UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE ,,VICTOR

BABEȘ” TIMIŞOARA
SPECIALIZAREA: ASISTENȚĂ MEDICALĂ GENERALĂ

URGENȚE ÎN CAUZE SPECIALE:

ÎNEC

Student: ROŞU RODICA

DISCIPLINA: ABILITĂŢI PRACTICE
AN II, GRUPA V

LUGOJ
2022
Un protocol BLS/ALS da batai de cap specialistilor in domeniu, legat de primul pas in
ceea ce priveste resuscitarea celor inecati, ramanand si in ziua de azi o “piatra de moara” in ceea

1
ce priveste ordinea pasilor din tehnicile de resuscitare. Protocolul actual din ghidurile ERC
2015 si revizuit in 2021 specifica primul pas dupa asigurarea sigurantei salvatorului:
SE INCEPE CU 5 VENTILATII, ULTERIOR URMAND PROTOCOLUL BLS
Protocolul BLS/ALS in caz de inec are cateva notiuni specifice care nu trebuie ignorate
din 2 motive: 1. salvatorul se poate pune involuntar in pericol; 2. persoana pe care incercam sa o
salvam (la care nu aplicam corect codurile de manevra) poate deceda, poate ramane cu sechele
grave sau poate deceda ulterior la cateva minute/ore dupa resuscitare.
Definitie: inecul are ca rezultat disfuncţia respiratorie primară, din cauza
imersiei/submersiei într-un mediu lichid. Imersia înseamnă că victima este căzută în apă, dar
căile aeriene se află deasupra nivelului apei. Pentru ca înecul să se producă, este necesar ca cel
puţin faţa şi căile aeriene să fie submersate. După producerea înecului, durata hipoxiei este
cel mai important factor în determinarea prognosticului victimei. Iniţierea resuscitării la
locul producerii accidentului este esenţială pentru supravieţuire şi recuperarea neurologică
după înec (aspectele legate de diferența între submersie și imersie este importantă in
epidemiologie, fiziopatologie, procesul clinic și prognostic al celor două modalități de înec;
asadar, unii specialisti urgentisti considera ca in unele cazuri NU AR FI RECOMANDATA
INCEPEREA RESUSCITARII CU CELE 5 RESPIRATII CI DIRECT CU COMPRESII
toracice evitand astfel o impingere fortata a lichidelor aspirate de inecat in plamani; astfel se
incepe manevra de resuscitare si exista posibilitatea ca in acest mod victima sa elimine partial
din lichidele aspirate).

TRATAMENTUL PRESUPUNE 4 ETAPE DISTINCTE:

1. salvarea din apă; 2. BLS; 3. ALS; 4. îngrijirea post-resuscitare.
Persoana care trebuie salvată din apă poate fi obosită, poate să fi suferit un traumatism în
cădere sau scufundare sau poate să fi căzut prin gheaţă, iarna. Se vor folosi câteva tehnici simple
care sunt de folosit în salvarea din apă sau gheaţă, fără a pune în pericol viaţa salvatorului.

2
 CONDUITA DE URGENȚĂ:
 Siguranța salvatorului;
 Se scoate victima din apa;
 Se aplică manevrele de resuscitare 5 ventilații
salvatoare – cat mai rapid;
 După se verifică CA și respirația; Nu se aspira CA
 Dacă apar regurgitații se întoarce pacientul în
lateral;
 Se solicita echipaj medicalizat – 112;
 Se aplică protocolul de resuscitare avansat (SVA);
administrare de O₂, soluție Ringer
 < 30˚C temperatura corpului – este interzis șocul
și medicația;
TRATAMENT:
Pacient inconștient:
 < 30˚C nu se administrează medicație și nu se defibrilează;
 >30˚C se dublează timpul de administrare a medicației în SCR, și a administrării șocului
în caz de FV/TV fără puls;
 Încălzirea se face cu 1 grad/ora;
Pacient conștient: imediat se face incălzire:
eliminarea hainelor umede/reci, folie izotermă montată cu
partea argintie spre corpul pacientului, paturi soluții calde
pe corp – nu direct, perfuzii calde; Orice mișcare mai
bruscă sau necoordonată poate agrava situația sau
poate duce la stop cardiac!!!!
MECANISME FIZIOPATOLOGICE
Dacă respiraţia este complet împiedicată de obstrucţia căilor aeriene sau dacă s-a instalat
apneea, pacientul îşi pierde conştienţa (saturaţia O2 a sângelui arterial ajunge la aproximativ
60%.) Valoare a saturaţiei în hipoxemie apare in 1-2 minute iar activitatea electrică fără puls se
apare în aprox. 3-11 minute. Caracteristica cheie în fiziopatologia înecului este că bradicardia
apare înaintea stopului cardiac.

3
 SUPRAVIEŢUIRE
Supravieţuirea după un stop cardiorespirator datorat asfixiei este rară; cei mai mulți
supravieţuitori au prezentat ulterior leziuni neurologice severe (6 supravieţuitori (2%) cu
recuperare completă, 11 alţi supravieţuitori prezentând leziuni neurologice severe, permanente).
TEHNICI SI PROCEDURI DE SALVARE
Martorii joacă un rol critic în încercările inițiale de salvare și resuscitare. Daca este
posibil salvatorii ar trebui să încerce să salveze victima fără a intra în apă. Dialogul cu victima,
încercarea de a ajunge la ea utilizând un ajutor (de ex. un băţ sau o haină, bucată de material
textil) sau aruncarea unei frânghii sau a unui dispozitiv de plutire ar putea fi eficiente dacă
victima este aproape de uscat. Intrarea în apă este mult mai sigură cu doi salvatori decât cu unul
(victima care se ineaca are tendinta de a cauta supravietuirea si se va agata de orice lucru-obiect
care se afla in imediata apropiere; se catara efectiv salvator si exista riscul ca si el sa devina la
randu-i victima; in acest caz abordarea se face din spatele victimei si prinderea ei cu un brat in
jurul gatului si tinandu-i capul deasupra apei; a doua metoda mai putin deontologica este lovirea
victimei pentru a ii intrerupe episodul de frica/panica si de a excuta manevra de prindere si
scoatere din apa). NU se plonjeaza în apă cu capul înainte. Se pierde contactul vizual cu victima
și exista posibilitatea expunerii riscului de leziuni spinale. Întreruperea efortului de
resuscitare: decizia este extrem de dificilă. Nu există nici un factor care poate prezice 100%
coeficient de siguranţă prognosticul favorabil sau rezervat. Frecvent, deciziile luate, se dovedesc
mai tarziu a fi incorecte. Se continuă resuscitarea, cu urmatoarele excepţii: existenţa unor dovezi
clare că astfel de măsuri sunt inutile de ex. leziuni traumatice majore, rigor mortis, putrefacţie,
etc.
Terapia postresuscitare
Diferenţele între dezechilibrele electrolitice (apa sarata sau apa dulce) au rar relevanţă
clinică și nu necesită de obicei tratament. Procesul fiziopatologic la nivelul plămânilor este
generat de spălarea și disfuncția surfactantului, colapsul alveolar, atelectazie și șuntul
intrapulmonar. Severitatea leziunilor pulmonare variază de la boală auto-limitată ușoară până la
hipoxemie refractară. Pneumonia este comună după înec. Antibioterapia profilactică poate fi
luată în considerare după submersia în apă contaminată (ex. canalizare). Se administreaza
antibiotice cu spectru larg dacă apar semne de infecție.

4
 BIBLIOGRAFIE

1. GHIDURILE DE RESUSCITARE, European Resuscitation Council – 2015

2. Arafat Raed PRIMUL AJUTOR CALIFICAT, Ed I, 2009
3. Arafat Raed, Primul Ajutor Calificat - DSU - Ed II-2016
4. Soar J, Perkins GD, Abbas G, et al. European Resuscitation Council Guidelines for Resuscitation
2010, capitolul 8 - Cardiac arrest in special circumstances: electrolyte abnormalities, poisoning,
drowning, accidental hypothermia, hyperthermia, asthma, anaphylaxis, cardiac surgery, trauma,
pregnancy, electrocution.
5. Lin CY, Wang YF, Lu TH, Kawach I. Unintentional drowning mortality, by ageand body of
water: an analysis of 60 countries. 2015
6. Szpilman D, Webber J, Quan L, et al. Creating a drowning chain of survival.Resuscitation 2014
Sahatalo R, Lunetta P, Olkkola KT, Suominen PK. Drowning in chil-dren: Utstein style reporting and
outcome. Acta Anaesthesiol, 2014
7. Claesson A, Lindqvist J, Herlitz J. Cardiac arrest due to drowning –changes over time and factors
of importance for survival. Resuscitation, 2014
8. Kieboom JK, Verkade HJ, Burgerhof JG, et al. Outcome after resuscita-tion beyond 30 minutes
in drowned children with cardiac arrest andhypothermia: Dutch nationwide retrospective cohort
study. 2015
9. Topjian AA, Berg RA, Bierens JJ, et al. Brain resuscitation in the drowning victim. Neurocrit
Care 2012
10. Nitta M, Kitamura T, Iwami T, et al. Out-of-hospital cardiac arrest due todrowning among
children and adults from the Utstein Osaka Project. Resuscitation 2013
11. Idris AH, Berg RA, Bierens J, et al. Recommended guidelines for uni-form reporting of data from
drowning: the “Utstein style”. Resuscitation 2003