Sunteți pe pagina 1din 229

PRIMUL AJUTOR N URGENELE

LEGATE DE MEDIUL NCONJURTOR

Dr. Tranc Sebastian

Primul ajutor

Primul ajutor reprezinta o serie de tehnici


medicale simple pentru salvarea vieii, pe care un
om obinuit , poate fi antrenat s le foloseasc n
situaii de urgen medico-chirurgical.
Viaa unei persoane accidentate depinde, ntr-o
mare msura, de momentul acordrii primului
ajutor i de priceperea celui care intervine primul
la locul accidentului.
Resursele necesare primului ajutor sunt aproape
ntodeauna pstrate ntr-o trus de prim ajutor.

Lanul supravieuirii

APEL URGENTA

Dr. Claude Beck in the 1940's at


University Hospitals of Cleveland

Reanimarea

Mediul inconjurator
Mediul

inconjurator apare ca o realitate


pluridimensionala care include nu
numai mediul natural, dar si activitatea
si creatiile omului, acesta ocupand o
dubla pozitie: de component al
mediului si de consumator, de
beneficiar al mediului.

Urgene legate de mediul inconjurator


Hipotermia
Degeraturile
Insolaia
ocul

caloric
Trznetele
Muctura de viper

nepturile

de insecte
Mucturile de animale slbatice
Avalanele

HIPOTERMIA

HIPOTERMIA FORMA UOARA

temperatura centrala 35 - 32C


a)Simptome neuro-musculare
- frisoane
- oboseala musculara
- tulburari de comportament
- halucinatii
- obnubilare
- excitatie nervoasa
b)Semne cutanate
- tegumente reci , marmorate la extremitati
- hipersensibilitate cutanata
c)Semne respiratorii
- tahipnee
d)Simptome cardiovasculare
- tahicardie ( accelerarea ritmului cardiac )
- hipertensiune arteriala

HIPOTERMIA- forma medie 32-28C

a)Semne neurologice
- disparitia frisoanelor
- rigiditate , hipertonie musculara
- abolirea reflexelor osteotendinoase
- tulburari de constienta ( prostratie , disartrie , lentoarea ideatiei ,
somnolenta )
- pierderea constientei sub 31C
- coma apare sub 28C
b)Semne cutanate
- tegumente reci , livide si cianotice
- anestezie cutanata
- uneori degeraturi
c)Semne respiratorii
- cianoza
- bradipnee
d)Semne cardiovasculare
- colaps ( scaderea tensiunii arteriale, puls )
- creste riscul tulburarilor cardiace ( fibrilatie ventriculara stop
cardiorespirator )

HIPOTERMIA SEVER

T sub 28C

- bradicardie majora , puls carotidian si


femural imperceptibile
- hipoventilatie
- midriaza bilateral
- com
Victima poate prea moarta

Elemente de gravitate
-Vrsta , bolile asociate
- Timpul scurs pna la aplicarea
ingrijirilor medicale
- Durata expunerii la frig
- Temperatura centrala sub 32C
- Factorii climaterici : umiditate , vant
- Intoxicatii asociate : alcool , nicotina ,
cofeina
- Stopul cardio respirator

TRATAMENT

Primul ajutor n aceste situatii respecta principiile de


evaluare si ABC. Specific cazului este atentia
deosebita ce trebuie acordata la mobilizarea
hipotermicului.
Orice miscare mai brusca sau necoordonata poate
agrava situatia sau poate duce la stop cardiac. n
cazul pacientilor aflati n stop cardiac masajul cardiac
este mai dificil de efectuat deoarece toracele
hipotermicului este mai rigid.
HIPOTERMICUL NU POATE FI DECLARAT
DECEDAT PNA CE NU ESTE RENCALZIT.

scoaterea accidentatului de sub actiunea frigului ;


- adapostirea accidentatului pna la transport ;
- schimbarea hainelor ude cu haine uscate si
clduroase ;
- nvelirea cu pturi i folie termoizolanta
- in cazul stopului cardiorespirator se incepe
resuscitarea

Folia izoterma

DEGERTURILE

DEGERTURILE
Reprezinta

cea mai frecvent de leziune prin


frig si se produce atunci cand tesuturile
umane ating temperatura de minus 3
minus 4 *C , printr-o expunere suficient de
lunga la temperaturi sub - 6 *C .

Mecanismele degeraturii :
1.Formarea cristalelor de gheata in spatiul
extracelular , deshidratare extracelulara,
denaturarea proteinelor, si moarte celulara
2.Tulburrile vasculare :
- Sunt punctul de atac
- Initial are loc vasoconstrictie si apoi
vasodilatatie rezultand edem si flictene
locale.

Factori predispozani
Ateroscleroza
Infeciile
Malnutriia
Diabetul

zaharat
Teren artozic
Vrste extreme

Semne si simptome :

Senzatie de frig
Scaderea motilitatii voluntare
Durere locala
Senzatia de arsura locala
Eritem
Parestezii
Anestezie locala
Paloarea regiunii
Rigiditate
Dupa dezghetarea regiunii :
Edem local
Flictene
Escare negre dure uscate

Primul ajutor :
- Scoaterea accidentatului de sub actiunea
frigului ;
- Inlaturarea factorilor mecanici ce produc
staza vasculara ( haine , incaltaminte stramta ) ;
- Imbracarea accidentatului cu haine uscate si
calduroase ;
ncalzirea zonelor afectate cu apa calda 40 grade C
I
- Evacuarea rapida pentu a evita ciclul
degeratura dezghet degeratura ;
-Aplicarea unui pansament steril

AVALANELE

Avalanele

sunt deplasri brute i


rapide ale maselor de zpad din muni,
pe versanii cu nclinare accentuat, n
lungul unor culoare preexistente sau pe
suprafee nclinate, nefragmentate.

Aceste fenomene se nscriu printre cele mai


dramatice evenimente ale muntelui i reprezint
un pericol pentru populaia montan din
numeroase ri ale lumii.

Extinderea activitilor turistice i, n special,


practicarea sporturilor de iarn determin o
cretere a riscului impactului avalanelor asupra
societii.

Declanarea

avalanelor este favorizat


de urmtoarele condiii i factori:
trsturile stratului de zpad,
conformaia versantului, starea timpului,
perturbarea echilibrului zpezii prin diferite
activiti

Pentru evitarea pericolelor legate de avalane, este


important cunoaterea precis a arealelor n care se
produc. Cartografierea acestor areale i realizarea
hrilor de risc permit luarea celor mai eficiente
msuri de atenuare a impactului acestora asupra
activitilor umane.
n dreptul culoarelor de avalan sunt construite
tunele de protecie.
Plantarea unor perdele forestiere de protecie s-a
dovedit eficient mai ales pentru protejarea drumurilor
pe distane mari.

Comportarea celui prins in avalan

Daca, in ciuda masurilor preventive, am fost prinsi intr-o


avalansa, sansele de supravietuire depind semnificativ si
de atitudinea noastra.
Ne debarasam imediat de rucsac, bete, piolet
Se "descalta" rapid schiurile, cu exceptia cazurilor
cand speram intr-o iesire rapida cu ele spre lateral.
Cand avalansa se opreste, daca suntem sub zapada, ne
ghemuim pentru ca din aceasta pozitie - numai din
aceasta spun specialistii ca e posibil - sa facem o
detenta brusca pentru a ne crea cu bratele un spatiu
cat mai mare de rezerva de aer in jurul capului.

Antrenarea in avalansa perturba simturile prin factori


mecanici (rostogolirea), psihologici (stressul) etc.,
incat unii nu-si dau seama in ce pozitie sunt si unde
e "susul" si "josul".
Zapada e destul de fonoizolanta. Dar gradul in care
"absoarbe sunetele" e diferit si merita sa incercam a
ne face auziti de salvatori. Pentru aceasta ni se
recomanda sa strigam scurt si pe ton inalt sau - daca
putem - sa utilizam un fluier!

S.O.S la munte
La munte alarma, care nseamn i
chemare n ajutor, se face prin lansarea n
spaiu a 6 ase semnale pe minut, la
intervale egale ntre ele, adic un
semnal la zece secunde.
Semnalele lansate pot fi luminoase,
acustice sau vizuale.

S.O.S. la munte
Confirmarea

faptului c semnalul de

alarm a fost recepionat se face prin


remiterea a trei semnale pe minut acustice, vizuale sau luminoase - fiecare
lansate la douzeci de secunde unul de
cellalt.

SALVAMONT

Dintre cei antrenati in avalansa, o parte sunt


ingropati.(Se considera ingropati/acoperiti, cei care
au capul sub zapada!)
Pentru ei, sansele de supravietuire - daca nu au
murit prin traumatisme- depind de mai multi factori:
- rapiditatea degajarii
- profunzimea acoperirii
-calitatea zapezii acoperitoare si punga de aer
pastrata

Cauzele decesului n avalan

Traumatismele
Asfixia imediata
Asfixia lenta - este cea mai frecventa cauza de
deces in avalanse, prin insuficienta oxigenului din
aerul inspirat, care nu se reimprospateaza suficient
si deci se viciaza treptat, in functie de rata de
consum si mai ales si de factorii anterior amintiti
(distanta fata de suprafata, "punga de aer" creata la
oprire, continutul de aer al zapezii, permeabilitatea
stratului de zapada acoperitor etc.).
Hipotermia

Prim ajutor

cutarea i degajarea din avalan trebuie

organizat i executat rapid, ansele de


supravieuire scznd odat cu trecerea timpului..
cei ingropati parial trebuie degajai rapid, cel
putin capul (cu grij, s nu-l micm, fiind posibil
existena unei fracturi de coloan cervical!), dar de
dorit si toracele.

Nu

se mobilizeaza! (nu-l punem sa mearga


"pentru a se incalzi").
Nu se fac frectii! In timpul transportului
trebuie supravegheat continuu.
Transportul e de dorit a se face rapid, de
preferat cu elicopterul, mai ales daca e
hipoterm, daca nu, cu sanie Akija.
In unele cazuri se face adapost in zpad
pna vin salvatorii

Perfectionarea

aparaturii si metodelor de
cautare, cresterea operativitatii echipelor
de salvare au ridicat procentul celor
degajati vii din avalanse, ceea ce nu
inseamna ca avalansele au devenit mai
putin periculoase.

NIVOMETEOROLOGIE
www.meteoromania.ro
Harta

radar
Grosimea stratului de zapada
Avertizarile meteo
Serviciul Regional de Prognoz a Vremii
Sibiu, tel : 0269-235145

INSOLAIA i OCUL CALORIC

Insolaia pe glob ore pe zi

Insolatia

i socul termic pot fi provocate de


expunerea indelungata la razele Soarelui pe
timp de arsita; temperatura ridicata a
mediului, combinata cu umiditate ridicata;
lucru fizic solicitant, intr-un mediu cu o
temperatura ridicata.
Vrstnicii si nou nscuii sunt mai expusi la
riscul de oc caloric.

Insolaia - simptome
Debut

insidios
Cefalee
Greuri
Vrsaturi
Mialgii

Iritabilitate
Oboseala
Crampe

musculare
Somnolen
tahicardie

ocul caloric

Temperatura centrala
peste 41 C
Disfuncia SNC cu
apariie brusca
Halucinaii
Confuzie
Dezorientare

Midriaz
Hematurie
Tahipnee
Convulsii
Com
Tahicardie

Prim Ajutor
victima

trebuie dus intr-o camer


racoroas i bine aerisita, i se dau buturi
reci ( de preferat ap minerala sau ap
plat cu o linguri de sare n ea
persoana trebuie dezbracata i infsurat
ntr-un cearsaf mbibat cu ap rece, la cap
i se pune o pung cu ghea, la gt i se
pun comprese reci

MUSCATURA DE VIPER

Vipera berus

Vipera ammodytes - cu corn

Vipera cu corn

Coluber jugularis

Balurul

arpele de cas

arpele de ap

Vipera este destul de usor de deosebit de ceilalti


serpi, pentru ca are corpul scurt si gros, coada
se termina brusc, si pe langa acestea, exista zig zagul caracteristic de pe spate; insa nu toti
indivizii au acest zig - zag: unii pot fi colorati
uniform, in brun sau negru
Viperele nu aud in acceptiunea perceptiei
zgomotelor, in schimb simt extrem de bine
vibratiile - deci nu strigati sau vorbiti tare - nu e
cazul:).

Cel

mai bine e atunci cand traversati zone


cu risc (busteni, stanci in balarii etc) sa
aveti un bat in mana cu care sa bateti in
jur pentru a va face simtita prezenta.
vipera nu ataca omul - doar se apara.

Nu subestimati niciodata distanta la care poate


ataca!

Sub nici o forma nu va apucati sa o zgandariti cu


un bat sau ceva asemanator.

Viperele

i scorpionii nu sufer culoarea


alb. E bine sa avem jambiere de pnz
alba in zonele stiute, viperele nu vor musca.
De aceea au vanatorii de munte ciorapii
aceia albi peste bocanci

Locuri tipice in care avem sanse sa ne


intalnim cu vipera comuna

- stancarii si grohotisuri expuse insolatiei dar


napadite de vegetatie

- liziere de padure cu tufisuri; zone de taieturi


mai ales cele necuratate

- aglomerari de pietre pe sol sau un bustean


doborat; cu expozitie la soare dar cu vegetatie
abundenta (obisnuitele balarii de exemplu)
- zone care pot pastra un caracter mai umed

Veninul

de vipera poate produce reacii


locale sau sistemice care pot duce la deces
la 6 -40 ore de la muscatur, in special la
copii sau vrstnici.
Perioada critica este reprezentat de primele
12 ore de la musctur
Cazurile de deces sunt rare

Semne i simptome

Durere
Edem la nivelul muscaturii
Efectele generale ale
muscturii apar in primele
20 minute
Greuri si vrsturi
Diaree
Colici abdominale
Incontinen urinar

Transpiraii
Bronhospasm
Tahicardie
BAV gr 2
IMA
Angioedem
Hemoragii spontane
Convulsii
Coma

Prim ajutor

Linitirea victimei
Sunai la AMBULAN
Imobilizarea membrului muscat
Toaleta plagii cu apa oxigenat
Proximal de plaga mucat se aplic un pansament
cu o fa elastic pentru a ncetini diseminarea
veninului pe cale limfatic. Bandajul elastic se scoate
la spital dup administrarea serului antiviperin.

Indeprtai

ceasul, braarile, inelele.


NU facei incizii la nivelul plagii
NU punei ghea pe locul muscturii
Tranportati victima la spital
Serul antiviperin se administreaza in spital

Msuri preventive in timpul deplasrii


evitm

zonele cu iarb nalt din poienile


nsorite s ncercm pe ct posibil s nu ne abatem
de la potec. erpilor nu le plac potecile
btute de oameni.
n timpul crrii pe stnc s avem mare
atenie unde gsim prizele pentru mini.

In timpul popasului sau al camprii


s

nu punem cortul la marginea poienilor n


iarba nalt, mai ales in poienile orientate
spre sud.
S culcm iarba din jurul cortului - fr a o
rupe
S nu lasam cortul deschis sau crpat indiferent de situaie.

MUCTURILE DE ANIMALE
SLBATICE

Rsul

Pisica slbatic

Ursul brun

Vulpea

Turbarea

Rabia este o boal infecioas viral a mamiferelor


provocat de virusul rabic, un virus neurotrop, care
se gsete n saliva animalelor infectate. Este o
encefalo-mielit cu evoluie rapid i invariabil duce
la deces.
Transmiterea este de obicei prin muctur. Rabia
este n zilele noastre o maladie complet incurabil,
care se caracterizeaz prin leziuni ale sistemului
nervos central, urmate de paralizie i moarte.

Rabia

Mucturile care afecteaz faa, capul, gtul sau


minile sunt considerate cu risc crescut.
Incubaia: n medie 20-60 de zile.
Prodromul caracterizat prin modificri de caracter,
indispoziie, cefalee, depresie sau agitaie,
sensibilitate crescut la lumin i zgomot,
hiperestezie cutanat, disfonie, disfazie,
hipersecreie salivar. Local sunt prezente dureri
intermitente, iritaie sau senzaie de arsur.

RABIA

Perioada de stare
forma furioas manifestat prin hidrofobie (spasm
hidrofobic prin contractura dureroas a musculaturii
faringiene), aerofobie, agitaie extrem, furie,
hiperacuzie, halucinaii, dispnee, tahicardie, febr
(38-39C); decesul survine n general la 2-3 zile de
la debut (cel mult 7 zile).
forma paralitic, cu parestezii, paralizii
somnolen, fr hidrofobie, cu starea de contien
pstrat, decesul survenind n 8 zile prin insuficien
respiratorie acut i oc.

Boala se mai manifesta prin accese de febra,


tremuraturi, contracturi, prin aparitia unor spasme
dureroase la cea mai mica excitatie, printr-o
modificare a vocii si printr-o salivatie intensa.
Rabia animala se traduce prin modificari ale
comportamentului obisnuit al animalului: daca este un
animal domestic, el devine agresiv in mod anormal si
fara motiv; daca este un animal salbatic se indreapta
spre om in loc sa se indeparteze. Astfel de modificari
comportamentale trebuie sa atraga atentia, mai ales
cand sunt insotite de tulburari ale mersului si de
hipersalivatie.

Prim ajutor
Toaleta

plagilor
Pansament
Prezentarea la Centrul Antirabic pt
vaccinarea de urgen.

nepaturile de insecte

Albina

Viespea

Aproximativ

4% din populaie este ns

alergic la veninul de albin i viespe.


La aceste persoane, chiar i o singur
neptur poate provoca o reacie
periculoas, numit oc anafilactic.

Simptomatologie

Durere i edem la
nivelul inepaturii
Urticarie
Prurit
Anxietate
Edem al limbii

Laringospasm
Bronhospasm
Dureri toracice
Stop respirator
Greturi i vrsturi
50 % din decese apar
in primele 30 minute

Probabilitatea neprii scade prin


luarea unor msuri simple:

- Aducei la cunotina familiei, prietenilor i colegilor


c suntei alergic la nepturi de insecte.
- Dac se apropie o albin sau viespe, prima
regul este s stai nemicat.
Niciodat s nu atingei sau lovii aceste insecte.
Dac nu le speriai, nu neap.
- Avei grij cnd mbrcai hainele lsate pe iarb,
deoarece n ele pot rmne viespi i alte insecte
neptoare.

- Nu umblai niciodat descul n aer liber, iar n grdin


folosii haine strmte care v acoper n ntregime, purtai
mnui i pantofi nchii (nu sandale).
- >Evitai utilizarea cosmeticelor. Acestea atrag insectele.
- Evitai livezile nflorite, cmpurile cu trifoi i orice loc cu
multe flori.
- Inspectai cu atenie toate obiectele pe care intenionai
s le prindei; este de preferat s nu strngei fructe sau flori.
- Nu cosii i nu tundei copaci sau gard viu n perioada de
nflorire.

Este util instalarea la fereastra buctriei i


dormitorului a unei plase dense care s opreasc
intrarea insectelor.
- Fii atent cnd ducei la gur rcoritoare, bere,
prjituri sau alte dulciuri; acestea trebuie s fie
acoperite.
- Nu conducei maina cu geamul deschis. Dac a
intrat o insect, oprii i deschidei geamul pentru ca s
poat iei. Putei folosi i un insecticid, dar reinei c
nu are efect imediat. nainte de a intra n main
deschidei geamul pentru a permite ieirea eventualului
intrus sau folosii preventiv spray-ul insecticid.

Prim ajutor
se

asigur securitatea salvatorului i a


victimei
solicitarea Ambulanei 112
evaluarea starii de contien a victimei
evaluarea ABC
resuscitarea cardiorespiratorie n caz de Stop
cardiorespirator
reevaluarea periodic a victimei.

Tratamentul de urgen

Dac acul i punga cu venin sunt nc n piele, aa


cum se ntmpl de cele mai multe ori la neptura
de albin, acesta trebuie extras cu atenie cu unghia,
o lam subire sau pens fr a-l comprima, altfel
cantitatea de venin injectat este mai mare.
Un antihistaminic poate fi util, dar tratamentul cel mai
eficient este injectarea de Adrenalin. Pacienii
hipersensibili trebuie s-i procure un autoinjector
care poate fi folosit de pacient imediat dup nepare
pentru a preveni ocul anafilactic, pn cnd ajunge
ntr-un serviciu medical.

AnaPen

este un autoinjector de adrenalin,


uor de mnuit, care asigur rapiditatea
administrrii, care poate fi salvatoare de
via. Asigur un prim ajutor strict necesar
pn ce bolnavul ajunge la un serviciu
medical de urgen.

Paianjenul cu cruce

Vduva neagr

Vduva neagr
Triete n zone temperate i tropicale, n jurul
grmezilor de lemne, sub streini i n locaii
exterioare izolate.
2500 mucturi in SUA , anul 2006
Vduva neagr nu este agresiv, dar muc
instinctiv, dac este atins sau ameninat.
Venin cu efect neurotoxic

SIMPTOMATOLOGIE

Durere la nivelul
mucturii
n mai puin de o or
efecte sistemice
Rigiditatea muchilor
abdominali
Crampe musculare
salivatie

Greturi
Vrsturi
anxietate
Hipertensiune
Tahicardie
cefalee

Prim ajutor
ABC
Aplicare

de ghea la nivelul muscturii


Transportul de urgen la Spital
Copii si varstnicii se interneaza in spital

Scorpionul carpatic

Scorpioni

Centuroides sculpturatus

USA Arizona
Potential letal
Venin neurotoxic la nivelul
sinapsei neuronale si la
nivelul placii motorii
Apare durere si hiperestezie
local
Agitatie, neliniste, varsaturi
Tulburari de vorbire si
deglutitie

Cpua

Capuele

triesc de obicei n solul umbrit,


umed i adesea se prind de de iarba nalt,
de tufiuri, arbuti i crengile joase ale
copacilor.
Pajitile i grdinile pot adposti capue,
mai ales cele de la marginile pdurilor .

Borelioza

Boala Lyme

Faza primara se manifesta printr-o leziune numita


eritem cronic migrator, survenind intre trei zile si o
luna dupa intepatura capusei. Acesta este o roseata
cutanata initial papuloasa si inflamatorie, centrata pe
punctul de intepatura, care se intinde in mod
concentric, formand un inel. Eritemul este insotit de
o febra de mica intensitate, de dureri articulare si
musculare. Leziunea cutanata dispare in trei
saptamani.

Borelioza
Faza

secundar se exprima prin pusee de


eritem, prin manifestari
neurologice( meningoencefalita), prin
manifestari cardiace si prin dureri articulare
de origine inflamatorie. Ea dureaza de la
cateva saptamani pana la cateva luni.
Faza teriar survine la mai multi ani dupa
intepatura;, reumatism cronic al uneia sau
mai multor articulatii si atingeri cerebrale.

Prim ajutor
Se

picura pe cpu ulei sau alcool sanitar


Se extrage insecta cu o penseta , se execut
o micare n sens invers acelor de ceas
Se aplica pansament
Anunarea medicului de familie , prescrierea
unui antibiotic in vederea profilaxiei Bolii
Lyme.

Vietuitoare marine periculoase

Meduzele

Durere intensa
Leziuni eritematoase,
hemoragice
Greata si varsaturi
Insuficienta respiratorie
Soc

Cnidoblast
Celul urzictoare n ectodermul unor celenterate

A nematocyst contains a spirally folded,


venom-filled thread. When the sensor is
stimulated, the capsule explodes and ejects
the thread.

Meduze
ABC
Se

aplica otet local pt a preveni eliberearea


veninului din celulele intepatoare situate in
tentacule

Pisica de mare

Scorpaenidae

TRZNETUL

Traznetul

este a treia cauza de deces legat


de fenomenele periculoase ale naturii

Frontul rece

Trsnetul este o descarcare electrica in scanteie


care se produce in atmosfera terestra, fie intre doi
nori(90% din descarcari), fie intre un nor si scoara
terestr (10%).
Norii de furtuna se incarca in partea lor inferioara,
in special, cu sarcina negativa, iar suprafata
pamantului cu sarcina pozitiva.
Fenomenul luminos care insoteste trasnetul se
numeste fulger, iar fenomenul acustic poarta
denumirea de tunet.

Protecia

mpotriva consecinelor duntoare


ale trsnetului se realizeaz cu ajutorul
paratrsnetului, un dispozitiv inventat la
jumtatea secolului al 18-lea de ctre
Benjamin Franklin.

10

% din trsnete ating scoara terestr


Mai puim de 1/3 din victime prezint arsuri,
care sunt superficiale din cauza contactului f
scurt
240,000 victime / an din care 24,000
decedati
Mortalitatea este de 8-10 %- stopul cardiac si
leziunile traumatice

n caz de furtun, trebuie s cutai, pentru a v adposti,


o cldire sau o structur n ntregime metalic, sau
echipat cu un sistem de protecie contra trsnetului.
Majoritatea pagubelor suferite de oameni se datoreaz
focului provocat de trsnet. Restul, sunt cauzate de
descrcrile prin conducte metalice (de aer, gaz, etc.) sau
prin liniile electrice i telefonice.
n timpul unei furtuni, este recomandat s se deconecteze
antena de televizor i s nu se utilizeze telefoanele fixe.
Pe de alt parte, nu este recomandat s se ating obiecte
metalice ca ferestre sau garduri, etc.

Totui, cum s-a menionat, orice cldire reprezint o


mai bun protecie dect un teren deschis. Interiorul
unei maini este de asemenea un loc protejat, dac
nu este vorba de o decapotabil. Automobilul fiind
complet metalic, va avea comportamentul unei cutii
Faraday, salvnd persoanele din interiorul lui.
Este bine s se opreasc vehicolul, deoarece n
drumul su spre pmnt, trsnetul ar putea distruge
un pneu, cauznd astfel un accident.

Pe un teren deschis, obiectele metalice,


oricare ar fi forma lor, sunt foarte periculoase.
A ine n mn un baston de golf, o umbrel, o
unealt metalic sau o undi poate fi mortal.
ntr-un loc fr copaci, oamenii reprezint un
punct mai nalt dect celelalte componente ale
mediului, i n consecin sunt punctul cu cea
mai mare probabilitate de a fi trsnit.

pe

un teren descoperit, oamenii pot


suferi rni dac se afl n apropierea
locului unde cade un trsnet, curentul
acestuia se mprtie n pmnt,
producnd diferene de tensiune enorme
ntre puncte apropiate, de exemplu ntre
cele dou picioare ale unei persoane.

Posibilitatea mare a descrcrii trsnetelor n copaci face ca


acetia din urm s fie un refugiu nerecomandabil n timpul
furtunii..
Pe un teren accidentat, trebuie s se evite locurile nalte. Vile,
rpele i prpastiile s-au dovedit a fi mai sigure. Este periculoas
deplasarea cu bicicleta sau clritul, precum i notul.
Nu este permis jocul cu zmee: experiena lui Franklin ar fi putut
fi mortal.
n cazul n care nu exist refugiu apropiat, trebuie s reducei din
nlimea dv. (s v aezai pe vine) i din suprafaa de contact
cu solul (unii-v picioarele), i s nu atingei nici un obiect
conectat la pmnt.

Primul ajutor

se asigur securitatea salvatorului i a victimei


solicitarea Ambulanei
evaluarea starii de contien a victimei
evaluarea ABC
resuscitarea cardiorespiratorie n caz de Stop
cardiorespirator
pansamentul arsurilor
reevaluarea periodic a victimei.