FENOMENE METEO DE RISC

INUNDATIILE DIN ROMANIA, CAUZE - EFECTE -

STRATEGII

Introducere

In ultimele decenii, numarul dezastrelor meteorologice si hidrologice a crescut

treptat, la nivel planetar fiind afectati sute de milioane de oameni, in fiecare an. Este
imperios necesar sa se inteleaga vulnerabilitatea si sensibilitatea comunitatilor umane,
pe termen scurt si mediu, la producerea riscurilor hidrometeorologice, necesitatea
studiilor interdisciplinare, elaborarea modelelor de evolutie si de predictie a acestora
devenind o prioritate.
Inundatiile reprezinta dezastrul cel mai frecvent, care se poate produce la diferite
scari -de la raurile mari pana la cele mici- cu efecte asupra starii mediului, incluzand aici
nu numai pagubele economice si dezechilibrele ecologice, ci si numeroasele pierderi de
vieti omenesti.
Precipitațiile atmosferice reprezintă orice formă de apă care cade din atmosferă pe
pământ.Formele de precipitații sunt: ploaia, zăpada (ninsoarea), lapovița, grindina,
ploaia înghețată,măzărichea, chiciura și virga. Precipitațiile sunt o componentă de bază a
circuitului apei în natură.

Ele iau naștere atunci când picăturile ce formează norii ating diametrul de 0,1mm,
capabile fiind astfel săscape de sub influența curenților ascendenți. Creșterea
dimensiunii particulelor se face fie prin transformarea picăturilor existente în nuclee de
condensare, fie pe baza sarcinilor electrice ale picăturilor de apă.
 Inundatiile : fenomene hidrometeorologice extreme

Pe sintagma “schimbari climatice globale” se inscrie tot mai mult incalzirea

globala, cu tendinta de aridizare pe suprafete apreciabile, printre acestea numarandu-se
si sudul si sud-estul Romaniei.
Tendinta de aridizare, manifestata cu precadere in ultimele doua decenii ale
secolului trecut si continuata in cel actual, (deocamdata pana in anul 2004), se datoreaza
cresterii temperaturii aerului, asociata cu scaderea cantitatii de precipitatii. Dar pe acest
fond climatic, respectiv secetos, cel putin pe teritoriul Romaniei, se produc si numeroase
inundatii, provocate de cantitai mari de precipitatii, care cad in intervale scurte de timp,
de ordinul orelor, uneori chiar al minutelor.
Inundatia este un fenomen natural care inseamna acoperirea temporara cu apa a
unui teren care nu este acoperit in mod obisnuit cu apa. Inundatiile pot fi provocate de
revarsarea peste maluri a apelor de suprafata (curgatoare sau statatoare) peste marginile
cursurilor sau bazinelor de apa, a ruperii digurilor sau malurilor, inclusiv din precipitatii
atmosferice abundente (ploi torentiale) ori topirea brusca a zapezii sau ghetii.
Aparitia inundatiilor este cauzata de o serie de factori climatici – conditiile climatice ce
genereaza cantitati mari de precipitatii, furtuni, topirea zapezilor – dar si de despaduririle
efectuate de om.

O analiza a periodicitatii regimului meteorologic si hidrologic pe teritoriul

Romaniei pe 120 de ani (1881-2001) reliefeaza trei stari de regim: ploios, normal si
secetos, cu perioade cuprinse intre 11 si 20 de ani.
Din consemnarile cronicarilor rezulta ca viituri catastrofale (inundatii) s-au produs
cu regularitate pe teritoriul Romaniei, acestea fiind o consecinta a climatului temperat
continental: in secolul al XVI-lea s-au produs 10 inundatii de proportii, in timp ce in
secolul al XVII-lea au fost consemnate 19; in secolul al XVIII-lea sunt amintite 26, in
secolul al XIX-lea 28, iar in secolul al XX-lea 42. Dupa cum se poate remarca, frecventa
inundatiilor a crescut, in primul rand din cauza schimbarilor climatice, dar si ca o
consecinta a reducerii capacitatii de transport in albiile minore ale arterelor hidrografice,
ca urmare a aluvionarilor, a indiguirilor, a despaduririlor din bazinele de receptie-
colectare si a diferitelor constructii in albia majora.

In anul 2001, la primele inundatii puternice ale acestui secol, pagubele au ajuns la
un miliard de euro. Cifrele au crescut progresiv, de la an la an, astfel ca in anii 2005 si
2006, pagubele materiale au insumat doua miliarde de euro, 600 de localitati afectate din
31 de judete, situatiile cele mai grave inregistrandu-se in Arges, Bacau, Braila, Vrancea,
Galati, Alba si Valcea. Au fost 15.000 case afectate din care 857 distruse si peste 10.500
de persoane evacuate.

Anul 2005 poate fi considerat un an al inundatiilor pentru Romania.

 Viiturile care au produs inundatiile din 2005 din Romania au fost generate, in
primele luni (din februarie pana in aprilie) de suprapunerea ploilor cu topirea zapezilor,
cu deosebire in spatiul banatean; ulterior, intre lunile iunie-septembrie, viiturile au fost
provocate de ploi torentiale de scurta durata cu o intensitate sporita in intervale foarte
scurte de timp, de ordinul a 2-3 zile.

In 2007, din cauza apelor, au fost distruse 1.000 de case in aproape 60 de localitati
din Galati, Vrancea, Bacau si Vaslui, iar 1.400 de oameni au ramas fara locuinte, in timp
ce in 2010 apele au provocat pagube de 700 de milioane de euro, 426 localitati au fost
afectate in judetele Suceava, Botosani, Neamt, Galati, Braila, Tulcea, 4.472 locuinte au
fost inundate, dintre care 246 distruse complet. In 2014 au fost afectate de inundatii
peste 3.000 de locuinte, in 22 de judete dintre care Olt, Mehedinti, Gorj, Dolj, Valcea,
Olt, Constanta, Timis. De asemenea, mai multe localitati din judetele Dambovita,
Buzau, Vrancea si Prahova au fost afectate de alunecari de teren cauzate de precipitatii
abundente.
Conform unui comunicat de presă a Ministerului Mediului al României, 2018 a
fost al treileacel mai călduros an din 1901. În România, media anuală a temperaturii
aerului în anul 2018 a fost de 11,57°C, fiind a treia cea mai mare valoare din anul 1901,
conform înregistrărilor de la stațiilemeteorologice cu șir lung de observații ale
Administrației Naționale de Meteorologie. Temperaturamedie a aerului din anul 2018
depășește cu 1,35°C norma climatologică în vigoare –media multianuală din perioada
1981-2010.
Această anomalie a temperaturii a afectat și regimul de precipitații.Cantitatea
anuală de precipitații din anul 2018,mediată la nivelul României,a fost de 698,8mm –
cu 10% mai mare decât normala climatologică (1981–2010). Abaterea cantității lunare
de precipitații a fost pozitivă în 6 dincele 12 luni, oscilând între 16% în ianuarie și 92%
în martie, iar abateri negative s-au înregistrat înrestul lunilor, oscilând între 6% în
noiembrie și 64% în aprilie.
Sfârșitul lunii iunie și începutul lunii iulie au fost declarate cu cod roșu de
inundații în urma ploilor abundente.Conform datelor MAI, până la 30 iunie 2018 au fost
afectate de inundaţii 99 de localităţi din 19 judeţe.În ultimii ani, în România, inundațiile
au provocat mari pierderi materiale. Județele Galați șiTulcea pot fi printre zonele cele
mai afectate de inundații, dar și Bacău, Vrancea, Vaslui, Teleorman,Olt și Dolj pot fi
într-o situație similara, potrivit IGSU. Siretul, Mureșul, Crisurile, Oltul, Prutul și
Dunărea pot provoca pagube extrem de mari. În județele unde există zone (bazine
hidrografice) cu grad mare de risc de inundații, observăm, din păcate, un nivel scăzut al
gradul de cuprindere înasigurare, ca de ex. județele Galați, cu18,1% grad de cuprindere,
Brăila, cu 15,9%, Tulcea cu 15,2%,Alba, cu 14,6%, Arad, cu 18,6%.

O situație puțin mai bună este în Timiș cu 28,6% grad de cuprindere în asigurare
printr-o poliță PAD.

Cauze si strategii

Ceea ce se intampla pe teritoriul Romaniei, referindu-ne aici la cele doua

categorii de fenomene hidrometeorologice -secete si inundatii- sunt consecintele, in
primul rand, al schimbarilor climatice globale sau variatiilor climei la nivel planetar si
regional, iar in al doilea rand interventiei antropice in peisajul specific.
Din studiile intreprinse de catre Comisia Interguvernamentala pentru Schimbari
Climatice si de Agentia Europeana de Mediu rezulta ca temperatura medie a aerului la
suprafata Terrei a crescut cu 0,6°C in ultima suta de ani si ca aceasta crestere a fost de
trei ori mai rapida dupa 1975, pe de-o parte, si ca precipitatiile atmosferice au crescut cu
10-20% pe teritoriul Romaniei (ca si in alte regiuni ale Europei), pe de alta parte.
Daca in privinta regimului termic se pot face predictii cu un anumit grad de
certitudine, regimul precipitatiilor este aleatoriu, cu un grad ridicat de imprevizibilitate.
Aceste stari climatice pot fi puse pe seama cresterii emisiilor de gaze cu efect se
sera si aerosoli, a despaduririlor seminificative la nivel planetar –care modifica circulatia
maselor de aer- si a extinderii suprafetelor irigate si a lacurilor de acumulare pe marile
artere hidrografice.
In Romania, pe fondul acestor modificari globale, accentuarea producerii
inundatiilor pe bazine hidrografice mici este cauzata de despaduririle necontrolate
efectuate dupa anul 1990, care determina o scurgere rapida a apei pe versanti,
intensificarea eroziunii solului si a alunecarilor de teren, de colmatarea albiilor minore si
de constructiile de locuinte si de alte utilitati in spatiile virtual inundabile.

Cauze naturale

Aparitia inundatiilor se datoreaza in primul rand unor factori naturali legati de

conditiile climatice care genereaza cantitati mari de precipitatii, furtuni.
Cauzele climatice presupun o crestere a nivelurilor sau a debitelor peste valorile
normale si revarsarea apelor in arealele limitrofe ca urmare a unor fenomene climatice
deosebite.

Ploile si in special cele torentiale, constau in caderea unor cantitati mari de

precipitatii intr-un timp foarte scurt, astfel incat capacitatea de infiltrare a solului este
repede depasita si aproape intreaga cantitate de apa cazuta se scurge spre reteaua de vai
generand viituri, depasirea capacitafii de transport a albiilor minore si deversarea apelor
in albiile majore provocand inundatii.
In cazul raurilor, viiturile cu amplitudini mari de nivel stau la baza producerii
inundatiilor in albiile majore. Cea mai importanta caracteristica a unei viituri este
inaltimea apei in albie, pentru ca inainte de toate, ea este generata de o crestere a
nivelului apelor. Pentru a se produce o inundatie este insa necesar ca in lungul raului sa
existe o lunca inundabila. Exceptie fac sectoarele de chei si defilee din lungul raurilor
unde nu se produc inundatii chiar la cresteri spectaculoase ale nivelurilor. Pentru a
caracteriza o viitura sunt necesare o serie de valori cantitative asupra debitelor de apa
scurse si a nivelurilor inregistrate. Uneori acestea ating valori impresionante, de peste
200.000 m3/s – Amazon.
Topirea zapezilor este un alt factor important al producerii inundatiilor mai ales in
zonele climatelor temperat si rece. De regula, procesul de topire a zapezilor genereaza
apele mari de primavara sau de vara in zonele inalte. Acest proces poate fi insa accelerat
de invaziile de mase de aer cald sau se poate asocia cu ploile cazute in acest interval.

Cauze antropice

Despaduririle efectuate de om in decursul timpului in toate regiunile globului au

modificat foarte mult o serie de verigi ale circuitului hidric si prin aceasta au favorizat o
scurgere mai puternica a apelor pe versanti. Ca urmare, amplitudinea viiturilor a crescut,
de unde si niveluri mai mari si o sporire a pericolului de inundare a terenurilor joase din
lungul raurilor.
Constructiile hidrotehnice efectuate fara a se cunoaste suficient de bine
probabilitatea de aparitie a nivelurilor si a debitelor maxime pot pune in pericol
comunitati umane si bunuri materiale. In cazul barajelor de exemplu, accidentele pot fi
legate de o serie de calcule gresite ale planului barajului, de defectele rezultate la
incastrarea corpului barajului in roca de baza, de calcularea gresita a rezistentei
barajului, de deficiente de control a rezistentei barajului etc.
Dintre toate accidentele produse pe plan mondial, 69% au aparut la barajele din
pamant si din anrocamente si in 31% la alte tipuri de baraje. Se pare ca una din cauze
consta in faptul ca aceste baraje au o mare neomogenitate a materialelor de umplutura si
pot aparea procese de sufoziune fizica, de eroziune regresiva, de tasari, sau de aparitie a
unor viituri exceptional inainte de terminarea constructiei.
 Efecte ale inundațiilor

Pagube economice indirecte constau din efectele pe care le au inundatiile asupra

intreruperii temporare sau permanente a proceselor de productie, asupra intarzierilor
produse in livrarea produselor si chiar prin reducerea exportului. Intervin apoi costurile
suplimentare de transport, cele de aparare prin masurile adoptate in timpul inundatiilor,
fara a mai vorbi de cheltuielile efectuate pentru normalizarea situatiei si reluarea
activitatilor economice, ca si pentru plata asigufarii bunurilor materiale si umane.
Pe langa pagubele economice, care pot fi cuantificate, inundatiile au si efecte care
se rasfrang atat asupra vietii sociale cat si asupra mediului inconjurator prin consecintele
de ordin ecologic pe care ele le pot produce.
Efectele sociale negative constau in primul rand din pierderile de vieti omenesti si
consecintele ulterioare ale acestora asupra vietii comunitatilor umane si ale societatii in
general. In timpul inundatiilor se desfasoara ample actiuni de evacuare a populatiei care
duce la generarea de panica cu efecte psihologice negative. Daca nu sunt luate masurile
de protectie medicala necesare, se poate ajunge la declansarea unor epidemii. Pe
perioada inundatiilor sunt drastic diminuate veniturile populatiei fie prin intreruperea
activitatilor fie prin pagubele directe pe care le suporta comunitatile riverane. Tot in
aceasta categoric trebuie sa introducem si distrugerea unor valori culturale ale
comunitatilor umane din arealele inundate.
Efectele ecologice negative sunt evidente prin degradarea mediului ambiant prin
afectarea starii de calitate a factorilor sai. In timpul inundatiilor are loc poluarea apelor
de suprafata prin antrenarea in albiile de rau a tuturor deseurilor de pe malurile apelor,
prin descompunerea animalelor inecate si transportate, prin raperea conductelor de
transport a produselor petroliere s.a. Are loc o poluare a apelor subterane si chiar
poluarea solurilor din zonele inundate in cazul in care apele transporta astfel de
substante.
 Masuri pentru reducerea riscului producerii de inundatii

1. Elaborarea hartilor cu suprafetele din tara noastra, din lungul raurilor, expuse
inundatiilor, dar si suprafetelor cvasiorizontale din campii, in care apa poate stagna
in perioadele cu exces de umiditate.
2. Renuntarea la indiguirea generalizata a albiilor majore si a luncilor si realizarea
polderelor, ca spatii de “respiro” in perioadele cu inundatii.
3. Realizarea lucrarilor antierozionale in bazinele de receptie ale raurilor si
decolmatarea albiilor minore.
4. Interzicerea oricarui gen de constructii in apropiera albiilor minore, supuse riscului
la inundatii, pe benzile marcate cu rosu.
5. Implicarea ferma a autoritatilor cu responsabilitati in ceea ce priveste protectia
mediului, dar si a celor din administratia locala si nationala, pentru aplicarea
masurilor de prevenire a inundatiilor si de protectie a populatiei si a mediului.
6. Eficientizarea sistemelor informatice privind avertizarea fenomenelor
hidrometeorologice periculoase.
7. Educarea populatiei pentru protejarea albiilor raurilor fata de poluarea cu deseuri
solide si lichide si, nu in ultimul rand, informarea oamenilor in legatura cu aceste
fenomene si cu modul in care trebuie sa se comporte in cazul in care acestea se
produc.

Masurile de prevedere reprezinta un alt mijloc major de a ne apara de inundatii,

mai ales acolo unde nu s-a reusit sa se construiasca diguri sau lacuri de acumulare.
Aceste masuri merg de la masurarea si transmiterea nivelurilor pana la supravegherea
situatiilor critice prin sateliti.
Masurarea si transmiterea nivelurilor care se inregistreaza la mirele hidrometrice
instalate in lungul raurilor este o masura de prevedere care se impune. La fiecare mira
hidrometrica s-au stabilit dinainte doua repere importante. Este vorba de cota de atentie
si de cota de inundare, care daca este depasita apele raului se revarsa in albia majora
provocand inundatii si pagube materiale. De exemplu, inundatiile din luna mai 1970 au
inundat o suprafata de 1.112.000 ha, dintre care 699.179 ha erau deja insamantate. In
astfel de cazuri, transmiterea cotelor nivelurilor este de foarte mare importanta pentru
prognoza nivelurilor si diminuarea pagubelor pe cat posibil.
Prognoza evolutiei undelor de viitura in aval se realizeaza tocmai pe baza acestor
transmisii pentru a se cunoaste dinainte dimensiunea pericolului si a se putea lua
masurile necesare pentru prevenirea populatiei riverane din aval si evacuarea zonei
inundabile.
 Bibliografie

https://www.ebacalaureat.ro/c/inundatiile-cauzele-si-efectele-inundatiilor-masuri-
de-protectie-in-inundatii/1048

https://asiguropedia.ro/romania-si-catastrofele-naturale/

https://observatornews.ro/social/inundatiile-au-facut-prapad-in-mai-multe-judete-
din-tara-o-mare-parte-din-orasul-petrosani-acoperita-de-ape-180148.html

https://inundatii.ro/wp-content/uploads/2022/07/RO10_ABA-Siret-PFRA-
Report_C1.pdf

https://www.mediafax.ro/social/inundatiile-din-romania-in-imagini-mai-multe-
judete-sub-avertizare-cod-rosu-video-galerie-foto-13003085