ABSOLVENT,

DRGAN GIGI


CONDUCTOR TIINIFIC,
C.. gr. I ALEXA MIHAI
CUPRINS

CAPITOLUL I
Instalatii electrice de joasa tensiune. Clasificari. Tratarea nulului in
retelele de joasa tensiune.
CAPITOLUL II
Instalaii de legare la pmnt. Rezistivitatea solului. Clasificarea
prizelor de pamant. Dirijarea distributiei potentialului.
CAPITOLUL III
Protecia mpotriva ocului electric. Tipuri de contacte umane cu
instalaia electric. Msuri de protecie impotriva socului electric.
Dispozitive de protecie la curent rezidual.
CAPITOLUL IV
Calculul instalatiei de legare la pmnt a unei statii de transformare
6/0,4 kV. Calculul preliminar al instalaiei de legare la pmnt.
Determinarea tensiunilor de atingere i de pas.





TRATAREA NULULUI IN RETELELE DE JOASA
TENSIUNE
Retele electrice de joasa tensiune clasificate in functie de
modul de tratare a nulului.




Retea de tip TN

Retea de tip TN-C


Retea de tip TN-S



Retea de tip TN-C-S
Retea de tip TT



Retea de tip IT
INSTALAII DE LEGARE LA PMNT

Scopurile instalatiilor de legare la pamant:

- protectia persoanelor impotriva electrocutarii

- echilibrarea fortata a sistemelor trifazate dezechilibrate

- realizarea unor circuite de intoarcere prin pamant a
curentilor normali de lucru

- realizarea unor circuite cu impedante corespunzatoare in
vederea asigurarii functionarii unor protectii


PRINCIPALELE PRI COMPONENTE ALE UNEI
INSTALAII DE LEGARE LA PMNT:
- prizele de pamant
- reteaua de conductoare ce face legatura maselor electrice cu
priza de pamant

PRIZELE DE PAMANT

-ansamblu de elemente conductoare care asigura scurgerea
curentilor de defect catre sol


EFECTELE TRECERII CURENTULUI ELECTRIC
PRIN CORPUL UMAN
- termice (arsuri), biologice (dereglarea proceselor
electrice interne, contractia muschilor), traumatisme
(metalizarea pielii), soc electric (fibrilatia)

DE CE ESTE MAI PERICULOS CURENTUL
ALTERNATIV DECAT CEL CONTINUU.

FACTORII CARE DETERMINA SOCURILE
ELECTRICE
- amplitudinea curentului ce trece prin organism
- durata de timp la care este supus corpul la curent



10 000
Durata scurgerii curentului I (ms)

A B


C
1
C
2
C
3


5 000

2 000

1 000


AC-4.1
AC-4.2

AC-4.3

500


200


AC-1


AC-2 AC-3 AC-4

100

50

20

10








0.1 0.2 0.5 1 2 5 10 20








50 100 200 500








2 000
1 000


Curentul prin corpul
uman

I
s
(mA)

10 000
5 000
AC-1 : Perceptibil
Limita = 30 mA
AC-2 : Contractii involuntare ale muschilor
AC-3 : Dificultati ale respiratiei
AC-4 : Efecte fiziopatologice serioase
AC-4.1 : probabilitatea de fibrilatie ventriculara creste cu 5 %
AC-4.2 : probabilitatea de fibrilatie ventriculara creste cu 50 %
AC-4.3 : probabilitatea de fibrilatie ventriculara creste la peste
50 %
CALCULUL PRELIMINAR AL PRIZEI DE PAMANT
AFERENTE STATIEI DE TRANSFORMARE 6/0,4 Kv

ALEGEREA UNEI PRIZE COMUNE ATAT PE PARTEA DE MEDIE
TENSIUNE CAT SI PE PARTEA DE JOASA TENSIUNE

CONDITII TEHNICE DE CALCUL

-valoarea maxim admisibila a rezistentei de dispersie R
p
1

- timpul de declansare al protectiei de baza la scurtcircuit t
b
= 0,2 s

- densitatea de curent a OL-Zn , J = 70 A/mm
2


Am ales o priza de pamant multipla cu o dispunere de tip B
constituita din conectarea in paralel a urmatoarelor prize:


-priza natural constituit din armatur metalic a fundaiei de beton
armat a stlpilor metalici cu o rezistenta de dispersie R
s

-priza natural costituita din armtura metalic a fundaiei
poligonale nchis, de beton armat, de sub zidurile cldirii cu o
rezisten de dispersie R
F


-priza natural constituit din armtura metalic a radierului cu
grosimea de 0,15m, pe
care este construit staia cu rezisten de dispersie R
A

-priza artificial complex R
C
, compus dintr-o priz multipl,
format din electrozi verticali cu dispunere n bucl nchis i
rezistena la dispersie R
V
, legai ntre ei de un electrod orizontal cu
rezistena la dispersie R
O
. Priza este dispus perimetral exterior staiei
la o distan x = 1,5 m de zidurile exterioare ale cldirii postului de
transformare.


- priza de dirijare a potenialelor realizat din 6 electrozi orizontali,
executai din platband Ol-Zn 60x4, dispui pe lungimea staiei, la o
distan de 2m unul fa de cellalt i la o adncime h= -0,5m.

S-au calculat rezistentele de dispersie a tuturor prizelor
iar in urma calculelor au rezultat urmatoarele valori:
Priza de pamant Tipul prizei Relatie de
calcul
Fundatie stalp Naturala
Fundatie
poligonal inchisa
Naturala
Radier Naturala
Verticala Artificiala
Orizontala Artificiala
3
0, 25 69, 3 [ ]
SI
s
R
L l h
= = O

S-a calculat rezistena de dispersie a instalaiei de legare la

pmnt.
Rezistena de dispersie rezultant a prizei R
P
obinut prin
legarea n paralel a prizelor componente respectiv R
S
, R
F
, R
A
,
R
C
, se calculeaz cu relaia:


Prin legarea n paralel a prizelor individuale, rezistena de
dispersie a prizei multiple astfel obinute ndeplinete condiia
impusa de normativ, respectiv:
R

1



VERIFICARE LA STABILITATE TERMIC
O priz de pmnt este stabil din punct de vedere termic, dac n
condiii normale de exploatare nu d natere n nici un punct al
solului unor temperaturi mai mari de 100 C pentru a se evita
uscarea solului in jurul electrozilor inrautatind astfel rezistenta de
dispersie a solului si trebuind sa respecte urmatoarea conditie:


unde S
lat
reprezinta suprafata laterala necesara prizei contur de
impamantare pentru a putea suporta intregul curent de defect, iar
= 1,2 coeficient de ecranare .
Am calculat suprafata totala a prizei contur cu relatia:


si se observa ca este indeplinita conditia de stabilitate termica,
intrucat: 6,71 m
2
> 2,01 m
2

2 6, 71
lat v v v o o o v v v v o o o o
S n u S n u S n u d l n u l d = + = t + =
DETERMINAREA TENSIUNILOR DE ATINGERE I DE PAS
SOLUIA TEHNIC ADOPTAT
Priza de dispersie a potenialelor este alctuit din 6 benzi paralele din platband OL-Zn
60x5 dispuse paralel cu lungimea staiei.
Distana dintre benzi este de 2m i sunt ngropate la o adncime de 0,5 m. Benzile se vor
lega cu elemente de rezisten neglijabil de elementele prizelor naturale ale fundaiei i
de conductorul de echipotenialitate prin conductoare de legtur.
Se neglijeaz rezistena electric proprie a electrozilor din care este constituit priza de
pmnt deoarece rezistivitatea acestora este mult mai mic dect rezistivitatea solului.
Valorile maxime ale coeficientilor de atingere pe suprafata prizei de dirijare se determina
cu relatia:



unde coeficientul A are expresia:




Pe baza rezultatelor obtinute anterior si intrucat pe suprafata prizei de dispersie a
potentialului k
a
= k
pas
putem calcula valoarea tensiunii de pas si de atingere cu relatia:










2
0, 7
0, 002
1
ln 2
2
a
d
d d
k
L
A
d t
= =
| |
+
|

\ .
( )
( )
( )
2 1
2
2 3 2
A= 1446, 75
1 ! 1 !
2
n
n
d
l
n
a L n

=
(
| |

|
(
\ .

max
64, 25 [V]
at pas t p
U U k U = s =
Durata de ntrerupere a curentului de punere la pmnt la acionarea proteciei de baz
este t = 0,2 s .
Daca vom confrunta valoarea tensiunii de atingere maxim admisibil pentru un timp de acionare al
proteciei de baz de 0,2 secunde pentru zone cu circulaie frecvena cu rezultatul nostru observm
c am ndeplinit condiia normativului I-7/2011 ntruct 64,25V < 125 V ct prevede normativul.
Dac tensiunile de atingere i de pas n incint se ncadreaz n limitele admise de standard atunci
la marginea prizei vom avea:




Cu meniunea c aici se va lua n calcul adncimea de ngropare a ultimului electrod orizontal (cel
de pe conturul prizei complexe) i unde:


iar


In mod similar vom calcula tensiunea de pas maxim la marginea prizei:


Rezultatele finale sunt consemnate ntr-o form condensat n tabelul urmtor:

2
1
0, 00092
1
ln 2
2
s i
pas
p
k k
k
L
A
d t

= =
| |
+
|
|
t
\ .
0, 65 0,172 1, 682
i
k n = + =
Nr.
crt.
Denumirea mrimilor Simbol Unitate de
msur
Valoare Observaii
1 Curentul de
scurtcircuit monofazat
I
dm
kA 3750
2 Densitatea de curent
pentru OL-Zn, timp de
1s la t
max
= 200
0
C
J [A/mm
2
] 70
3 Timpul proteciei de
baz
t
b
[s] 0,2
4 Tensiunea de atingere
admis
U
a [V] 125
5 Tensiunea de pas
admis
U
pas
[V] 125
6 Seciunea
conductoarelor de
ramificaie
S
r
[mm
2
] 300
7 Seciunea
conductoarelor
principale
S [mm
2
] 150
8 Rezistivitatea solului [m] 100
9 Numrul de electrozi
verticali
n
v
Buc. 18
10 Lungimea unui
electrod vertical
l
v
[m] 2
11 Diametrul exterior al
electrozilor verticali
d
v
Inch 3
12 Adncimea de
ngropare a
electrozilor verticali
t
1
[m] 1
13 Lungimea medie a
unui electrod de
dirijare a potenialelor
l
p
[m] 20
14 Lungimea unui
electrod orizontal
l
o
[m] 2
15 Distana medie ntre
electrozii de dirijare a
potenialelor
A [m] 2
16 Limea electrozilor
orizontali
d
o
[m] 0,06
17 Numrul de electrozi
paraleli pentru
dirijarea potenialelor
n buc 6
18 Lungimea nsumat a
tuturor electrozilor
orizontali
[m] 192
VA MULTUMESC !