ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR

Cuprins
3 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
CAPITOLUL 1 . Introducere

Evaluarea initiala
Siguranta
Mecanismul ranirii
Informatii medicale
Numarul victimelor
Martori

4 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
1. Siguranta Observati daca locul accidentului prezinta siguranta. Daca va decideti sa miscati victma
,trebuie sa o faceti rapid si cu atentie intr-o zona in care puteti acorda primul ajutor potrivit in siguranta
.Nu puteti ajuta victima daca deveniti dvs.o victima
2. Mecanismul ranirii Determinati extinderea leziunilor sau gravitatea afectiunii. Daca victima este
inconstienta,cautati solutii.Daca victima este gasita linga o scara putem suspiciona caderea de la inaltime
si deci leziuni interne..
3. Informatii medicale Examinati victima in vederea descoperirii unor date de identificare,coliere su
bratari de tip MEDIC ALERT,carduri de identificare, care pot furniza date medicale despre victima: boli
cronice,tratamente in curs,alergii la medicamente. Pot fi foarte utile : o simpla reteta sau medicamente
gasite in buzunar sau in apropierea victimei.

5 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
4. Numarul de victime Priviti dincolo de prima victima, puteti gasi altele. O victima poate sa va alerteze in
timp ce alta mai serios afectata sau inconstienta este neobservata.Daca gasiti mai mult de o victima, limitati-
va actiunea la: asigurarea respiratiei, circulatiei, oprirea singerarii si eliminarea conditiilor care pot ameninta
viata..
5. Martori Intrebati martorii ce s-a intimplat. Desi neinstruiti in acordarea primului ajutor,martorii va pot
ajuta chemind ajutor medical specializat,sau tinind curiosii deoparte

6 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
Reguli generale
1. Tineti victima al orizontala cu capul la acelasi nivel cu corpul pina cind veti determina extinderea si
seriozitatea ranilor. Trebuie sa observati imediat daca victima se afla in una din urmatoarele conditii :
a. Voma sau singerare in jurul gurii : victima va fi intoarsa pe o parte sau va sta pe spate cu capul intors
intr-o parte. ATENTIE la cazurile la care se suspecteaza o fractura a coloanei vertebrale.
b. Dificultati in respiratie : daca victima are o leziune toracica asezati-o intr-o pozitie sezinda sau
semisezinda.
c. Socul Pentru a reduce sau a preveni socul, asezati victima pe spate cu picioarele ridicate fata de
corp. Daca suspectati o leziune la cap sau la git, sau nu sunteti siguri de starea victimei,nu o miscati si
asteptati asistenta medicala specializata.

7 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
2. In timpul examinarii victimei nu o miscati mai mult decit este necesar Desfaceti imbracamintea strinsa mai
ales la git si abdomen. Desfaceti cu grija hainele numai cit sa va faceti o imagine clara asupra leziunilor.Cind
este necesar,taiati hainele pe la cusatura. Asigurati-va ca victimei sa nu-i fie frig.
3. Linistiti victima asigurind-o ca asistenta medicala calificata va sosi cit de repede posibil
4. Nu atingeti ranile deschise sau arsurile cu degetele sau obiecte nesterile decit daca este absolut
necesar.Evitati contactul cu singele victimei folosind manusi, folie curata de plastic etc. Spalati-va miinile cu
apa calda si sapun imediat dupa acordarea primului ajutor..

8 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
6. Nu dati victimei nimic de baut sau mincare deoarece acestea pot provoca voma sau victima poate necesita
o interventie chirurgicala. Daca se plinge de sete ,umeziti-I buzele cu o batista uda ..
7. Imobilizati in atele toate oasele sau articulatiile dislocate in pozitia in care au fost gasite. Nu incercati sa
indreptati oasele rupte sau dislocate. Nu miscati victima daca nu este nevoie.
8. Transportati victima cu picioarele inainte. Aceasta va da posibilitatea brancardierului sa observe aparitia
unor complicatii in timpul transportului.
9. Asigurati confortul victimei :in special termic,pentru a mentine temperatura normala a corpului.
9 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
CAPITOLUL 2 . Primul ajutor de baza
Aerul atmosferic,esential pentru viata contine aprox 21% oxigen . Cind inspirati,numai o patrime din oxigen
este preluat de singe la nivelul plaminilor. Aerul pe care il expirati contine aprox.16% oxigen suficient
pentru a intretine viata. Lipsa de oxigen poate duce la batai neregulate ale inimii si chiar stop cardiac iar in
intervalul a 4-6 min. creierul poate suferi modificari ireversibile.
Primul ajutor de baza reprezinta asigurarea ABC-ului Airway cai resp.permeabile,
Breath respiratie, Circulation circulatia singelui fara echipamente auxiliare
10 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR


Obstructia cailor aeriene
Un corp strain poate cauza obstructia totala sau partiala a cailor
aeriene.
Obstructia partiala
Daca persoana tuseste dar este capabila sa vorbeasca trebuie
lasata sa tuseasca cu scopul de a incerca eliminarea corpului
strain. Daca tusea nu este eficienta, se aude un zgomot
suierator la inspir, apare o decolorare a pielii la nivelul patului
unghial si al buzelor (cianoza) , obstructia va fi tratata ca o
obstructie completa.
Obstructia completa
In caz de obstructie completa, persoana este incapabila sa
vorbeasca,sa tuseasca sau sa respire. Daca sunt evidente
semnele de sufocare procedati astfel :
Telefonati la serv.de urgenta.
Compresia abdominala (Manevra Heimlich) cind victima este
constienta
11 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
Manevra Heimlich
a. Asezati-va in spatele victimei.
b. Cuprindeti-I abdomenul cu bratele
c. Plasati-va pumnul la jumatatea distantei dintre ombilic si baza sternului (apendicele xifoid).
d. Stringeti pumnul cu cealalta mina.
e. Apasati pumnul in abdomen cu o miscare brusca si rapida
f. Repetati compresiunile pina cind se produce dezobstructia


12 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR

13 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
3.Compresia abdominala in pozitie orizontala victima inconstienta
14 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
Secventele resuscitarii
cardio-respiratorii
Acest termen include toate elementele de resuscitare fara echipament, efectuata de o persoana sau de
persoanele care acorda primul ajutor la o victima aflata n stop cardio-respirator.
Aceste elemente includ evaluarea primara, asigurarea libertatii cailor aeriene, ventilatia artificiala cu aer
expirat si masajul cardiac extern.
Scopul suportului vital de baza este mentinerea unei circulatii si a unei ventilatii adecvate nepermitnd
instalarea starii de moarte biologica pna la sosirea personalului medical calificat. Cu alte cuvinte resuscitarea
cardio-pulmonara de baza este un ansamblu de manevre care incearca sa mentina perfuzia si oxigenarea
organelor vitale (creier,cord). Cteodata aceasta operatiune poate sa necesite un timp ndelungat depinznd de
cauza care a dus la instalarea stopulu cardiac. Orice ntrziere reduce sansa victimei de a-si reveni. De aceea
trebuie actionat rapid si conform protocolului.
15 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR

ABC-ul resuscitarii:
Respectati etapele de actiune n evaluarea functiilor vitale:
A. Airway. Eliberarea cailor aeriene. Mentinnd deschise si libere caile aeriene se permite circulatia aerului
ntre organism si mediul nconjurator.
B. Breathing Respiratia - Procesul prin care patrunde aerul n plamni si se elibereaza dioxidul de carbon
n aerul atmosferic.
C. Circulation - Circulatia - Circulatia sngelui prin organism.
A. Airway. Eliberarea cailor aeriene
Eliberati caile respiratorii prin ridicarea barbiei si hiperextensia capului apasnd pe frunte. Puneti una
dintre mini pe fruntea pacientului (astfel nct degetul mare si cel aratator sa ramna libere pentru a putea
pensa nasul victimei cnd i se face respiratie gura la gura.) n acelasi timp cu doua degete de la mna cealalta
ridicati barbia victimei. n cazul victimei inconstiente este posibil ca limba sa-i cada n spate spre faringele
posterior blocnd astfel caile aeriene superioare.
16 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
Facnd o hiperextensie a capului si ridicnd barbia, limba se ridica
si elibereaza caile aeriene. Eliberati gtul de eventualele haine
strnse. ndepartati orice cauza de obstructie evidenta din gura.
Aceasta pot fi: dantura rupta, proteze dentare rupte, saliva, snge etc.
Nu pierdeti timpul cautnd obstructii ascunse.
17 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
B. Breathing Respiratia
Pastrnd caile respiratorii libere ascultati, simtiti si observati daca victima respira adecvat. Ne aplecam
asupra victimei cu fata catre torace si ascultati la nivelul cavitatii bucale a victimei zgomotele respiratorii,
simtiti daca exista schimb de aer apropiind obrazul de nasul si gura victimei, observati miscarile pieptului.
Pentru a decide prezenta sau absenta respiratiei ASCULTATI, SIMTITI SI VEDETI timp de minimum 5-10
secunde.

18 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
C. Circulation - Circulatia
Circulatia este realizata de cord. Evaluarea acesteia se face prin verificarea pulsului. Pulsul se poate
simti cel mai bine pe artera carotida care este situata n santul format de unul din muschii gtului si marul
lui Adam. Degetele aratator si mijlociu localizeaza marul lui Adam si vor aluneca lateral pe gt pna se simte
bataia n vrful acestora. Pulsul poate fi palpat pe ambele parti ale gtului dar niciodata n acelasi timp.
Aceasta etapa poate fi executata simultan cu verificarea respiratiei, de asemenea timp de 5-10 secunde.
19 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
Prim-ajutor de baza
Victima nu respira si nu are puls:
Primul gest n aceasta situatie este anuntarea situatiei la 961 solicitnd ajutorul echipei medicale
calificate si cu dotare corespunzatoare dupa care ncepem resuscitarea cardio-pulmonara. Daca victima nu
respira, nu are puls si esti sigur ca va sosi ajutor profesionist calificat, ncepe ventilatia artificiala si
compresiunile toracice. Ele se executa succesiv.
n cazul n care sunteti singurul salvator raportul ventilatie masaj cardiac trebuie sa fie de 2:15, acest lucru
repetndu-se timp de un minut
n cazul n care sunteti doi salvatori acest raport trebuie sa fie de 1:5. Se executa 10 cicluri dupa care se face
reevaluarea pacientului.
Fiecare ciclu se ncepe cu ventilatia artificiala si se termina cu ventilatie.
20 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
Tehnica ventilatiei artificiale
ngenuncheati lnga pacient. Cu capul victimei n hiperextensie se mentine gura usor ntredeschisa cu o
mna, n timp ce cu cealalta se sustine fruntea si se penseaza nasul. Inspirati profund aer asezati etans gura
pe gura victimei, si insuflati aer timp de 2-3 secunde. n acelasi timp se verifica daca toracele se ridica atunci
cnd noi insuflam . Fiecare respiratie trebuie sa fie suficient de puternica astfel nct toracele sa se ridice.
Tineti capul n hiperextensie cu barbia ridicata ndepartnd gura de la gura victimei si lasati ca toracele
pacientului sa revina. Volumul de aer pe care l insuflam este mai important dect ritmul n care l
administram.
21 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
22 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
23 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
Tehnica masajului cardiac extern
Cu victima asezata pe spate pe un plan dur se localizeaza punctul de compresie situat n partea inferioara a sternului.
Degetul inelar merge de-a lungul rebordului costal pna la apendicele xifoid (locul de ntlnire a coastelor). La acest nivel
lnga acest deget se aseaza alte doua degete, respectiv degetul mijlociu si cel aratator, dupa care asezam podul palmei
celeilalte mini, tangent la cele doua degete plasate pe piept, aceasta este locul n care trebuie facute compresiunile
toracice. ngenuncheati lnga victima, faceti doua ventilatii, dupa care gasiti punctul de reper cu degetul inelar,
pornind din partea inferioara a rebordului costal, catre apendicele xifoid (locul de ntlnire a coastelor). Ajungnd cu
degetul inelar la apendicele xifoid, asezati degetul mijlociu si aratator lnga el, apoi asezam podul palmei celeilalte mini,
acesta fiind locul n care trebuie facute compresiunile.
Aseazam cealalta mna (cea cu care am reperat apendicele xifoid), peste mna situata pe stern fara ca degetele sa se
sprijine pe torace. Cu coatele ntinse, cu bratele perpendicular pe stern, linia umerilor sa fie paralela cu linia
longitudinala a pacientului se fac compresiunile astfel nct sa nfundam sternul cu o adncime de aproximativ 4-5 cm
(numarnd cu voce tare, si 1 si 2 si 3 si 4 si 5). Frecventa compresiunilor externe trebuie sa fie de 80-100/min.
24 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
25 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
26 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
27 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
Victima nu respira dar are puls:
n acest caz prima etapa de actiune consta din efectuarea unui numar de 10 ventilatii artificiale dupa
care vom anunta 961 solicitnd ajutor medical calificat. Ne rentoarcem, reevaluam starea pacientului si vom
actiona n functie de ceea ce vom constata. n cazul n care situatia va fi nemodificata vom continua ventilatia
pacientului verificnd periodic pulsul pacientului.
28 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
Victima respira si are puls:
Daca victima respira si are puls, dar este inconstienta o vom aseza n pozitia laterala de siguranta.
ngenunchind lnga victima vom elibera caile aeriene prin hiperextensia capului si ridicarea barbiei. Asezam
bratul cel mai apropiat al victimei n unghi drept fata de corp, iar antebratul se ndoaie n sus.
29 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
Vom trece celalalt brat al victimei peste torace aseznd dosul palmei pe obrazul victimei.
Se ridica genunchiul ( cel opus fata de salvator) victimei, tragndu-l n sus si mentinnd piciorul pe
pamnt. Cu o mna vom prinde umarul opus fata de salvator si cu cealalta mna genunchiul pacientului. l
vom ntoarce lateral spre salvator; ne asiguram ca se sprijina pe genunchi si pe cot, rearanjam capul n
hiperextensie si deschidem gura.
30 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
CAPITOLUL 3 . Hemoragii
Hemoragia = pierderea de singe din capilare,vene sau artere. Capilarele sunt vase de singe foarte mici care
transporta singele in intregul corp.
Venele sunt vase de singe care transporta singele catre inima. Arterele sunt vase mari de singe care
transporta singele de la inima catre periferie.
Hemoragiile pot fi : interne, externe sau asociate. Distingem trei categorii importante de hemoragii :
Capilare : singerarea este lenta, singele transpira la nivelul plagii
Venoase : singele este rosu inchis si curgerea este continua
Arteriale singele este rosu deschis si tisneste ritmic prin rana.
Hemoragia arteriala poate ameninta viata victimei si este dificil de controlat..
31 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
In ranile usoare numai capilarele sunt affectate. Leziunile capilare pot fi usor controlate cu pansamente
adezive.
Ranile adinci pot cauza leziuni arteriale sau venoase.
Leziunile arteriale si venoase sunt mult mai serioase si pot pune viata in pericol.
Organismul adult contine aprox.5-6 litri de singe. O pierdere de 500 ml nu creeaza probleme este doza
care se recolteaza in mod obisnuit de la donatori. O pirerdere de 1 litru poate provoca socul iar o pierdere
de 2-3 litri poate conduce la deces.
In asemenea situatii singerarea trebuie oprita cit se poate de repede
32 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
Hemoragia externa
Cind acordati primul ajutor unei persoane care singereaza trebuie sa ramineti calmi. Vederea singelui poate fi
un eveniment stresant pentru unii si aparent sever desi cele mai multe hemoragii sunt mai putin severe decit
par.
Majoritatea arterelor mari sunt situate in profunzime si bine protejate de tesuturi si oase.
Desi singerarea poate deveni fatala de obicei aveti suficient timp pentru a gindi si actiona calm.
Sunt trei metode uzuale de oprire a singerarii :
compresiunea directa
compresiunea indirecta
garoul
33 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
Compresiunea directa :
Este prima si cea mai eficienta metoda de control a singerarii
In multe cazuri singerarea poate fi oprita prin compresiune directa pe rana : se poate aplica o compresa
sterila sau o bucata curata de pinza direct pe rana si se leaga cu o fasa suficient de strins pentru a opri
singerarea
Daca singerarea nu se opreste se aplica un pansament deasupra primului si se apasa direct cu degetele.Sub
nici un motiv un pansament odata facut nu va fi desfacut
34 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
35 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
Compresiunea indirecta
In caz de singerare severa cind compresiunea directa nu este eficienta trebuie facuta compresiune indirecta.
Hemoragia arteriala poate fi oprita prin compresiune in cel mai apropiat punct de compresiune. Punctele de
compresiune sunt zone de la suprafata corpului unde circulatia sanguina poate fi controlata compresind artera
pe un plan osos..

36 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
37 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
38 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
Punctele de compresiune pentru oprirea singerarii
39 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
Garoul
Aplicarea garoului va fi utilizata ca ultima solutie in cazul in care celelalte metode nu au avut succes.Va fi utilizat numai
la extremitati.
ATENTIE !!! Aplicarea garoului poate produce distructii tisulare sau pierderea extremitatii daca este aplicat de persoane
neinstruite.
Vor fi folosite numai cind un brat sau un picior este partial sau total sectionat si singerarea este incontrolabila.
Nu se vor folosi drept garou materiale care pot sectiona tegumentul.
Nu acoperiti garoul
Notati cu un marker pe obrazul victimei litera T si ora exacta la care ati aplicat garoul
Evitati contactul direct cu singele victimei.
Garoul va fi desfacut complet numai in spital.
Daca transportul victimei intr-un serviciu de urgenta dureaza mai mult de 20 min este necesara slabirea acestuia al max
15-20 min pentru a nu produce leziuni ireversibile la nivelul segmentului neirigat cu singe.
40 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
Aplicarea garoului
41 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
CAPITOLUL 4. Socul
Socul reprezinta incapacitatea sistemului circulator de a mentine fluxul de singe necesar oxigenat la nivelul
organelor vitale ale corpului. Socul poate avea diferita grade in functie de tipul afectiunii sau ranirii.El
reprezinta o amenintare pentru viata.
Principiile de preventie si control constau in recunoasterea semnelor si simptomelor si aplicarea tratamnetului
inainte ca socul sa inceapa sa se instaleze.Uneori siptomatologia specifica socului nu se instaleaza imediat ci
poate apare de multe ori la citeva ore
mai tirziu.
42 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
Cele mai obisnuita simptome care apar incaz de soc sunt :
1. Anxietate, astenie, oboseala
2. Greturi si varsaturi
3. Sete excesiva
4. Ochi lipsiti de stralucire cu pupile dilatate
5. Ritm respirator crescut,neregulat
6. Tegumente palide
7. Tahicardie sau absenta pulsului

43 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
Simptome ala socului
44 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
Masuri de prim ajutor in caz de soc :
1. Mentinerea permeabilitatii cailor respiratorii
2. Oprirea singerarii
3. Asezarea victimei la orizontala,cu capul mai jos decit restul corpului intors intr-o parte pentru evitarea
obstructiei cailor respiratorii prin voma sau eventuala singerare in zona gurii.
4. Imobilizarea oaselor fracturate sau dislocate in pozitia in care sunt gasite fara a se incerca reducerea
fracturilor
5. Asigurarea confortului termic al victimei se va impiedica pierderea de caldura.
6. Nu se va da victimei nimic de mincat sau baut deoarece se poate declansa reflexul de voma care poate
precipita leziunile.
7. Solicitati asistenta medicala specializata.


45 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
CAPITOLUL 5. Leziunile tesuturilor moi
Cele mai intilnite leziuni in practica acordarii primului ajutor sunt leziunile tesuturilor moi cu singerare si
soc.
Contuziile
Sunt traumatisme ce rezulta din actiunea unui agent vulnerant mecanic, care produce leziuni tisulare,
pastrnd nsa integritatea tegumentelor. n fuctie de forta de actiune al agentului vulnerant, contuziile pot fi
superficiale, profunde sau mixte.
Echimoza este forma cea mai simpla de contuzie, ce apare datorita ruperii vaselor sangvine din tesutul
subcutanat (apare ca o zona rosie albastruie, care n cteva zile si modifica culoarea, devenind vnata, apoi
galben-verzuie).
Hematomul este o tumefiere dureroasa, de volum variabil, ce apare din cauza acumularii ntre tesuturi
sau organe, a unei cantitati variabile de snge, prin ruperea accidentala a unor vase sangvine mai mari.
46 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
Plagile
Plagile sunt leziuni produse de agenti mecanici, fizici, chimici. n cazul plagilor, o mare importanta
prezinta intervalul dintre producerea lor si momentul aplicarii primului tratament. Astfel, se considera o plaga
recenta aceea careia i se aplica tratament ntr-un interval de 6-8 ore de la producere (plaga neinfectata), peste
acest interval majoritatea plagilor fiind infectate.
Subiectiv plagile sunt marcate prin durere, obiectiv remarcam alaturi de prezenta plagii si hemoragie de
intensitate variabila, care o nsoteste.
Tratamentul plagilor urmareste prevenirea complicatiilor si obtinerea unei vindecari ct mai rapide si de
buna calitate. Consta din toaleta locala a plagii si pansarea lor.

47 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
Conditii Generale
Daca plaga este proaspata primul ajutor consta in special in oprirea singerarii, tratamentul socului si
reducerea riscului de infectie.
Daca plaga este veche si infectata,primul ajutor consta in : linistirea victimei, ridicarea zonei lezate,
aplicarea unui pansament umed steril.
Daca plaga contine corpi straini, primul ajutor consta in eliminarea acestora daca nu sunt foarte profunzi.
Nu se vor scoate obiectele sau corpii straini infipte in ochi sau in craniu.
In general plagile intinse sunt mult mai serioase decit cele mici si implica de obicei singerare , distructii in
profunzime la nivelul tesuturilor si organelor si un grad mai mare de soc.


48 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
Plagile mici pot fi uneori mai periculoase decit cele mari : ele se pot infecta mult mai rapid datorita
neglijarii
Adincimea ranii este de asemenea importanta deoarece poate conduce la perforarea completa a unui organ
Localizarea plagii trebuie luata de asemenea in considerare :
O plaga toracica provocata cu cutitul poate produce leziuni ale plaminului insotite de dificultati in respiratie.
Acelasi tip de rana al nivel abdominal poate cauza infectii ce pot pune in pericol viata, hemoragie interna,
leziuni ale intestinului,ficatului sau altor organe vitale
O plaga provocata de glont la cap produce grave leziuni ale creierului in timp ce daca s-a produs la nivelul
membrelor,leziunile nu sunt chiar atit de grave
49 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
Hematoamele : sunt rezultatul unor leziuni intinse ale tesuturilor moi afectind vase de singe mari si
deversind o cantitate mare de singe la nivel subtegumentar.
In cazul prezentei unui hematom se va urmari existenta unei fracturi mai ales dace o deformare a
segmentului respectiv este evidenta.
Primul ajutor consta in aplicarea de ghiata sau comprese reci pentru reducerea durerii si umflaturii,
compresiune directa pentru a incerca controlul singerarii,imobilizare in atela.
Plagile deschise
In acest caz se pot produce importante singerari interne si externe
Odata ce stratul protector al pielii este lezat, rana se poate contamina si deveni infectata.
50 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
Amputatii : primul ajutor consta in :
1.Stabilirea si mentinerea permeabilitatii cailor respiratorii, a respiratiei si circulatiei ( ABC)
2.Controlul singerarii prin compresiune sau garou
3.Aplicarea unui bandaj peste bontul de amputatie pentru a inlocui compresiunea directa
4.Tratamentul socului
5.Solicitarea imediata a asistentei medicale

51 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
Bandaje
Bandajele sunt fisii sau role de tifon sau alte materiale utilizate pentru infasurarea si legarea oricarei parti a
corpului si pentru a mentine fixate compresele
Este important ca bantajele sa asigure controlul singerarii, sa previna contaminarea si sa protejeze pentru
posibile complicatii.
Unele din cele mai utilizate tipuri de bandaje sunt cele circulare si triunghiulare :
52 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
Figure 5-3 Roller Bandages Figure 5-4 Four Tailed Bandage
53 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
Bandaje triunghiulare
54 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
Bandaj circular pentru mina si ariculatia miinii
55 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
Bandaje circulare pentru glezna si picior
56 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
Bandaje triunghiulare pentru cap
57 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
Bandaj triunghiular pentru torace
58 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
Bandaje in cravata pantru articulatia cotului
59 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
Bandaj in cravata pentru antebrat
60 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
CAPITOLUL 6. Fracturi,luxatii,,entorse
Accidentele pot produce diferite tipuri de leziuni la nivelul oaselor, articulatiilor si muschilor.In timpul
acordarii primului ajutor trebuie acordata atentie deosebita oricaror semne de fracturi, luxatii, entorse,
contuzii.
Leziunile articulatiilor si muschilor se pot produce simultan si este dificil sa stabilim daca este lezat numai
muschiul sau si articulatia sau tentonul.Poate fi de-asemenea dificil sa deosebim leziunile musculo-articulare
de fracturi.
In caz de dubii, tratati intotdeauna leziunea ca pe o fractura.
Primul gest de prim ajutor in caz de fracturi consta in imobilizarea partii lezate pentru a preveni deplasarea
capetelor oaselor fracturate ce poate produce lezarea vaselor sanguine , nervilor sau organelor interne.

61 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
Fracturi si imobilizarea lor
Fracturile sunt leziuni ce apar n urma actiunii unui traumatism puternic asupra osului, constnd n
ntreruperea continuitatii acestuia. n functie de modul de actiune a agentului vulnerant, de intensitatea lui
fracturile pot fi de mai multe feluri:
fracturi nchise - tegumentele n jurul focarului de fractura sunt intacte
fracturi deschise - focarul de fractura comunica cu exteriorul printr-o plaga
fracturi directe - n care agentul traumatizant actioneaza chiar la locul de producere a fracturii
fracturi indirecte - traiectul de fractura apare la distanta de la locul de actiune al agentului vulnerant

62 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
Tipuri de fracturi
63 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
De asemenea, traiectul fracturii poate avea aspecte foarte variate, dupa mecanismul de producere: fracturi
spiroide, fracturi cu nfundare, deplasate. La fel pot fi fracturi complete, interesnd ntreaga circumferinta a
osului sau incomplete (partiale). La batrni sau la persoane cu diverse afectiuni osoase pot apare fracturi n
urma unor traumatisme minore, sau chiar la efectuarea unui pas gresit.
Pentru recunoasterea unor fracturi sunt doua grupe de semne:
Semne de probabilitate
durere spontana sau ntru-n punct fix, exacerbata la palpare sau mobilizare
impotenta functionala a membrului afectat
deformarea si scurtarea regiunii
echimoze tardive
tumefactie, edem, cresterea temperaturii locale

64 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
Semne de certitudine (semne sigure)
mobilitate anormala n focar
perceperea palpatorie de crepitatii osoase
netransmiterea miscarilor distal de focarul de fractura
ntreruperea evidenta ( la inspectie sau palpare ) a continuitatii osoase
METODA CEA MAI SIGURA DE DIAGNOSTIC N CAZUL SUSPICIONARII UNEI FRACTURI ESTE
EFECTUAREA RADIOGRAFIEI.
Fracturile se pot nsotii de o serie de complicatii:
Complicatii imediate:
transformarea unei fracturi nchise ntr-o fractura deschisa
lezarea vaselor sau a nervilor aflate n vecinatate
infectia focarului de fractura
Complicatii tardive (ntrziate):
cicatrizarea anormala a plagii osoase (n unele boli cronice)
pseudartroza (ntrzierea consolidarii fracturii)
calusul vicios


65 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
Imobilizarea provizorie a fracturilor se face n scopul mpiedicarii miscarilor fragmentelor osoase fracturate,
pentru evitarea complicatiilor care pot fi provocate prin miscarea unui fragment osos.
Mijloacele de imobilizare sunt atelele speciale sau cele improvizate, de lungimi si latimi variabile, n functie
de regiunile la nivelul carora se aplica. Pentru a avea siguranta ca fractura nu se deplaseaza nici longitudinal
si nici lateral imobilizarea trebuie sa cuprinda n mod obligatoriu articulatiile situate deasupra si dedesubtul
focarului de fractura.
nainte de imobilizare se efectueaza o tractiune usoara, nedureroasa a segmentului n ax. Acest lucru este
valabil numai n cazul fracturilor nchise. Fracturile deschise se imobilizeaza n pozitia gasita, dupa pansarea
plagii de la acel nivel, fara a incerca reducerea lor prin tractiune.

66 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
Fracturile membrului superior:
Fracturile claviculei se produc mai frecvent prin traumatisme indirecte si mai rar directe, sediul de
predilectie constituind-ul zona medie a claviculei. Pozitia n care trebuie sa se efectueze imobilizarea
provizorie este cu cotul de partea bolnava mpins catre spate si n sus.
Fracturile humerusului (bratului) se produc mai frecvent prin traumatism direct. La imobilizarea fracturii
drept atela putem folosi chiar toracele de care se fixeaza segmentul fracturat cu ajutorul unei esarfe.
Fracturile antebratului se produc mai frecvent prin traumatism direct. Imobilizarea fracturii se poate face cu
oricare tip de atela speciala sau folosind atele improvizate.
Fracturile oaselor minii se imobilizeaza pe fata palmara de la cot la degete

67 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
Imobilizarea fracturilor de antebrat
68 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
Imobilizarea fracturilor bratului
69 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
Bandaj utilizat in fracturile costale
70 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
Imobilizarea fracturii de clavicula
71 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
Fracturile membrului inferior:
Fracturile femurului Femurul este un os lung situat intra artic. genunchiului si soldului.In caz de fractura ,
orice incercare de mobilizare va produce contractia musculaturii si durere foarte severa
Piciorul nu este stabil si nu exista nici un control asupra segmentului de sub fractura.
Hemoragia constituie un real pericol in cazul in care osul fracturat lezeaza artera femurala. In acest caz socul
este de obicei sever
Nu se va misca victima pina cind piciorul nu este imobilizat
Pentru imobilizare se folosesc doua atele inegale. Atela mai lunga se aplica pe fata laterala externa a
membrului inferior si se ntinde de deasupra oaselor bazinului pna la calci. Atela mai scurta se aplica pe
partea interna si se ntinde de la regiunea inghinala pna la calci. Cnd femurul este fracturat n apropierea
genunchiului imobilizarea se poate realiza folosind o singura atela trecute prin partea din spate a membrului
din regiunea fesiera pna la calci.

72 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
Imobilizarea fracturii de femur
73 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
Fracturile gambei sunt foarte frecvente iar imobilizarea poate fi facuta cu orice tip de atela.
Fractura de rotula se produce prin cadere n genunchi, se imobilizeaza n atele posterioare.

74 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
Imobilizarea fracturii de rotula
75 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
Imobilizarea fracturii de mandibula
76 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
Fracturile craniului
Primul pericol este reprezentat de posibilele leziuni la nivelul creierului. Leziunile osoase sunt de importanta
secundara.
Rani ale scalpului cu deformari ale craniului
Ameteala,slabiciune, +/- inconstienta
Durere,sensibilitate locala, umflatura
Dureri severe de cap, greata,varsaturi
Agitatie,confuzie,dezorientare
Paralizii ale miinilor,picioarelor sau fetei
Inegalitate pupilare si reactie anormala la lumina
Scurgere sanguinolenta sau cu lichid clar din urechi, nas sau gura
Paloare sau tegument eritematos
Vinataie in spatele urechii : semnul lui Batlle
Vinataie sub sau in jurul orbitelor in absenta unei traume la acest nivel ( Ochi de raton )




77 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
Semnul lui Batlle
78 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
Ochi de raton
79 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
Daca suspectati o leziune la nivelul capului, procedati astfel :
Victima va fi intinsa la orizontala ; se va fixa capul si gitul in pozitia in care au fost gasite
Se verifica permeabilitatea cailor respiratorii, respiratia si circulatia ( ABC )
Se incearca scoaterea cu degetul a corpilor straini care pot astupa gura
Se fixeaza capul si gitul daca este posibil cu un guler cervical
Se pot aplica pansamente, ghiata sau comprese reci
Tratamentul socului : victima va ramine la orizontala, fara sa i se ridice picioarele ; daca varsa va fi intoarsa
pe o parte cu conditia mentinerii capului si gitului fixate ; nu se da nimic de baut sau mincare
Solicitati de urgenta asistenta medicala de specialitate
80 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
Fracturile coloanei vertebrale
In fracturile de coloana , maduva spinarii poate fi lezata producindu-se moartea sau paralizia
Daca nu sunt leziuni ale maduvei exixsta posibilitatea recuperarii complete.
Primele simptome ale fracturii coloanei vertebrale sunt : durerea , socul si paralizia.
Socul este de obicei sever dar simptomele pot apare cu intirziere.
Paralizia se produce cind maduva spinarii este lezata.
Caca victima nu-si poate misca picioarele, leziunea este probabil la nivel lombar.
Daca nu-si poate misca miinile si picioarele ,leziunea se afla probabil la nivelul gitului
Orice victima care acuza dureri la nivelul gitului sau spatelui in urma unui accident trebuie tratata ca avind
suspiciunea de leziune de coloana vertebrala.

81 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR


O manevra foarte importanta in asemenea cazuri este incercarea imobilizarii capului si gitului in raport cu
trunchiul folosind un guler cervical.


82 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
Entorsa
Forma minora a traumatismelor articulare, n care nu se pierde contactul permanent ntre suprafetele
articulare si consta din ntinderea sau ruptura unuia sau mai multor ligamente ale unei articulatii. Primul
ajutor consta n imobilizarea provizorie, acest lucru va ameliora durerea, care este de o mare intensitate.

Luxatia
Este leziunea care consta din pierderea contactului normal dintre suprafetele articulare ale oaselor care
formeaza o articulatie (deplasarea capetelor osoase ale unei articulatii). Dupa modul de producere luxatiile pot
fi complete sau incomplete. Primul ajutor consta din imobilizarea provizorie a membrului afectat fara a
incerca reducerea luxatiei. Accidentatul se transporta la spital.

83 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
CAPITOLUL 7 . Mobilizarea traumatizatului
1 Degajarea pacientului traumatizat
La locul accidentului se face doar n scopul prevenirii pericolului iminent care poate sa apara. Degajarea
victimei se face de persoane bine instruite stiind faptul ca o mobilizare incorect efectuata poate agrava foarte
mult situatia pacientului.
Urmatoarele situatii pot impune degajarea pacientului:
pacientul se afla ntr-o ncapere cu fum sau foc
pacientul se afla ntr-o masina instabila, ce urmeaza a se rasturna
pacientul se afla ntr-o masina cu pericol iminent de explozie
nainte de a ncepe degajarea victimei se verifica sa nu fie prinse picioarele pacientului de pedale, se desface
centura de siguranta.
84 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR

Salvatorul introduce o mna sub bratul victimei si va mentine capul n ax,
85 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
iar cealalta mna se introduce prin spatele victimei, se agata de cureaua victimei si cu miscari usoare se ncearca scoaterea
ei din autoturism, avnd permanent grija de mentinerea capului imobilizat de umarul salvatorului.
86 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
Odata scoasa din masina, asezarea ei pe sol impune de asemenea respectarea anumitor reguli cu foarte mare strictete si
anume: capul va fi mentinut n permanenta n ax
87 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
O data asezat pe spate se poate efectua examinarea primara si secundara a pacientului iar pentru transport se poate folosi
targa metalica, de lemn sau vacuum.
88 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
2.Transportul traumatizatilor pe targi
Pentru asezarea pacientului pe targa de lemn se cunosc minimum trei modalitati:
Una din variante ar fi prin asearea targii lnga victima, la comanda celui care fixeaza capul victimei, aceasta
se ntoarce lateral si un salvator va mpinge targa sub pacient. Pentru a ne ajuta de aceasta metoda este
nevoie de minimum patru salvatori. Unul din salvatori se aseaza la capul pacientului mentinndu-l n ax,
ceilalti trei salvatori se vor aseza lateral de pacient astfel: un salvator se pozitoneaza n dreptul toracelui
aseznd o mna pe umarul victimei si cealalta mna la nivelul soldului, al doilea salvator se pozitioneaza n
dreptul soldului aseznd o mna la nivelul toracelui ncrucisnd mna lui cu cea a salvatorului asezat n
dreptul toracelui. Cealalta mna o va aseza pe coapsa victimei. Cel de al treilea salvator se aseaza n dreptul
picioarelor victimei.

89 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
90 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
O alta varianta consta din ridicarea pacientului de cei patru salvatori, ridicare efectuata la comanda celui care
fixeaza capul victimiei. Salvatorii si vor introduce minile sub pacient cu palma orientata n sus, ei fiind
asezati la acelasi nivel descris mai sus.
Cea de-a treia varianta necesita de asemenea minimum patru persoane. Unul asezat la capul victimei, fixeaza
coloana si comanda miscarile. Ceilalti se vor aseza calare peste victima si-l vor ridica din aceasta pozitie.
Dupa ce este ridicat o alta persoana v-a mpinge targa sub pacient.
91 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
92 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
Targa metalica are avantajul ca este formata din doua piese ceea ce usureaza foarte mult folosirea ei. Se
poate regla lungimea targii n functie de lungimea victimei. Pentru a utiliza targa este nevoie de asemenea de
minimum trei persoane. Cel care sta la capul victimei si tine capul imobilizat v-a conduce operatiunea.
Ceilalti salvatori vor ntoarce victima lateral odata pe partea stg apoi pe partea dreapta, astfel nct sa se poate
pozitiona targa sub pacient
Targa vacuum este poate cea mai optima varianta de imobilizare ce se poate recomanda a se folosi pentru
transportul pacientului traumatizat. Targa vacuum fiind de fapt o saltea din care se extrage aerul, ea poate fi
modelata dupa forma corpului victimei. Acest lucru asigura o imobilizare suplimentara a coloanei cervicale,
nepermitndu-i nici miscarea de lateralitate miscare care era totusi posibila prin simpla folosire doar a
gulerului cervical.
93 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
Va multumesc !