Buletin Meteo

BULETINUL
SOCIETĂȚII METEOROLOGICE ROMÂNE

ANUL IV, NR. 1, ianuarie-iunie 2017 APARE TRIMESTRIAL
http://smr.meteoromania.ro ISSN 2286 3915 ISSN-L 2286 – 3915
TORNADE ȘI TROMBE MARINE

ÎN EUROPA. ILUSTRAȚII ÎNTRE
1555 ȘI 1910
CARACTERIZAREA
METEOROLOGICĂ A
PRIMĂVERII ȘI A VERII 2017
Inundațiile ultimelor decenii
Despre ploaie...
Fenomene meteo extreme și publicul
Extreme termice de vară în sud-estul României
Dicționar meteorologic – litera L

BULETINUL
SOCIETĂȚII METEOROLOGICE ROMÂNE
ANUL IV, NR. 1, ianuarie-iunie 2017 APARE SEMESTRIAL
SUMAR
Editorial ... 3
Caracterizarea meteorologică a primăverii și a
verii 2017 ... 5
Inundațiile ultimelor decenii ... 20 Secretariat:
Tornade și trombe marine în Europa. Ilustrații c/o Administrația Națională de Meteorologie
între 1555 și 1910 ... 30
Șos. București Ploiești, nr. 97
Despre ploaie... ... 36 Cod 013686, BUCUREȘTI, ROMÂNIA
Fenomene meteo extreme și publicul ... 41 Tel.: 021 3183240 int. 410, Fax: 021 3167762
Extreme termice de vară în sud-estul României ... 43 e-mail: societatea.meteo@gmail.com
Dictionar meteorologic – litera L ... 47 http://smr.meteoromania.ro
BULETINUL SOCIETĂŢII METEOROLOGICE ROMÂNE

Comitet de redacţie:
Dr. Ion SANDU - Preşedintele Comitetului de redacție

Dr. Florinela GEORGESCU - Redactor Şef
Dr. Constanța BORONEANȚ - Redactor
Dr. Elena CORDONEANU - Redactor
Ștefania BUNEA - Corector
Valentina DUMITRU - Tehnoredactare
Dumitru Mihai EREMIA - Tehnoredactare
Opiniile exprimate apar în exclusivitate autorilor şi nu angajează în niciun fel Societatea Meteorologică Română
Buletinul SMR | ANUL IV | NR. 1 | ianuarie-iunie 2017 | http://smr.meteoromania.ro

DIN ACTIVITATEA SMR
EDITORIAL
Scopul fundamental al Societății tăţii umane). Numai efectul cumulat al

Meteorologice Romane (SMR) este celor doi factori poate explica schim-
evident acela de a contribui la creșterea bările atât de rapide observate în
nivelului profesional al meteorologilor și temperatura medie globală a aerului.
climatologilor și la o mai bună înțelegere Creşterea concentraţiei gazelor cu efect
de către publicul larg a fenomenelor de seră în atmosferă, în mod special a
atmosferice. dioxidului de carbon, a fost cauza
principală a încălzirii pronunţate din
Ultimele rapoarte ale IPCCC și OMM ultimii 50 de ani (0.13ºC/deceniu), fiind
demostrează faptul că fenomemele de aproximativ două ori valoarea din
meteo extreme din ultimii 20-30 de ani ultimii 100 de ani.
au devenit atât de frecvente și de
intense, încât impactul asupra vieții și Ca o recunoaștere a faptului că schim-
bunurilor este deja îngrijorător. bările climatice reprezintă o problemă
globală semnificativă care afectează
Rezultatele cercetărilor publicate în omenirea, la 12 decembrie 2015 s-a
aceste rapoarte conduc la concluzia că semnat la Paris un nou acord global
asistăm la „ o tranziție accelerată către o obligatoriu din punct de vedere juridic
lume cu o climă mai caldă, marcată de privind schimbările climatice.
situaţii mai frecvente cu temperaturi
extreme, inclusiv valuri de căldură, Acordul de la Paris prezintă un plan de
agravarea secetei în unele regiuni, acțiune pentru limitarea încălzirii globale
precipitaţii mai abundente în alte sub 2°C.
regiuni, topirea gheţarilor şi a gheţii
Elementele principale ale noului Acord de
arctice, precum şi creşterea globală a
la Paris sunt:
nivelului mărilor şi oceanelor”.
• obiectiv pe termen lung: guvernele
Simulările realizate cu modele climatice au convenit să mențină creșterea
globale complexe au arătat că principalii temperaturii medii la nivel mondial
factori care au determinat acest sub 2°C comparativ cu nivelurile
fenomen sunt atât naturali (variaţii în preindustriale și să continue
radiaţia solară şi în activitatea vulca- eforturile de a o limita la 1,5°C;
nică), cât şi antropogeni (schimbări în • contribuții: înainte și în timpul
compoziţia atmosferei datorită activi- Conferinței de la Paris, țările au
Buletinul SMR | ANUL IV | NR. 1 | ianuarie-iunie 2017 | http://smr.meteoromania.ro 3

DIN ACTIVITATEA SMR
prezentat planuri de acțiune În acest context, considerăm că

naționale cuprinzătoare privind Societatea Meteorologică Română va
clima în vederea reducerii emisiilor trebui să-și asume un rol important în
lor; creionarea de politici publice într-un
• deziderate: guvernele au convenit domeniu atât de actual şi critic pentru
ca, la fiecare 5 ani, să comunice oameni, cum este domeniul schimbărilor
contribuțiile lor pentru a stabili climatice dar şi politicile de mediu.
obiective mai ambițioase; Pentru realizarea acestui obiectiv,
• transparență: acestea au acceptat, începând cu data de 31.08.2017,
de asemenea, să se informeze Societatea Meteorologică Română s-a
reciproc, precum și publicul cu afiliat Coaliţiei Naţionale pentru
privire la rezultatul eforturilor lor Modernizarea României.
de realizare a obiectivelor pe care
și le-au propus, pentru a asigura Având în vedere faptul că în
transparența și supravegherea; prezent conştientizarea importanței
• solidaritate: UE și alte țări dezvol- fenomenelor climatice la nivel global este
tate vor continua să ofere finanțare relativ mică comparativ cu impactul pe
pentru combaterea schimbărilor care acestea îl au asupra modului nostru
climatice, pentru a sprijini țările de a trăi, în cadrul Coaliţiei Naţionale
în curs de dezvoltare să reducă p e n t r u M o d e r n i z a r e a Ro m â n i e i ,
emisiile, dar și să își consolideze Societatea Meteorologică Română va
contribui la înțelegerea mecanismelor
capacitatea de adaptare la efectele
care guvernează fenomenele naturii.
schimbărilor climatice.
Comitetul de Redacție al BSMR
4 Buletinul SMR | ANUL IV | NR. 1 | ianuarie-iunie 2017 | http://smr.meteoromania.ro

DIN ACTIVITATEA SMR
CARACTERIZAREA METEOROLOGICĂ
A PRIMĂVERII ȘI VERII 2017
Zoltan SIPOS, Daniel Robert MANTA
PRIMĂVARA 2017 Regimul pluviometric a fost exceden-

tar în cea mai mare parte a Moldovei,
MARTIE sudul Munteniei și al Olteniei, pe arii mai
Vremea a fost mai caldă decât în mod restrânse în Dobrogea, și doar cu totul
obișnuit în toată țara, cu cel puțin 3°C, izolat în regiunile intracarpatice (fig. 2).
anomalia termică depășind 4°C în nord- În restul țării precipitațiile au fost
vestul Olteniei (până la 4,8°C la deficitare. În Subcarpații Sudici, nordul
Semenic), al Transilvaniei și în nordul Bărăganului, nord-vestul Dobrogei, sud-
Moldovei (fig.1). vestul Transilvaniei și depresiunile
Fig.1. Martie 2017: temperatura medie (stânga), abaterea temperaturii medii față de media
multianuală (dreapta). Sursa: Administrația Națională de Meteorologie
Fig. 2. Martie 2017: Cantitatea lunară de precipitații (stânga), abaterea cantității de

precipitații față de media multianuală (dreapta). Sursa: Administrația Națională de
Meteorologie

DIN ACTIVITATEA SMR
intramontane din Harghita și Covansa s- nord-estul țării, în fața unui front rece
au cumulat mai puțin de 10 l/mp. La care a pătruns asupra României dinspre
stația meteorologică Stâna de Vale, s-a Europa Centrală (fig. 3).
înregistrat cea mai mare cantitate de
După acest pasaj frontal vremea s-a
precipitații, respectiv 120,2 l/mp.
răcit accentuat, mai ales în estul țării,
Pe fondul termic foarte ridicat în unde pe 25 martie temperaturile erau cu
aproape toată țara, fenomenele 13...15⁰C mai mici decât în ziua
convective s-au manifestat deja din precedentă. Luna s-a terminat cu o
primele zile ale lunii. Au fost averse încălzire semificativă, cu până la 7…9⁰C
însoțite de descărcări electrice pe 3, 6, 7, (28 martie).
9, 16, 19 și 24 martie. Se remarcă ziua de
În martie 2017 s-au consemnat
24 martie, cu instabilitate accentuată în
următoarele recorduri lunare:
Nr. Stația Temperatura Data de Temperatura Data de

crt. meteorologică maximă absolută prelucrare maximă (°C) a producere
(°C) a lunii martie lunii martie 2017
(1900-2016)
1 Băișoara 17,8 24.03.1991 18,5 23.03.2017
Nr. Stația Cantitatea maximă Data de Cantitatea Data de

crt. meteorologică absolută de prelucrare maximă absolută producere
precipitații (mm) de precipitații
căzută în 24 de ore (mm) căzută în
în luna martie 24 de ore în luna
(1961-2016) martie 2017
1 Oltenița 39,2 08.03.1993 39,7 13.03.2017
2 Cuntu 35,4 10.03.2013 41,7 19.03.2017
Fig. 3. Fălticeni (Foto: Cristi Miha). Descărcări electrice în nordul Moldovei,

(sursa: UE Storm Map)

DIN ACTIVITATEA SMR
APRILIE 2017 În cea mai mare parte a regiunilor

Luna aprilie a fost răcoroasă aproape în extracarpatice și local în cele intra-
toată țara, exceptând nordul și nord- carpatice, precipitațiile au fost exceden-
vestul Moldovei și arii restrânse din sudul tare, depășind norma climatologică (cu
Transilvaniei, unde temperaturile medii până la 258% la Tulcea). În restul țării,
lunare au depășit ușor mediile anomalia a fos negativă. În estul
multianuale. În restul țării anomalia Banatului și a Crișanei s-au totalizat
termică a fost negativă, până la -1,7⁰C la mai puțin de 50% din valorile normale
Medgidia (fig. 4). Regimul termic a avut o pentru această lună (fig. 5). Maximul
mare variabilitate, au avut loc puternice pluviometric lunar a fost atins la stația
alternanțe termice, frecvente intervale meteorologică Stâna de Vale, cantitățile
succesive de răcire accentuată și, de precipitații însumate fiind aici de
respectiv, încălzire masivă. 120,2 l/mp.
Fig. 4. Aprilie 2017: temperatura medie (stânga) și abaterea temperaturii medii față de
media multianuală (dreapta). Sursa: Administrația Națională de Meteorologie
Fig. 5. Aprilie 2017: Cantitatea lunară de precipitații (stânga), abaterea cantității de

Meteorologie

DIN ACTIVITATEA SMR
Așa cum am menționat, luna aprilie a Mării Negre. În partea posterioară a

fost una a extremelor. Zilele calde, cu ciclonului a pătruns o masă de aer de
fenomene convective (averse, descărcări origine arctică, deosebit de rece pentru
electrice și grindină de mici dimensiuni) această dată. La altitudinea de 1,5 km
au alternat cu intervale de iarnă temperatura a scăzut sub –4⁰C, chiar spre
autentică (fig. 6). –12...–10⁰C deasupra regiunilor nord-
Fig. 6. Gherla, jud. Cluj, 6. 04. 2017(stânga, foto: Cosma Vasi). Gulia, jud. Dâmbovița,
7.04.2017 (dreapta, foto: Bengamin Jerrems)
În intervalul 19-21 aprilie a avut loc estice. Cuplajul cu dorsala anticiclonului

cel mai sever viscol târziu din România, cu Azoric, extinsă până în sudul Peninsulei
efecte grave în Moldova, îndeosebi în Scandinave, s-a realizat asupra estului
zona de podiș. În noaptea de 17 spre 18 țării (fig. 7).
aprilie, în Golful Genova a debutat un
S-a depus un strat consistent de
proces de ciclogeneză. Ciclonul a avut o
zăpadă, care în Podișul Moldovei a depășit
traiectorie transbalcanică, nucleul
45 cm, până la 59 cm la Bârnova (fig. 8).
principal s-a îndreptat spre Marea
Neagră, prin extremitatea sudică a Au fost afectate culturile agricole.
României. Traiectoria și evoluția au fost Ca factor agravant, zăpada a fost umedă,
determinate, în principal, de câmpul de ce s-a depus pe conductorii aerieni și
divergență din troposfera înaltă și de pe copacii deja înfrunziți (fig. 9). Au
advecția termică din stratul 0...5 km. rămas zile întregi fără electricitate și
Primul factor a favorizat formarea telefonie mobilă zone întinse, inclusiv
temporară a unui nucleu depresionar în municipiul Bârlad, iar majoritatea
regiunile extracarpatice, în timp ce drumurilor din centrul Moldovei au fost
nucleul principal s-a deplasat deasupra blocate.

DIN ACTIVITATEA SMR
Fig. 7. Presiunea atmosferică la nivelul solului...., analiza, 20.04. ora 21 și analiza frontală
Fig. 8. Strat de zăpadă 19.04. ora 9 (stânga) și 21.04. ora 9 (dreapta). Sursa: Administrația
Națională de Meteorologie
Fig. 9. 20-21.04. Girov (jud. Neamț), Vaslui, Focșani. Foto: Nicușor Cernușca. Mădălina Mega

DIN ACTIVITATEA SMR
Viteza vântului la rafală a atins –8,5°C, Focșani –1,8°C Brașov –3,6°C,

65...75 km/h. În dimineața zilei de Voineasa –4,1°C, Câmpulung –4,4°C,
22 aprilie, pe arii extinse, temperatura Pătârlagele –3,0°C, Brăila –1,0°C, Tg. Jiu
a scăzut sub limita de îngheț: Bistrița –3,2°C, Polovragi –3,3°C, Râmnicu Vâlcea
– 0 , 1 ° C , To p l i ț a – 3 , 3 ° C , Ro m a n –2,7°C, Curtea de Argeș –5,4°C, Câmpina
–0,2°C, Batoș –1,7°C, Joseni –4,2°C, Tg. –3,3°C, Bozovici –3,4°C, Tg. Logrești
Mureș –2,4°C, Bacău –1,4°C, Vaslui –4,1°C, Târgoviște –3,5°C, Stolnici
–1,3°C, Câmpeni –4,0°C, Odorheiu –3,0°C, Titu –1,3°C București Băneasa
Secuiesc –3,8°C, Miercurea Ciuc –9,2°C, –1,1°C, Slatina –1,8°C, Craiova –1,2°C,
Gurahonț –1,4°C, Dumbrăveni –2,3°C, Videle –0,7°C, Roșiori de Vede –1,2°C etc.
Vărădia de Mureș –3,8°C, Țebea –3,4°C,
Baraolt –4,8°C, Tg. Secuiesc –2,5°C, Deva
–3,1°C, Făgăraș –1°C, Sf. Gheorghe (CV) Recorduri lunare pentru cantitatea
–6,6°C, Sibiu –2,0°C, Întorsura Buzăului de precipitații:
Nr. Stația Cantitatea maximă Data de Cantitatea Data de

crt. meteorologică absolută de prelucrare maximă absolută producere
precipitații (mm) de precipitații
căzută în 24 de ore (mm) căzută în
în luna aprilie 24 de ore în luna
(1961-2016 aprilie 2017
1 Ceahlău Toaca 41,8 16.04.1977 62,4 21.04.2017
2 Grivița 39,4 16.04.1935 45,0 20.04.2017
3 Pătîrlagele 43,1 30.04.1961 46,2 20.04.2017
MAI 2017 răcoroasă, iar în zonele intracarpatice

mediile multianuale au fost ușor depășite
Regimul termic a evoluat diferențiat,
(fig. 10).
însă fără abateri semnificative față de
normele climatologice. În exteriorul Regimul precipitațiilor a evoluat
arcului carpatic, vremea a fost diferențiat. Se remarcă anomalia pozitivă
Fig. 10. Mai 2017: temperatura medie (stânga), abaterea temperaturii medii față de media
multianuală (dreapta). Sursa: Administrația Națională de Meteorologie

DIN ACTIVITATEA SMR
de peste 200% (>225 l/mp) din Podișul fructiferi. S-au înregistrat următoarele
Getic (fig. 11). temperaturi minime negative: Rădăuți
–1,7°C, Satu Mare –0,3°C, Ocna Șugatag
Luna mai s-a caracterizat printr-o
–1,2°C, Suceava –1,0°C, Tg. Lăpuș –2,7°C,
vreme deosebit de instabilă.
Dej –1,5°C, Bistrița –1,5°C, Huedin
Precipitațiile excedentare din Podișul
–0,3°C, Tolpița –4,2°C, Cluj Napoca
Getic (local peste 200 l/mp) au favorizat
–0,2°C, Sărmașu –0,1°C, Joseni –3,6°C,
declanșarea alunecării de teren de la
Batoș –1,8°C, Tg. Mureș –0,3°C, Câmpeni
halda amenajată neregulamentar la
–2,6°C, Odorheiu Secuiesc –0,7°C,
Alunu (județul Vâlcea) (fig. 12). Am fost
Miercurea Ciuc –5,1°C, Vărădia de Mureș
afectate numeroase gospodării și exista
–0,5°C, Baraolt –0,4°C, Sf. Gheorghe (CV)
pericolul blocării albiei râului Olteț.
–0,9°C, Întorsura Buzăului –0,2°C.
În dimineața zilei de 12 mai, în
În intervalul 5...7 mai, fenomenele
Maramureș, Transivania și nordul
convective au afectat mai ales sudul și
Moldovei temperaturile scăzute au
sud-vestul țării. În judeșul Gorj s-au
produs pagube importante în agricul-
cumulat 90 l/mp. Averse torențiale
tură, fiind afectați semnificativ și pomii
însoțite de grindină de mici dimensiuni
Fig. 11. Mai 2017: Cantitatea lunară de precipitații (stânga), abaterea cantității de
Meteorologie
Fig. 12. Cantități de precipitații, mai 2017. Sursa: Administrația Națională de

Meteorologie(stânga). Alunu, județul Vâlcea (dreapta)

DIN ACTIVITATEA SMR
Fig. 13. Mai 2017: episoade cu instabilitate accentuată
care a format un strat consistent, au fost au fost acoperite de ape. Tot în nordul
în județul Dâmbovița. Apa a pătruns în Moldovei, grindina a distrus majoritatea
zeci de gospodării din Răzvad, Bărbulețu culturilor din zona comunei Mitoc, din
și Șotânga. Furtuni puternice s-au județul Botoșani.
semnalat pe arii extinse pe 13 mai. În
nord-estul teritoriului, în intervale VARA 2017
scurte de timp s-au totalizat 80...90
IUNIE 2017
l/mp. Inundațiile rapide au provocat
distrugeri îndeosebi în județul Neamț Vremea a fost mai caldă decât în mod
(Văleni, Brusturi, Drăgănești, Păstrăveni obișnuit în toată țara. Anomalia termică
Răucești). Pe 20 mai, la Sighetu- nu a trecut de 1⁰C în estul Munteniei și
Marmației au căzut 60 l/mp în 4 ore, din nordul Bărăganului, dar a depășit 3⁰C în
care 39 l/mp într-o oră. Mai multe străzi extremitatea vestică a Olteniei (fig. 14).
Fig. 14. Iunie 2017: temperatura medie lunară (stânga), abaterea temperaturii medii față de
media multianuală (dreapta). Sursa: Administrația Națională de Meteorologie

DIN ACTIVITATEA SMR
Ploile au fost ușor excedentare în extins în cea mai mare parte a țării,
Dobrogea, estul Munteniei, sudul exceptând vestul Olteniei (fig. 16).
Moldovei și izolat în celelalte regiuni. În
Ultima decadă a lunii a fost deosebit
cea mai mare parte a țării, însă, regimul
de bogată în fenomene caracteristice
pluviometric a fost deficitar. De remarcat
verii (fig. 17).
sunt cantitățile lunare mai mici de
10 l/mp, în cea mai mare parte a Olteniei În după-amiaza zilei de 23 iunie,
și semnele unui început de secetă periferia sud-vestică a municipiului Arad
prelungită în Câmpia de Vest (fig. 15). a fost afectată de o supercelulă. La
aeroport viteza vântului la rafală a atins
În această lună a continuat șirul de
120 km/h. Au fost pagube însemnate în
fenomene severe legate de convecție.
zona de agrement din sudul orașului, iar
Cea mai mare parte a cantității lunare de
10 persoane au fost rănite. În ziua de
precipitații s-a acumulat în intervalul
29, în județul Bihor a căzut grindină
6...9 iunie. Fenomenele caracteristice
de dimensiuni medii și mari, inclusiv în
instabilității atmosferice au început în
orașul Beiuș (fig. 17). În ultima zi a lunii,
Banat, Crișana și la munte, apoi s-au
Fig. 15. Iunie 2017: Cantitatea lunară de precipitații (dreapta), abaterea cantității de
precipitații față de media multianuală (stânga). Sursa: Administrația Națională de
Meteorologie
Fig. 16. Cantități de precipitații acumulate în perioada 6...9 iunie. Sursa: Administrația
Națională de Meteorologie. Sistem convectiv mezoscalar (MCS), 7 iunie.
Sursa: EUMETSAT/Kachelmann

DIN ACTIVITATEA SMR
Fig. 17. Efectele fenomenelor convective din perioada 21...29 iunie
în sudul țării s-a consemnat debutul Accentuarea secetei a continuat în

primului val de căldură din acest regiunile intracarpatice, nordul Moldovei
an, iar temperatura a urcat până la și parțial în Oltenia. În condițiile unor
36...39 ⁰C. temperaturi mai mari decât în mod
normal, pe arii relativ extinse s-au
cumulat mai puțin de 50 l/mp, aceste
IULIE 2017 cantități înregistrându-se în intervale
scurte de timp. În jumătatea sud-estică a
Temperaturile medii lunare au fost mai
țării ploile au fost excedentare (fig. 19).
mari decât în mod normal aproape în
toată țara, depășind cu 3°C mediile Deși fenomenele convective au avut
multianuale în Banat. O anomalie ușor o amploare asemănătoare cu cea din
negativă s-a consemnat doar local, în luna precedentă, numărul zilelor cu
sud-estul teritoriului (fig. 18). instabilitate accentuată a scăzut.
Fig. 18. Iulie 2017: temperatura medie (dreapta), abaterea temperaturii medii față de media
multianuală (stânga). Sursa: Administrația Națională de Meteorologie

DIN ACTIVITATEA SMR
Fig. 19. Iulie 2017: Cantitatea totală lunară de precipitații (dreapta), abaterea cantității de
precipitații față de media multianuală (stânga). Sursa: Administrația Națională de
Meteorologie
Intervalele cu furtuni puternice au 79,5 l/mp, Roșiori de Vede 84,8 l/mp,

alternat cu zile în care temperaturile Alexandria 74,4 l/mp, Videle 72,3 l/mp,
maxime au depășit pragul caniculei. În Curtea de Argeș 58,8 l/mp, Târgoviște
zilele de 2…4 iulie instabilitatea 50,8 l/mp, Titu 61,4 l/mp, Ploiești
atmosferică a fost deosebit de 58,2 l/mp, Câmpina 58,8 l/mp, București
accentuată în sudul țării. Au fost averse Băneasa 92,0 l/mp, București Afumați
însoțite de descărcări electrice, grindină 88,0 l/mp, București Filaret 83,7 l/mp,
și vijelii (fig. 20). Giurgiu 87,4 l/mp, Oltenița 69,2 l/mp,
Urziceni 62,4 l/mp.
Până în dimineața zilei de 4 iulie,
în 48 de ore, s-au înregistrat cantități Zilele de 10 și 11 iulie au adus
însemnate de precipitații (l/mp): Tg. Jiu temperaturi foarte ridicate în sud-vestul
62,4 l/mp, Polovragi 88,4 l/mp, Râmnicu țării. S-au înregistrat 38°C la Banloc,
Vâlcea 90,6 l/mp, Tg. Logrești 75,8 l/mp, Oravița, Bozovici, Drobeta-Turnu Severin,
Băile Herculane 58,8 l/mp, Craiova Calafat, Bozovici și Băile Herculane și
73,4 l/mp, Drăgășani 96,2 l/mp 39°C la Moldova Veche.
Slatina 90,6 l/mp, Stolnici 87,8 l/mp,
În intervalul 12…17 vremea a fost
Caracal 59,8 l/mp, Bechet 89,8 l/mp,
în general instabilă. Nu au fost cantități
Turnu Măgurele 143,4 l/mp, Zimnicea
de precipitații deosebit de mari, dar s-au
75,2 l/mp, Pitești 78,4 l/mp, Dedulești
Fig. 20. Giurgiu, 3 iulie. Foto: Sorin Anghel

DIN ACTIVITATEA SMR
semnalat căderi de grindină și Lunca Dunării din Oltenia și Muntenia.

intensificări ale vântului cu aspect de Maximele termice au atins 36…38⁰C. În
vijelie (fig. 21). ultima săptămână a acestei luni
fenomenele severe asociate instabilității
Disconfortul termic a fost accentuat
au fost prezente mai ales în jumătatea
în zilele de 22, 23 și 24 ale lunii în Banat,
estică a țării (fig. 22). Viteza vântului la
Crișana, sud-vestul Transilvaniei și în
rafală a atins 108 km/h la Slobozia și
Fig. 21. 11 iulie, Miercurea Ciuc: supercelulă LP (stânga). Foto: Nagy Pityu. 12 iulie: vijelie
la Iași (dreapta). Foto: Răzvan Răzvănel
Fig. 22. 25 iulie(sus, stânga și dreapta): Recea-Cristur (CJ), foto Alex Grad; Slobozia, foto
Robin Simion. 27 iulie(jos, stânga și dreapta): Brăila, sursa Meteo Brăila, 28 iulie: Cernavodă,
foto Liviu Cazac

DIN ACTIVITATEA SMR
94 km/h la Grivița și Negrești, iar în Seceta s-a accentuat în mai multe

24 de ore, până în dimineața zilei de 28, zone, îndeosebi în Oltenia, nordul
s-au înregistrat 116,6 l/mp la Cernavodă, Moldovei și local în Transilvania, unde
73,2 l/mp la Brăila și 66,0 l/mp la Tulcea. s-au cumulat mai puțin de 10 l/mp.
Izolat a căzut grindină de mari Cantități asemănătoare s-au măsurat și
dimensiuni. O parte din orașul Cernavodă în Bărăgan, insă aici rezerva de apă din
a fost inundat. sol a rămas safisfăcătoare, ca urmare a
ploilor din lunile anterioare (fig. 24).
Cel mai intens val de căldură al verii
AUGUST 2017
2017 a culminat pe 6 august, când la
Anomalia termică pozitivă s-a menținut și Calafat s-au înregistrat 42,2°C (fig. 25).
în această lună pe tot teritoriul țării, Valul de căldură, denumit “Lucifer”, a
abaterile cele mai mari înregistrându-se fost consecința unor procese din
în jumătatea de nord-vest a teritoriului, atmosferă la scară emisferică și a avut
unde a depășit pe arii extinse 2°C ca efect accentuarea secetei, a lipsei
(fig. 23). de apă și a multor incendii de pădure
Fig. 23. August 2017: temperatura medie lunară (dreapta), abaterea temperaturii medii
față de media multianuală (dreapta). Sursa: Administrația Națională de Meteorologie
Fig. 24. August 2017: cantitatea lunară de precipitații (stânga), abaterea cantității de
Meteorologie

DIN ACTIVITATEA SMR
Fig. 25. Temperaturi maxime înregistrate pe 6 august.

Sursa: Administrația Națională de Meteorologie
din Peninsula Balcanică. Temperaturi • în 6 august: CÂMPENI (36,8°C față de

foarte ridicate s-au înregistrat nu doar 36,6°C) și VLADEASA (25,9°C față de
în Europa Centrală și de Sud-Est, dar și în 25,6°C).
Spania, sud-estul Franței și Italia.
Indicele ITU (temperatură-ume-
În zilele de 4, 5 și 6 august au fost zeală) al disconfortului termic a depășit
depășite mai multe recorduri absolute 80 de unități în cea mai mare parte a
lunare ale temperaturilor maxime, după țării (fig. 26).
cum urmează:
Nu au lipsit nici fenomenele
• în 4 august: POIANA STAMPEI (33°C faţă
convective severe, ce s-au manifestat
de 32,6°C);
în intervalele 12…14 august (în vest),
• în 5 august: ARAD (40,8°C faţă de
20…22 august (în nordul, centrul și
40,4°C), GORGOVA (38,6°C faţă de
sudul teritoriului) și 28…29 august (în
38°C), JOSENI (35,7°C faţă de 35,2°C),
jumătatea de est a țării).
ŞIRIA (38,8°C faţă de 38,1°C), STÂNA DE
VALE (32,7°C faţă de 32°C), TOPLIŢA Pe 12 august, la Borod (județul
(36,6°C faţă de 36,4°C) şi VF. IEZER Bihor), în 12 ore s-au înregistrat 80 l/mp.
(24,7°C faţă de 24,2°C); (fig. 27).

DIN ACTIVITATEA SMR
Fig. 26. ITU, 6 august. Sursa: Administrația Națională de Meteorologie
Fig. 27. 12 august: Timișoara(stânga),foto: Zaharia Cristi), Borod (BH, dreapta),

foto: Nicolae Hais

DIN ACTIVITATEA SMR
INUNDAȚIILE ULTIMELOR DECENII
Material publicat în Inundațiile-Fenomene de risc. Instruirea preventivă a

populației prin jocuri educative, autori Florinela Georgescu, Viorica Dima,
Anișoara Irimescu, Gheorghe Stăncălie, Ion Roceanu, Daniel Beligan, Editura
PRINTECH, 2015. ISBN 978-606-23-0490-4. Carte realizată în cadrul proiectului
de cercetare MEDGAME, contract nr. 106/2013, finanțat de către Unitatea
Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și
Inovării, prin Programul Parteneriate în domenii prioritare.
Într-un raport din 2012 al Organizației situația încadrându-se, de altfel, în

Națiunilor Unite (WorldRiskReport tendința crescătoare recunoscută de
2012) se face un clasament al vulnera- Organizația Meteorologică Mondială, în
bilității față de dezastrele naturale, contextul încălzirii globale. La nivel
luând în considerare expunerea, dar și naţional au fost astfel afectaţi zeci de mii
capacitatea de răspuns a unei țări de oameni, în fiecare an. În acest
(www.nature.org/science-in-action/ context, devine o prioritate conștien-
our-scientists/world-risk-report-2012- tizarea populaţiei în privința unui
pdf). Se observă că, în lista dezastrelor comportament corect înainte, în timpul
naturale inventariate în acest raport, și după un fenomen meteorologic
exceptând cutremurele, toate celelalte extrem.
posibile dezastre sunt de natură Inundaţiile reprezintă dezastrul cel
meteorologică. mai frecvent, care se poate produce
Ploile abundente, care pot deter- la diferite scări – de la râurile mari până
mina creşteri mai mult sau mai puțin la cele mici - cu efecte asupra stării
rapide de debite şi niveluri și care mediului, incluzând aici nu numai
frecvent sunt urmate de inundații, pagubele economice şi dezechilibrele
scurgeri importante pe versanţi și ecologice, ci şi numeroasele pierderi de
alunecări de teren, reprezintă unul vieţi omeneşti.
dintre factorii majori de risc natural care Conform Strategiei Naționale de
afectează spaţiul geografic al ţării Management al Riscului la Inundații pe
noastre. Inundațiile au, încă frecvent, Termen Mediu și Lung, aprobată de
urmări catastrofale, constând în pagube Guvernul României în vara anului 2010,
materiale deosebit de importante, doar în perioada 2005-2010, 144 de
afectarea activității socio-economice și persoane și-au pierdut viața în timpul
chiar pierderi de vieţi omeneşti. Există episoadelor de inundații, iar aproximativ
însă și alte fenomene meteorologice care 59.000 de persoane au fost evacuate. Au
pot deveni periculoase în anumite fost afectate 66.500 de locuințe, din
condiţii: descărcările electrice şi care 15.400 au fost distruse. La bilanțul
grindina, ninsorile abundente, viscolul, pagubelor se mai adaugă 15.700km de
intensificările puternice ale vântului, drumuri și 3080 de poduri afectate, dar
temperaturile extreme, poleiul sau și 106.600 hectare de teren agricol
ceaţa. inundat.
În ultimele decenii, în țara noastră, O altă statistică, de această dată la
numărul fenomenelor meteorologice şi nivel european, o găsim în Baza
hidrologice severe a fost foarte mare, Internaţională de Date de Dezastru

DIN ACTIVITATEA SMR
(http://www.emdat.be/) a Centrului de albiile minore ale arterelor hidrografice,

Cercetare a Epidemiologiei Dezastrelor ca urmare a aluvionărilor, a îndiguirilor, a
(CRED) în Europa. Conform acesteia, despăduririlor din bazinele de recepţie-
în 2013, au avut loc 16 cazuri de colectare şi a diferitelor construcţii în
inundaţii majore la nivelul continen- albia majoră. Analiza unor contexte în
tului, în care au murit 62 de persoane, care inundaţii sau viituri rapide s-au
1.412.221 persoane au fost afectate, produs în trecut poate fi relevantă în
iar valoarea pagubelor s-a ridicat la procesul de detectare a fluctuaţiilor şi
1.869.552 $. În România, în acelaşi an periodicităţilor care pot ajuta o
2013, s-a manifestat un singur eveniment comunitate în încercarea de a preîntâm-
în care 9 oameni şi-au pierdut viaţa, alţi pina urmările evenimentelor naturale
8.265 au fost evacuaţi, iar nivelul extreme.
pagubelor s-a ridicat la 11000 $.
În acest sens, reprezentanţii
În cel de al cincilea Raport al Institutului Naţional de Hidrologie şi
Comisiei Interguvernamentale asupra Gospodărirea Apelor (INHGA) au realizat
Schimbării Climei (IPCC), se arată că o hartă (fig. 1), prezentată mai jos, ce
temperatura medie a aerului la supra- redă principalele zone în care s-au produs
faţa Terrei a crescut cu 0,8°C în ultima inundaţii istorice excepţionale pe
sută de ani şi că această creştere a fost teriroriul României. Aceasta a fost
mult mai pronunțată în ultimele decenii. elaborată în urma analizei viiturilor care
Pe de altă parte, o interpretare a au produs pagube socio-economice
tendinței regimului de precipitații este însemnate la nivel naţional. Harta
mult mai dificiă, influența particula- include evenimente din ultimul secol,
rităților regionale fiind determinantă [1]. în consecinţă şi evenimente care s-au
Schimbările climatice pot fi puse pe produs înainte de amenajarea hidro-
seama creşterii emisiilor de gaze cu tehnică a râurilor (diguri, lacuri de
efect de seră şi a concentraţiilor de acumulare), iar evaluarea a fost realizată
poluanţi - aerosoli, a despăduririlor pentru Raportul "Preliminary Flood Risk
semnificative la nivel planetar – care Assessment (PFRA) 2011" - ICPDR, în
modifică circulaţia maselor de aer - şi a cadrul "Directivei 2007/60/CE privind
extinderii suprafeţelor irigate şi a evaluarea şi gestionarea riscurilor de
lacurilor de acumulare pe marile artere inundaţii".
hidrografice.
Se consideră că, dată fiind variabili-
tatea climatică, riscul de inundaţii într-o
zonă oarecare poate rămâne în mare
parte necunoscut. O analiză [2] a
periodicităţii regimului meteorologic şi
hidrologic pe teritoriul României pe
120 de ani (1881-2001) reliefează trei
stări de regim: ploios, normal şi secetos,
cu perioade cuprinse între 11 şi 20 de ani.
Se remarcă o tendință de creștere
a frecvenţei de apariție a inundaţiilor,
în primul rând din cauza schimbărilor Fig.1. Harta zonelor cu risc potenţial la
climatice, dar şi ca o consecinţă a inundaţii (INHGA, 2011)
reducerii capacității de transport în

DIN ACTIVITATEA SMR
Din evaluare rezultă că inundații intervale scurte de timp, au fost ploi

istorice (cu mov pe hartă) se pot produce peregrine (de migrație), nespecifice
în oricare din regiunile țării. Trebuie bilanțului hidrologic intern al țării
precizat faptul că lucrările de amenajare noastre, ci aparținând bilanțului
hidrotehnică a râurilor au redus însă hidrologic extern. Acestea au fost
semnificativ riscul de apariție a unor inițiate de formațiuni ciclonice adânci,
evenimente cu urmări severe, îndeosebi generatoare de puternici curenți
pe cursurile râurilor mari. Pe de altă ascendenți și având alimentare advec-
parte, acest studiu nu a luat în conside- tivă rece în sectorul posterior nord-
rare episoadele de inundații rapide, vestic, pe toată coloana troposferică;
multe dintre acestea având loc în zone astfel, a fost asigurată atât vitalitatea
nesupravegheate din punct de vedere vortex-urilor, cât și evoluția rapidă a
hidrologic. Acest gen de manifestări fronturilor.
extreme se asociază, cel mai adesea,
De menționat și faptul că, în cazul
ploilor cu caracter torențial, căzute în
episoadelor cu ploi abundente, urmate
regiuni în care există un context
de inundații, din 1970 și 2005, teritoriul
agravant, cum ar fi despăduririle masive,
României a fost traversat chiar de
ridicarea unor construcții neautorizate
centrul zonelor ciclonice, constituit în
în albiile râurilor și care creează
aria de maximă ascendență și carac-
obstacole în calea scurgerilor etc. De
terizat prin rapida ocludere a sistemelor
aceea, o abordare interdisciplinară a
frontale. Totodată, trebuie reamintit în
subiectului inundațiilor, cu precădere al
acest context și faptul că, în arealele
celor rapide, rămâne de interes, așa cum
ciclonice cu diametru mic (cazul în
de interes rămân și măsurile de educare a
discuție), cele mai abundente ploi se
populației, în vederea limitării pagubelor
înregistrează în partea centrală, spre
materiale și a pierderilor de vieți
deosebire de zonele depresionare
omenești.
extinse, în care ploile abundente se
întâlnesc la periferie.
INUNDAȚIILE ANILOR 1970 ȘI 2005
Memoria colectivă a generațiilor mature Analiza unor situații de inundații
din România păstrează amintirea din 1970. În primăvara anului 1970, s-au
inundațiilor din anii '70, considerate remarcat mai multe situații sinoptice
ca fiind printre cele mai devastatoare care au favorizat apariția inundațiilor
ale secolului XX. Comparabile ca pe teritoriul României. Dintre acestea,
amploare temporară și spațială au fost în acest subcapitol le vom analiza pe
evenimentele din anul 2005, când, ca cele din luna mai, declanșatoare ale
urmare a mai multor episoade cu primelor viituri. O contribuție deloc
precipitații abundente, în primăvară, neglijabilă la creșterea debitelor a avut-
vară și toamnă, au fost afectate o topirea stratului consistent de zăpadă
aproape toate bazinele râurilor (în dimineața zilei de 11 mai 1970, în
interioare, apoi și Dunărea. plină invazie de aer tropical, la Vf. Omu
se înregistra strat de zăpadă măsurând
În acest context, ploile din
93 cm, iar pe văi troienele depășeau
primăvara-vara anilor 1970 (mai, iunie,
300 cm).
iulie) și, respectiv, 2005 (aprilie, mai,
iulie), ce au determinat cantități mari În prima săptămână a lunii mai,
de apă (dublul mediei lunare multi- țara noastră a fost traversată de un front
anuale, în majoritatea cazurilor), în oclus, urmat de o puternică advecție

DIN ACTIVITATEA SMR
rece post frontală, care a determinat În zilele de 11 și 12 mai (fig. 2a și

depunerea în zona montană a unui nou 2b), prin slăbirea dorsalei termice și
strat de zăpadă având grosimi între 20 cm de geopotențial din troposfera mijlocie,
(la 800 m altitudine) și peste 100 cm (la preexistente în sud-estul Europei,
altitudini mai mari de 2000 m), iar în circulația de altitudine în jumătatea
zonele mai joase (deal, câmpie) au căzut sudică a continentului s-a realizat din
ploi abundente (în nordul țării s-a depășit sector sud-vestic facilitând pătrun-
media lunară de precipitații), capabile să derea peste teritoriul României a
satureze solul și să conducă la înălțarea masei de aer umed maritim tropical
pânzei freatice. (15–20 g.vapori/m3 aer) dinspre bazinul
mediteranean și nordul Africii. Totodată,
Apoi, între 8 și 11 mai, s-a produs
zona depresionară centrată inițial în
o invazie a aerului tropical a cărui
Golful Biscaia s-a extins către est,
înaintare peste tot sud-estul Europei a
determinând în jumătatea sudică a
fost favorizată de generarea unei zone
Europei un câmp de presiune scăzută,
ciclonice în Golful Biscaia (11 mai -
având centre active – în deplasare spre
fig. 2a). Ca urmare, valorile de tempera-
est - în vestul Franței, Germania și vest –
tură au crescut brusc, atingând până la
nord-vestul României.
35oC în Lunca Dunării și Dobrogea, iar în
zona montană chiar și minimele nocturne Pe partea posterioară a nucleului
au fost pozitive; acest regim termic ciclonic de interes pentru țara noastră, a
foarte ridicat a determinat topirea fost advectat, dinspre Marea Nordului,
continuă a stratului de zăpadă din munți. aer rece maritim polar, realizându-se
Fig. 2.a, b,c și d. Modelul numeric NCEP - analiza. Topografia absolută la 500hPa (dmgp, linii
negre), presiunea la nivelul solului (hPa, linii albe) și topografia relativă 1000-500 hPa (dmgp,
culori) - a) 11 mai 1970, ora 00 UTC - stânga sus, b) 12 mai 1970, ora 00 UTC – dreapta sus,
c)13 mai 1970, ora 00 UTC – stânga jos, d) 14 mai 1970, ora 00 UTC – dreapta jos

DIN ACTIVITATEA SMR
regenerarea și adâncirea zonei ciclonice

în discuție (13, 14 mai – fig. 2c și 2d),
situată la acest moment în nord-estul
României, având la centru presiuni de
sub 995hPa (sub 740mmHg) și fiind
caracterizată de o tendință de retro-
gradare.
Sistemele frontale aferente acestei
depresiuni au beneficiat astfel de un
contrast termic, atât la nivelul solului
cât și în altitudine, de 10–15oC. Vortexul
ciclonic s-a extins până la înălțimi de
9000–10000 m, deci, practic, până la Fig. 3. Cantități de precipitații cumulate
nivelul tropopauzei. Ca urmare a în intervalul 12–14 mai 1970, ora 08 TL,
violenței penetrării reci posterioare, arhiva Administrației Naționale de
Meteorologie
s-a realizat avansul mai rapid și, ulterior,
fuzionarea fronturilor reci secundare cu
sistemul principal. Odată cu retragerea
dorsalei sud-est europene, responsabilă umedă și ploioasă, cu cantități mari de
de exercitarea blocajului ce a deter- apă în zilele de 18, 19 și mai ales în
minat faza de retrogradare a ciclonului 24 mai, dată la care în Banat, sudul
deasupra României, s-a realizat în etapa Transilvaniei și centrul Moldovei s-au
finală deplasarea acestuia spre est – nord- înregistrat cantități de apă cuprinse între
estul Europei, către zona Țărilor Baltice. 20 și 60 mm, determinând noi viituri pe
râurile din Transilvania și Moldova
Cantitățile de apă înregistrate la (structurile sinoptice sunt redate în
nivelul țării, în acest context sinoptic, au figura 4, ciclonul generator de precipi-
fost, în interval de 48 de ore (12–14 mai), tații fiind anterior realimentat în Marea
de peste 50 mm în Transilvania, Neagră).
Maramureș și zona de munte, iar pe
areale mai restrânse (județele După 26 mai, vremea s-a încălzit și
Maramureș și Bistrița Năsăud) peste s-a ameliorat, ca urmare a poziționării
100 mm (fig. 3). Aceste precipitații României în zona de advecție a unei mase
abundente au determinat viituri mari și de aer uscat, cu presiune atmosferică
inundații care au cuprins întreg bazinul ridicată, în cadrul unei structuri de șa
Someșului și al Mureșului. barică la nivelul solului (Anticiclon Azoric
și nord-est european și, la extremitățile
Între 14 și 25 mai, centrul și nordul continentului, Depresiune Islandeză în
Europei au fost tranzitate de familii nord-vestul extrem și ciclon meditera-
ciclonice care au determinat și în țara nean în Golful Sirtelor).
noastră menținerea unui câmp
atmosferic depresionar la nivelul solului Sintetizând, se poate concluziona
(1010 – 1005 hPa), în timp ce în altitudine că în prima decadă a lunii mai 1970 s-a
circulația aerului s-a realizat din sector remarcat un interval ploios, între 4 și
predominant sud-vestic, pe partea 7 mai, când numai în jumătatea de nord a
anterioară a unor talveguri orientate Moldovei au căzut precipitații totalizând
nord-est - sud-vest, extinse din nordul cantități de apă între 40 și 85mm. În
continentului până în bazinul meditera- decada a doua, în jumătatea nordică a
nean central. Ca urmare, vremea a fost țării, au căzut precipitații însemnate

DIN ACTIVITATEA SMR
rezultate din topirea stratului consistent

de zăpadă, depus spre sfârșitul iernii. Au
urmat apoi episoade repetate de
inundații provocate de debitele istorice
înregistrate de râuri din toate zonele
țării.
Până în primăvara anului 2006,
creșterile de debite s-au produs pe toate
râurile interioare, apoi pe Dunăre. Zeci
de oameni și-au pierdut viața, iar datele
oficiale au indicat o încetinire serioasă a
ritmului de creştere economică faţă de
anul precedent.
Fig. 4. Modelul numeric NCEP - analiza.
Topografia absolută la 500hPa (dmgp, linii Caracteristica principală a evolu-
negre), presiunea la nivelul solului țiilor sinoptice din lunile de primăvară
(hPa, linii albe) și topografia relativă ale anului 2005 este reprezentată de
1000-500 hPa (dmgp, culori) - 24 mai 1970, modificările rapide în structurile
ora 00 UTC câmpurilor meteorologice, durata medie
a perioadelor sinoptice fiind de 4-5 zile.
cantitativ, evidențiindu-se două inter- S-au evidențiat mai multe intervale
vale. În zilele de 12 și 13 mai, cantitățile în care precipitațiile au fost abundente,
de apă au totalizat între 30 și 50 mm la cauzând inundații pe arii mai extinse
majoritatea stațiilor, dar, îndeosebi în sau mai restrânse. Intervalele cu
partea de nord a Transilvaniei, acestea severitate maximă a fenomenelor au
au fost mult mai mari, fiind cuprinse între fost între 13 și 27 aprilie, cu afectarea
70 și 130 mm (Tg. Mureș: 89 mm, Sărmaș: majoră a județelor din partea de vest a
73 mm, Dej: 94 mm, Bistrița: 101 mm, țării și, respectiv, între 11 și 14 iulie,
Baia Mare: 128 mm). Al doilea interval când regiunea cea mai afectată a fost
ploios al decadei a fost între 16 și 19 mai, Moldova. Episoade cu inundații pe zone
iar în decada a treia, în zilele de 23 și mai restrânse au mai fost între 7 și 8 mai,
24 mai, a plouat în cea mai mare parte respectiv 1 și 3 iulie.
a țării, cantitățile de precipitații fiind
între 30 și 60 mm. Între 13 și 27 aprilie țara noastră a
fost traversată de patru talveguri de
Conform relatărilor din presa undă scurtă dezvoltate în troposfera
vremii, 83 de localităţi au fost major mijlocie, în intervalele 13-15 aprilie,
afectate, iar altele 1.528 au avut de 17-19 aprilie, 21-23 aprilie și 25-27 aprilie
suferit doar parţial. De asemenea, au fost (fig. 5).
avariate 385 de unităţi economice, au
fost inundate 85.000 de case, dintre care În fiecare dintre aceste intervale,
peste 13.000 au fost complet distruse. ascendența pe partea anterioară a
talvegurilor, combinată cu forțajul
Analiza situațiilor de inundații din orografic, au determinat ploi abundente
primăvara și vara anului 2005. îndeosebi în Banat, cantitățile de apă
Șirul inundațiilor din 2005 a acumulate astfel depășind frecvent
început în aprilie în Banat, la acestea 100 mm.
contribuind nu doar precipitațiile abun- Inundații semnificative s-au produs
dente, ci și mari cantități de apă pe râurile din bazinele Bega, Timiș,

DIN ACTIVITATEA SMR
Fig. 5. Modelul numeric GFS - analiza. Topografia absolută la 500 hPa (dmgp, linii negre),
presiunea la nivelul solului (hPa, linii albe) și topografia relativă 1000-500hPa (dmgp, culori):
a) 13 aprilie 2005, ora 00 UTC - stânga sus, b) 18 aprilie, ora 00 UTC - dreapta sus,
c) 21 aprilie, ora 00 UTC - stânga jos, d) 26 aprilie, ora 00 UTC - dreapta jos.
Bârzava, Moravița, Caraș, Nera și Cerna, fiind unice de când se fac măsurători
unde cotele de inundație au fost hidrologice în țara noastră și cu o proba-
depășite cu până la 293 cm (pe râul Timiș bilitate de apariție o dată la 500 de ani. În
la stația hidrologică Grăniceri). cazul altor cursuri de apă din Moldova și
Totodată, Dunărea a atins în aprilie un din zona Carpaților de Curbură, debitele
debit mediu mult peste media multi- au fost de trei ori mai mari decât cele
anuală a lunii, de până la 12900 mc/s. înregistrate în anii 1970 (fig. 6).
În intervalul 11-14 iulie, ca urmare Analiza mezoscalară a acestui
a ploilor care au avut adesea caracter ultim interval, realizată folosind ieșirile
torențial, s-au produs inundații în modelului numeric de arie limitată
33 de județe, cele mai afectate fiind ALADIN, arată prezența deasupra
Gorj, Vâlcea, Galați, Vrancea și Bacău, României a unei circulații ultrapolare în
unde, în interval de 4-5 zile cantitățile troposfera mijlocie, specifică sezonului
de precipitații au depășit 100mm pe rece, în situații de viscol. Această
areale destul de extinse, iar în județele structură neobișnuită s-a menținut timp
Ialomița și Constanța s-au depășit chiar de trei zile (fig. 6). În ziua de 13 iulie,
150mm; în zona Carpaților de Curbură activarea proceselor ciclogenetice în
cantitățile de apă cumulate în acest straturile joase a determinat apariția
interval au atins 218mm la stația unui forcing invers, înspre straturile
Penteleu. Râurile Trotuș, Putna și Siret superioare. Aceste procese cuplate au
au atins valori ale debitelor apreciate ca reprezentat contextul în care, îndeosebi

DIN ACTIVITATEA SMR
a) b)
Fig. 6. Topografia absolută la 500 hPa, (dmgp), modelul numeric ALADIN, analiza.
a) 11 iulie 2005, ora 00 UTC, b) 12 iulie 2005, ora 00 UTC
pe partea de est a țării, au căzut ploi au fost distruse, printre care școli,
abundente, generatoare de inundații. dispensare și biserici.
Inundațiile ultimilor ani. În anii În 2010, un nou val de inundații a
care au urmat, nu au mai fost inundații afectat indeosebi partea de nord a
de amploare spațială comparabilă cu Moldovei (între 28 iunie și 3 iulie). Au fost
cele din 2005, dar episoadele cu 23 de victime, iar mii de persoane au
precipitații abundente au provocat fost evacuate, mai ales în județele
numeroase inundații rapide, având ca Suceava, Botoşani și Neamţ. În total,
și consecințe victime și importante 21 de judeţe au fost afectate de inun-
pagube materiale. daţii, peste 5400 de locuinţe au fost
avariate, din care 247 distruse complet
La Târlișua, în județul Bistrița-
şi peste 87.000 de hectare de teren
Năsăud, 13 oameni și-au pierdut viața
arabil au ajuns sub ape. Pagubele au
în inundațiile din 20 iunie 2006,
fost estimate la 700 de milioane de euro.
480 de case au fost inundate, peste
32 de kilometri de drumuri naţionale şi În 2013, în 11-12 iunie, un episod cu
comunale au devenit impracticabile, inundații rapide s-a soldat cu 3 morți în
peste 5.000 de animale şi păsări au județul Iași, iar între 11 și 13 septembrie,
murit, 22 de reţele electrice au fost în județul Galați, apele au ucis 9 oameni,
puse la pământ. alți 8583 au fost evacuați, iar 228 de case
au fost distruse. Valoarea totală a pagu-
În același an, o viitură a omorât
belor produse în întreg judeţul Galați a
12 oameni în comuna Arbore din județul
fost de peste 71.000 RON.
Suceava, iar inundațiile din 5 septembrie
2007 au afectat grav 70% din orașul Anul 2014 s-a situat, pentru unele
Tecuci din județul Galați (aproximativ regiuni ale țării, în topul celor mai ploioși
600 de case au avut de suferit, iar pe din ultimii 60 de ani.
20 de străzi covorul asfaltic a fost
În aprilie s-au produs mai multe
complet distrus). Au fost 3 morți, iar
episoade de instabilitate atmosferică,
409 persoane au fost evacuate.
generate de formațiuni ciclonice
Inundațiile din nordul Moldovei din mediteraneene care au traversat țara
24-25 iulie 2008 au avut ca bilanț 5 morți, noastră, luna încheindu-se cu excedent
27.000 de persoane evacuate îndeosebi de precipitații îndeosebi în regiunile sud-
din județele Botoșani, Bacău, Iași, Vaslui, vestice și sudice.
Maramureș și Neamț. 6.000 de gospodării

DIN ACTIVITATEA SMR
Fenomenele meteorologice severe centrul orașului a fost larg mediatizată).

au fost la scară mare, afectând țările Evenimentele cele mai importante ale
balcanice și vestul Turciei (cantități de lunii s-au produs în a doua decadă, când
până la patru ori mai mari decât mediile formațiunile ciclonice au afectat sud-
climatologice ale lunii, fig. 7). estul și estul continentului și chiar părți
ale Europei Centrale. În Serbia, Bosnia-
Luna mai a fost, de asemenea, Herțegovina, Croația, Cehia, Austria au
foarte ploioasă, debutând cu un episod fost inundații istorice, cantitățile de apă
de instabilitate în 4 mai, care a afectat acumulate în interval de câteva zile
și Bucureștiul (aversa de grindină din depășind, pe arii extinse, 200-300mm.
Cauza manifestărilor severe a fost
ciclonul Tamara, generat în Marea
Adriatică în data de 13 mai, a cărui
activare și evoluție severă au fost
favorizate de pătrunderile de aer rece,
dar și de advecția de vortex, în troposfera
mijlocie și înaltă, dinspre nordul
Oceanului Atlantic.
În zilele următoare, ciclonul a
continuat să se adâncească și să se
deplaseze spre est, centrându-se, în
15 mai, chiar deasupra țării noastre
(fig. 8). Cantitățile de apă acumulate
Fig. 7. Anomalia (în procente) a au depășit, în unele zone, dublul
cantităților de precipitații în Europa, luna lunarului climatologic.
aprilie 2014, NOAA
Fig. 8. Imagine satelitară compozită, 15 mai 2014, 12,30 UTC, Meteosat 8

DIN ACTIVITATEA SMR
Un alt episod sever s-a produs mesaje meteorologice și hidrologice de

între 27 iulie și 1 august, instabilitatea avertizare, inclusiv mesaje de cod roșu
atmosferică afectând, și de această dată, hidrologic pentru sectoarele cele mai
mai ales Oltenia și Banatul, unde afectate ale râurilor din sudul țării.
cantitățile mari de precipitații au fost Toate aceste manifestări severe de
urmate de inundații. vreme, urmate de pagube materiale și de
Anul 2014 s-a încheiat cu un ultim pierderi de vieți omenești, demontrează
episod de inundații în luna decembrie, necesitatea măsurilor de instruire
tabloul evenimentelor severe fiind continuă a populației, în vederea însușirii
completat de ninsori și depunerea de unui comportament care să favorizeze
strat consistent în partea de est a țării și protejarea proprietăților, dar mai ales a
la munte. Au fost emise numeroase vieții.
BIBLIOGRAFIE
1.*** http://www.ipcc.ch/report/ar5/wg1/
2. Ştefănescu V. (2012), Elaborarea unui sistem informaţional pentru reducerea impactului
fenomenelor meteorologice severe - Teză de Doctorat - http://www.unibuc.ro/ studies/
Doctorate2012Decembrie/.

DIN ACTIVITATEA SMR
TORNADE ȘI TROMBE MARINE ÎN EUROPA:

ILUSTRAȚII ÎNTRE 1555 ȘI 1910
Bogdan Antonescu, Manchester, 25 noiembrie 2017
Tornadele și trombele marine au exer- început în 2005 în ultimul an în care

citat dintotdeauna fascinație. Ele apar am lucrat ca meteorolog previzionist la
în mitologii din întreaga lume, speculații Administrația Națională de Meteorologie.
privind formarea lor au fost propuse de Mai târziu, ca post-doctorand la Universi-
unii dintre cei mai importanți filosofi tatea din Manchester (Marea Britanie),
ai Grecei Antice, au fost ilustrate de am continuat să studiez tornadele din
artiștii din Renaștere, iar filosofii naturii Europa și am fost fascinat de frumusețea
din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea le-au unora dintre ilustrațiile pentru studiile
studiat și au scris pe larg despre ele. În istorice ale tornadelor și trombelor
secolul al XIX-lea și în prima jumătate marine. Așa am început să colecționez
a secolului XX, un număr mare de cerce- astfel de ilustrații, iar anul acesta am
tători și meteorologi din Europa s-au publicat un mic album în care am adunat o
concentrat asupra diferitelor aspecte ale parte dintre ele.
tornadelor și trombelor marine,
În album am inclus, printre altele,
încercând să înțeleagă mecanismul de
prima ilustrație (din câte știm până în
formare al acestor fenomene meteo-
prezent) a unei trombe marine (fig. 1).
rologice extreme. Acesta a fost o
Este vorba de o ilustrație a unei
perioadă în care cercetarea tornadelor și
trombe marine din Marea Mediterană
a trombelor marine a fost mult mai activă
din 31 decembrie 1648 publicată de
în Europa în comparație cu Statele Unite
Balthasar de Monconys (1611–1665) în
(Antonescu et al. 2016). Situația însă s-a
jurnalul său de călătorie în Portugalia,
schimbat datorită progreselor în
Provența, Italia, Siria, Anatolia și
prognoza tornadelor din Statele Unite de
Constantinopole între 1645–1649 (de
la sfârșitul anilor 1950 (Grice et al. 1999).
Monconys 1665). De Monconys a fost un
Dupa 1950, interesul cercetătorilor și al
călător francez, filosof la naturii și
meteorologilor pentru tornadele și
magistrat născut în Lyon, care a călătorit
trombele marine din Europa a scăzut, iar
în toată Europa și în Orientul Mijlociu.
aceste fenomene au ajuns să fie tratate
Jurnalele sale, publicat în trei volume
ca o simplă curiozitate și nu ca feomene
între 1665–1666 de către fiul său Gaspard
meteorologice capabile să producă
de Monconys de Liergues, includ o gamă
victime și pagube materiale. În prezent,
largă de subiecte de la rețete medicale,
riscul asociat tornadelor din Europa a fost
experimente chimice și comentarii
reevaluat iar interesul atât al publicului
despre științele ezoterice, matematică,
larg, cât și al comunității științifice a
astronomie, mecanică, zoologie,
crescut (Antonescu et al. 2017).
medicină și meteorologie.
Fascinația mea pentru tornade și în
Două dintre ilustrațiile mele favorite
special pentru tornadele din Europa, a
incluse în album au fost publicate în

DIN ACTIVITATEA SMR
Fig. 1. Tromba marină în Marea Mediterană la 31 Decembrie 1648

(din colecția bibliotecii John Rylands, Manchester, Marea Britanie)
1751 și respectiv 1801. Prima ilustrație Europa, intreaga evoluție a unei tornade,
este cea a unei tornade observate în de la faza de dezvoltarea (fig. 2-I) până la
apropriere de Haga (Olanda) în iulie cea de disipare (fig. 2-V), atunci când
1751 și a fost inclusă într-un articol tornada și-a “pierdut complet poziția
publicat de avocatul olandez Johan verticală și ca o paglică fluturândă a fost
Francois Drijfhout (1708–1792). Ilustrația suflată de vânt către sud” (Drijfhout
include, poate pentru prima dată în 1751). Cea de-a doua ilustrație conține
Fig. 2. Tornadă observată în apropiere de Haga (Olanda) în iulie 1751

(din colecția Universiteitsbibliotheek Gent, Belgia).

DIN ACTIVITATEA SMR
reprezentări ale unor trombe marine trombelor marine utilizând o teorie

observate din Nisa (Franța) în 6 ianurie răspândită la sfârșitul secolului al
1789 (fig. 3, panoul superior) și în XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea.
19 martie 1789 (fig. 3, panoul inferior) Conform acestei teorii, electricitatea
și a fost inclusă într-un articol publicat atmosferică reprezintă cauza principală
în 1801 (Michaud 1801). În album nu am a formării tornadelor și trombelor
inclus ilustrația originală ci o reprodu- marine.
cere a ei colorată manual și publicată în
Datorită caracterului lor senza-
“Bilderbuch für Kinder” (Carte pentru
țional, tornadele și trombele marine au
Copii) o enciclopedie ilustrată pentru
apărut frecvent în paginile ziarelor și
copii (Bertuch 1807). Textul care
revistelor publicate începând din
însoțește ilustrația descrie formarea
secolului al XIX-lea. Ilustrația din
Fig. 3. Trombe marine observate din Nisa (Franța) în 6 ianurie 1789 (panoul superior)
și în 19 martie 1789 (panoul inferior) (din colecția autorului).

DIN ACTIVITATEA SMR
(fig. 4), reprodusă din Illustrated London fotografiate de Vladimir Vladimirovich

News (5 septembrie 1864), acompaniază Wulfert – reprodusă în La Revue
un articol ce descrie evoluția unei Heddomadaire (9 octombrie 1897,
trombe marine din Canalul Mânecii figura 5). Prima pagină a revistei La
observate din Brighton și Worthing (Mare Domenia del Corriere (7–14 noiembrie
Britanie) în 21 august 1864. Prima 1909) reprodusă în figura 6 conține o
fotografie a unei tornade sau trombe ilustrație a unei trombe marine care a
marine din Europa, este cea a unei intrat pe uscat și a produs pagube în
trombe observate din nou în Canalul Genova în noiembrie 1909.
Mânecii în 17 septembrie 1897 și
Fig. 4. Trombă marine în Canalul Mânecii observată din Brighton și Worthing

(Mare Britanie) în 21 august 1864 (din colecția autorului).
Fig. 5. Fotografie a unei trombe marine observată în Canalul Mânecii în 17 septembrie 1897
(din colecția autorului).

DIN ACTIVITATEA SMR
Fig. 6. Ilustrație din La Domenia del Corriere a unei trombe marine care a intrat pe uscat
și a produs pagube în Genova în noiembrie 1909 (din colecția autorului).

DIN ACTIVITATEA SMR
Colecția de ilustrații din albumul estetică, ilustrații mai puțin obișnuite

“Tornade și trombe marine în Europa” și ilustrații care ne ajută să înțelegem
este departe de a fi una completă. Există mai bine evoluția ideilor privind
încă ilustrații în colecții și biblioteci din formarea tornadelor. Sper ca prin acest
Europa asteptând să fie redescoperite. album să trezesc interesul unora dintre
Așa cum am încercat să arat mai sus, am dumneavoastră asupra tornadelor din
selectat în volum ilustrații cu valoare Europa și a istoriei lor.
REFERINȚE
1. Antonescu, B., 2017: Waterspouts in Europe: Depictions from 1555 to 1910. Blurb,
100 pp.
2. Antonescu, B., D. M. Schultz, F. Lomas, and T. Kühne, 2016: Tornadoes in Europe:
Synthesis of the Observational Datasets. Mon. Wea. Rev., 144, 2445–2480.
3. Antonescu, B., D. M. Schultz, A. Holzer, and P. Groenemeijer, 2017: Tornadoes in
Europe: An Underestimated Threat. Bull. Amer. Meteor. Soc., 98, 713–728.
5. Bertuch, Friedrich Justin, 1807: Bilderbuch für Kinder (Band 7). Weimar, 100 pp.
6. Drijfhout, Johan Fran.ois, 1757: Nauuwkeurige beschouwinge van een hoos, benevens
een ondersoek, hoe dezelve geboren worden en werken. Verhandelingen uitgegeven
door de Hollandsche Maatschappij der Wetenschappen te Haarlem, 3, 321–377.
7. Grice, G. K., R. J. Trapp, S. F. Corfidi, R. Davies-Jones, C. C. Buonanno, J. P. Craven, K.
K. Droegemeier, C. Duchon, J. V. Houghton, R. A. Prentice, G. Romine, K. Schlachter,
and K. K. Wagner, 1999: The Golden Anniversary Celebration of the First Tornado
Forecast. Bull. Amer. Meteor. Soc., 80, 1341–1348.
8. Michaud, 1801: Observations sur les trombes de mer vues de Nice en 1789, le 6 Janvier
et le 19 Mars. Memoires de l' Acad. de Turin, Tome 6, 3–22.
9. de Monconys, Balthasar, 1665: Journal de Voyages de Monsieur de Monconys,
Conseiller du Roy en Ses Conseils D'Estat et Privè, et Lieutenant Criminel au Siege
Presidial de Lyon. Horace Boissat et 1Geroge Remeus, Lyon, 491 pp.

DIN ACTIVITATEA SMR
DESPRE PLOAIE...
Dr. Constanța BORONEANȚ
Despre ploaie …. Locuitorii din Uganda nu se tem de

fulgere deoarece aici, anual, au loc în jur
Ne dorim ca anul nou să ne aducă ploi
de 250 de furtuni puternice însoţite de
suficiente pentru a potoli seceta din
tunete şi fulgere.
anotimpurile anterioare dar nu excesive
pentru a declansa inundaṭii. Este o În Cuba plouă doar după amiază, iar
aṣteptare limitată, poate, de un în Thailanda numai noaptea.
raṭionament pragmatic. Dar ploaia este
În fiecare an pe 29 iulie, în oraşul
percepută ȋn alt fel de poeṭi, scriitori dar Weisenberg, statul Ohio, plouă. Şi asta se
ṣi de oamenii obiṣnuiṭi. Ȋn timp ce caut să întâmplă de 100 de ani.
fac o selecṭie mai puṭin ṣtiinṭifică, dar
plină de sensibilitate, a felului ȋn care Anual pe Pământ cad 519.000 tone
poate fi percepută ploaia, ascult muzica apă de ploaie.
ei de pe http://www.rainymood.com/. Cel mai ploios loc de pe Pământ
Vă ȋnvit să faceṭi la fel pentru a face este oraşul Cerapundji din India. Orașul
sintonie cu acest «fenomen» ȋn variatele se află lângă Golful Bengal, o regiune
sale forme de manifestare ṣi percepṭie. bogată în ploi unde bate musonul. A
intrat în Guiness Book cu două recorduri:
Dacă ploaia şi vremea rece vă strică
22987 mm de precipitații între august
planurile, determinându-vă să staţi acasă
1860 și iulie, 1861 și pentru cea mai mare
ȋmpreună cu familia, povestiţi-le câteva
cantitate de precipitații înregistrate
lucruri interesante despre ploaie celor de
într-o singură lună: 9300 mm, în iulie
lângă voi.
1861.
Un om poate rămane complet uscat,
Detalii inedite despre ploaie în timp ce plouă, doar dacă se găseşte în
deşert. Nu pentru că acolo nu ar ploua, ci
Din cauza ploii, au apărut buletinele
pentru că apa se evapora înainte de a
meteo la radio. Când un proprietar
atinge pământul din cauza temperaturilor
american al unui post de radio a fost prins
ridicate.
nepregătit de o ploaie neanunţată,
acestuia i-a venit ideea de a face o noua Un om dintr-o sută de milioane suferă
rubrică în care să vorbească despre de alergie la ploaie. Dacă un suferind de o
probabilitatea meteorologica. asemenea afecţiune stă în ploaie mult
timp, poate muri.
În Portugalia ploaia este un motiv
Sursa: http://www.ziare.com/magazin/
intemeiat, chiar si pentru șefi, să nu
fenomen/detalii-inedite-despre-ploaie-
plece la timp către locul de muncă.
pe-care-sigur-nu-le-cunosteai-1126211

DIN ACTIVITATEA SMR
Ploaia în citate şi aforisme ... Invitaţie la o lectură agreabilă

“Atunci când plouă... cerul sărută
Despre ploaie - O carte mică, deloc
pământul.”
plictisitoare, pe care o citeşti într-o zi.
– Rabindranath Tagore (1861-1941)-
Toţi ştim ce este ploaia, dar puţini îi
scriitor și filosof indian
cunoaştem subtilităţile.
“Ploaia înseamnă graţie; ploaia este Spre deosebire de majoritatea
cerul coborând spre pământ; fără ploaie, oamenilor care fug de ploaie, se ascund,
nu ar fi viaţă.” se adăpostesc, îşi schimbă programul din
– John Updike (1932-2009) – eseist, cauza ei, Martin Page este îndrăgostit de
critic literar, poet și scriitor american ploaie. O dragoste pasională pe care o
aşterne în acest eseu, dezvăluindu-ne
“Oricine spune că vederea răsăritului
misterioasele faţete ale ploii.
aduce fericirea, nu a dansat niciodată în
ploaie.”
– Anonim
“Cel mai bun lucru pe care îl poţi face
atunci când plouă este să accepţi
ploaia.”
– Henry Wadsworth Longfellow
(1807–1882) – poet american
“În orice viaţă trebuie să vină cândva şi o

ploaie.”
Henry Wadsworth Longfellow
“Mulţi oameni blesteamă ploaia care îi
udă capul , fără a şti că ea aduce belşugul
având darul de a alunga foamea.”
– Sfântul Vasile
“Picăturile de ploaie fac o gaură în piatra
nu prin violentă, ci prin continua lor
cădere.”
– Lucreţiu (99-55 îHr) – poet și filozof Martin Page este un scriitor francez
latin contemporan (născut la 7 februarie 1975)
care s-a impus ca romancier de succes
“Aşa cum văd eu lucrurile, dacă îţi la vârsta de 25 de ani cu prima sa carte
doreşti un curcubeu , trebuie să suporţi “M-am hotărât să devin prost”(2001).
ploaia.” Biografia sa este una nonconformistă. Şi-
Dolly Parton (1946- ) - cântăreață, a întrerupt studiile universitare
multi-instrumentistă, actriță, autoare, (antropologie) şi a mai publicat de atunci
femeie de afaceri și filantroapă cincisprezece cărţi. Câteva dintre cărţile
americană. sale au fost traduse şi în limba română şi
publicate la Editura Humanitas. Dintre
Sursa: http://www.diane.ro/2011/ acestea, eseul “Despre ploaie” ne
10/ploaia-in-statusuri-citate-aforisme. dezvăluie o serie de ipostaze ale ploii
html#ixzz2gAzts3kW imaginate de autor.

DIN ACTIVITATEA SMR
Următoarele rânduri sunt extrase din

carte:
Ploaia este un ţap ispăşitor. Ea este
folosită pentru a masca delăsarea,
greşelile şi înşelătoriile oamenilor.
Menirea acestei cărţi este de a o apăra în
faţa acuzaţiilor cu care o împroşcăm
zilnic. Nu, ploaia nu trebuie să răspundă
pentru alunecările de teren şi pentru
inundaţii. Ea se afla pe Pământ cu mult Sonata pentru pian nr. 17 “Furtuna” de
înaintea noastră. Acum mă gândesc la Ludwig van Beethoven în interpretarea lui
bieţii colonişti englezi care, la sosirea lor Daniel Barenhoim
https://www.youtube.com/watch?v= tiJjoFQtMvg
în America, au pus stăpânire pe
teritoriile indiene, le-au profanat
mormintele, le-au distrus totemurile, iar Este de obicei menționată cu denumirea
la sfârşit au fost surprinşi când indienii i- "Furtuna" (sau Der Sturm în limba
au scalpat. Ploaia e de partea indienilor germană), dar nu a fost numită astfel de
(pag. 33). Beethoven.
Nu există o singură ploaie, ci un popor de Denumirea Furtuna rezultă dintr-o
ploi. În funcţie de spaţiu, timp şi alte mii relatare a lui Anton Schindler, asociatul
de criterii, ea poate fi blândă sau lui Beethoven care se referă la sugestia
înteţită, rece sau caldă, scurtă sau de lui Beethoven de a citi Furtuna lui
durată. Vorbeşte nenumărate limbi, Shakespeare pentru a avea răspunsul la
cunoaşte o mulţime de dansuri, iar întrebarea de cum trebuie interpretată
culturile sale străvechi îşi au rădăcinile această sonată.
pe toate cele cinci continente.
Studiind la microscop picături de ploaie
din surse diferite, chimistul ne dă … în pictură
amănunte despre compoziţia acestora:
nivelul de calciu, de cesiu şi proporţia Ivan Aivazovski (1817-1900) a fost un
toxinelor variază. Trăsăturile ploii au pictor rus de origine armeană, renumit
diversitatea însuşirilor omeneşti. Ploaia pentru peisajele sale marine reprezen-
este sentimentală, timidă şi exuberantă. tând corăbii şi marinari. Trei peisaje
După ce s-a gândit bine de tot, a luat marine ale sale sunt expuse în Muzeul de
hotărârea să părăsească norii şi să se Artă al României.
arunce asupra noastră. Pentru a o
întâmpina cum se cuvine, trebuie să-i
înţelegem personalitatea (pag.11).
… în muzică
Sonata pentru pian nr. 17, în Re minor,
Op. 31, nr. 2, „ Furtuna” a fost compusă
de Ludwig van Beethoven între anii 1801-
1802. Lucrarea are trei părţi: 1. Largo –
Allegro; 2. Adagio; 3. Allegretto Corabie scufundată (1854)

DIN ACTIVITATEA SMR
Celula de furtună izolată
Furtună puternică (1856)
... în fotografie
Selecţie de fotografii din Calendarul WMO
2018 cu şi despre nori, ploaie şi furtună
https://public.wmo.int/en/resources/
library/2018-calendar
Fulgere peste oraşul Split
Fulgere peste oraş;

Fulger în albastru VICTORIA HARBOUR, HONG KONG, CHINA;
PHOTO: JEFFREY POON
Formarea norilor de furtună Furtună neaşteptată

DIN ACTIVITATEA SMR
Sfârşitul e aproape Front rece în timpul verii

COLBY, KANSAS, USA |PHOTO: MARKO KOROSEC

DIN ACTIVITATEA SMR
FENOMENE METEO EXTREME

ȘI PUBLICUL
Dr. Elena Cordoneanu
Fenomenele meteo extreme sunt feno- nivel global, fenomenele de vreme

menele semnificativ diferite de medie, extremă au crescut ca frecvență și
adică cele situate la extremele intensitate. Spacialiștii atribuie acest
distribuției istorice. Ele se pot desfășura comportament fenomenului de încălzire
într-o zi sau pe o perioadă mai lungă de a climei Terrei indusă de activitățile
timp. umane. Studiile recente vorbesc de un
adevărat pericol din partea vremii
Deși, prin comparație cu multe alte zone
extreme, în viitor.
geografice ale Terrei, în țara noastră
fenomenele meteo extreme nu sunt așa Administrația Națională de Meteorologie
de violente și frecvente, probleme dispune de mijloace moderne de
cauzate de vreme avem și noi destule. monitorizare și prognoză a vremii și de
Ploi abundente ce determină inundații, specialiști de talie europeană care emit
intensificări deosebite ale vântului, atenționări și avertizări de vreme rea.
ninsori asociate cu vânt (viscole), valuri
Porgresele făcute în ultimii ani de
de frig sau de căldură dar și secete cu
meteorologie în prognoza fenomenelor
implicații agricole și hidrologice.
meteo, în general, și a celor de vreme
Amintim între fenomenele meteo- extremă în special sunt considerabile;
rologice deosebite ale ultimului an comunicarea către public și organele în
episodul de viscol din 5-7 ianuarie din drept însărcinate cu protecția vieții și
sudul și estul țării în care rafalele bunurilor materiale, deasemenea.
vântului au trecut de 85 km/ora în
Un ajutor prețios în comunicarea către
județele Buzău, Brăila și Vrancea care pe
public a prognozelor și avertizărilor
6 ianuarie s-au aflat sub cod roșu de
meteorologice îl dau televiziunile.
vreme rea, gerul ce s-a instalat după
Reporterii televiziunilor sunt cei care
viscol când s-au înregistrat –32 grade la
intră printre primii în contact cu oamenii
Întorsura Buzăului în ziua de 10 ianuarie
în situații de vreme periculoase.
și –16 grade la amiază la Baraolt în
Florentina Bălășoiu, reporter Realitatea
judeșul Covasna, valurile de căldură de
TV, ne spune impresii de la astfel de
la șfârșitul lunii iunie și începutul lunii
întâlniri.
iulie și cel de la începutul lunii august
care au însemnat încă două coduri roșii 1. Ce spun oamenii despre utilitatea
în 2017 de data aceasta de caniculă, atenționărilor și avertizărilor meteo-
furtuna de la Timișoara din 17 septembrie rologice?
care s-a soldat cu 8 morți și 67 de răniți.
De fiecare dată atenționările stârnesc
Statisticile Organizației Meteorologice interesul oamenilor mai ales în lunile de
Mondiale arată că în ultimele decenii, la iarnă și vară. Asta, pentru că fiecare om

DIN ACTIVITATEA SMR
este interesat să afle ce îl așteaptă 5. Au dificultăți în interpretarea lor (adică

atunci când pornește la drum. De le înțeleg) ?
regulă, noi transmitem avertizările
Uneori, informațiile pe care le găsim
atunci când vorbim de coduri (roșu,
pe site sunt foarte tehnice, poate că
galben, portocaliu).
ar trebui traduse pe înțelesul tuturor.
2. Au încredere în aceste mesaje ? De exemplu, atunci când vorbim de
precipitații, poate că ar trebui să
Sigur că da. De fiecare dată, ne
precizăm care este pragul care
raportăm la datele meteo pe care le
determină și inundații; la fel și în cazul
găsim pe site-ul Administrației
codurilor galben, portocaliu sau roșu,
Naționale de Meteorlogie. Foarte rar
care sunt diferențele.
s-a întâmplat să nu fie adevărat ceea
ce s-a transmis din punct de vedere
meteorologic.
3. Cum ajung aceste informații la ei ?
De cele mai multe ori, află de la
televizor. Noi facem rost de informații
de pe site-ul ANM sau atunci când
ajungem la sediul instituției și
meteorologul de serviciu ne explică ce
se va întâmpla cu vremea.
4. Cum consideră oamenii că ar fi mai
bine să fie comunicate aceste mesaje ?
Cred că ar fi indicat să fie și anumite
comunicate de presă, atunci când
vorbim de fenomene meteo extreme,
fie este vară și este foarte cald, fie
este iarnă și ne așteptăm la coduri de
vreme rea. Într-adevăr, este util și
site-ul, dar sunt momente în care se
întâmplă foarte multe lucruri și nu esti
atent la ceea ce se postează pe site-ul
instituției.

DIN ACTIVITATEA SMR
EXTREME TERMICE DE VARĂ

ÎN SUD-ESTUL ROMÂNIEI
Cătălina Mărculeţ
INTRODUCERE maxime au atins sau au depășit 35°C

(zile caniculare).
Tendinţa globală de încălzire, cu
Studierea regimului zilelor canicu-
intensificarea ei accelerată în ultimul
lare s-a bazat pe prelucrarea şirurilor
deceniu, a fost resimţită îndeosebi în
de date zilnice de temperaturi maxime
timpul sezonului cald al anului, acuti-
înregistrate pentru o perioadă de 54 de
zarea fenomenelor termice extreme
ani (1961-2014) la staţiile meteorologice
reprezentând unul dintre principalele
din sud-estul României (Buzău, Galaţi,
pericole climatice.
Călăraşi, Tulcea şi Constanţa) şi incluse
Deşi specifice anotimpului de vară,
în fluxul internaţional (ECA&D,
temperaturile caniculare constituie un
http:\\knmi.eca.nl).
real pericol atunci când persistă o
Au fost efectuate următoarele
perioadă mai îndelungată, aceste situaţii
analize: calculul numărului total anual de
deosebite având un impact puternic
zile caniculare, extragerea perioadelor
prin diferitele efecte negative asupra
cu zile succesive caniculare de diferite
sănătăţii populaţiei, mediului şi activi-
durate, calculul frecvenţelor pe clase de
tăţilor socio-economice.
valori pentru perioada analizată,
Sud-estul României se numără
identificarea intervalelor cu durată
printre ţinuturile cele mai afectate de
maximă din fiecare an şi conturarea
încălzirile excesive, canicula având o
tendinţelor de evoluţie. Extragerea unor
frecvenţă destul de ridicată datorită
cazuri de intensitate extremă a caniculei
reliefului cu altitudini coborâte,
a avut în vedere descrierea elementelor
observându-se totuşi o expunere
excepţionale proprii manifestării lor.
diferenţiată, ca urmare a influenţelor
climatice cu nuanţe de excesivitate sau
pontice. REZULTATE
Variabilitatea de la un an la altul a
DATE ŞI METODE sumelor anuale de zile caniculare a
evidenţiat tendinţe lineare de creştere
Descrierea regimului termic cu eviden-
accelerată prin înregistrarea valorilor
ţierea temperaturilor extreme a fost
tot mai mari în ultimii ani: 2000, 2007 şi
menită să surprindă acele situaţii
2012. Maximele absolute ale perioadei
remarcabile prin frecvenţă, durată şi
1961-2014 aparţin anului 2012 la aproape
intensitate.
toate staţiile meteo-rologice analizate –
În acest studiu au fost analizate
34 zile/an la Călăraşi, 26 zile/an la Galaţi
intervalele de cel puțin două zile
şi Buzău, 14 la Tulcea – reprezentând
consecutive în care temperaturile
valori duble sau chiar triple faţă de

DIN ACTIVITATEA SMR
sumele întrunite în alţi ani excesiv de ilustrată de valorile ridicate de apariţie

calzi – 1987 şi 1998. Încălzirea este indiferent de durata intervalelor (fig. 1).
mai accentuată la Călăraşi şi Galaţi
datorită influenţelor climatice continen-
tale excesive, în schimb la Constanţa
zile caniculare se produc rar (4 zile în
2000, 2 în 2007), ele nefiind specifice
climatului mai moderat de pe litoral.
În majoritatea cazurilor episoadele
caniculare sunt scurte, de două sau trei
zile consecutive, valorile absolute din
grafice indicând diferenţe evidente
între staţii. Cele mai puţine astfel de
situaţii caniculare s-au produs la Tulcea Fig. 1. Frecvenţa pe clase de valori a duratei
(12 cazuri/perioadă) dar şi cazurile de intervalelor cu temperaturi caniculare
medie şi lungă durată sunt slab reprezen-
tate, ca rezultat al regimului climatic
cu influenţe maritime moderatoare. Graficele variaţiei intervalelor cu
Episoade mai de durată se consemnează zile consecutive caniculare evidenţiază
la celelalte trei staţii Buzău, Galaţi şi mersul de la un an la altul al numărului
Călăraşi – direct proporţional cu nuanţele total de intervale caniculare indiferent
climatice de excesivitate resimţite, de durată, în paralel cu cel al duratelor
recordurile de durată ale episoadelor maxime de zile consecutive cu astfel de
caniculare ajungând la 9 sau 10 zile temperaturi (fig. 2). Parcursul valorilor,
succesive. Dintre toate situaţiile anali- deşi are cuantumuri diferite de la o staţie
zate, canicula persistentă are cea mai la alta (cele mai ridicate la Călăraşi şi
mare frecvenţă la Călăraşi, situaţie cele mai coborâte la Tulcea) prezintă
Fig. 2. Variaţia intervalelor cu zile consecutive caniculare.

DIN ACTIVITATEA SMR
totuşi similitudini între cele patru staţii,

în ceea ce priveşte anii producerii
valorilor maxime.
Se remarcă anul 2007 prin lungimile
record ale intervalelor de zile conse-
cutive caniculare – 10 zile la Călăraşi şi
Galaţi şi 9 la Buzău, anul 2012 fiind cel
mai călduros prin sumele record de
intervale caniculare (fig. 2). Procesul de
încălzire din ultimii ani ai perioadei
studiate este reflectat şi de alura tendin-
ţelor lineare de evoluţie a duratelor
maxime ale intervalelor caniculare, cele
mai accentuate tendinţe crescătoare Fig. 3. Câmpul presiunii atmosferice la sol
constatându-se la Galaţi şi Buzău. şi a geopotenţialului la 500 hPa, 24 iulie 2007,
Episoade record de căldură canicu- ora 00 GMT (www.wetterzentrale.de)
lară din anii 2007 şi 2012 sunt expresia
celor mai severe încălziri cauzate de
cumularea efectului advecţiilor de aer
fierbinte şi uscat cu cel al încălzirii locale
excesive, în condiţii de umezeală redusă
a aerului şi cer senin, specifice persis-
tenţei timpului anticiclonic.
O situaţie rară s-a produs în luna
iulie 2007, când dorsala de altitudine
nord-africană a depăşit Marea Baltică.
În asemenea configuraţie la nivelul
solului, a contat dispunerea latitudinală
a Anticiclonului Azoric şi poziţia maxi-
mului baric secundar din nord-vestul
Mării Negre menţinut dinamic de Fig. 4. Temperatura (°C) la 850 hPa 24 iulie
Depresiuniea Arabă (Mărăşoiu, 2008). 2007, ora 00 GMT (www.wetterzentrale.de)
Temperaturile extrem de ridicate au
fost declanşate de o circulaţie de
altitudine din sector sud-vestic şi de în 23 iulie la Călăraşi (42,1°C), Buzău
prezenţa la sol a unui câmp anticiclonic (40,3°C) şi Tulcea (39,9°C), dar şi în
de 1015-1020 hPa, configuraţie ce a 22 iulie la Galaţi (40,5°C).
asigurat advecţia aerului fierbinte de Luna iulie a anului 2012 a fost
origine sahariană înaintând dinspre marcată de revenirea intervalelor
nordul Africii spre Marea Mediterană, caniculare care au constituit obiectul a
Peninsula Balcanică şi ţările învecinate 5 mesaje de atenţionări meteorologice
(fig. 3, 4). Staţionarea zile în şir în de cod galben de caniculă şi disconfort
câmpiile şi dealurile mai joase a condus, termic şi 5 de cod portocaliu privind
şi prin intensificarea proceselor locale persistenţa şi intensificarea caniculei cu
de insolaţie, la producerea recordului depăşirea pragului de 40°C. Astfel, luna
de caniculă excesivă şi persistentă. iulie 2012 deţine recordul de cea mai
Exacerbarea încălzirilor din timpul călduroasă lună iulie începând cu anul
acestui episod canicular a culminat cu 1961, cu temperatura medie de 23,8°C.
depăşirea pragului de 40°C, înregistrată Deşi nu s-au atins temperaturi atât de

DIN ACTIVITATEA SMR
ridicate ca în iulie 2007, intervalele de mare îndeosebi în aglomerările urbane

timp cu depăşirea pragului de 35°C au (Bojariu şi colab., 2015). Consecinţele
fost mai numeroase, însumând numărul sunt nefaste în primul rând pentru
maxim de zile caniculare pentru perioada sănătatea populaţiei, dar impactul
1961-2014 şi la staţiile regiunii studiate: negativ asupra mediului are consecinţe
Călăraşi (20 zile) Buzău (15 zile) şi Galaţi majore resimţite şi în economie.
(14 zile). Aceste semnale de continuă creştere
În concluzie, tendinţa de încălzire se a frecvenţei episoadelor extrem de
manifestă tot mai pregnant în regiunea călduroase sunt menite să contribuie la
studiată indiferent de influenţele şi conştientizarea şi educarea populaţiei
nuanţele climatice resimţite local. de protecţie în cazul acestor fenomene
Exacerbarea şi prelungirea prezenţei periculoase, dar mai ales la impulsio-
pragului termic superior de caniculă narea autorităţilor pentru adoptarea
reprezintă un stres termic major, a cărui unor măsuri de prevenire şi implemen-
frecvenţă se estimează că va continua să tarea lor în dezvoltarea sistemului de
crească în deceniile următoare cu impact management al dezastrelor.
BIBLIOGRAFIE
1. Bojariu, Roxana şi colab. (2015), Schimbările climatice – de la bazele fizice la

riscuri şi adaptare, Printech, Bucureşti.
2. Bogdan, Constantin (2006), Patologia de caniculă - o problemă actuală de
sănătate publică, Revista Medicală Română, 53, 2-3, pp. 79-83. ‹http://
www.medica.ro/reviste_med/›
3. Mărăşoiu, Dinu (2008), Factorii dinamici ai riscurilor hazardelor termice în emisfera
nordică, Revista Geografică, XIV-XV 2007-2008, pp. 37-45.
4. *** (2008), Clima României, Editura Academiei Române, Bucureşti.
5. *** (1983), Geografia României, I, Geografie fizică, Editura Academiei Române,
Bucureşti. http:\\knmi.eca.nl
6. www.meteoromania.ro
7. www. wetterzentrale.de

DIN ACTIVITATEA SMR
LITERA
DICȚIONAR
L METEOROLOGIC
Dr. Constanța BORONEANȚ
Lapoviţă (en. sleet; fr. giboulée; es. Linie de absorbţie (en. absorption
aguanieve) – Precipitație mixtă sub line; fr. ligne d'absorption; es.
formă de ploaie și zăpadă, ploaie și línea de absorción) – Interval
grindină, ploaie şi granule de foarte îngust de lungime de undă
gheaţă sau zăpadă care se topeşte sau de frecvenţă din spectrul
în cădere. electromagnetic, în interiorul
căruia energia radiantă este
Laser (en. laser; fr. laser; es. láser) -
absorbită de mediul pe care-l
Acronimul din limba engleză
traversează. Liniile de absorbție
pentru amplificarea luminii prin
sunt carac-terizate prin lungimea
emisia stimulată de radiație -
de undă centrală, intensitatea
„light amplification by stimulated
liniei și lărgimea liniei.
emission of radiation”. Un
dispozitiv care produce un fascicul Linie de convergenţă (en. convergence
îngust de energie electro- line; fr. ligne de convergence; es.
magnetică prin recircularea unui línea de convergencia) - O linie
fascicul intern de mai multe ori, orizontală de-a lungul căreia se
printr-un mediu de amplificare, produce convergența orizontală a
adăugând de fiecare dată o masei de aer. Dacă convergența
cantitate mică de energie la de masă are loc în planul din
fasciculul recirculate într-o apropierea suprafeţei pământului,
manieră coerentă. aerul care intră este în ascendenţă
Latitudine (en. latitude; fr. latitude; es. de-a lungul liniei de convergență.
latitud) - Coordonată geografică Prin urmare, liniile de convergenţă
care reprezintă distanța unghiulară sunt adeseori asociate cu norii
de-a lungul meridianului a convectivi.
punctului în cauză la ecuator.
Latitudinea este în mod normal un Linie de curent (en. stereamline; fr.
unghi măsurat de la 0°, la Ecuator, ligne de courant; es. línea de
la 90° la polul Nord sau Sud. corriente) – O linie într-un fluid
paralelă în orice punct cu tangenta
Levante (en. levante; fr. levante; es. la viteza instantanee a fluidului din
levante) – Denumirea spaniolă acel punct.
pentru un vânt de est sau de nord-
est care are loc de-a lungul coastei Linie de divergenţă (en. divergence
orientsale a Spaniei și în interiorul line; fr. ligne de divergence;
țării, din sudul Franței până la es. línea de divergencia) - Orice
Strâmtoarea Gibraltar. linie orizontală de-a lungul căreia

DIN ACTIVITATEA SMR
se produce divergența orizontală deosebește de alte tipuri printr-o

a masei de aer. valoare mai mare a raportului
lungime/lățime.
Linie de forfecare (en. shear line; fr.
ligne de cisaillement; es. línea de Longitudine (en. longitude; fr.
corte) - O linie sau o zona îngustă longitude; es. longitud) - Este
de-a lungul căreia are loc o coordonata geografică care
schimbare bruscă în componenta specifică poziția est-vest a unui
orizontala a vântului, paralelă cu punct de pe suprafața Pământului.
această linie; o linie de-a lungul Este o măsură unghiulară, expri-
căreia se produce o forfecare mată de obicei în grade și notată
maximă a componentei orizontale cu litera greacă lambda (λ).
a vântului. Meridianele conectează puncte
cu aceeași longitudine. Prin
Linie de gren (en. squall line; fr. ligne convenție, unuia dintre acestea,
de grains; es. línea de turbonada) Primul Meridian, care trece prin
- O linie de convecție adâncă Observatorul Regal, Greenwich,
activă, adesea asociată cu tunete, Anglia,i-a fost alocată poziția
fie în mod continuu, fie cu de zero grade longitudine.
întreruperi, dar care include zone Longitudinea altor locuri este
de precipitații continue. Linia de măsurată ca unghiul la est sau
gren, mai poate fi referită ca linie la vest de primul meridian, variind
de vijelie, de instabilitate sau de la 0°, la Primul Meridian până la
gren orajos este un tip de sistem + 180° spre est și –180° spre vest.
convectiv mesoscalar, care se

Buletin Meteo

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Buletin Meteo

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

BULETINUL

SOCIETĂȚII METEOROLOGICE ROMÂNE

TORNADE ȘI TROMBE MARINE

Inundațiile ultimelor decenii

Fenomene meteo extreme și publicul

Extreme termice de vară în sud-estul României

Dicționar meteorologic – litera L

BULETINUL SOCIETĂŢII METEOROLOGICE ROMÂNE

Dr. Ion SANDU - Preşedintele Comitetului de redacție

Buletinul SMR | ANUL IV | NR. 1 | ianuarie-iunie 2017 | http://smr.meteoromania.ro

Scopul fundamental al Societății tăţii umane). Numai efectul cumulat al

Buletinul SMR | ANUL IV | NR. 1 | ianuarie-iunie 2017 | http://smr.meteoromania.ro 3

prezentat planuri de acțiune În acest context, considerăm că

4 Buletinul SMR | ANUL IV | NR. 1 | ianuarie-iunie 2017 | http://smr.meteoromania.ro

PRIMĂVARA 2017 Regimul pluviometric a fost exceden-

Fig. 2. Martie 2017: Cantitatea lunară de precipitații (stânga), abaterea cantității de

Buletinul SMR | ANUL IV | NR. 1 | ianuarie-iunie 2017 | http://smr.meteoromania.ro 5

Nr. Stația Temperatura Data de Temperatura Data de

1 Băișoara 17,8 24.03.1991 18,5 23.03.2017

Nr. Stația Cantitatea maximă Data de Cantitatea Data de

1 Oltenița 39,2 08.03.1993 39,7 13.03.2017

2 Cuntu 35,4 10.03.2013 41,7 19.03.2017

Fig. 3. Fălticeni (Foto: Cristi Miha). Descărcări electrice în nordul Moldovei,

6 Buletinul SMR | ANUL IV | NR. 1 | ianuarie-iunie 2017 | http://smr.meteoromania.ro

APRILIE 2017 În cea mai mare parte a regiunilor

Fig. 5. Aprilie 2017: Cantitatea lunară de precipitații (stânga), abaterea cantității de

Buletinul SMR | ANUL IV | NR. 1 | ianuarie-iunie 2017 | http://smr.meteoromania.ro 7

Așa cum am menționat, luna aprilie a Mării Negre. În partea posterioară a

În intervalul 19-21 aprilie a avut loc estice. Cuplajul cu dorsala anticiclonului

8 Buletinul SMR | ANUL IV | NR. 1 | ianuarie-iunie 2017 | http://smr.meteoromania.ro

Buletinul SMR | ANUL IV | NR. 1 | ianuarie-iunie 2017 | http://smr.meteoromania.ro 9

Viteza vântului la rafală a atins –8,5°C, Focșani –1,8°C Brașov –3,6°C,

Nr. Stația Cantitatea maximă Data de Cantitatea Data de

1 Ceahlău Toaca 41,8 16.04.1977 62,4 21.04.2017

2 Grivița 39,4 16.04.1935 45,0 20.04.2017

3 Pătîrlagele 43,1 30.04.1961 46,2 20.04.2017

MAI 2017 răcoroasă, iar în zonele intracarpatice

10 Buletinul SMR | ANUL IV | NR. 1 | ianuarie-iunie 2017 | http://smr.meteoromania.ro

Fig. 12. Cantități de precipitații, mai 2017. Sursa: Administrația Națională de

Buletinul SMR | ANUL IV | NR. 1 | ianuarie-iunie 2017 | http://smr.meteoromania.ro 11

Fig. 13. Mai 2017: episoade cu instabilitate accentuată

12 Buletinul SMR | ANUL IV | NR. 1 | ianuarie-iunie 2017 | http://smr.meteoromania.ro

Buletinul SMR | ANUL IV | NR. 1 | ianuarie-iunie 2017 | http://smr.meteoromania.ro 13

Fig. 17. Efectele fenomenelor convective din perioada 21...29 iunie

în sudul țării s-a consemnat debutul Accentuarea secetei a continuat în

14 Buletinul SMR | ANUL IV | NR. 1 | ianuarie-iunie 2017 | http://smr.meteoromania.ro

Intervalele cu furtuni puternice au 79,5 l/mp, Roșiori de Vede 84,8 l/mp,

Fig. 20. Giurgiu, 3 iulie. Foto: Sorin Anghel

Buletinul SMR | ANUL IV | NR. 1 | ianuarie-iunie 2017 | http://smr.meteoromania.ro 15

semnalat căderi de grindină și Lunca Dunării din Oltenia și Muntenia.

16 Buletinul SMR | ANUL IV | NR. 1 | ianuarie-iunie 2017 | http://smr.meteoromania.ro

94 km/h la Grivița și Negrești, iar în Seceta s-a accentuat în mai multe

Buletinul SMR | ANUL IV | NR. 1 | ianuarie-iunie 2017 | http://smr.meteoromania.ro 17

Fig. 25. Temperaturi maxime înregistrate pe 6 august.

din Peninsula Balcanică. Temperaturi • în 6 august: CÂMPENI (36,8°C față de

18 Buletinul SMR | ANUL IV | NR. 1 | ianuarie-iunie 2017 | http://smr.meteoromania.ro

Fig. 26. ITU, 6 august. Sursa: Administrația Națională de Meteorologie

Fig. 27. 12 august: Timișoara(stânga),foto: Zaharia Cristi), Borod (BH, dreapta),

Buletinul SMR | ANUL IV | NR. 1 | ianuarie-iunie 2017 | http://smr.meteoromania.ro 19

INUNDAȚIILE ULTIMELOR DECENII

Material publicat în Inundațiile-Fenomene de risc. Instruirea preventivă a

Într-un raport din 2012 al Organizației situația încadrându-se, de altfel, în

20 Buletinul SMR | ANUL IV | NR. 1 | ianuarie-iunie 2017 | http://smr.meteoromania.ro

(http://www.emdat.be/) a Centrului de albiile minore ale arterelor hidrografice,