SITUATII SPECIALE DE

SALVARE
CURSUL IV
OBIECTIVE
 Dupa parcurgerea acestui capitol vet i putea sa:
 Descrieti pasii de parcurs in situat ia de salvare din apa
(innec)
 Descrieti tratamentul initial acordat inecatilor
 Descrieti pasii de parcurs in situatia de salvare in conditii de
frig si gheata
 Descrieti rolul vostru in cazul actelor teroriste
 Ca salvator va trebui sa fiti capabili sa:
 Asistati la o salvare din apa

 Asistati la o salvare in conditii de frig si gheata

 Asistati la salvari in conditii de spatiu inchis

 Acest capitol abordeaza situatii speciale de salvare, care pun in pericol atât
salvatorul,cât si victima. Astfel de situatii includ: salvarea din apa, salvarea pe
gheata si salvarea din spatii inchise. Se vor prezenta reguli de urmat pentru a
face fata acestora. In orice circumstanta, primul obiectiv este siguranta
personala. De asemenea, exista proceduri de baza ale salvarii pe care le puteti
aplica fara a pune in pericol viata dumneavoastra sau a victimei.
SALVAREA
Salvarea din apa :
DIN APA SI GHEATA
 Cand vedeti o persoana care se lupta in apa, primul impuls este sa sariti. Aceasta actiune poate sa nu
aiba succes si sa va puna viata in pericol.
 Intinde-i mâna si trage-l
 Folositi orice obiect de care se poate prinde persoana din apa.
 Daca victima este aproape de mal, o creanga, o prajina sau o vasla pot fi indeajuns de lungi.
Folositi-le.
 Arunca-i si trage-l
 Intr-o piscina sau pe o plaja amenajata ar putea exista un colac de salvare sau o baliza.
 Daca nu exista asa ceva, improvizati.
 Aruncati orice pluteste: o frânghie, un obiect de plastic sau o anvelopa, chiar roata de rezerva de
la o masina.
 Gândit i-va inainte de a actiona!
 Vâsleste
 Daca exista in apropiere o barca mica sau o canoe, folositi-o daca stiti sa o manevrati.
 Protejati-va cu o vesta pneumatica.
 Intra in apa
 Daca s-au epuizat toate posibilitat ile de salvare, intrati in apa, doar daca sunteti un bun inotator,
antrenat in tehnicile de prim ajutor.
 Indepartati hainele impovaratoare inainte de a intra in apa.
 Luati-va o vesta pneumatica.
 Atentie !!! curentii din râuri sau curentii puternici din
mare pot impinge atât salvatorul, cât si victima departe de
tarm.
 In apropierea unui dig, a unei strâmtori sau a unei cascade
exista curenti foarte periculosi.
 Un salvator neantrenat nu trebuie sa intre niciodata in
aceste conditii;
 In caz contrar s-ar putea sa fie nevoie sa fiti salvati
amândoi.
PRIMUL AJUTOR IN CAZUL INNECULUI
 Daca sunteti in situatia de a salva o persoana din apa, prima voastra grija trebuie
sa fie siguranta salvatorului apoi scoaterea cât mai rapida a victimei din apa.
 Urmeaza evaluarea functiilor vitale si stabilizarea coloanei vertebrale cervicale.
Intoarceti cu fata in sus pacientul.
 Sustineti cu o mâna gâtul si spatele, iar cu cealalta mâna intoarceti pacientul,
mentinând gâtul stabilizat.
 Tineti capul victimei in pozitie neutra. Folositi o tehnica sigura pentru a deschide
caile aeriene.
 Nu faceti o hiperextensie a capului din cauza riscului mare al leziunilor asociate
de coloana vertebrala: privit i, ascultati si simtiti daca exista respiratie.
 Daca pacientul nu respira, porniti resuscitarea respiratorie. Tratati pacientul care
este inconstient in apa ca si când ar fi prezenta o leziune de coloana vertebrala.
De asemenea, luati in considerare o leziune de coloana vertebrala daca un
pacient constient in apa, acuza parestezii si senzatie de paralizie a membrelor,
imposibilitatea de a-si misca extremitat ile ori dureri cervicale.
PROBLEME LEGATE DE SCUFUNDAREA
IN APA
 Putet i fi chemati la accident produs in timpul scufundarii in apa.
Majoritatea scufundatorilor amatori folosesc dispozitive de respirat
subacvatice (scuba). Acestea constau dintr-un rezervor pentru aer, un
regulator, o piesa bucala si o masca faciala.
 Scufundatorii profesionisti folosesc dispozitive sau echipamente care
suplinesc aerul printr-un furtun.
 Majoritatea accidentelor survenite la scufundatori survin in regiunile de
coasta sau in lacuri. Pot fi: traumatisme, inec-submersie sau alte leziuni
specifice. În aceste situatii scoateti victima din apa si tratati-o conform
notiunilor si tehnicilor amintite anterior.
 Leziunile specifice asociate cu scufundarea pot fi de doua feluri:
embolie gazoasa (aer care obstruct ioneaza un vas sangvin pulmonar) si
boala de decompresiune (aerul, in special azotul, obstruct ioneaza vasele
sangvine), de obicei greu de diferent iat una decealalta. Ambele sunt
datorate bulelor de aer eliberate datorita diferent elor de presiune in
timpul scufundarii.
 Daca aerul ajunge la creier sau in maduva spinarii, simptomele si semnele pot fi
similare cu ale unui accident vascular cerebral, adica amet eli, dificultati de
vorbire, tulburari de vedere si scaderea nivelului de constienta.
 Victima poate avea dificultati de mentinere deschise ale cailor aeriene.
 Daca aerul determina colapsul pulmonar, simptomele si semnele vor fi: durerea
toracica, scurtarea respiratiilor si aparitia spumei rozate sau rosietice la gura sau
la nas.
 Daca aerul ajunge in circulatia de la nivelul organelor abdominale, pacientul va
acuza dureri abdominale severe.
 Daca aerul ajunge intr-o articulatie, va acuza dureri puternice la acest nivel.
 Pentru a trata un pacient cu suspiciune de embolie pulmonara sau cu boala de
decompresiune, trebuie mentinute deschise caile aeriene, respiratia, circulatia si
temperatura normala a organismului. Trebuie inceputa administrarea oxigenului
cât de repede posibil. Unii recomanda plasarea pacientului pe partea stânga cu
capul usor mai jos.
 Aceasta poate ajuta la prevenirea urmatoarelor leziuni ce pot fi produse prin
ajungerea aerului in sistemul nervos central.
SALVAREA DIN APA INGHETATA

 Este riscanta salvarea din apa cu gheata deoarece gheata nu este niciodata
sigura!
 Ganditi-va in primul rând la siguranta voastra; cunoasteti-va limitele si nu
va expuneti inutil la riscuri. Nu veti putea salva pe nimeni daca si voi cadeti
in apa cu gheata! In momentul ajungerii la locul accidentului, vizualizati
marca ultimului loc in care a fost vazuta victima. Aceasta va face ca
salvatorii sa-si concentreze eforturile pe o zona limitata. Trebuie sa sunati
dupa ajutoare imediat.
 Regulile de baza sunt aceleasi ca si la salvarea din apa: intinde-i mâna si
scoate-l, arunca-i si trage-l, vâsleste si du-te pe apa. Intindet i-i victimei
orice obiect mai lung care sa depaseasca lungimea membrului superior al
salvatorului: o scara, o prajina, o creanga sau un plan rigid. Apoi, aruncati
echipamentul pneumatic de salvare, care permite plutirea.
 In al treilea rând, vâsliti pe o barca mica pâna la victima; spargeti
gheata daca puteti sau realizati un tobogan pe gheata. Folosind
un tobogan, repartizati-va greutatea pe o zona cât mai mare, care
sa reduca riscul ruperii ghetii.
 Asigurati-va cu o frânghie sau legati bine barca de mal. Intr-un
final, daca sunteti nevoiti sa mergeti spre victima, asigurati-va de
mal cu o frânghie legata in jurul taliei, asezati-va pe burta si
târâti-va pe gheata. Sprijinându-va greutatea pe o suprafat a mai
larga, reduceti sansele de a cadea prin gheata.
 Asigurati-va ca pastrati o buna comunicare cu ceilalti salvatori.
 In timpul salvarii din apa cu gheata, atât victimele, cât si
salvatorii prezinta riscul hipotermiei.
 Amintiti-va ca fiinta umana nu poate supravietui mult in
apa rece. Daca pacientul nu are puls, incepeti
resuscitarea si continuati-o pâna va fi transportat la spital
si va fi incalzit.
SALVAREA DIN SPATII INCHISE
 Spatiile inchise sunt structuri proiectate pentru a tine ceva inauntru
sau afara.
 Pot fi sub pamânt, la nivelul solului sau la inaltime.
 Spatiile inchise situate in subsol includ: canale in care locuiesc
oameni, beciuri, depozite subterane, mine vechi, cisterne sau puturi.
 Spatiile inchise situate la nivelul pamântului pot fi tancuri
industriale sau silozuri de cereale.
 Spatiile inchise aflate la inalt ime sunt cisterne de apa sau alte
tancuri de depozitare. Salvarea din spatii inchise comporta doua
riscuri letale: riscul respirator si colapsul.
 Primul risc este cel respirator, datorat oxigenului insuficient pentru
supravietuire si/sau prezenta unui gaz otravitor.
 Salvatorii nu trebuie niciodata sa intre intr-un spatiu inchis fara un
dispozitiv de protectie respiratorie.
 Oricine intra fara un dispozitiv de respirat are sanse sa devina o a doua
victima.
 Al doilea risc letal este pericolul de colaps.
 Intr-o mina, de exemplu, salvatorii vor trebui sa o deschida inainte de a
intra.
 Salvarea dintr-un spat iu inchis necesita o echipa antrenata in acest
sens, de aceea trebuie alertate acestea imediat si nu intrat i pâna nu
sosesc.

 Multi salvatori mor in cazul salvarilor din spatiile inchise! din

totalul victimelor 60% sunt salvatori. Nu Intrati intr-un spatiu
inchis fara aparat de respirat sau fara pregatire speciala.
ELECTROCUTAREA
 Accidentele datorate curentului electric apar in urma
trecerii acestuia prin corpul uman sau ca urmare a
producerii unui arc electric. in raport cu intensitatea
curentului pot apare urmatoarele manifestari:
senzatie de tremuratura a corpului,contracturi
musculare generalizate, pierderea constientei si chiar
moartea.
 La locul de contact al curentului, victima prezinta
arsura, a carei intindere, profunzime si gravitate se
datoresc transformarii la exteriorul sau interiorul
corpului a energiei electrice in energie calorica.
Voltajul arde si intensitatea omoara.
CONDUITA DE URMAT IN CAZUL
ELECTROCUTARII
 Sigurant a salvatorului. Nu atingeti victima inainte de a intrerupe
curentul electric.
 Se intrerupe sursa de curent. Se indeparteaza victima de sursa de
curent utilizând un obiect uscat ca de exemplu o coada de
matura, haine uscate, având grija sa va plasati pe o zona uscata.
 Evaluarea nivelului de constienta si a functiilor vitale (ABC) este
pasul urmator cu ment iunea ca se considera posibilitatea
existent ei leziunii de coloana cervicala.
 Daca victima nu respira se incep imediat manevrele de
resuscitare cardio-pulmonara dupa ce a fost solicitat ajutorul
unui echipaj calificat.
 Toti pacientii electrocutati se transporta la spital.
TERORISMUL
 Terorismul este folosirea sistematica a violent ei de un grup,
pentru intimidarea unei populat ii sau a unui guvern sau pentru
indeplinirea unui scop.
 Terorismul are parte de o mare atentie si este o crima de inalt
grad. Desi in SUA sunt mai multe victime cu leziuni sau ucise in
accidente rutiere decât prin terorism, este nevoie sa cunosteti
pasii prin care se actioneaza in cazul unui eveniment terorist.
 Terorismul poate folosi agenti biologici sau chimici, precum si
explozibili sau arme nucleare. Fiecare dintre acestea au diferite
implicatii pentru cei care acorda primul ajutor.
 In timpul unui atac biologic, rolul vostru va fi foarte limitat.
Spitalele si Direct ia de Sanatate Publica vor fi responsabile de
identificarea problemei si tratarea infectiilor aparute.
 Daca ajungeti la locul respectiv si gasiti multipli pacienti cu
simptome si semne similare, suspectati un agent chimic.
 Explozibilele sunt favoritele teroristilor, pentru ca sunt cele mai
usor de realizat si de obt inut si sunt adesea mortale.
 Indiferent daca explozia este accidentala sau opera unui act
terorist, leziunile suferite de victime sunt la fel.
 Primul ajutor in caz de explozie este realizat de o echipa mixta,
formata din pompieri, salvatori si forte de ordine.
 Situat ia extrema este arma nucleara, chiar daca nu este un atac
nuclear, poate fi folosit un dispozitiv nuclear mic amplasat
oriunde in comunitatea voastra.
 Trebuie stiut unde sunt depozitate materialele radioactive in
comunitatea voastra, existent a unei uzine nucleare sau
laboratoare pentru cercetare.
 Terorismul nu mai este ceva ce se intampla
“altundeva”, asa cum o dovedeste istoria recenta.
 Ca personal implicat in primul ajutor trebuie sa fim
constienti de aparit ia unui eveniment nuclear
oricând, realizati ca un incident major poate fi
declansat de un telefon de rutina.
 Deprinderile voastre de a participa la salvare in
sigurant a pot fi vitale.
 In special, trebuie sa cunoasteti riscurile si sa
participati la antrenamentul comunitatii voastre
pentru aceste situatii.
REZUMAT
 Raspunsul la un apel care implica gheata, apa, scufundarea in mare,
spatiile inchise si terorismul necesita cunoasterea unor manevre speciale
si pregatire speciala.
 Este important sa ajutati victimele, dar nu cu pretul vietii voastre.
 In salvarea in situatii cu apa si gheata exista niste pasi simplii pe care ii
puteti face pentru a ajuta victima fara a va pune in pericol.
 S-ar putea sa nu fiti capabili sa distingeti intre cele doua urgente
medicale majore create de incidentele de scufundare, dar puteti sa
acordati ingrijiri de baza si sa chemati ajutor specializat.
 In spatiile inchise, primul scop este de a chema ajutor si de a preveni ca
alti oameni, inlcusiv voi, sa devina victime.
 Daca sunteti primii salvatori care raspundeti la un apel de atac terorist,
trebuie sa fiti atenti la siguranta personala la locul incidentului si sa
lucrati dupa protocoalele Sistemului Medical de Urgenta, sa asistati
pompierii si organele de politie.