UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” DIN BRAŞOV

ŞCOALA DOCTORALĂ – ANUL I

ANUL UNIVERSITAR: 2016-2017

REFERAT
la disciplina C&I

CREATIVITATE
ŞI

INVENTICĂ
Doctorand: Ing. Nicolae TALAGAI
Conducător de doctorat: Prof. Dr. Ing. Stelian Alexandru BORZ
Coordonator disciplina C&I: Prof. Dr. Ing. Şerban BOBANCU

Universitatea „Transilvania” din Braşov – Departamentul de Doctorate – Şcoala doctorală

B-dul Eroilor nr. 29 – 500036 Braşov – România
Disciplina „Creativitate şi Inventică”
Prof. dr. ing. Şerban BOBANCU e-mail: << bobancuserban@yahoo.com >>
Cuprins
CAPITOLUL 1 ........................................................................................................................... 1
Tema 1.1. ................................................................................................................................ 1
Tema 1.2. ................................................................................................................................ 1
Tema 1.3. ................................................................................................................................ 2
CAPITOLUL 2. .......................................................................................................................... 3
CAPITOLUL 3. .......................................................................................................................... 5
CAPITOLUL 4. .......................................................................................................................... 7
CAPITOLUL 5. .......................................................................................................................... 8
CAPITOLUL 1. Trei teme

Tema 1.1. Evaluarea capacităţii culturilor de salcie cu destinaţie energetică de a

acţiona ca bariere de sunet.

Prima idee are în vedere dezvoltarea unei metodologii pentru colectarea de date.
Aceste date reprezintă variații ale nivelului de presiune acustică ce se pot înregistra la
marginea şi, respectiv, în profunzimea unei culturi de salcie cu destinaţie energetică, care vor
fi utilizate în vederea obţinerii unor modele de referinţă, cu aplicabilitate în estimarea la un
nivel de precizie ridicat a capacității culturilor de a acționa ca bariere de sunet. Acestea pot
servi ca termen de comparaţie, cu date preluate din alte culturi de salcie instalate în apropierea
drumurilor auto la nivel naţional. În principiu, metoda de înregistrare a presiunii acustice
presupune instalarea de senzori integrați în colectori de date la o precizie ridicată, începând de
la marginea culturii şi avansând spre interiorul acesteia până în punctul în care sunetul nu mai
este perceput. Sursa de sunet este controlată, iar zgomotul ambiental nu trebuie să depăşească
frecvenţa şi intensitatea sursei de sunet.

Tema 1.2. Dezvoltarea unei unelte de calcul şi evaluare a costurilor relaţionate cu

managementul operaţional al culturilor de salcie cu destinaţie energetică

Această idee pleacă de la faptul că gestionarea culturilor de salcie implică costuri care
pot fi substanţiale, costuri ce sunt generate de operaţiile care trebuie implementate pentru
gestionarea lor.
Managementul operaţional al culturilor de salcie de rotaţie scurtă implică o suită de
operaţii ce pot fi clasificate în trei categorii: operaţii de întemeiere, operaţii de conducere şi
operaţii de recoltare. În prima categorie intră operaţiile şi deciziile operaţionale, precum cele
legate de alegerea locaţiei de cultură, alegerea materialului de plantare, pregătirea solului şi
controlul buruienilor, stabilirea schemei de plantare şi plantarea. În cea de a doua categorie
intră operaţiile precum fertilizarea, tăierea de lăstărire şi controlul (tratarea) bolilor şi a
dăunătorilor. În cea de a treia categorie intră operaţiile de recoltare.
Pentru evaluarea costurilor relaţionate cu managementul operaţional se vor utiliza
studii, tehnici şi echipamente specifice studiului muncii, în general, şi studiilor de timp şi
productivitate, în particular.

1
 În acest sens, se vor implementa, în măsura posibilităţilor, tehnici şi echipamente de
colectare a datelor care să permită automatizarea unor astfel de activităţi într-o proporţie cât
mai mare şi care să fie astfel selectate încât să fie reprezentative pe plan național şi
internaţional.
Colectarea datelor va viza elaborarea unor modele şi / sau statistici ce vor fi utilizate
ulterior în aplicaţia de stabilire a costurilor relaţionate cu managementul operaţional al
culturilor de salcie cu destinaţie energetică. Aplicaţia în cauză se va dezvolta în MS Excel şi
Visual Basic for Applications pentru a se oferi producţiei o unealtă uşor de folosit şi utilă în
planificare.

Tema 1.3. Dezvoltarea unei aplicaţii de optimizare a pattern-ului operaţional în

recoltarea culturilor de salcie energetică cu moto-unelte.

Această idee a plecat de la premisa că în România, cât şi în alte ţări, culturile de rotaţie
scurtă se caracterizează prin suprafeţe cultivate relativ mici şi dispersate, aflate în proprietatea
unor fermieri care nu au posibilități financiare ridicate şi nici abilitatea de a se asocia pentru a
achiziţiona echipamente specializate pentru recoltarea salciei energetice scumpe. În cazul
operaţiilor de recoltare, cel puţin în România, se folosesc, la scară relativ largă, moto-uneltele
specializate în îndepărtarea tufişurilor, în scopul doborârii prin tăiere a lăstarilor de salcie care
ulterior sunt adunaţi pe cale manuală în vederea tocării la faţa locului.
Avantajul utilizării unor astfel de echipamente în recoltarea culturilor de rotaţie scurtă
de salcie reiese din costurile relativ reduse privind achiziţionarea moto-uneltelor şi a pieselor
de schimb necesare. Din punct de vedere al forţei de muncă, recoltarea salciei cu moto-unelte
presupune echipe de muncă constituite din câte doi muncitori, dintre care unul trebuie să
posede îndemânarea şi calificările necesare operării şi întreţinerii moto-uneltei. Cel de al
doilea muncitor are în sarcina de muncă doar atribuţii manuale ce constau în pre-direcţionarea
lăstarilor de salcie de recoltat înspre exteriorul culturii supuse operaţiilor de recoltare.
Direcţionarea în cauză presupune utilizarea unui băţ confecţionat la faţa locului dintr-un lăstar
de salcie suficient de lung şi de gros care se foloseşte în imprimarea direcţiei înainte de
execuţia tăieturilor de desprindere.
Astfel de echipe de muncă lucrează, în mod obişnuit, prin avans, pe un singur rând de
cultură. Pentru reducerea timpului de recoltare se recurge frecvent la folosirea a două echipe
de muncă ce execută operaţiile pe rânduri duble de cultură, cu asigurarea unei distanţe de
securitate între echipele în cauză. Frecvent, distanţele de acoperit prin operaţii de recoltare

2
zilnice sunt foarte lungi, de ordinul kilometrilor, chiar dacă este vorba, în majoritatea
cazurilor, de terenuri aşezate.
Performanţa productivă în operaţii de recoltare cu moto-unelte pentru culturile de
salcie de rotaţie scurtă a fost studiată în România. Evaluarea performanţei productive în astfel
de operaţii poate fi realizată prin implementarea unor tehnici, metode şi echipamente capabile
să automatizeze colectarea datelor de teren. Prin prelucrarea acestor date de teren pot rezulta
scheme optime de recoltare cu distanţe mai mici de parcurs şi cu puncte de alimentare fixe,
astfel încât pauzele de alimentare şi schimbare a discurilor de tăiere sa fie mai mici.

CAPITOLUL 2. Tema aleasă

Pentru dezvoltare s-a ales tema 1, privind evaluarea capacităţii culturilor de salcie
cu destinaţie energetică de a acţiona ca bariere de sunet.
Culturile dedicate producţiei de lemn cu utilizare energetică au capacitatea de a
asigura un flux de materie primă constant, cu efecte ecologice, economice şi sociale benefice
din mai multe puncte de vedere.
În primul rând, utilizarea biomasei din culturi dedicate poate contribui substanţial la
reducerea presiunii asupra resurselor forestiere.
În al doilea rând, utilizarea resurselor de biomasă din culturi dedicate este cunoscută
drept o activitate caracterizată de o balanţă neutră a carbonului, astfel de culturi fiind
cunoscute drept captatori de carbon, cel puţin pe termen scurt.
În al treilea rând, există un real potenţial de utilizare a acestor culturi în aplicații de
fitoremediere, precum și în aplicaţii de tipul perdelelor forestiere, ce pot realiza atenuare sau
reglare a factorilor microclimatici pentru culturile agricole adiacente, protejarea căilor de
comunicaţii şi a propagării zgomotului în zone cu circulaţie intensă, acestea fiind de un real
interes pentru România.
Deşi România are o experienţă de aproape 10 ani în cultura salciei în rotaţie scurtă, în
mod curent, astfel de culturi sunt distribuite pe suprafeţe relativ mici (la scara mică) şi destul
de dispersat pe teritoriul naţional.
Salcia energetică utilizată ca barieră împotriva poluării fonice completează sau aduce
un plus estetic zonei rurale sau urbane în care este amplasată, este ecologică şi reprezintă o
alternativă faţă de barierele fonice standard utilizate în protejarea clădirilor civile şi

3
industriale. Din punct de vedere economic, întemeierea culturilor de salcie are capacitatea de
a aduce în producţie terenuri abandonate, ceea ce poate să contribuie la dezvoltarea zonelor
rurale prin crearea de noi locuri de muncă.
Pentru evaluarea capacităţii culturilor de salcie cu destinaţie energetică de a acţiona ca
bariere de sunet este nevoie de studii realizate pe teren pentru colectarea de variaţii ale
presiunii acustice, ce se pot înregistra la marginea şi respectiv în profunzimea unei culturi de
salcie cu destinaţie energetică.
Pentru monitorizarea presiunii acustice, vor fi amplasaţi în teren senzori de sunet de
integrați în colectori de date, cu o precizie ridicată, începând de la marginea culturii şi
avansând spre interiorul acesteia. Aceşti senzori vor înregistra valorile presiunii acustice din
jurul lor şi vor fi poziţionaţi în linie dreaptă până în punctul în care sunetul nu mai este
perceput. Distanţa dintre primul senzor, aflat la marginea culturii, şi senzorul la care sunetul
nu mai este perceput reprezintă lăţimea optimă pe care trebuie să o aibă o perdea de protecţie
fonică realizată din salcie energetică.
Sursa de sunet este controlată, astfel că zgomotul ambiental nu trebuie să depăşească
frecvenţa şi intensitatea sursei de sunet.
Rezultatele (modelele) obţinute pot servi ca termen de comparaţie, cu date preluate din
alte culturi de salcie instalate în apropierea drumurilor auto la nivel naţional.

4
 CAPITOLUL 3. Brainstorming
Tehnica Brainstorming este cunoscută şi sub alte denumiri: „Cascada ideilor”,
„Asaltul creierului”, „Metoda OSBORN”. Este poate cea mai răspândită dintre tehnici, atât
datorită faptului că este folosită încă din 1938, dar, mai ales, datorită faptului că, în extrem de
multe cazuri, a deschis drumul succesului.
Principiile metodei sunt:
- cantitatea poate genera calitate;
- critica sau evaluarea nu este admisă în timpul şedinţei;
- efectul este de „reacţie în lanţ”.
Şedinţa de brainstorming s-a organizat în data de 24.01.2017, a durat 50 de minute şi
tema discutată a fost: evaluarea capacitaţii culturilor de salcie cu destinaţie energetică de a
acţiona ca bariere de sunet.
La şedinţă au participat 4 persoane:
- Nicolae Talagai, lider şi secretar, inginer silvic;
- un doctorand, inginer în domeniul silvicultură;
- o doctorandă, inginer în domeniul alimentație si turism;
- un profesor universitar doctor inginer.

Pe parcursul şedinţei au fost emise următoarele idei:

- Culturile de salcie energetică luate în studiu să fie împărţite pe diferite clase de
vârstă, începând de la ultima recoltare a acesteia (recoltarea salciei energetice este
recomandat să se facă din doi în doi ani, dar uneori, din motive experimentale,
unele culturi sunt recolte în perioade de timp mai mari, cuprinse între 3 şi 5 ani).
- Studiul să se realizeze în mai multe perioade ale anului, deoarece datele obţinute în
plin sezon de vegetaţie pot fi diferite de cele înregistrate în perioada de repaus
vegetativ.
- Înfrunzirea și respectiv frunzele pot influenţa decisiv absorbţia presiunii acustice.
- În alegerea locaţiei studiului, un rol important îl joacă zgomotul ambiental,
deoarece acesta poate avea frecvenţe mai mari decât cele emise de sursa de sunet.
Aşadar, trebuie aleasă o locaţie în care presiunea acustică ambientală să se afle la
valori mici pentru înregistrarea cu o acurateţe mare de date, pertinente pentru acest
studiu.

5
- Schema de cultură (0.60 x 0.75 x 1.50 m) din care reiese consistența culturii de
salcie are un rol important în absorbția zgomotului.
- În aer liber, undele sonore circulă într-un val sferic care se măreşte continuu de la
sursa de zgomot pe traseul parcurs de acesta până la receptor. Undele sonore se pot
reflecta pe suprafaţa solului. Este probabil ca o suprafaţă compactă să reflecte mai
bine unda sonoră, în comparaţie cu una poroasă; lucrările de îngrijire ale solului
pot avea si ele un rol în absorbirea presiunii acustice.
- Pătura erbacee aflată pe solul culturii poate absorbi, la nivel teoretic, variații ale
presiunii acustice.
- Zăpada căzută pe sol în sezonul rece poate reflecta o parte din undele de sunet
emise de sursă.
- Lățimea optimă de absorbție trebuie dublată, astfel încât recoltarea salciei
energetice pentru biomasă să se facă prin rotaţii din 2 în 2 ani, și, totodată, ca
lăţime optimă de absorbţie a presiunii acustice să rămână pe picior.
- Culturile aflate în primul an de vegetaţie sunt dezavantajoase în ceea ce priveşte
absorbţia presiunii acustice, acestea având o înălţime mică și un diametru mic.
- Culturile de salcie energetică aflate în stadii de vegetaţie înaintate (peste 5 ani) pot
fii mai puțin eficiente în atenuarea zgomotului. Acest lucru se poate datora
procesului de creştere în înălţime peste 7 metri, respectiv a faptului că baza
coroanei se află la o înălţime în jurul valorii de 3 metri.
- Orientarea rândurilor și respectiv a culturii să se facă paralel cu drumul auto,
pentru o atenuare mai bună a presiunii acustice.
- Adoptarea unei scheme de plantare cu rânduri duble, cu defazarea celui de-al
doilea rând dublu faţă de primul.
- Recoltarea pe suprafeţe mari să se realizeze cu maşini multifuncţionale
specializate, iar pe suprafeţe mici cu ajutorul moto-coaselor. Recoltarea salciei
energetice la o schemă normală de cultură se face pe o lăţime de 2.2 metri, ceea ce
include două rânduri duble de cultură.

6
 CAPITOLUL 4. Dezvoltare

Ideile şi observaţiile emise în cadrul şedinţei de Brainstorming, printr-o prelucrare

critică, au fost filtrate, ulterior combinate şi modificate pentru a dezvolta o metodă cât mai
precisă de colectare a datelor din teren pentru evaluarea capacităţii culturilor de salcie cu
destinaţie energetică de a acţiona ca bariere de sunet.
- Culturile luate în studiu trebuie să fie împărţite pe diferite clase de vârstă, cele
aflate în primul an de vegetaţie sunt dezavantajoase, având o înălţime mică şi un
diametru la bază mic, pe de altă parte și cele aflate în stadii de vegetaţie înaintată
(peste 5 ani) pot fi mai puțin eficiente în atenuarea zgomotului în zona inferioară
coroanei, ce este lipsită de frunziş. Astfel, pentru ca o cultură de salcie energetică
să îndeplinească condiţiile de barieră fonică, probabil că va trebui să se afle în
jurul vârstei de 2 - 3 ani.
- Studiul să se realizeze în diferite perioade ale anului (sezonul rece, respectiv cel
cald), astfel rezultând două pachete de date distincte ce pot fi ulterior comparate.
Din această comparaţie a seturilor de date probabil se vor distinge două distanţe
diferite pe care sunetul le-a parcurs în adâncimea culturii (distanţa de la primul
senzor de zgomot amplasat la marginea culturii până la ultimul senzor la care nu
mai este perceput sunetul). Cunoscând aceste distanţe, se poate calcula o lăţime
optimă pe care să o aibă bariera fonică realizată din salcie energetică, astfel încât
să fie eficientă în blocarea şi / sau reflexia undelor. Odată cunoscută această
lăţime, ea poate fi dublată, astfel încât, pe lângă rolul de atenuare sau de reglare a
factorilor microclimatici pentru culturile agricole adiacente, protejarea căilor de
comunicaţii, atenuarea emisiilor de gaze, atenuarea propagării zgomotului, estetic,
ş.a., să îndeplinească şi rolul său primar, de resursă energetică regenerabilă.

7
 CAPITOLUL 5. Analiza multicriterială

În cadrul analizei multicriteriale se vor evalua opţiunile de alegere şi achiziţie de

senzori integraţi în colectori de date ce pot fi utilizaţi în cadrul evaluării capacităţii culturilor
de salcie cu destinaţie energetică de a acţiona ca bariere de sunet. În alegerea tipului de
colector de date, pentru acest studiu s-au avut în vedere mai multe variante şi modele de
instrumente, acestea fiind:
- Varianta (a): Sonometru Testo 816;
- Varianta (b): Sonometru DataLogger EXTECH HD600;
- Varianta (c): Sonometru DataLogger VOLTCRAFT SL-451;
- Varianta (d): Sonometru DataLogger EXTECH 407760;
- Varianta (e): Sonometru DataLogger DT-173;
- Varianta (f): Sonometru DataLogger DT-8852.

Pentru realizarea analizei multicriteriale au fost selecţionate următoarele criterii:

- (PA) - Preţul de achiziţie al colectorului de date;
- (DA) - Dimensiunea aparatului;
- (GA) - Greutatea aparatului;
- (DU) - Domeniul de utilizare (măsurare) specific;
- (CS) - Capacitatea de stocare a datelor (memoria internă);
- (TR) - Timp de răspuns în timpul funcţionării;

Pentru stabilirea ponderii fiecărui criteriu se alcătuieşte un tabel, având atât pe linii,
cât şi pe coloane criteriile menţionate anterior.
Când criteriul de pe o linie e comparat cu criteriul de pe o coloană:
- se atribuie valoarea 1, dacă este mai important;
- se atribuie valoarea ½ = 0,5, dacă este la fel de important;
- se atribuie valoarea 0, dacă este mai puţin important;
Pe diagonala principală a tabloului pătratic al criteriilor sunt conţinute numai valori de
½, deoarece un criteriu nu poate fi nici mai important, nici mai puţin important decât el însuşi.
Numărul de puncte se obţine însumând pe linie punctele fiecărui criteriu, stabilindu-i-
se astfel nivelul (locul clasării) în raport cu celelalte. La primul nivel (pe prima poziţie) se va

8
 situa criteriul care a obţinut cel mai mare număr de puncte. La ultimul nivel (pe ultima
poziţie) se va situa criteriul cu punctaj minim.
Ponderea se calculează cu următoarea formulă:
𝑝+ ∆𝑝+𝑚+0,5
γi = 𝑁𝑐𝑟𝑡
−∆𝑝′+
2
unde:

- p este suma punctelor obţinute (pe linie) de elementul luat în calcul;

- p este diferenţa dintre punctajul elementului luat în calcul şi punctajul elementului de
la ultimul nivel;
- m este numărul criteriilor surclasate de către criteriul luat în calcul;
- Ncrt este numărul de criterii considerat;
- p’ este diferenţa dintre punctajul elementului luat în calcul şi punctajul primului
element.

PA DA GA DU CS TR Puncte Nivel γi
PA 𝟏⁄ 0 𝟏⁄ 1 1 𝟏 4 2,3 3,14
𝟐 𝟐
DA 1 𝟏⁄ 𝟏⁄ 1 𝟏⁄ 𝟏 4,5 1 4,66
𝟐 𝟐 𝟐
GA 𝟏⁄ 𝟏⁄ 𝟏⁄ 1 0 1 3,5 4 2,25
𝟐 𝟐 𝟐
DU 0 0 0 𝟏⁄ 0 0 0,5 6 0,14
𝟐
CS 𝟎 𝟏⁄ 1 1 𝟏⁄ 𝟏 4 2,3 3,14
𝟐 𝟐
TR 0 0 0 𝟏 𝟎 𝟏⁄ 1,5 5 0,66
𝟐

Conform criteriilor s-a acordat fiecărei variante notele Ni astfel:

Varianta (a) Varianta (b) Varianta (c) Varianta (d) Varianta (e) Varianta (f)
Criteriul Ni Ni Ni Ni Ni Ni
PA 6 7 8 9 10 10
DA 7 7 7 9 8 9
GA 8 8 8 10 8 9
DU 9 10 10 10 10 10
CS 7 8 10 10 9 10
TR 8 10 9 10 8 9

9
 Calcularea produselor dintre notele N şi coeficienţii de pondere:
Varianta (a) Varianta (b) Varianta (c) Varianta (d) Varianta (e) Varianta (f)
Criteriul γi Ni Ni* γi Ni Ni* γi Ni Ni* γi Ni Ni* γi Ni Ni* γi Ni Ni* γi
PA 3,14 6 18,84 7 21,98 8 25,12 9 28,26 10 31,40 10 31,40

DA 4,66 7 32,62 7 32,62 7 32,62 9 41,94 8 37,28 9 41,94

GA 2,25 8 18,00 8 18,00 8 18,00 10 22,50 8 18,00 9 20,25

DU 0,14 9 1,26 10 1,40 10 1,40 10 1,40 10 1,40 8 1,12

CS 3,14 7 21,98 8 25,12 10 31,40 10 31,40 9 28,26 9 28,26

TR 0,66 8 5,28 10 6,60 9 5,94 10 6,60 8 5,28 9 5,94

Clasamentul final 97,98 105,72 114,48 132,10 121,62 128,91

Analizând rezultatele obţinute în urma analizei multicriteriale, se observă că varianta

(d) - Sonometru DataLogger EXTECH 407760 are cel mai mare punctaj şi a fost aleasă ca
fiind cea mai potrivită. Variantele (e) şi (f) au punctaje apropiate în clasament, ceea ce
înseamnă că asigură performanţe similare.

10