor forestiere.
Valorificarea superioara a lemnulul rezida în obtinerea, printr-o sortare judicioa
sa a celor mai valoroase sortimente de lemn brut. Din acest punct de vedere, rea
lizarea sortimentelor de lemn brut trebuie sa fie rezultatul optimizarii raportu
lui dintre însusirile naturale ale lemnului si cerinetele
diferitelor posibilitati de utilizare.
Principiul eficientei economice a lucrarilor de exploatare. Ca orice activitate
economica, în conditiile economiei de piata, exploatarea lemnului se poate desfasu
ra. numai daca este rentabila. În acest sens, angajarea oricarei exploatari forest
iere trebuie sa aiba la baza un proiect tehnologic însotit de un antecalcul al che
ltuielitor necesare si a rentabilitatii scontate. Solutiile tehnologice trebuie
sa rezulte prin analiza mai multor variante.
În tarile cu economie forestiera având un înalt grad de organizare exploatarile neefic
iente din punct de vedere economic, dar necesare din punc de vedere silvotehnic,
se sustin prin subventii. În felul acesta se evita fenomenul de subexploatare a pad
urii.