PARAMETRII CLIMATICI Consumul energetic al unei cladiri depinde de factori externi si de factori interni.

Factorii externi sunt parametrii climatici caracteristici ai amplasamentului: temperatura aerului, viteza vntului, nsorirea, umiditatea aerului. Proiectarea constructiilor si a instalatiilor aferente se face pe baza unor valori medii statistice ale parametrilor climatici, corespunzatoare unei anumite perioade a anului (zi, luna, sezon de ncalzire), valori obtinute n urma unor durate de observare de zeci de ani. Aceste valori conventionale sunt standardizate n SR 4839 si SR 1907-1, pentru t 11211d324l emperatura aerului si viteza vntului, n STAS 6648/2, pentru nsorire, umiditatea si temperatura aerului etc. n auditarea energetica a cladirii, trebuie sa se faca o distinctie clara ntre aceste valori conventionale si valorile efective ale parametrilor climatici exteriori pe perioada n care se determina consumurile energetice ale cladirii.

Temperatura aerului Pentru calculul necesarului de caldura de calcul al unei cladiri (necesarul de caldura orar care dimensioneaza instalatia de ncalzire) se foloseste temperatura exterioara conventionala de calcul (te). Conform SR 1907-1 Romnia este mpartita n 4 zone climatice carora le corespund urmatoarele temperaturi exterioare conventionale de calcul: zona I: zona II: -12oC -15oC -18oC -21oC (orase caracteristice: Constanta, Resita, Dobeta Turnu Severin); (orase caracteristice: Bucuresti, Braila, Arad, Craiova, Pitesti, Oradea); (orase caracteristice: Baia Mare, Bacau, Iasi, Sibiu, Cluj-Napoca, Galati); (orase caracteristice: Predeal, Gheorghieni, Suceava). Brasov, Fagaras, Reghin,

zona III:

zona IV:

Zonarea teritoriului Romniei dupa temperatura exterioara conventionala de calcul este data n Figura 2.1. Pentru calculul necesarului de caldura anual al unei cladiri si al necesarului de combustibil pentru ncalzire se folosesc temperaturile exterioare medii lunare. Cu ajutorul lor se determina temperatura medie pe perioada de ncalzire (tem) si numarul de grade-zile (N), n conformitate cu standardul SR 4839.

Notite de curs pentru circulatie interna pentru uzul studentilor

n tabelul urmator se dau, pentru unele orase din Romnia, datele climatice caracteristice care stau la baza stabilirii necesarului de caldura de calcul si a necesarului de caldura anual pentru ncalzire. Orasul Zona cliamtica te [oC] Constanta Bucuresti Iasi Brasov I II III IV -12 -15 -18 -21 tem [oC] 4,7 3,4 2,9 2,4 N [gradezile] 2840 3170 3510 4030 Durata perioadei de ncalzire [zile] 185 190 205 228

Fig. 1 Zonarea teritoriului Romniei dupa temperatura exterioara conventionala de calcul

Notite de curs pentru circulatie interna pentru uzul studentilor

La dimensionarea instalatiilor de ventilare-climatizare pentru situatia de vara si stabilirea sarcinii termice de racire se foloseste temperatura exterioara medie zilnica aferenta lunii iulie, n conformitate cu standardul STAS 6648/2. Pentru unele orase din tara, valorile acestei temperaturi sunt: Bucuresti 31oC, Calarasi 30oC, Constanta 29oC, Sibiu 28oC, Brasov 26oC. Vntul Patrunderea aerului exterior n ncaperi (aerul de infiltratie) are loc datorita actiunii vntului. De regula temperaturile exterioare cele mai scazute nu corespund cu vitezele cele mai ridicate ale vntului. Pe baze statistice, referitoare la concomitenta vnt - temperatura, s-au adoptat valori de calcul ale vitezei vntului, care determina 4 zone eoliene pe teritoriul tarii. ncadrarea localitatilor n zonele eoliene este indicata n standardul SR 1907-1. Atentie, zonarea climatica facuta dupa temperatura exterioara conventionala de calcul nu este identica cu zonarea eoliana !

Notite de curs pentru circulatie interna pentru uzul studentilor

Vitezele conventionale ale vntului de calcul sunt date n tabelul urmator: Zona eoliana I II III IV Localitati caracteristice Viteza vntului [m/s] n n afara localitati localitatii 8 10 5 7 4,5 4 6 4

Galati, Slobozia, Calarasi Iasi, Braila, Bucuresti, Constanta Vaslui, Buzau, Craiova, Tulcea Suceava, Brasov, Timisoara, Cluj

Pentru nivelurile situate deasupra etajului 12 al cladirilor nalte, din cuprinsul oraselor, vitezele conventionale ale vntului de calcul sunt cele corespunzatoare cladirilor amplasate n afara localitatilor. Pentru cladiri amplasate la altitudini mai mari de 1100 m vitezele vntului de calcul se stabilesc pe baza datelor meteorologice.

nsorirea Datele climatice privind nsorirea (durata de stralucire a soarelui si intensitatea radiatiei solare) prezinta interes att pentru perioada calda a anului ct si pentru cea rece. Ele se folosesc pentru dimensionarea instalatiilor de climatizare n sezonul cald, stabilind aporturile solare care trebuie preluate. De asemenea, datele climatice privind nsorirea se folosesc pentru corectarea necesarului de caldura pentru ncalzire, n masura n care cladirea este conformata corespunzator pentru captarea energiei solare n sezonul rece.

Notite de curs pentru circulatie interna pentru uzul studentilor

Duratele medii de stralucire a soarelui, determinate prin prelucrarea statistica a datelor meteorologice, difera n functie de localitate si de luna anului. n tabelul urmator se dau sumele medii ale duratelor de stralucire a soarelui, n ore pe luna, pentru unele localitati din Romnia. Localitatea Ianuarie Bacau 67 Galati 76 Constanta 78 Ploiesti 82 Craiova 64 Cluj 83 Mai 213 250 254 231 252 219 Iulie 262 307 330 281 310 236 Septembrie 195 230 243 215 208 201

Radiatia solara globala [W/m2] se compune din radiatie directa si radiatie difuza (datorata aerului atmosferic si norilor). Pe cer senin radiatia directa este maxima si cea difuza minima, iar pe cer norat, invers. Radiatia solara globala este diferita n functie de ora zilei; radiatia solara directa este diferita dupa orientarea suprafetei receptoare. Valorile intensitatilor radiatiei solare sunt date n STAS 6648/2, pe luni ale anului si pe ore ale zilei. La calculul aporturilor solare ale unei cladiri trebuie avute n vedere particularitati ale amplasamentului referitoare la vecinatati si la efectele umbririi cauzate de vegetatie si alte cladiri. Umiditatea aerului Umiditatea aerului exterior joaca un rol deosebit n tehnica ventilarii si climatizarii. Ea poate fi exprimata ca umiditate relativa, n procente, sau ca umiditate absoluta (sau continut de umiditate), n grame de vapori la 1 kg de aer uscat. Umiditatea relativa este definita ca raportul dintre continutul masic real de umiditate si continutul masic maxim de umiditate (corespunzator starii de saturatie a aerului la temperatura reala). Cum capacitatea aerului de a ngloba umiditate creste cu temperatura, rezulta ca umiditatea relativa are o variatie inversa temperaturii aerului. Valorile continutului de umiditate al aerului exterior [g/kg], pentru principalele localitati din Romnia sunt date n STAS 6648/2.

Notite de curs pentru circulatie interna pentru uzul studentilor

Clima judetului Constanta evolueaza pe fondul general al climatului temperat continental, prezentand anumite particularitati legate de pozitia geografica si de componentele fizico-geografice ale teritoriului.

Existenta Marii Negre si a fluviului Dunarea, cu o permanenta evaporare a apei, asigura umiditatea aerului si totodata provoaca reglarea incalzirii acestuia. Temperaturile medii anuale se inscriu cu valori superioare mediei pe tara - 11,20C la Mangalia si 11,20C la Murfatlar) iar in jumatatea central-nordica a teritoriului valorile nu scad sub 100C. Media lunara si anuala in1995 la Constanta.

ianuarie februarie martie aprilie mai iunie

-0,3 0,8 4,4 9,3 15,1 19,5

iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie Anual

22,2 22 18,5 13,5 7,5 2,6 11,2

Temperaturile minime absolute inregistrate in judetul Constanta au fost de -250C la Constanta la 10 februarie 1929, -33,10C la Basarabi (Murfatlar) la 25 ianuarie 1954 si 25,20C la Mangalia la 25 ianuarie 1942. Temperaturile maxime absolute inregistrate au fost de +430C la Cernavoda la 31 iulie 1985, +410C la Basarabi la 20 august 1945, +38,50C la Constanta la 10 august 1927 si +360C la Mangalia la 25 mai 1950.

Notite de curs pentru circulatie interna pentru uzul studentilor

Precipitatiile prezinta valori anuale cuprinse intre 378,8 mm la Mangalia, 469,7 mm la Oltina si 451 mm la Mihail Kogalniceanu, situand judetul Constanta intre regiunile cele mai aride ale tarii.

Vanturile sunt determinate de circulatia general atmosferica si conditiile geografice locale. Caracteristice zonei sunt brizele de zi si de noapte.

Notite de curs pentru circulatie interna pentru uzul studentilor