Sunteți pe pagina 1din 80

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

„AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ ŞI EVALUAREA


RISCURILOR”

„ATELIER TÂMPLĂRIE „ – S.C. AGER SAFE S.R.L.

MASTERAND,
Ing. ALDEA IONUT
PROFESOR,
Dr. ing. SOLOMON GHEORGHE

BUCUREŞTI
-2018-

1
CUPRINS

INTRODUCERE pg.3

PARTEA I – AUDITAREA DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ pg.


1. METODA DE AUDITARE DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ
2. PREZENTAREA OBIECTIVULUI AUDITAT pg.
3.APLICAREA METODEI DE AUDITARE DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE
ÎN MUNCĂ PENTRU LOCUL DE MUNCĂ: „ATELIER TÂMPLĂRIE” pg.
4.CONCLUZII pg.

PARTEA A II-A – EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE ŞI


ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ pg.
1.METODA DE EVALUARE A RISCURILOR DE ACCIDENTARE ŞI
ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ pg.
2.DEFINIREA SISTEMULUI DE ANALIZAT pg.
3.IDENTIFICAREA FACTORILOR DE RISC DIN SISTEM pg.
4.EVALUAREA RISCURLOR DE ACCIDENTARE ŞI ÎMBOLNĂVIRE
PROFESIONALĂ pg.
5.IERARHIZAREA RISCURILOR, STABILIREA PRIORITĂŢILOR DE
PREVENIRE ŞI PROPUNEREA MĂSURILOR DE PREVENIRE pg.
6. CONCLUZII pg.

BIBLIOGRAFIE pg.

2
INTRODUCERE

S.C. AGER SAFE S.R.L. este o societate cu capital integral privat, fondată în anul 1991,
fiind profilată pe execuţia de construcţii civile şi industriale.

S.C.AGER SAFE are ca obiect de activitate” Execuţia de construcţii civile şi industriale şi


proiectarea lor, comercializarea de materiale pentru construcţii şi altele, import-export,
diverse activităţi productive, operaţiuni de transport cu mijloacele de transport proprii”.

Domeniile de activitate sunt:

- execuţia de construcţii civile şi industriale sub forma de obiectiv “ la cheie “;


- proiectare
- import de materiale de construcţii si echipamente necesare construcţiilor executate;
- producţie de confectii metalice auxiliare constructiilor si elemente metalice din
alamă şi inox.
- producţie de mobilier din lemn şi finisaje interioare cu elemente din lemn
- producţie de confecţii textile.

S.C. AGER SAFE S.R.L. este o societate comercială cu capital privat, specializată în lucrări
cu predare “la cheie “, realizate la un nivel înalt de calitate, executând lucrări de:
 construcţii civile şi industriale cu realizarea structurilor, rezitenţei, finisajelor interioare
şi exterioare, instalaţiilor electrice, sanitare şi termo;
 finisaje deosebite interioare şi exterioare, constând în punerea în operă a placajelor
verticale şi orizontale din roci decorative cum ar fi; calcare, marmură şi granit; placaje
şi pardoseli din faianţă şi gresie; pardoseli din mocheta şi parchet; tâmplarie interioară
şi exterioară cu sau fără rupere de punte termică, din aluminiu, PVC,metal sau lemn;
zugrăveli speciale în vopsele de apă; placaje din panouri decorative Izovolta Max;
plafoane false din fibră minerală, aluminiu şi gips carton; prelucrarea decorativă a
metalelor, lemnului, alamei, inoxului şi bronzului, etc.
 ambientarea, decorarea şi redecorarea spaţiilor de locuit, social-culturale, birouri,
hoteluri, sedii de banci, sedii de firmă, etc.
 dotarea spaţiilor cu mobilier şi elemente decorative, plante ornamentale, tablouri de
artă, etc.
 reamenajarea de spaţii (cu modificări constructive şi functionale) în vederea schimbării
destinaţiei;
 amenajarea cu dotări specializate tip: circuit interconectat de calculatoare, telefonie,
sisteme de securitate şi alarmare, aer conditionat, sisteme audio-video, sisteme
antiefracţie, instalaţii de stins incendiu, etc.
Firma deţine personal specializat care poate asigura proiectarea si execuţia propriu-zisă a
lucrărilor solicitate cu dotarea spaţiilor şi ambientarea lor sub formă de obiectiv ” la cheie “.
Prin preluarea în antrepriza generală a unor lucrări de complexitate care cuprind pe lângă
realizarea construcţiei, finisarea, ambientarea şi dotarea, li se asigură totodată funcţionarea
acestora ca un sistem ce urmează să deservească un anumit tip de activitate specializat. In acest
sistem elementele si echipamentele (informatică, audio-video, telefonie, securitate) sunt
funcţionale în parametrii solicitaţi odată cu punerea în funcţiune a clădirii executate.
Pentru executarea lucrărilor specifice de finisaj societatea dispune de mijloace tehnice,
echipamente, materiale de finisaj, indigene si din import, importate direct de la producatori
interni sau externi precum şi spaţii de depozitare şi ateliere proprii de prelucrare şi execuţie
elemente decorative: lemn, alama, inox, metal, etc.

3
Atelierul de tâmplărie din dotarea societăţii este amenajat într-o clădire care asigură un
microclimat optim, dar care are în aer liber un loc amenajat pentru depozitarea materiei prime.
La Atelierul de tâmplărie sunt angajaţi 9 tâmplari calificaţi şi instruiţi pentru a executa
elemente decorative din lemn şi mic mobilier, utilizând sculele electice şi echipamentele de
muncă din dotare.
Tâmplarii lucrează într-un singur schimb, de 8 ore, cinci zile pe săptamână, cu respectarea
timpului legal de odihnă prevăzut de Codul muncii şi contractul colectiv de muncă.

În prezenta lucrare se va face evaluarea locului de muncă: “tâmplar” din cadrul Atelier
tâmplărie.

4
PARTEA I– AUDITAREA DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ

1. METODA DE AUDITARE DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN


MUNCĂ

1.1. SCOPUL METODEI

Caracterul de proces documentat al auditului securităţii şi sănătăţii în muncă presupune


efectuarea acestei activităţi pe baza unor documente cu rol de referinţă şi înregistrare a
efectuării auditului. Aceste documente pot include:
 liste de verificare a criteriilor auditului;
 formulare pentru înregistrarea informaţiilor (constatări ale auditului, înregistrări ale
întâlnirilor cu auditatul etc.);
 formulare pentru înregistrarea concluziilor auditului: rapoarte de neconformitate,
rapoarte de acţiuni corective/prevenitive, raportul de audit.
Metoda de audit al securităţii şi sănătăţii în muncă vizează componenta auditului SSM care se
referă la conformitatea cu prevederile legislaţiei în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi
are ca scop evaluarea conformităţii locurilor de muncă şi a ansamblului unităţii cu aceste
prevederi precum şi cu prevederile altor reglementări aplicabile unităţii auditate.
În cadrul unui audit de conformitate, criteriile de audit sunt constituite din prevederi ale:
 Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006;
 Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii 319/2006;
 HG privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în diverse domenii;
 instrucţiunilor proprii de securitate a muncii;
 alte reglementări aplicabile unităţii auditate (cerinţe organizaţionale specifice).
Având un caracter general, metoda de audit al securităţii şi sănătăţii în muncă cuprinde
numai criteriile de audit care derivă din prevederile Legii securităţii şi sănătăţii în muncă
nr.319/2006 şi a Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii
în muncă HG 1425/ 2006.
Securitatea muncii presupune absenţa pericolelor de accidentare şi îmbolnăvire
profesională în procesul de muncă. Această stare este, însă, o stare ipotetică spre care se tinde
în toate acţiunile preventive.
În realitate, există niveluri de securitate a muncii. Nivelul de securitate al unui sistem de
muncă este un indicator invers propoprţional cu nivelul de risc: cu cât nivelul de risc este mai
mare, cu atât nivelul de securitate este mai mic.
Prin evaluarea conformităţii se determină:
 gradul în care criteriile auditului sunt efectiv implementate, exprimat prin nivelul de
securitate, indicator convenţional ce exprimă global starea de securitate a muncii
într-un sistem de muncă;
 eventualele neconformităţi faţă de criteriile auditului şi măsurile corective/preventive
care trebuiesc luate pentru eliminarea acestor neconformităţi.

1.2. STRUCTURA METODEI

Metoda este structurată pe trei seturi de fişe independente (fig.1):


o fişe privind riscurile generale;
o fişe privind riscurile specifice;
o fişe privind managementul securităţii şi sănătăţii la nivelul unităţii.

5
Fişele privind riscurile generale fac referire la prevederile Legii securitatii şi sănătăţii în
muncă nr.319/20066 şi la prevederile Normelor metodologice de aplicare a prevederilor
Legii 319/2006. Metoda cuprinde 17 fişe de riscuri generale:

I – Iluminat;
II – Zgomot;
III – Vibraţii;
IV – Ambianţa termică;
V – Agenţi chimici;
VI – Agenţi cancerigeni şi mutageni;
VII – Agenţi biologici;
VIII – Ventilare industrială;
IX – Echipamente tehnice;
X – Amenajarea locului de muncă;
XI – Amenajarea spaţiilor de lucru;
XII – Incendii şi explozii;
XIII – Electrosecuritate;
XIV – Sarcinile de muncă;
XV – Circulaţie, riscuri orizontale şi verticale;
XVI – Protecţia colectivă şi individuală;
XVII – Organizarea primului ajutor.

Fişele de riscuri generale şi fişele de riscuri specifice se utilizează ca liste de verificare în


cadrul auditurilor de conformitate efectuate la nivelul locurilor de muncă.
Fişele privind managementul securităţii şi sănătăţii în muncă au ca scop evaluarea gradului
în care angajatorul îşi îndeplineşte obligaţiile care-i revin în domeniul managementului SSM,
conform legislaţiei în vigoare.

6
PARTEA I
PARTEA I
Prezentarea metodei
Prezentarea metodei

Legea nr.319/2006 şi
Norma Metodologică PARTEA II
PARTEA II
Fişe privind riscuri
Fişe
generale riscuri
privind
HG din domeniul generale
SSM
LOC DE MUNCĂ
LOC DE MUNCĂ
PARTEA III
Instrucţiuni proprii PARTEA III riscuri
Fişe privind
Fişe
specifice riscuri
privind
specifice

Legea SSM PARTEA IV


nr.319/2006 PARTEA IV
Managementul
Managementul
securităţii şi sănătăţii în UNITATE
securităţii
muncă şi sănătăţii în UNITATE
Norme muncă
metodologice

Fig.1 Structura metodei de audit al securităţii şi sănătăţii în muncă

Fişele privind managementul securităţii şi sănătăţii în muncă se axează pe cinci


obiective de bază, şi anume:
- implicarea conducerii (fişa A);
- strategia, planurile şi procedurile privind sănătatea şi securitatea muncii (fişa B);
- consultarea salariaţilor (fişa C);
- identificarea, evaluarea şi prevenirea riscurilor (fişa D);
- instruirea, perfecţionarea şi formarea personalului şi propaganda în domeniul sănătăţii şi
securităţii muncii (fişa E).

1.3. STRUCTURA FIŞELOR ŞI MODUL DE UTILIZARE

Fişele sunt concepute sub formă de check-list-uri (liste de verificare) şi sunt formate dintr-
un număr de indicatori (întrebări) care se referă la diferite aspecte ale riscului analizat sau
modul în care sunt respectate prevederile din legislaţie cu privire la acest risc.
Toate fişele din cadrul metodei au aceeaşi structură şi cuprind următoarele informaţii
(fig.2):
– codul indicatorului, format din numărul fişei şi numărul de ordine al
indicatorului în
cadrul fişei;
– textul indicatorului;
– modalitatea de verificare a indicatorului respectiv;

7
Fişa I

ILUMINATUL
Cod Indicator D/I/O Punctaj
Maxim Acordat
I.1 Condiţiile de iluminat au constituit obiectul unor analize la nivelul
D 20
secţiei sau atelierului?
I.2 Nivelul de iluminare de la locul de muncă corespunde valorilor D
15
minime acceptate de normele internaţionale?
I.3 Salariaţii se plâng de oboseală vizuală (înţepături, lăcrimări)? I
15
... ... ... ...
I.15 După efectuarea unor modificări ale instalaţiei de iluminat s-a D
10
făcut verificarea nivelului de iluminare?
TOTAL 175

 punctajul maxim care poate fi acordat indicatorului;


 punctajul acordat.
Dovezile auditului reprezintă totalitatea informaţiilor care se evaluează în raport cu
criteriile de audit. Metodele care trebuie să fie utilizate pentru obţinerea acestor informaţii,
sunt:
 analiza documentelor;
 interviuri cu angajaţii de la diferite niveluri;
 observarea directă a activităţilor desfăşurate.
Având în vedere aceste cerinţe, pentru fiecare indicator se menţionează şi modalităţile
prin care pot fi culese informaţiile pe baza cărora să se facă aprecierea indicatorului respectiv:
 D – prin analiza documentelor relevante;
 I – prin interviuri cu angajaţii care desfăşoară activitatea la care se referă
indicatorul analizat şi cu cei care au responsabilităţi privind această
activitate, de la toate nivelurile ierarhice;
 O – prin observare directă de către echipa de auditori a activităţii
desfăşurate.
Deoarece nu toţi indicatorii au aceeaşi importanţă din punct de vedere al gravităţii sau
frecvenţei accidentelor de muncă sau îmbolnăvirilor profesionale care pot să apară în cazul
nerespectării lor, punctajul maxim care poate fi acordat unui indicator a fost stabilit în mod
diferenţiat, astfel:
 5 puncte pentru indicatorii mai puţin importanţi;
 10 puncte pentru indicatorii de importanţă medie;
 15 puncte pentru indicatorii importanţi;
 20 puncte pentru indicatorii foarte importanţi.
Punctajul maxim se acordă în cazul în care cerinţele din legislaţie la care face referire
indicatorul analizat sunt implementate şi respectate în totalitate. Pentru o îndeplinire parţială a
acestor cerinţe, punctajul acordat se reduce în mod gradat, până la acordarea a 0 puncte, în
cazul în care aceste cerinţe sunt total nesatisfăcute în cadrul obiectivului auditat.
În cazul în care în cadrul unei fişe analizate există indicatori care nu au relevanţă,
ţinând seama de condiţiile specifice obiectivului auditat, la rubrica prevăzută pentru înscrierea
punctajului acordat se va face precizarea “Neaplicabil”.
Prin evaluarea dovezilor auditului în raport cu criteriile de audit se generează
constatările auditului, care cuprind două categorii de rezultate:
 identificarea eventualelor observaţii şi/sau neconformităţi în raport cu
criteriile de audit şi identificarea măsurilor corective/preventive;
8
 determinarea nivelului de securitate al obiectivului auditat.
Observaţiile şi neconformităţile identificate pentru fiecare obiectiv auditat (loc de
muncă) sunt înregistrate în rapoartul de actiuni corective/preventive, parte componentă a
documentelor auditului. Modelul raportului de acţiuni corective/preventive este prezentat in
fig.3.

Unitatea :
Obiectiv auditat :
Data :
RAPORT DE ACŢIUNI CORECTIVE / PREVENTIVE

Cod Descrierea Actiuni Termen de


Responsabilităţi
indicator neconformităţii corective/preventive realizare

Fig.3 Modelul raportului de acţiuni corective / preventive

Pentru fiecare fişă utilizată se calculează punctajul obţinut, prin însumarea punctajelor
acordate fiecărui indicator. In cazul în care în cadrul fişei utilizate există indicatori care au fost
notaţi cu « Neaplicabil », trebuie recalculat şi punctajul maxim posibil, având în vedere că în
cadrul acestei valori nu trebuie să se ia în considerare indicatorii notaţi cu « Neaplicabil ».
Punctajul maxim posibil pentru fişa respectivă va fi obţinut prin scăderea punctajelor maxime
corespunzatoare indicatorilor notaţi cu « Neaplicabil ».
Valorile punctajelor obţtinute şi ale punctajelor maxime posibile pentru fiecare fişă
utilizată, se centralizează într-un tabel care prezintă nivelul de securitate general pentru
obiectivul auditat. Modelul acestui tabel este prezentat in fig.4.
Nivelul de securitate reprezintă raportul dintre punctajul acordat şi punctajul maxim
posibil, raport care se exprimă procentual. Nivelul de securitate se calculează pentru fiecare
fişă utilizată.
Nivelul de securitate general reprezintă raportul între suma punctajelor acordate şi
suma punctajelor maxime posibile şi defineşte în mod convenţional starea de securitate a
sistemului de muncă auditat.
In funcţie de rezultatul obţinut, nivelul de securitate se încadrează în şase clase :
- 91 - 100 % Excelent - E
- 81 - 90 % Foarte bun - FB
- 71 - 80 % Bun - B
- 61 - 70 % Mediu - Me
- 51 - 60 % Mic - Mi
- sub 50 % Nesatisfacator - N

9
Unitatea:
Obiectiv auditat:
Data:

NIVELUL DE SECURITATE GENERAL

Cod Denumire Punctaj Nivel de


fişă Maxim Acordat securitate

RISCURI GENERALE
I Iluminat 175
II Zgomot 295
III Vibraţii 175
IV Ambianţă termică 260
V Agenţi chimici 870
VI Agenţi cancerigeni şi mutageni 285
VII Agenţi biologici 365
VIII Ventilare industrială 495
IX Echipamente tehnice 590
X Amenajarea locului de muncă 160
XI Amenajarea spaţiilor de lucru 370
XII Incendii şi explozii 280
XIII Electrosecuritate 420
XIV Sarcinile de muncă 495
XV Circulaţie, riscuri orizontale şi verticale 295
XVI Protecţia colectivă şi individuală 215
XVII Organizarea primului ajutor 135

RISCURI SPECIFICE

TOTAL: Nivel de
securitate
general

Fig.4 Nivelul de securitate general

10
Raportul de audit prezintă sinteza constatărilor auditului. Modelul raportului de audit
este prezentat în fig.5.

Denumirea unitatii RAPORT DE AUDIT DE Data:


CONFORMITATE Pagina: din
Criterii de audit: Auditori:
1. Legea securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006
2. Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii
nr.319/2006
3. HG…
Nivel de Nr. rapoarte de
ne
co
nf
Obiective auditate
or-
mi
tat
e
1.
2.
3.
4.
Evaluare generală:

Semnături auditori:
1.
2.

Fig.5 Modelul raportului de audit de conformitate

11
2. PREZENTAREA OBIECTIVULUI AUDITAT

12
ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCĂ LA ATELIERUL
TÂMPLĂRIE SUNT:

EXECUTANT

ANGAJAŢI:
 inginer
 tâmplar – 9 persoane

CERINŢE DE CALIFIARE ŞI COMPETENŢĂ:


 Inginer:
- studii superioare de specialitate industrializare lemn
- vechime cel puţin 2 ani
- capacitate de analiză , sinteză, planificare şi control

 Tâmplar :
- calificare în profesia de tâmplar
- vechime cel puţin 5 ani

MIJLOACE DE PRODUCŢIE

 maşină de aplicat canturi şi dispozitive de frezat canturi


 maşină normală de frezat
 circular cu masă mobilă şi cu pânză încliabilă
 maşină fixă de gărit
 maşină de debitat fierăstrău panglică DeWalt
 maşină universală de tâmplărie
 circular cu masă fixă
 instalaţie de exhaustare

Scule electrice:
 bormaşini BOSCH
 ciocan rotopercutor BOSCH
 fierăstrău pendular BOSCH
 fierăstrău pendular HILTI
 rindea electrică BOSCH
 şlefuitor cu vibraţii BOSCH
 maşină suflantă cu aer cald GHG 600CE BOSCH
 şlefuitor cu bandă BOSCH
 circular de tăiat unghiular MAKITA
 circular portabil BOSCH
 maşină de frezat portsbilă BOSCH
 dispozitiv de aplicat cant ABS
 şurubelniţe electrice HILTI
 polizor unghiular BOSCH

13
Scule manuale:

 ciocane
 dălţi
 şurubelniţe
 cleşte
 şpaclu

Aparate de măsură

 echer metalic
 rulete

SARCINA DE MUNCĂ

În cadrul Atelierului de tâmplărie se lucrează în conformitate cu prevederile din


procedurile de lucru şi cu instrucţiunile proprii de sănătatea şi securitatea muncii astfel încât să
corespundă cerinţelor sistemului de management integrat calitate mediu securitate.

Inginerul:
 asigură conducerea Atelierului de tâmplărie
 preia comenzile de execuţie de la beneficiar
 organizează , coordonează şi urmăreşte timpii de începere, desfăşurare şi
recepţie a lucrărilor încredinţate
 asigură însuşirea şi respectarea de către personalul din subordine a
prevederilor proiectului de execuţie şi prescripţiilor tehnice aplicabile
 controlează activitatea de aprovizionare şi gestionare a materialelor şi
produselor finite
 întocmeşte şi ţine evidenţa raportărilor a realizării atelierului
 urmăreşte modul de desfăşurare a Planului de revizii şi reparaţii ale
mijloacelor de producţie
 propune casarea sculelor şi echipamentelor necorespunzătoare şi achiziţia
altora noi, în conformitate cu noile apariţii tehnice
 instruieşte noii angajaţi la locul de muncă
 efectuează instruirile periodice de securitatea muncii şi situaţi de urgenţă, în
conformitate cu tematica anuală aprobată
 controlează dacă sunt respectate procedurile de lucru şi instrucţiunile de
securitatea muncii şi situaţii de urgenţă
 propune sancţionarea sau promovarea din subordine

Tâmplarul:
 se echipează cu echipamentul individual de protecţie la începutul
programului
 preia echipamentele şi sculele necesare procesului de muncă
 transportă materia primă din depozit în atelier
 debitează cheresteaua
 efectuează operaţia de îndreptare a suprafeţei cherestelei şi de profilare
 şlefuieşte semifabricatul, iar apoi îl asamblează
 montează reperele / mobilierul
 montează uşi, ferestre, glafuri
 demontează/ montează parchet

14
MEDIUL DE MUNCA

 tâmplarii lucrează atât în incinta închisă cât şi în aer liber (când


manipulează/depozitează materialele sau pe şantier la montarea produselor
finite)
 atelierul are 2 instalaţii de exhaustare
 iluminatul este combinat (natural si artificial)
 nivelul de zgomot a fost măsurat şi este în preajma maşinilor de debitat
lemnul mai mare de 87dB(A), deci mai mare decât cel maxim admis de HG
493 / 2006 -Privind cerinţe minime de securitate şi sănătate referitoare la
expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot (conform Buletin de
analiză emis de Direcţia sanitară veterinară)

3.APLICAREA METODEI DE AUDITARE DE SECURITATE ŞI


SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ PENTRU LOCUL DE MUNCĂ:
„ATELIER TÂMPLĂRIE”

Fişe privind riscurile generale

Selectarea fişelor de riscuri generale

Având în vedere datele locului de muncă şi a activităţii desfăşurate, selectăm ca fiind aplicabile
următoarele fişe de riscuri generale:

- Fişa I – Iluminatul;
- Fişa II - Zgomot
- Fişa III - Vibraţii
- Fişa IV - Ambianţă termică
- Fişa V - Agenţi chimici
- Fişa VIII - Ventilare industrială
- Fişa IX – Echipamente de muncă;
- Fişa X – Amenajarea locului de muncă;
- Fişa XI – Amenajarea spaţiilor de lucru;
- Fişa XII – Incendii şi explozii;
- Fişa XIII – Electrosecuritate;
- Fişa XVI – Protecţia colectivă şi individuală;
- Fişa XVII – Organzarea primului ajutor

15
FIŞA I
Constatări în timpul auditului:
-existau corpuri de iluminare lipsă, arse -I.12

ILUMINATUL
Criterii:
1. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006
2. Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006
3. HG 1091/16.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de
muncă
Cod Indicator D/I/O Punctaj
Maxim Acordat
I.1 Condiţiile de iluminat au constituit obiectul unor analize la D 20 20
nivelul secţiei sau atelierului?
I.2 Nivelul de iluminare de la locul de muncă corespunde cerinţelor D 15 15
sarcinii de muncă?
I.3 Salariaţii se plâng de oboseală vizuală (înţepături, lăcrimări)? I 15 N
I.4 Sursele luminoase sau reflecţiile lor sunt vizibile în centrul I,O 10 N
câmpului vizual al locului de muncă?
I.5 S-au luat măsuri pentru evitarea zonelor de umbră? O 10 10
I.6 Sistemul de iluminat corespunde caracterisiticilor locului de O 20 20
muncă?
 iluminatul general uniform se foloseşte acolo unde se
execută activităţi similare pe toată suprafaţa încăperii sau
când poziţia locurilor de muncă sau a persoanelor se
modifică frecvent în timpul lucrului;
 iluminatul general localizat se foloseşte la locurile de muncă
unde sunt necesare niveluri de iluminare diferite şi nu este
posibilă utilizarea iluminatului local;
 iluminatul combinat se foloseşte la locurile de muncă unde
sunt necesare niveluri diferite de iluminare, iar iluminatul
general nu poate asigura cerinţele de calitate
corespunzătoare.
I.7 Angajaţii pot să modifice individual iluminatul locului lor de I,O 10 10
muncă în funcţie de precizia sarcinii pe care trebuie să o
realizeze?
I.8 Angajaţii pot recepţiona uşor informaţiile necesare realizării I,O 15 N
sarcinii de muncă?
I.9 Lucrările care solicită eforturi pentru aparatul vizual sunt D 10 N
executate totdeauna de aceiaşi angajaţi?
I.10 Erorile, defectele, rebuturile sunt mai frecvente la sfârşitul I 5 N
schimbului/săptămânii?
I.11 Sunt respectate pauzele prevăzute în cursul schimbului de I 5 5
lucru?
I.12 Sistemul de iluminat artificial este în permanenţă în stare de I,O 10 8
funcţionare?

16
Cod Indicator D/I/O Punctaj
Maxim Acordat
I.13 Se asigură curăţarea regulată a geamurilor (asigurarea I,O 10 10
iluminatului natural)?
I.14 Există sistem de iluminat de siguranţă? O 10 N
I.15 După efectuarea unor modificări ale instalaţiei de iluminat s-a D 10 N
făcut verificarea nivelului de iluminare?
TOTAL 175 100 98

FIŞA II

Constatări în timpul auditului:


-Zgomotul generat în special de utilajele de debitat lemnul are un nivel mai mare de 85 dB(A)
– conform Buletinului de analiză - II.2

ZGOMOT
Criterii:
1. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006
2. Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006
3. HG nr.493/12.04.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la
expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot.
4. HG nr.1048/09.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru
utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă

Cod Indicator D/I/O Punctaj


Maxim Acordat
II.1 Se realizează măsurări ale nivelului de zgomot, periodic şi D 20 20
după modificări ale locului de muncă?
II.2 Nivelul de zgomot măsurat depăşeşte limitele maxime admise? D 20 17

II.3 Angajaţii şi/sau reprezentanţii acestora participă la D,I 15 15


determinările şi măsurările de zgomot efectuate?
II.4 Angajatorul asigură păstrarea rapoartelor de măsurare a D 15 15
zgomotului şi fişelor privind starea auzului angajaţilor?
II.5 Medicul, angajaţii şi/sau reprezentanţii acestora au acces la D,I 15 15
aceste date?
II.6 La locurile de muncă unde expunerea personală zilnică a unui D,I 15 15
angajat depăşeşte 80dB(A) sau când valoarea maximă a
presiunii acustice instantanee neponderate este mai mare de
112 Pa, s-au luat măsuri ca angajaţii să aibă la dispoziţie
mijloace individuale de protecţie auditivă?
II.7 La locurile de muncă unde expunerea personală zilnică la D,O 15 15
zgomot depăşeşte 85dB(A) sau unde valoarea maximă a
presiunii acustice instantanee neponderate depăşeşte 140 Pa a
fost impusă obligativitatea utilizării mijloacelor individuale de
protecţie auditivă?
II.8 Pentru aceste locuri de muncă s-au întreprins următoarele D 20 20
acţiuni:
 identificarea cauzelor nivelului de zgomot ridicat;
 stabilirea unui program de măsuri tehnico-organizatorice
de reducere a expunerii angajaţilor la zgomot?
II.9 Angajaţii au la dispoziţie EIP împotriva zgomotului? D,I 20 20

17
Cod Indicator D/I/O Punctaj
Maxim Acordat
II.10 Angajaţii utilizează în mod corect şi curent EIP din dotare? O 20 20

II.11 Calitatea EIP este corespunzătoare? D,I 15 15


 EIP trebuie să fie certificate, iar achiziţionarea se face
numai împreună cu certificatul de conformitate;
 EIP trebuie să asigure un nivel de zgomot la urechea
persoanei sub 80dB(A)
II.12 Angajaţii şi/sau reprezentanţii acestora sunt consultaţi la I 5 5
alegerea modelului de EIP?
II.13 La locurile de muncă unde expunerea personală zilnică la D,I 20 20
zgomot a angajaţilor nu poate fi redusă sub 85 dB(A) este
asigurată examinarea stării auzului personalului atât la
angajare cât şi periodic?
II.14 Dacă s-au pus în evidenţă depăşiri ale limitelor maxime D 20 N
admise de zgomot s-au luat măsuri tehnice pentru reducerea
acţiunii nocive a zgomotului?
 măsuri de combatere a zgomotului la sursă;
 măsuri de izolare a surselor de zgomot (ecrane sau carcase
fonoizolante);
 măsuri de combatere a zgomotului la receptor (cabine
fonoizolante).
II.15 Angajaţii sunt instruiţi privind riscul expunerii la acţiunea D,I 15 15
zgomotului şi modul de utilizare a EIP?
II.16 Programul de lucru pe posturi de muncă a fost stabilit în D 15 15
funcţie de durata expunerii la zgomot?
II.17 S-au luat măsuri de prevenire a propagării zgomotului la O 15 15
locurile de muncă învecinate?
II.18 Dispozitivele de insonorizare cu care sunt eventual dotate O,I 15 N
unele maşini sau instalaţii împiedică operatorii de a avea
informaţiile necesare bunei lor funcţionări?
TOTAL 295 260 257

FIŞA III

VIBRAŢII
Criterii:
1. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006
2. Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006
3. HG nr.1876/22.11.2005 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la
expunerea lucrătorilor la riscurile generate de vibraţii
4. HG nr.1048/09.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru
utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă

Cod Indicator D/I/O Punctaj


Maxim Acordat
III.1 S-au efectuat la locul de muncă măsurări ale nivelului de D 15 N
vibraţii de către persoane autorizate?

18
Cod Indicator D/I/O Punctaj
Maxim Acordat
III.2 S-au luat măsuri ca nivelurile de vibraţii să nu depăşească D 15 15
limitele admise de legislaţia în vigoare?
III.3 Angajatorul este în posesia unei evaluări a riscurilor privind D 20 20
expunerea la vibraţii?
III.4 Angajaţii se plâng de dureri la articulaţiile mâinilor, ale I 10 10
pumnilor sau ale umerilor?
III.5 Care sunt dovezile care atestă formarea şi informarea D,I,O 15 15
lucrătorilor?
III.6 Care sunt dovezile că rezultatele supravegherii medicale sunt D 15 15
luate în considerare la aplicarea măsurilor de prevenire?
III.7 Vehiculele generatoare de vibraţii (camioanele, tractoarele, O 20 N
cărucioarele automotoare ş.a.) sunt dotate cu scaun
vibroizolant?
III.8 Uneltele portative sunt dotate cu mânere sau manşoane O 20 20
vibroizolante?
III.9 Uneltele portative sunt verificate din punct de vedere al D,O 10 10
echilibrului dinamic?
III.10 Maşinile şi instalaţiile generatoare de vibraţii sunt montate pe O 15 10
elemente vibroizolante?
III.11 În cazul expunerii la vibraţii mecanice s-au luat măsuri de D,I,O 20 10
eliminare a riscurilor la sursă sau de reducere a acestora, pe
baza principiilor generale de prevenire?
TOTAL 175 140 140

FIŞA IV

AMBIANŢA TERMICĂ
Criterii:
1. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006
2. Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006
3. HG 1091/16.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de
muncă
4. HG nr.1048/09.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru
utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă

Cod Indicator D/I/O Punctaj


Maxim Acordat
IV.1 Angajaţii sunt expuşi la căldură, frig, curenţi de aer sau la I,O 20 20
intemperii?
IV.2 Salariaţii se plâng de căldură, frig, curenţi de aer sau I 20 20
intemperii?
IV.3 Activitatea lor comportă probleme de natură termică I,O 15 15
(transpiraţie de postură ş.a.)?
IV.4 Există un sistem de climatizare eficient? I,O 15 15
IV.5 Sistemul de climatizare este întreţinut în mod regulat? D,I,O 15 15
IV.6 La locul de muncă analizat, munca prezintă disconfort din I,O 15 15
punct de vedere al ambianţei termice?
IV.7 La locul de muncă analizat, angajaţii sunt constrânşi la I,O 10 N

19
Cod Indicator D/I/O Punctaj
Maxim Acordat
imobilitate?
IV.8 La locul de muncă analizat angajaţii sunt expuşi frecvent la I,O 15 15
surse de căldură sau de frig?
IV.9 La locul de muncă analizat angajaţii sunt obligaţi să I 15 15
manipuleze corpuri care nu sunt la temperatura mediului
ambiant?
IV.10 În cazul ambianţelor calde sau reci, angajaţilor li se acordă D,I 20 20
echipamentele individuale de protecţie adecvate?
IV.11 Aceste echipamente asigură protecţia împotriva riscurilor I,O 20 20
existente?
IV.12 Aceste echipamente permit realizarea sarcinilor de muncă în I,O 15 15
condiţii corespunzătoare?
IV.13 La locul de muncă analizat, salariaţii sunt expuşi surselor de I,O 15 N
radiaţii calorice (cuptoare, flăcări deschise, infraroşii ş.a.)?
IV.14 Există dispozitive de protecţie împotriva surselor de căldură O 15 N
sau de frig?
IV.15 Sunt prevăzute pauze în sistemul de organizare a muncii? D,I 15 15
IV.16 Salariaţii au la dispoziţie o încăpere cu temperatură normală? O 5 N
IV.17 Salariaţii au la dispoziţie băuturi răcoritoare sau calde? D,I 15 15
TOTAL 260 215 215

FIŞA V
Constatări în timpul auditului:

-Nu toţi furnizorii acordă fişele lor de securitate la livrarea substanţelor şi produselor
periculoase – V.9

AGENŢI CHIMICI
Criterii:
1. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006
2. Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006
3. HG 1875/22.12.2005 privind protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor faţă de riscurile datorate
expunerii la azbest
4. HG 971/26.07.2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau sănătate la locul de
muncă
5. HG nr.1048/09.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către
lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă
6. HG 1091/16.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă
7. HG nr.1218/06.09.2006 privind stabilirea cerinţelor minime de securitate şi sănătate în muncă pentru
asigurarea protecţiei lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici
8. Ordin 753/16.10.2006 privind protecţia tinerilor în muncă

Cod Indicator D/I/O


Punctaj
Maxim Acordat
V.1 Generalităţi D 20 20
Există o listă a tuturor substanţelor sau produselor periculoase folosite la
locul de muncă analizat?
V.2 Există instrucţiuni de utilizare, manipulare, stocare şi de prevenire a D 20 20
efectelor substanţelor sau produselor periculoase folosite?
V.3 Sunt cunoscute efectele toxice ale acestor substanţe sau produse? D,I 20 20

20
Cod Indicator D/I/O
Punctaj
Maxim Acordat
V.4 Dintre produsele cu acelaşi efect conducerea persoanei juridice a ales pe cel D,I 15 15
mai puţin periculos?
V.5 S-au precizat persoanele care numai ele pot utiliza sau manipula substanţele D,I 20 N
sau produsele periculoase?
V.6 Angajaţii se plâng de iritaţii ale pielii sau ale mucoaselor? I 10 10

V.7 Se utilizează pictograme pentru substanţele şi produsele periculoase? O 15 15

V.8 Angajaţii care utilizează substanţele sau produsele respective cunosc I 15 15


semnificaţia pictogramelor?
V.9 Substanţele şi produsele periculoase sunt recepţionate de la furnizori cu D 15 13
fişele lor de securitate?
V.10 Aceste fişe sunt transmise la medicul de întreprindere? D,I 15 15

V.11 Există instalaţii de captare (hote fixe sau mobile) şi de evacuare a vaporilor O 15 15
sau a pulberilor generate de substanţele sau produsele periculoase?
V.12 Sunt întreţinute în mod corespunzător aceste instalaţii de captare şi D 20 20
evacuare?
V.13 Există locuri special amenajate pentru depozitarea deşeurilor periculoase? I,O 15 15

V.14 Există instalaţii în stare de funcţionare pentru măsurarea concentraţiilor D,O 15 N


periculoase?
V.15 Există mijloace în stare de funcţionare, pentru prevenirea şi stingerea O 20 20
incendiilor?
V.16 S-au luat măsurile corespunzătoare pentru prevenirea şi combaterea D,O 20 N
electricităţii statice?
V.17 S-au luat măsurile corespunzătoare pentru prevenirea apariţiei de scântei, D,O 20 20
suprafeţe fierbinţi, flăcări neprotejate?
V.18 S-au luat măsuri de restrângere a accesului în zonele periculoase a D,O 15 N
persoanelor neautorizate?
V.19 Se efectuează periodic controale de sănătate a salariaţilor expuşi la efectele D,I 15 15
substanţelor periculoase?
V.20 Salariaţii care vin în contact cu substanţele şi produsele periculoase, sunt D,I 20 N
dotaţi cu echipamente individuale de protecţie corespunzătoare?
V.21 Sunt elaborate proceduri speciale pentru tratarea deşeurilor periculoase? D 15 15

V.22 Se cunoaşte precis circuitul, la nivel de secţie, atelier, întreprindere, a D,I 15 15


substanţelor şi produselor periculoase?
V.23 Care au fost acţiunile pentru determinarea existenţei agenţilor chimici D 15 15
periculoşi la locurile de muncă?
V.24 Angajatorul dispune de evaluarea riscurilor ce decurg din prezenţa agenţilor D 20 20
chimici periculoşi la locurile de muncă?
V.25 Au fost luate măsuri de eliminare sau reducere la minim a riscurilor privind D,I 20 20
securitatea şi sănătatea angajaţilor în procesele de muncă care implică agenţi
chimici periculoşi?
V.26 S-a analizat posibilitatea evitării folosirii unui agent chimic periculos prin D 15 N
înlocuirea lui cu un agent chimic sau proces tehnologic mai puţin periculos?
V.27 Dacă natura activităţii nu permite eliminarea riscului prin înlocuire, se D 15 N
aplică măsuri de prevenire şi protecţie adecvate?
V.28 Există planuri şi proceduri pentru situaţii de urgenţă? D 20 20

V.29 Planurile şi procedurile pentru situaţii de urgenţă sunt cunoscute de D,I 20 20


angajaţi?
V.30 Planurile şi procedurile pentru situaţii de urgenţă sunt verificate prin D 20 20
exerciţii practice efectuate periodic?
V.31 Planurile şi procedurile pentru situaţii de urgenţă cuprind precizări privind: D 20 20
 limitarea accesului angajaţilor în zona afectată;
 asigurarea EIP pentru angajaţii care au acces în zona afectată;
 modalităţile de avertizare şi comunicare

21
Cod Indicator D/I/O
Punctaj
Maxim Acordat
V.32 Planurile şi procedurile pentru situaţii de urgenţă sunt cunoscute de D 20 20
serviciile de urgenţă interne şi externe?
V.33 Angajaţii şi/sau reprezentanţii acestora au la dispoziţie toate informaţiile D,I 20 20
necesare privind agenţii chimici periculoşi cu care se lucrează?
V.34 Producerea sau folosirea agenţilor chimici enumeraţi în HG 1218/2006 D 20 20
anexa 3 se face numai în condiţiile prevăzute de HG menţionată?
V.35 Cum se asigură supravegherea stării de sănătate a lucrătorilor? D,I,O 20 20

V.36 Utilizarea carbonatului bazic de plumb (ceruză), a sulfatului de plumb şi a D 20 N


miniului de plumb se face în condiţiile prevăzute de HG 1218/2006?
V.37 Medicul de medicina muncii cunoaşte obligaţiile care-i revin privind D,I 20 20
dosarele medicale?
V.38 Angajatorul cunoaşte obligaţiile care-i revin în situaţia în care sunt D,I 20 20
semnalate efecte asupra stării de sănătate a unui angajat?
V.39 Azbest D 20 N
S-a realizat evaluarea de risc astfel încât să se determine natura şi gradul de
expunere al angajatului la pulberea degajată din azbest şi/sau din materiale
cu conţinut de azbest?
V.40 Cum se realizează notificarea activităţilor în care lucrătorii sunt expuşi sau D,I,O 15 N
sunt susceptibili de a fi expuşi la pulbere cu conţinut de azbest?
V.41 Ce măsuri s-au luat pentru reducerea expunerii angajaţilor la pulberea D 20 N
generată din azbest şi/sau din materiale cu conţinut de azbest, până la o
valoare sub limita maximă admisibilă?
V.42 Cum se realizează măsurarea concentraţiei de fibre de azbest în aer? D 15 N

V.43 Dacă este necesară utilizarea EIP s-au luat măsuri ca purtarea acestora să fie D,I 15 N
limitată pentru fiecare angajat la minimum necesar?
V.44 Angajaţii şi/sau reprezentanţii acestora sunt consultaţi asupra măsurilor care D,I 15 N
trebuie luate în cazul în care se prevede o depăşire a valorilor limimtă
stabilite, înainte ca activităţile respective să se desfăşoare?
V.45 Lucrările de demolare sau de îndepărtare a azbestului şi/sau a materialelor D 20 N
cu conţinut de azbest se realizează pe baza unui plan de lucru?
V.46 Angajatorul asigură informarea adecvată a angajaţilor care desfăşoară D,I 20 N
activităţi ce implică expunerea la azbest şi/sau a reprezentanţilor acestora?
V.47 Angajatorul asigură evaluarea stării de sănătate a angajaţilor? D 20 20

V.48 Medicul de medicina muncii furnizează angajaţilor vizaţi informaţii şi D,I 15 15


recomandări cu privire la evaluarea stării lor de sănătate?
V.49 Există un registru de expunere a angajaţilor la azbest şi/sau materiale care D,I 20 N
conţin azbest?
- este indicată natura şi durata activităţii şi a expunerii;
 medicul de medicina muncii are acces la acest registru;
 fiecare angajat are acces la propriile rezultate;
 angajaţii şi/sau reprezentanţii acestora au acces la rezultatele colective
anonime cuprinse în acest registru
TOTAL 870 590 588

FIŞA VIII

VENTILARE INDUSTRIALĂ
Criterii:
1. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006
2. Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006
3. HG 1091/16.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă

22
Cod Indicator D/I/O
Punctaj
Maxim Acordat
VIII.1 S-a analizat posibilitatea suprimării sau reducerii surselor de degajare a D,I 15 15
noxelor?
VIII.2 S-au efectuat măsurători ale nivelului de noxe? D 15 15
VIII.3 Locul de muncă analizat este poluat cu noxe provenind de la alte locuri de I,O 15 15
muncă?
VIII.4 Dacă nu este posibilă suprimarea sau reducerea surselor de degajare a D,O 20 20
noxelor s-au luat măsuri alternative corespunzătoare?
 închiderea utilajelor în carcase în care se creează depresiune;
 utilizarea instalaţiilor de ventilare locală;
 utilizarea instalaţiilor de ventilare generală.
VIII.5 Instalaţia de ventilare asigură eliminarea sau reducerea până la limitele D 20 20
admise a noxelor?
 fumuri, gaze şi vapori toxici sau nocivi;
 substanţe sau amestecuri explozive;
 substanţe iritante sau mirositoare;
 pulberi de orice natură;
 căldură;
 umiditate;
 curenţi de aer.
VIII.6 Echipamentele tehnice susceptibile să producă poluarea aerului la locul de O 20 20
muncă sunt prevăzute din concepţie cu sisteme eficiente de captare a
noxelor?
VIII.7 Echipamentele tehnice care degajă noxe foarte periculoase sunt amplasate I,O 20 20
în încăperi separate sau cabine dacă nu este posibilă carcasarea sau
utilizarea unor instalaţii de ventilare locală eficiente?
VIII.8 Instalaţiile de ventilare destinate combaterii noxelor foarte periculoase sau D 20 N
cu pericol ridicat de incendiu/explozie sunt întreţinute corespunzător?
verificare periodică prin măsurători şi determinări specifice;
remedierea operativă a deficienţelor constatate.
VIII.9 Pulberile foarte periculoase sau cu pericol ridicat de incendiu/explozie I,O 20 20
sunt îndepărtate corect?
VIII.10 Depozitarea pulberilor periculoase se face corect? I,O 20 20
VIII.11 Există instalaţii de ventilare de avarie corespunzătoare? D,I 20 N
VIII.12 Dacă aerul de combustie pentru agregatele de ardere se ia din interior se D,I 15 N
asigură introducerea forţată a aerului de compensare?
VIII.13 Prizele de aer proaspăt captează aerul din zone neimpurificate sau sunt D,I 20 20
prevăzute cu sisteme de tratare a aerului captat?
VIII.14 Instalaţiile de ventilare pentru introducerea aerului proaspăt şi cele D 20 20
prevăzute cu camere de amestec pentru recirculaţia aerului corespund
cerinţelor normelor în vigoare?
VIII.15 Instalaţiile de ventilare sunt realizate corespunzător particularităţilor D,O 20 20
noxelor pentru care sunt destinate?
VIII.16 Aerul poluat cu pulberi, fum, gaze sau vapori este epurat înainte de I,O 15 15
evacuarea în atmosferă?
VIII.17 Sunt asigurate dispozitive şi aparate pentru controlul funcţionării I 15 N
instalaţiilor de ventilare şi controlul microclimatului?
VIII.18 Sunt asigurate sisteme fixe şi portabile pentru detecţia şi măsurarea D,I 20 N
concentraţiilor de gaze sau pulberi toxice, inflamabile sau explozive?
VIII.19 La punerea în funcţiune a sistemului de ventilare s-a verificat respectarea D 20 20
parametrilor din proiect?
VIII.20 În cazul modificării fluxului tehnologic sau modificarea sortimentelor de D 15 N
produse, s-a asigurat protecţia împotriva noilor noxe apărute?
VIII.21 Există instrucţiuni privind modul de utilizare, întreţinere, supraveghere şi D 15 15
control al instalaţiilor de ventilare?
VIII.22 Există o fişă tehnică a instalaţiei de ventilare? D 15 15
VIII.23 Instalaţia de ventilare este întreţinută în mod corespunzător? D,I,O 20 20
VIII.24 Instalaţia de ventilare are prevăzute măsuri pentru combaterea D 20 N
electricităţii statice?
VIII.25 S-a verificat prin măsurători eficacitatea legăturii la pământ? D 20 20

23
Cod Indicator D/I/O
Punctaj
Maxim Acordat
VIII.26 Salariaţii care lucrează în spaţii închise (recipienţi, conducte, puţuri, O 20 N
galerii ş.a.) sunt protejaţi în mod corespunzător expunerii la noxe prin
sisteme de captare şi ventilare corespunzătoare?
VIII.27 În cazul existenţei unor noxe reziduale, salariaţii sunt dotaţi cu mijloace D,O 20 N
individuale de protecţie corespunzătoare?
TOTAL 495 345 345

FIŞA IX
Constatări în timpul auditului:
- nu toate echipamentele tehnice au carte tehnică sau alt document similar (unele
echipamente au fost achiziţioate prin licitaţii) –IX.7
- nu toate echipamentele tehnice sunt prevăzute cu mijoace de protecţie adecvate- IX. 9
- nu toate echipamentele tehnice respectă principiile ergonomice de proiectare şi utilizare -
IX.12

ECHIPAMENTE DE MUNCĂ
(maşini, instalaţii mobile, instalaţii de ridicat)
Criterii:
1. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006
2. Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006
3. HG 971/26.07.2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau sănătate la locul de
muncă
4. HG nr.1048/09.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către
lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă
5. HG 1146/30.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de
către lucrători a echipamentelor de muncă

Cod Indicator D/I/O


Punctaj
Maxim Acordat
IX.1 La alegerea echipamentelor tehnice s-au luat în considerare şi aspectele D,I 15 15
privind securitatea şi sănătatea în muncă?
IX.2 Verificările şi întreţinerea echipamentelor tehnice sunt efectuate şi D,I 20 20
înregistrate corespunzător?
IX.3 Utilizarea echipamentelor tehnic este permisă numai angajaţilor desemnaţi D,I 15 15
şi instruiţi adecvat?
IX.4 Reglarea, repararea, modificarea sau întreţinerea echipamentelor tehnice D,I 15 15
este permisă numai angajaţilor desemnaţi şi instruiţi adecvat?
IX.5 Angajaţii dispun de informaţii adecvate şi de instrucţiuni scrise privind D,I,O 20 20
utilizarea echipamentelor tehnice?
IX.6 Echipamentul tehnic este amplasat, instalat şi utilizat corespunzător? I,O 15 15

IX.7 Există pentru fiecare echipament tehnic o carte tehnică sau alt document D 20 18
similar?
IX.8 Există pentru fiecare echipament tehnic un document în care să fie D 20 20
specificate măsurile de protecţie a muncii?
IX.9 Echipamentul tehnic este prevăzut cu mijoace de protecţie adecvate? O 20 18

IX.10 Probele experimentale ale echipamentelor tehnice sunt executate sub D,I 15 15
conducerea unei persoane desemnate şi cu aplicarea unor măsuri speciale de
protecţie a muncii?
IX.11 Echipamentele tehnice sunt prevăzute cu avertizări şi marcaje O 15 15
corespunzătoare?
IX.12 Echipamentele tehnice respectă principiile ergonomice de proiectare şi I,O 15 13
utilizare?
IX.13 Sistemele de comandă asigură exploatarea echipamentului tehnic în condiţii I,O 15 15
de securitate?

24
Cod Indicator D/I/O
Punctaj
Maxim Acordat
IX.14 Echipamente tehnice mobile, cu sau fără autopropulsie I,O 20 N
Echipamentele tehnice mobile sunt construite astfel încât să se asigure
exploatarea în condiţii de securitate?
IX.15 Angajaţii care conduc echipamentele tehnice mobile sunt instruiţi D,I 20 N
corespunzător?
IX.16 S-au stabilit măsuri tehnice şi organizatorice adecvate pentru prevenirea D,I 20 20
accidentării angajaţilor care se deplasează pe jos?
IX.17 Instalaţii sub presiune, de ridicat şi transportat D 20 N
Instalaţiile sub presiune, de ridicat şi transportat sunt avizate tehnic şi
verificate de ISCIR?
IX.18 Intervenţiile la aceste instalaţii se realizează numai de către personal D 20 N
calificat, instruit şi autorizat în acest scop?
IX.19 Echipamentele tehnice sunt marcate în mod corespunzător? O 20 N

IX.20 Echipamentele tehnice sunt realizate astfel încât să se asigure exploatarea în I,O 20 N
condiţii de securitate?
IX.21 Exploatarea echipamentelor tehnice se face în mod corect? I,O 20 18

IX.22 Echipamente tehnice prevăzute pentru lucrul temporar la înălţime D,I 20 N


Alegerea echipamentului tehnic s-a făcut pe baza unei analize a cerinţelor
de securitate?
IX.23 S-au identificat măsuri adecvate de reducere a riscurilor, în funcţie de tipul D,I 20 N
de echipament ales?
IX.24 Utilizarea scărilor se face în mod corect? D,I 20 N

IX.25 Utilizarea schelelor se face în mod corect? D,I 20 N

IX.26 Tehnicile de acces şi de poziţionare cu ajutorul frânghiilor asigură D,I 20 N


îndeplinirea cerinţelor de securitate?
IX.27 Echipamente pentru fluide energetice D,I,O 20 N
Dispozitivele de siguranţă, aparatura de măsură, control, reglare şi protecţie
sunt în stare de funcţionare?
IX.28 Există instrucţiuni de utilizare şi instrucţiuni de protecţie a muncii pentru D 20 N
fiecare fluid energetic?
IX.29 Există un program propriu de prevenire şi lichidare a avariilor şi a urmărilor D 20 N
acestora?
IX.30 Echipamente portabile şi unelte manuale I,O 15 15
Echipamentele portabile acţionate electric sau pneumatic îndeplinesc
cerinţele de securitate din punct de vedere constructiv?
IX.31 Uneltele manuale asigură îndeplinirea cerinţelor de securitate din punct de I,O 20 20
vedere constructiv şi al condiţiilor de utilizare?
IX.32 Uneltele manuale sunt verificate la începutul fiecărui schimb, fiind utilizate I,O 15 15
numai cele cu o stare tehnică corespunzătoare?
TOTAL 590 310 304

Fişa X
Constatări în timpul auditului:

- există unele locuri de muncă unde anumite operaţii în procesul muncii nu se pot
executa decât în poziţia în picioare –X.10

AMENAJAREA LOCULUI DE MUNCĂ


(principii ergonomice)
Criterii:
1. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006
2. Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006
25
3. HG 1091/16.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă

Cod Indicator D/I/O


Punctaj
Maxim Acordat
X.1 Angajaţii au sesizat probleme ale vederii (lăcrimare, usturimi)? I 15 N

X.2 Membrii comitetului de sănătate şi securitate în muncă au fost consultaţi la I 15 15


amenajarea locului de muncă?
X.3 Dotarea locului de muncă este suficientă în perioadele de vârf ale I 20 20
activităţii?
X.4 În perioadele de vârf, dificultăţile de a ordona priorităţile în comenzi I 15 15
(oprirea unei comenzi pentru a porni o altă comandă mai urgentă) creează
încurcături la locul de muncă?
X.5 Există probleme specifice cu anumite produse particulare? I 10 10

X.6 Operatorii reclamă unele dificultăţi în urmărirea în acelaşi timp a I 15 15


informaţiilor vizuale necesare şi efectuarea comenzilor?
X.7 Există obstacole care împiedică observarea corectă a semnalelor luminoase, I,O 15 15
a comenzilor sau a pieselor?
X.8 În cazul locurilor de muncă care reclamă poziţia şezut, pot fi reduse I 15 N
distanţele şi frecvenţa deplasărilor pentru aprovizionare, evacuarea pieselor,
control?
X.9 Persoanele care lucrează în poziţia şezând pot să-şi întindă picioarele? I,O 10 N

X.10 Locurile de muncă cu operatori în poziţie în picioare pot fi modificate astfel I,O 10 8
încât operatorii să stea în poziţie şezând?
X.11 Există angajaţi de talie mică sau mare care se plâng de dureri de spate? I 10 N

X.12 Persoanele care se plâng de dureri de picioare lucrează în poziţia în I 10 10


picioare?
TOTAL 160 110 108

Fişa XI
Constatări în timpul auditului:
- s- a constatat că există cazuri în care se utilizează mijloace improvizate împotriva deplasării
necontrolate a subansamblelor cu suprafaţă cilindrică –XI.2

AMENAJAREA SPAŢIILOR DE LUCRU


(clădiri şi alte construcţii)
Criterii:
1. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006
2. Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006
3. HG 1091/16.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă

Cod Indicator D/I/O


Punctaj
Maxim Acordat
XI.1 În spaţiile de lucru analizate (atelier, secţie) cu zone de lucru (chiar I,O 20 N
punctuale) unde există pericolul căderilor de la înălţime, s-au luat măsurile
necesare pentru a se evita asemenea accidente?
XI.2 Sarcinile sunt deplasate deasupra salariaţilor? O 15 13

XI.3 S-au luat măsuri ca noxele de la un loc de muncă să nu se propage şi la alte O 15 15


locuri de muncă?
XI.4 Culoarele destinate special pentru circulaţie sunt amenajate corespunzător? O 20 20

XI.5 Culoarele destinate circulaţiei autovehiculelor sunt clar separate de cele O 15 N


destinate circulaţiei persoanelor?

26
Cod Indicator D/I/O
Punctaj
Maxim Acordat
XI.6 Amplasamentele necesare stocării materialelor sau materiilor prime, sunt I,O 5 5
suficiente pentru perioadele de vârf ale activităţii?
XI.7 Zonele comune diferitelor locuri de muncă sunt suficiente în condiţiile în I,O 15 15
care în fiecare dintre acestea se desfăşoară o activitate de vârf?
XI.8 Instalaţiile tehnico-utilitare sunt amenajate corespunzător? I,O 15 15

XI.9 Locurile, echipamentele şi materialele sanitare sunt suficiente? I,O 15 15

XI.10 Pentru amenajarea unui loc de muncă, s-au elaborat iniţial planuri de D 10 10
amenajare în diferite variante de amplasare?
XI.11 În cazul achiziţionării unui nou utilaj, se ia în considerare necesitatea ca D 10 10
acesta să se integreze în circuitul de materii prime şi materiale, în circuitul
produselor finite, al personalului, în planul general de întreţinere, de
curăţenie?
XI.12 Care sunt dovezile care atestă îndeplinirea cerinţelor de securitate pentru D,I,O 20 20
instalaţiile electrice?
XI.13 Căile şi ieşirile de urgenţă corespund cerinţelor de securitate? D 20 20
XI.14 Ferestrele şi luminatoarele sunt funcţionale şi asigură exploatarea în D 15 15
condiţii de securitate?
XI.15 Uşile şi porţile corespund cerinţelor de securitate în exploatare? D 20 20
XI.16 Căile de circulaţie corespund cerinţelor de securitate în exploatare? D,I 20 20
XI.17 Dimensiunile încăperilor şi volumul de aer corespund numărului de D 20 20
lucrători şi sarcinilor de muncă?
XI.18 Încăperile pentru odihnă sunt amenajate corespunzător? O 15 N
XI.19 Instalaţiile sanitare sunt suficiente şi amenajate corespunzător? O 15 15
XI.20 Încăperile pentru acordarea primului ajutor sunt amenajate, dotate şi O 20 20
semnalizate corespunzător?
XI.21 În cazul în care există lucrători cu dizabilităţi, ce măsuri s-au luat pentru D,I,O 10 N
amenajarea locurilor de muncă în raport cu nevoile speciale ale acestora?
XI.22 Locurile de muncă în aer liber sunt amenajate şi dotate în raport cu D,I,O 20 20
cerinţele de securitate? O
XI.23 Locurile de muncă în condiţii de izolare sunt amenajate şi dotate D,I,O 20 N
corespunzător specificului acestora din punct de vedere al cerinţelor de
securitate a muncii?
TOTAL 370 290 288

Fişa XII

INCENDII ŞI EXPLOZII
Criterii:
1. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006
2. Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006
3. HG 1091/16.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă
Cod Indicator D/I/O
Punctaj
Maxim Acordat
XII.1 S-au efectuat investigaţii privind sursele potenţiale de incendii şi explozii? D,I 20 20

XII.2 Se cunosc localizările şi cantităţile de materiale inflamabile şi explozive D,I 15 15


care se găsesc în secţia (atelierul) în care este plasat locul de muncă
analizat?
XII.3 Există în secţie (atelier) suficiente mijloace de prevenire şi stingere a I,O 20 20
incendiilor?
XII.4 Sunt acestea adaptate la tipul de foc contra căruia trebuie să se lupte? I,O 20 20

XII.5 Materialele combustibile sunt separate de sursele de foc existente? I,O 20 20

27
Cod Indicator D/I/O
Punctaj
Maxim Acordat
XII.6 Mijloacele de stingere a incendiilor sunt uşor accesibile? O 15 15

XII.7 Angajaţii cunosc măsurile care trebuie luate în cazul unui început de I 20 20
incendiu (şi/sau explozie)?
XII.8 În secţie (atelier) este pus la punct un plan de prevenire împotriva riscurilor D 20 20
de incendiu (şi/sau explozie)?
XII.9 Există "permis de foc" la toate locurile unde se lucrează cu foc deschis? D 15 N

XII.10 Amenajările de evacuare a personalului sunt menţinute în permanenţă în O 15 15


stare funcţională?
XII.11 Sistemele de prevenire şi semnalizare a incendiilor sunt în stare perfectă de I,O 20 20
funcţionare?
XII.12 Zonele de acces ale pompierilor sunt menţinute tot timpul în stare O 15 15
degajată?
XII.13 Afişele şi indicatoarele privind incendiile sunt obiectul unor permanente O 10 10
actualizări?
XII.14 Verificarea extinctoarelor se face în termenul prevăzut de norme? I,O 20 20

XII.15 În cazul degajării în atmosferă a unor substanţe infamabile sau în amestec I,O 20 N
cu aerul explozive (ex. făină, zahăr, praf de lemn, solvenţi) există sisteme
de captare eficiente?
XII.16 În locurile de muncă unde apar pericole datorită încărcărilor electrostatice, I,O 15 N
există dispozitive pentru anihilarea acestor fenomene?
TOTAL 280 230 230

Fişa XIII

ELECTROSECURITATE
Criterii:
1. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006
2. Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006
3. HG 1091/16.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă
4. HG 1146/30.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de
către lucrători a echipamentelor de muncă

Cod Indicator D/I/O


Punctaj
Maxim Acordat
XIII.1 Echipamentele tehnice electrice sunt proiectate, construite, montate, D 20 20
întreţinute şi exploatate, astfel încât să fie respectate limitele admise ale
curenţilor prin corpul omului, ale impedanţei electrice a corpului uman, ale
tensiunilor de atingere şi de pas şi ale tensiunilor de lucru?
XIII.2 La exploatarea echipamentelor electrice există: D 20 20
- instrucţiuni de exploatare;
- instrucţiuni de protecţie împotriva pericolului de electrocutare;
- instrucţiuni de intervenţie şi acordare a primului ajutor în caz de
electrocutare
- program de verificări periodice ale echipamentelor electrice şi
mijloacelor de protecţie împotriva pericolului de electrocutare.
XIII.3 Care sunt măsurile tehnice pentru protecţia muncii împotriva electrocutării D,I,O 20 20
prin atingere directă?
XIII.4 Care sunt măsurile organizatorice aplicate pentru protecţia împotriva D,I,O 20 20
electrocutării prin atingere indirectă?
XIII.5 Pentru protecţia împotriva electrocutării prin atingere indirectă, se aplică şi D,I,O 20 20
măsuri organizatorice sau numai măsuri şi mijloace de protecţie tehnice?
XIII.6 La efectuarea intervenţiilor la instalaţiile, utilajele, echipamentele şi D,I,O 20 20
aparatele care utilizează energie electrică există formele de lucru prevăzute
de legislaţie?
XIII.7 Carcasele şi învelişurile exterioare ale instalaţiilor şi echipamentelor I,O 20 20
electrice corespund cerinţelor de securitate?

28
Cod Indicator D/I/O
Punctaj
Maxim Acordat
XIII.8 Reţelele izolate faţă de pământ sunt prevăzute cu protecţie automată prin I,O 20 20
controlul rezistenţei de izolaţie?
XIII.9 La instalaţiile de înaltă tensiune sunt prevăzute blocări mecanice sau I,O 20 N
electrice astfel încât deschiderea carcaselor şi a îngrădirilor de protecţie să
nu fie posibilă decât după scoaterea de sub tensiune a echipamentului
electric respectiv?
XIII.10 Dispozitivul de blocare este astfel construit încât să nu poată fi manevrat I,O 20 N
decât cu o sculă specială?
XIII.11 Automacaralele care lucrează în apropierea LEA sunt echipate cu I,O 20 N
dispozitive de semnalizare a intrării braţului în zona de influenţă a
acestora?
XIII.12 Echipamentele de muncă electrice/instalaţiile de clasa I de protecţie sunt D,I,O 20 N
asigurate cu protecţiile cerute de reglementările în vigoare?
XIII.13 Echipamentele de muncă electrice/instalaţiile de clasa II de protecţie sunt D,I,O 20 N
asigurate cu protecţiile cerute de reglementările în vigoare?
XIII.14 Echipamentele de muncă electrice/instalaţiile de clasa III de protecţie sunt D,I,O 20 N
asigurate cu protecţiile cerute de reglementările în vigoare?
XIII.15 Cablurile şi firele electrice sunt în stare bună de utilizare? O 20 20
XIII.16 Calitatea izolaţiilor cablurilor, conductorilor şi aparatelor electrice, este I,O 20 20
adaptată la condiţiile specifice locale (apă, produşi chimici, praf, riscuri de
deteriorare mecanică etc.)?
XIII.17 În locurile de muncă prezentând riscuri de incendii şi explozii (ex: cabine I,O 20 N
de vopsire), materialele şi echipamentele electrice sunt prevăzute să
funcţioneze în atmosfere potenţial explozive?
XIII.18 Exploatarea, întreţinerea, reglarea , repararea şi punerea sub tensiune a D,I,O 20 20
echipamentelor de muncă sau instalaţiilor electrice se realizează numai de
către personal calificat în meseria de electrician auitorizat din punct de
vedere al securităţii muncii?
XIII.19 Electricienii sunt autorizaţi de către organe abilitate în acest sens? D,I 20 20
XIII.20 Observaţiile constatate de către electricieni cu ocazia reviziilor efectuate D,I 20 20
sunt consemnate într-un document (ex: condică de procese-verbale)?
XIII.21 Este întocmită şi respectată lista verificărilor periodice pentru fiecare utilaj D,I 20 20
electric?
TOTAL 420 280 280

Fişa XIV

Constatări în timpul auditului:


- există locuri de muncă unde nu se pot elimina complet operaţiile manuale de manipulare-
XIV.4

SARCINILE DE MUNCĂ
Criterii:
1. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006
2. Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006
3. HG 1051/09.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru manipularea manuală a
maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare
4. HG 1091/16.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă
5. Ordin 753/16.10.2006 privind protecţia tinerilor în muncă

29
Cod Indicator D/I/O
Punctaj
Maxim Acordat
XIV.1 Organizarea timpului de muncă şi de odihnă, munca în schimburi D 20 20
Timpul de muncă, regimul pauzelor, munca în schimburi şi intensitatea
acesteia sunt stabilite în cadrul contractului colectiv de muncă?
XIV.2 Angajaţii lucrători de noapte a căror activitate se desfăşoară în condiţii D,I 20 N
speciale/deosebite sau care implică eforturi fizice sau mentale deosebite
lucrează maximum 8 ore în 24 de ore?
XIV.3 Lucrătorii de noapte şi lucrătorii în schimburi beneficiază de asigurarea D,I 20 N
condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă corespunzător naturii
activităţii desfăşurate?
XIV.4 Efortul fizic I,O 20 18
Locul de muncă este conceput astfel încât să se elimine operaţiile manuale
de manipulare?
XIV.5 Dacă nu este posibilă eliminarea operaţiilor manuale de manipulare, există I,O 20 20
la locul de muncă mijloace tehnice pentru a le limita?
XIV.6 Dacă salariaţii trebuie să ridice sau să depună sarcini, greutatea fiecărei I,O 15 15
sarcini, înălţimea la care sarcina trebuie apucată şi la care trebuie depusă,
numărul de sarcini pe oră care trebuie deplasate (în perioade normale şi de
vârf), sunt cunoscute?
XIV.7 Salariatul trebuie să se aplece pentru a apuca sarcina şi a o ridica la semi- I,O 15 15
înălţime?
XIV.8 Trebuie să ridice sarcina deasupra umerilor? I,O 15 15
XIV.9 Trebuie să aşeze sau să apuce o sarcină la o distanţă mai mare de 30 cm de I,O 15 15
axa corpului?
XIV.10 Salariatul trebuie să efectueze rotaţii ale corpului chiar fără sarcină? I,O 15 15
XIV.11 Salariatul este obligat să ridice sau să poarte sarcina în regim potenţial I,O 15 15
dezechilibrat?
XIV.12 Manipularea sarcinilor (apucare şi depunere) se face într-o manieră I,O 15 15
continuă pe o durată mai mare de o oră?
XIV.13 Purtarea sarcinilor se efectuează pe o durată mai mare de 5 min. pentru I,O 15 15
fiecare sarcină?
XIV.14 Transportul sarcinii pe o scară sau pe un plan înclinat se face la o distanţă I,O 15 N
mai mare de 25 cm pe verticală?
XIV.15 Angajaţii au sesizat dificultăţi din punct de vedere al efortului depus la I,O 20 20
manipularea manulă a sarcinilor?
XIV.16 S-a verificat respectarea limitelor maxime admise pentru ridicare, purtare, D,I,O 20 20
tragere şi împingere manuală a maselor?
XIV.17 Sarcinile manipulate au viteze reziduale, sunt calde, reci sau au un I,O 15 N
conţinut instabil?
XIV.18 Sarcinile manipulate au gabaritul mare (două laturi mai mari de 75 cm) I,O 15 15
sau sunt incomode?
XIV.19 Mişcările privind manipularea sarcinilor se derulează într-un spaţiu I,O 15 15
restrâns?
XIV.20 Amenajările existente la locul de muncă permit accesul direct la I,O 10 N
căruciorul automotor?
XIV.21 Suprafeţele solului sunt glisante sau denivelate, nepermiţând utilizarea de I,O 10 10
exemplu a transpaletelor?
XIV.22 Efortul mental I 15 15
La conceperea sarcinii de muncă s-a ţinut cont şi de conţinutul şi
intensitatea efortului mental?
XIV.23 Munca femeilor D,I 20 N
S-a evaluat natura, gradul şi durata de expunere a angajatelor (femei
gravide, lăuze şi care alăptează) la agenţi, procese sau condiţii de muncă
ce pot constitui riscuri pentru securitatea şi sănătatea acestora?
XIV.24 Ce măsuri s-au luat pentru prevenirea a acestor riscuri? D,I,O 20 N
XIV.25 Munca tinerilor D,I 20 N
S-au evaluat riscurile specifice existente pentru tineri, legate de activitatea
pe care aceştia o desfăşoară?
XIV.26 Se asigură evaluarea şi supravegherea medicală periodică a tinerilor? D,I 20 N
XIV.27 Tinerii sunt informaţi asupra riscurilor şi măsurilor de prevenire stabilite? D,I 20 N

30
Cod Indicator D/I/O
Punctaj
Maxim Acordat
XIV.28 La încadrarea tinerilor s-a ţinut cont de riscurile specifice pentru D,I 20 N
securitatea şi sănătatea acestora?
XIV.29 Programul de lucru al tinerilor este stabilit corespunzător? D,I 20 N
TOTAL 495 275 273

Fişa XV

CIRCULAŢIE, RISCURI ORIZONTALE ŞI VERTICALE


Criterii:
1. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006
2. Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006
3. HG 971/26.07.2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau sănătate la locul de
muncă
4. HG 1091/16.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă
5. HG 1146/30.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de
către lucrători a echipamentelor de muncă

Cod Indicator D/I/O


Punctaj
Maxim Acordat
XV.1 Căile de circulaţie ale persoanelor şi ale produselor sunt întreţinute în mod O 20 20
corespunzător?
XV.2 Starea suprafeţelor căilor de circulaţie este corespunzătoare? O 15 15

XV.3 Există o separare netă între zonele destinate circulaţiei persoanelor şi cele O 20 N
destinate circulaţiei maşinilor?
XV.4 Calificarea conducătorilor autovehiculelor destinate transportului intern este D,I 20 N
corespunzătoare?
XV.5 Există informaţii suficiente pentru persoanele exterioare întreprinderii D 15 N
privind regulile de circulaţie în întreprindere?
XV.6 Există balustrade la pasajele situate la înălţime? O 20 N

XV.7 Persoanele care lucrează la înălţime sunt dotate cu echipamente individuale D,I,O 20 N
de protecţie corespunzătoare?
XV.8 Există sisteme de prevenire a riscurilor de coliziune sau de deranjare I,O 15 N
reciprocă a echipamentelor care lucrează la aceeaşi înălţime?
XV.9 Calificarea operatorilor de la instalaţiile de ridicat este corespunzătoare? D,I 20 N

XV.10 Instalaţiile pentru transportul pe verticală sunt adaptate la numărul de D,I 15 N


persoane transportat?
XV.11 Instalaţiile pentru transportul pe verticală sunt adaptate dimensiunilor D,I 15 N
produselor transportate?
XV.12 Scările sunt dotate cu mână curentă? O 15 N

XV.13 Picioarele scărilor sunt dotate cu dispozitive antiderapante? O 15 N

XV.14 Instalaţiile pentru transportul pe verticală sunt certificate? D,I 20 N

XV.15 Există semnalizări corespunzătoare (semafoare, pictograme)? O 15 N

XV.16 Sunt delimitate sectoarele periculoase? O 15 N

XV.17 Există plase pentru a se evita căderea obiectelor? O 20 N

TOTAL 295 35 35

31
Fişa XVI
Constatări în timpul auditului:
- nu la toate locurile de muncă există sisteme speciale de separare între zonele cu riscuri şi
cele fără riscuri – XVI.1

PROTECŢIA COLECTIVĂ ŞI INDIVIDUALĂ


Criterii:
1. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006
2. Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006
3. HG 1048/09.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători
a echipamentelor individuale de protecţie la locurile de muncă.
4. HG 1091/16.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă

Cod Indicator D/I/O


Punctaj
Maxim Acordat
XVI.1 Există sisteme de separare între zonele cu riscuri şi cele fără riscuri? O 15 13
XVI.2 Protecţia colectivă face parte integrantă din politica generală de prevenire D,I 15 15
din întreprindere?
XVI.3 Lucrătorii sunt consultaţi la alegerea sistemelor de protecţie colectivă? D,I 15 15
XVI.4 În planul de intervenţii al întreprinderii sunt detaliate zonele periculoase? D 15 15
XVI.5 Calitatea echipamentelor individuale de protecţie este corespunzătoare? D,I 15 15
XVI.6 Dotarea cu echipamente individuale se face conform reglementărilor în D,I 20 20
vigoare?
XVI.7 Mănuşile de protecţie sunt adaptate condiţiilor specifice de lucru? D,I 15 15
XVI.8 Dar încălţămintea de protecţie? D,I 15 15
XVI.9 Dar costumul de protecţie? D,I 15 15
XVI.10 Dar ochelarii de protecţie? D,I 15 15
XVI.11 Dar antifoanele pentru protecţia auzului? D,I 15 15
XVI.12 Dar casca de protecţie? D,I 15 15
XVI.13 Lucrătorii folosesc în mod corect şi curent echipamentele individuale de I,O 15 15
protecţie?
XVI.14 Lucrătorii posedă informaţii referitoare la echipamentele individuale de I,O 15 15
protecţie?
TOTAL 215 215 213

Fişa XVII

ORGANIZAREA PRIMULUI AJUTOR


Criterii:
1. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006
2. Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006
3. HG 971/26.07.2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau sănătate la locul de
muncă
4. HG 1091/16.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă
5. Ordinul 427/2002 pentru aprobarea componentei trusei sanitare si a baremului de materiale ce intra in
dotarea posturilor de prim-ajutor fara cadre medicale

Cod Indicator D/I/O


Punctaj
Maxim Acordat
XVII.1 Echipamentele de prim ajutor existente în întreprindere sunt adaptate I,O 15 15
riscurilor specifice?
XVII.2 Există truse de prin ajutor corespunzătoare reglementărilor în vigoare? O 20 20
XVII.3 Conţinutul lor este verificat periodic? D 15 15

32
Cod Indicator D/I/O
Punctaj
Maxim Acordat
XVII.4 Există indicatoare care să semnalizeze locul de amplasare a truselor? O 15 15
XVII.5 Este accesibil locul de amplasare a truselor? O 15 15
XVII.6 Personalul de la locul de muncă cunoaşte modul de utilizare a truselor I 15 15
de prim ajutor?
XVII.7 Sunt elaborate instrucţiuni pentru acordarea primului ajutor? D 20 20
XVII.8 Personalul de la locul de muncă are cunoştinţele necesare acordării I 20 20
primului ajutor?
TOTAL 135 135 135

Unitatea: S.C. AGER SAFES.R.L. - ATELIER TÂMPLĂRIE


Obiectiv auditat: Tâmplar
Data: 03.09.2018

NIVELUL DE SECURITATE GENERAL


Cod fişă Denumire Punctaj Nivel de
Maxim Acordat securitate %
RISCURI GENERALE
I Iluminat 175 100 98 98
II Zgomot 295 260 257 98
III Vibraţii 175 140 140 100
IV Ambianţă termică 260 215 215 100
V Agenţi chimici 870 590 588 99
VI Agenţi cancerigeni şi mutageni 285
VII Agenţi biologici 365
VIII Ventilare industrială 495 345 345 100
IX Echipamente de muncă 590 310 304 98
X Amenajarea locului de muncă 160 110 108 98
XI Amenajarea spaţiilor de lucru 370 290 288 99
XII Incendii şi explozii 280 230 230 100
XIII Electrosecuritate 420 280 280 100
XIV Sarcinile de muncă 495 275 273 99
XV Circulaţie, riscuri orizontale şi verticale 295 35 35 100
XVI Protecţia colectivă şi individuală 215 215 213 99
XVII Organizarea primului ajutor 135 135 135 100
RISCURI SPECIFICE

TOTAL: Nivel de
securitate
general
3530 3509 99%

Fig.3 Nivelul de securitate general

Unitatea: S.C. AGER SAFES.R.L. - ATELIER TÂMPLĂRIE


Obiectiv auditat: Tâmplar
Data: 03.09.2018

RAPORT DE ACŢIUNI CORECTIVE/PREVENTIVE

33
Cod Descrierea neconformităţii Acţiuni corective/preventive Responsabilităţi Termen de
indicator realizare
I.12 Există corpuri de iluminare Se vor înlocui / completa Conducere 04.09.2018
lipsă, arse corpurile de iluminat Atelier
tâmplărie
II.20 Nivelul de zgomot măsurat Dotarea lucrătorilor cu Conducere 04.09.2018
depăşeşte limitele maxime antifoane Atelier
admise la anumite locuri de Instruirea lucrătorilor tâmplărie Cf. Tematica
muncă privind necesitatea Lucrător de instruire
utilizării EIP din dotare desemnat cu
securitatea
muncii
V.9 Nu toţi furnizorii acordă fişele Se vor selecta furnizorii Conducere 10.09.2018
lor de securitate la livrarea pentru achiziţia de produse Atelier
substanţelor şi produselor şi substanţe periculoase tâmplărie
periculoase
IX.7 Nu toate echipamentele Întocmirea unor Conducere 05.10.2018
tehnice au carte tehnică sau alt documente cu carácter Atelier
document similar tehnic pentru efectuarea tâmplărie
mentenanţei
echipamentelor tehnice
IX. 9 Nu toate echipamentele Completarea dotării Conducere 19.09.2018
tehnice sunt prevăzute cu echipamentelor tehnice cu Atelier
mijoace de protecţie adecvate mijoace de protecţie tâmplărie
adecvate
IX.12 Nu toate echipamentele Achiziţia unor utilaje noi Conducere 17.03.2018
tehnice respectă principiile care să respecte principiile Atelier
ergonomice de proiectare şi ergonomice de proiectare tâmplărie
utilizare şi utilizare
X.10 Există unele locuri de muncă Asigurarea posibilităţii Conducere Permanent
unde anumite operaţii în lucrătorilor de a se aşeza în Atelier
procesul muncii nu se pot timpul pauzelor de lucru tâmplărie
executa decât în poziţia în legale Lucrător Cf . contract
picioare Asigurarea supravegherii desemnat cu cu medicina
medicale a lucrătorilor cf. securitatea muncii
HG 355/ 2018 muncii

XI.2 S- a constatat că există cazuri Achiziţia de dispozitive Conducere 24.09.2018


în care se utilizează mijloace adecvate de control a Atelier
improvizate împotriva deplasării subansamblelor tâmplărie Cf. Tematica
deplasării necontrolate a cu suprafaţă cilindrică Lucrător de instruire
subansamblelor cu suprafaţă Instruirea lucrătorilor desemnat cu
cilindrică privind lucrul corect cu securitatea
subansamble cu suprafaţă muncii
cilindrică
XIV.4 Există locuri de muncă unde Asigurarea supravegherii Lucrător Cf . contract
nu se pot elimina complet medicale a lucrătorilor cf. desemnat cu cu medicina
operaţiile manuale de HG 355/ 2018 securitatea muncii
manipulare muncii

XVI.15 Nu la toate locurile de muncă Semnalizarea de securitate Lucrător Permanent


există sisteme speciale de folosind marcaje şi desemnat cu
34
separare între zonele cu riscuri indicatoare de securitate cf. securitatea
şi cele fără riscuri HG 971/ 2006 muncii

CONCLUZII

35
Data:
S.C. AGER SAFE S.R.L. RAPORT DE AUDIT DE 03/09/201
CONFORMITATE 8
Pagina:
Criterii de audit: Auditori:
1. Legea securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006 ing. Antoinette Panţiru
2. Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii
nr.319/2006
3. HG

36
Nivel de Nr. rapoarte de
ne
co
nf
Obiective auditate
or-
mi
tat
e
1. Operator calculator
Evaluare generală:

Auditul de securitate şi sănătate în muncă s-a desfăşurat în data de 03.09.2018.


Constatările auditului au fost stabilite pe baza:
 analizei documentaţiei puse la dispoziţie de către societate;
 interviurilor purtate cu conducerea Atelierului de tâmplărie şi cu lucratorii de la locurile
de muncă auditate;
 observaţiilor directe efectuate de către auditori.
Neconformităţile constatate şi consemnate în rapoartul de acţiuni corective/preventive întocmit
pot fi soluţionate, prin măsuri tehnice şi măsuri organizatorice.
Principalele neconformităţi identificate sunt:
 Există corpuri de iluminare lipsă, arse
 Nivelul de zgomot măsurat depăşeşte limitele maxime admise la anumite locuri de
muncă
 Nu toţi furnizorii acordă fişele lor de securitate la livrarea substanţelor şi produselor
periculoase
 Nu toate echipamentele tehnice au carte tehnică sau alt document similar
 Nu toate echipamentele tehnice sunt prevăzute cu mijoace de protecţie adecvate
 Nu toate echipamentele tehnice respectă principiile ergonomice de proiectare şi
utilizare
 Există unele locuri de muncă unde anumite operaţii în procesul muncii nu se pot
executa decât în poziţia în picioare
 S- a constatat că există cazuri în care se utilizează mijloace improvizate împotriva
deplasării necontrolate a subansamblelor cu suprafaţă cilindrică
 Există locuri de muncă unde nu se pot elmina complet operaţiile manuale de
manipulare
 Nu la toate locurile de muncă există sisteme speciale de separare între zonele cu
riscuri şi cele fără riscuri
Nivelele de securitate stabilite pentru fiecare din obiectivele auditate au valori cuprinse între 98
% şi 100 %, situându-se la un nivel de securitate foarte bun si excelent. Nivelul de securitate general
de 99 % - Excelent - E determinat reflectă un nivel de risc mic, respectiv o probabilitate redusă de
producere a unor accidente de muncă şi/sau îmbolnăviri profesionale.
Conducerea Atelierului de tâmplărie şi Lucratorul desemnat cu securitatea muncii vor urmări
realizarea acţiunilor corective propuse şi vor imbunatati permanent activitatea de securitate şi
sănătate în muncă.

37
PARTEA A II-A – EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE ŞI
ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ

1.METODA DE EVALUARE A RISCURILOR DE ACCIDENTARE ŞI


ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ

Relaţia risc - securitate; risc acceptabil

În terminologia de specialitate, securitatea omului în procesul de muncă este


considerată ca acea stare a sistemului de muncă în care este exclusă posibilitatea de accidentare
şi îmbolnăvire profesională.
În limbajul uzual, securitatea este definită ca faptul de a fi la adăpost de orice pericol,
iar riscul - posibilitatea de a ajunge într-o primejdie, pericol potenţial (Dicţionarul explicativ al
limbii române, editat sub egida Academiei României).
Dacă luăm în considerare sensurile uzuale ale acestor termeni, se poate defini
securitatea ca starea sistemului de muncă în care riscul de accidentare şi îmbolnăvire este zero.
Prin urmare, securitatea şi riscul sunt două noţiuni abstracte, contrare, care se exclud
reciproc.
În realitate, datorită trăsăturilor oricărui sistem de muncă, nu se pot atinge asemenea
stări cu caracter de absolut. Nu există sistem în care să fie exclus complet pericolul potenţial
de accidentare sau îmbolnăvire; apare întotdeauna un risc "rezidual", fie şi numai datorită
imprevizibilităţii acţiunii omului. Dacă nu se fac intervenţii corectoare pe parcurs, acest risc
rezidual creşte, pe măsură ce elementele sistemului de muncă se degradează prin "îmbătrânire"
În consecinţă, sistemele pot fi caracterizate prin "niveluri de securitate", respectiv
"niveluri de risc", ca indicatori cantitativi ai stărilor de securitate/risc. Definind securitatea ca o

1
funcţie de risc y = f(x), unde y  , se poate afirma că un sistem va fi cu atât mai sigur, cu cât
x
nivelul de risc va fi mai mic şi reciproc. Astfel, dacă riscul este zero, din relaţia dintre cele
două variabile rezultă că securitatea tinde către infinit, iar dacă riscul tinde către infinit,
securitatea tinde către zero:
1 1
y  ; y  0.
0 

38
În acest context, în practică trebuie admise o limită de risc minim, respectiv un nivel al
riscului diferit de zero, dar suficient de mic pentru a se considera că sistemul este sigur, ca şi o
limită de risc maxim, care să fie echivalentă cu un nivel atât de scăzut de securitate, încât să nu
mai fie permisă funcţionarea sistemului.

39
Riscul a fost definit în literatura de specialitate în domeniul securităţii muncii prin
probabilitatea cu care, într-un proces de muncă, intervine un accident sau o îmbolnăvire
profesională, cu o anumită frecvenţă şi gravitate a consecinţelor.
Într-adevăr, dacă admitem un anumit risc, putem să-l reprezentăm, în funcţie de
gravitatea şi probabilitatea de producere a consecinţelor, prin suprafaţa unui dreptunghi F 1,
dezvoltat pe verticală; rezultă că aceeaşi suprafaţă poate fi exprimată şi printr-un pătrat F 2 sau
printr-un dreptunghi F3 extins pe orizontală (fig. 2).
În toate cele trei cazuri riscul este la fel de mare. În consecinţă putem atribui unor
cupluri gravitate - probabilitate diferite acelaşi nivel de risc.
Dacă unim cele trei dreptunghiuri printr-o linie trasată prin vârfurile care nu sunt pe
axele de coordonate, obţinem o curbă cu alură de hiperbolă, care descrie legătura dintre cele
două variabile: gravitate - probabilitate. Pentru reprezentarea riscului funcţie de gravitate şi
probabilitate, standardul CEN - 812/85 defineşte o astfel de curbă drept "curbă de
acceptabilitate a riscului" (fig. 3).

3
F1

2
F2

1
F3

1 2 3 4 5 6 x
Fig. 2 Reprezentarea grafică a echivalenţei riscurilor
caracterizate prin cupluri diferite de gravitate - probabilitate

40
Gravitatea Y INACCEPTABIL

Riscul evenimentului A

Riscul evenimentului B

Curba C
C=XY

ACCEPTABIL

10-9 10-6 10-3


Probabilitatea X
Fig. 3 Curba de acceptabilitate a riscului

Această curbă permite diferenţierea între riscul acceptabil şi cel inacceptabil. Astfel,
riscul de producere a unui eveniment A, cu consecinţe grave, dar frecvenţă foarte mică, situat
sub curba de acceptabilitate, este considerat acceptabil, iar riscul evenimentului B, cu
consecinţe mai puţin grave, dar cu o probabilitate mai mare de apariţie, ale cărui coordonate se
situează deasupra curbei, este inacceptabil. De exemplu, în cazul unei centrale atomice se iau
astfel de măsuri încât riscul unui eveniment nuclear - fie el riscul evenimentului A - este
caracterizat printr-o gravitate extremă a consecinţelor, dar de o probabilitate de producere
extrem de mică. Din cauza frecvenţei foarte reduse de apariţie, activitatea este considerată
sigură şi riscul acceptat de societate. În schimb, dacă pentru riscul evenimentului B luăm ca
exemplu accidentul rutier din activitatea unui conducător auto, deşi acest tip de eveniment
provoacă consecinţe mai puţin grave decât un accident nuclear, probabilitatea de producere
este atât de mare (frecvenţă foarte ridicată), încât locul de muncă al şoferului este considerat
nesigur (risc inacceptabil).
Orice studiu de securitate are drept obiectiv stabilirea riscurilor acceptabile.
O asemenea tratare a riscului ridică două probleme:
- cum se stabilesc coordonatele riscului (cuplul gravitate - probabilitate);
- ce coordonate ale riscului se vor alege pentru a delimita zonele de acceptabilitate de
cele de inacceptabilitate.
Pentru a le rezolva, premisa de la care s-a pornit în elaborarea metodei de evaluare a
fost relaţia risc - factor de risc, decelată din modelul teoretic al genezei accidentelor de muncă
şi bolilor profesionale, descris în continuare.

41
DESCRIEREA METODEI

Scopul este determinarea cantitativă a nivelului de risc / securitate pentru un loc de muncă ,
sector, secţie sau întreprindere, pe baza analizei sistemice şi evaluării riscurilor de accidentare
şi îmbolnăvire profesională.
Aplicarea metodei se finalizează cu Fişa de evaluare a locului de muncă, care cuprinde
nivelulde risc global pe loc de muncă , document centalizator care este baza fundamentării
„Planul de prevenire şi protecţie” pentru locul de muncă,sector, secţie sau întreprindere
analizată.
Principiul metodei este identificarea tuturor factorilor de risc al locului de muncă analizat,
pe baza unor liste de control prestabilite şi cuantificarea dimensiunii riscului pe baza
combinaţiei dintre gravitatea şi consecinţa maxim previzibilă. Nivelul de securitate pentru un
loc de muncă este invers proporţional cu nivelul de risc.
Etapele metodei:
 Definirea locului de muncă analizat
 Identificarea factorilor de risc din sistem
 Evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională
 Ierarhizarea riscurilor şi stabilirea priorităţilor de prevenire
 Propunerea măsurilor de prevenire
Instrumente de lucru utilizate:
Etapele necesare pentru evaluarea securităţii muncii într-un sistem, descrise anterior, se
realizează utilizând următoarele instrumente de lucru:
- Lista de identificare a factorilor de risc;
- Lista de consecinţe posibile ale acţiunii factorilor de risc asupra organismului uman;
- Scala de cotare a gravităţii şi probabilităţii consecinţelor;
- Grila de evaluare a riscurilor;
- Scala de încadrare a nivelurilor de risc, respectiv a nivelurilor de securitate;
- Fişa locului de muncă - document centralizator;
- Fişa de măsuri propuse.
Conţinutul şi structura acestor instrumente sunt prezentate în continuare.

 Lista de identificare a factorilor de risc (ANEXA 1) este un formular care cuprinde,


într-o formă uşor identificabilă şi comprimată, principalele categorii de factori de risc de

42
accidentare şi îmbolnăvire profesională, grupate după criteriul elementului generator din cadrul
sistemului de muncă (executant, sarcină de muncă, mijloace de producţie şi mediu de muncă).
 Lista de consecinţe posibile ale acţiunii factorilor de risc asupra organismului
uman (ANEXA 2) este un instrument ajutător în aplicarea scalei de cotare a gravităţii
consecinţelor. Ea cuprinde categoriile de leziuni şi vătămări ale integrităţii şi sănătăţii
organismului uman, localizarea posibilă a consecinţelor în raport cu structura
anatomofuncţională a orgaganismului şi gravitatea minimă - maximă generică a consecinţei.
 Scala de cotare a gravităţii şi probabilităţii consecinţelor acţiunii factorilor de
risc asupra organismului uman (ANEXA 3) este o grilă de clasificare a consecinţelor în clase
de gravitate şi clase de probabilitate a producerii lor.
Partea din grilă referitoare la gravitatea consecinţelor se bazează pe criteriile medicale
de diagnostic clinic, funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă elaborate de Ministerul
Sănătăţii şi Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale.
În ceea ce priveşte clasele de probabilitate, în urma experimentărilor s-a optat în forma
finală a metodei pentru adaptarea standardului Uniunii Europene, astfel încât în locul
intervalelor precizate de acesta s-au luat în considerare următoarele:
- clasa 1 de probabilitate: frecvenţa evenimentului peste 10 ani;
- clasa 2: frecvenţă de producere - o dată la 5 10 ani;
- clasa 3: o dată la 2 5 ani;
- clasa 4: o dată la 1 2 ani;
- clasa 5: o dată la 1 an  1 lună;
- clasa 6: o dată la mai puţin de o lună.
 Grila de evaluare a riscurilor (ANEXA 4) este un tabel a cărui linii sunt liniile
claselor de gravitate din grafic, iar coloanele - coloanele claselor de probabilitate. Fiecare
căsuţă corespunde câte unui punct din grafic, de coordonatele g,p. Culorile diferite marchează
secţiunile obţinute în grafic prin trasarea curbelor de nivel.
Cu ajutorul grilei se realizează exprimarea efectivă a riscurilor existente în sistemul
analizat, sub forma cuplului gravitate - frecvenţă de apariţie.
 Scala de încadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii (ANEXA 5),
construită pe baza grilei de evaluare a riscurilor, este un instrument utilizat în aprecierea
nivelului riscului previzionat, respectiv a nivelului de securitate.
Scala cuprinde în fapt cele 7 zone din matricea M g,p, transformate în niveluri,
numerotate de la 1 la 7 pentru nivelul de risc, şi de la 7 la 1 pentru nivelul de securitate; în zona
centrală a formularului sunt prezentate explicit elementele din submatricele delimitate, precum

43
şi elementele singulare corespunzătoare fiecărui nivel de risc, respectiv toate cuplurile gravitate
- probabilitate aferente nivelurilor de risc.

 Fişa de evaluare a locului de muncă (ANEXA 6) este documentul centralizator al


tuturor operaţiilor de identificare şi evaluare a riscurilor de accidentare şi/sau îmbolnăvire
profesională.
Ca urmare, acest formular cuprinde:
- date de identificare a locului de muncă: unitatea, secţia (atelierul), locul de muncă;
- date de identificare a evaluatorului: nume, prenume, funcţie;
- componentele generice ale sistemului de muncă;
- nominalizarea factorilor de risc identificaţi;
- explicitarea formelor concrete de manifestare a factorilor de risc identificaţi
(descriere, parametri şi caracteristici funcţionale);
- consecinţa maximă previzibilă a acţiunii factorilor de risc;
- clasa de gravitate şi probabilitate previzionată;
- nivelul de risc.
 Fişa de măsuri propuse (ANEXA 7) este un formular pentru centralizarea mă-
surilor de prevenire necesare de aplicat, rezultate din evaluarea locului de muncă sub aspectul
securităţii muncii.

APLICAREA METODEI

1. Procedura de lucru

Constituirea echipei de analiză şi evaluare


Primul pas în aplicarea metodei îl reprezintă constituirea echipei de analiză şi evaluare.
Aceasta va cuprinde specialişti în domeniul securităţii muncii şi tehnologi, buni cunoscători ai
proceselor de muncă analizate.
Înainte de începerea activităţii, membrii echipei trebuie să cunoască în detaliu metoda
de evaluare, instrumentele utilizate şi procedurile concrete de lucru. De asemenea, este

44
necesară o minimă documentare prealabilă asupra locurilor de muncă şi proceselor tehnologice
care urmează să fie analizate şi evaluate.
După constituirea echipei de analiză şi evaluare, respectiv după însuşirea metodei, se
trece la parcurgerea etapelor propriu-zise.
Descrierea sistemului de analizat
În această etapă se efectuează o analiză detaliată a locului de muncă, urmărind:
- identificarea şi descrierea componentelor sistemului şi modului său de funcţionare: scopul
sistemului, descrierea procesului tehnologic, a operaţiilor de muncă, maşinile şi utilajele
folosite - parametri şi caracteristici funcţionale, unelte etc.;
-precizarea în mod expres a sarcinii de muncă ce-i revine executantului în sistem (pe
baza fişei postului, a ordinelor şi deciziilor scrise, a dispoziţiilor verbale date în mod
curent etc.);
- descrierea condiţiilor de mediu existente;
- precizarea cerinţelor de securitate pentru fiecare componentă a sistemului, pe baza
normelor şi standardelor de securitate a muncii, precum şi a altor acte normative incidente.
Informaţiile necesare pentru această etapă se preiau din documentele întreprinderii (fişa
tehnologică, cărţile tehnice ale maşinilor şi utilajelor, fişa postului pentru executant, caiete de
sarcini, buletine de analiză a factorilor de mediu, norme, standarde şi instrucţiuni de securitate
a muncii).
O sursă complementară de informaţii pentru definirea sistemului o constituie discuţiile cu
lucrătorii de la locul de muncă analizat.
Identificarea factorilor de risc din sistem
În această etapă, esenţială pentru calitatea analizei, se stabileşte pentru fiecare
componentă a sistemului de muncă evaluat (respectiv loc de muncă), în baza listei prestabilite
(ANEXA 1) ce disfuncţii poate prezenta, în toate situaţiile previzibile şi probabile de
funcţionare.
Pentru identificarea tuturor riscurilor posibile este deci necesară simularea funcţionării
sistemului şi deducerea respectivelor abateri. Aceasta se poate face fie printr-o analiză verbală
cu tehnologul, în cazul unor locuri de muncă relativ puţin periculoase, în care disfuncţiile
accidentogene (sau generatoare de îmbolnăviri) sunt cvasievidente, fie prin aplicarea metodei
arborelui de evenimente.
De asemenea, simularea se poate realiza concret, pe un model experimental sau prin
procesare pe computer.
Indiferent de soluţia adoptată, metodele de lucru sunt observarea directă şi deducţia
logică.

45
În cazul factorilor de risc obiectivi (generaţi de mijloacele de producţie sau mediul de
muncă), identificarea lor este relativ uşoară, cunoscându-se parametrii şi caracteristicile
funcţionale ale maşinilor, utilajelor, instalaţiilor, proprietăţile fizico-chimice ale materiilor şi
materialelor utilizate, sau buletinele de analiză a condiţiilor de mediu.
Referitor la executant, operaţia este mult mai dificilă şi implică un grad ridicat de ne-
determinare. Pe cât posibil, se analizează toate erorile previzibile şi probabile ale acestuia în
raport cu sarcina de muncă atribuită, sub forma omisiunilor şi acţiunilor sale greşite, şi
impactul lor asupra propriei sale securităţi şi asupra celorlalte elemente ale sistemului.
Identificarea factorilor de risc dependenţi de sarcina de muncă se realizează, pe de o
parte, prin analiza conformităţii dintre conţinutul său şi capacitatea de muncă a executantului
căruia îi este atribuită, iar pe de altă parte, prin precizarea eventualelor operaţii, reguli de
muncă, procedee de lucru greşite.
Factorii de risc identificaţi se înscriu în Fişa de evaluare a locului de muncă (ANEXA 6),
unde se mai specifică, în aceeaşi etapă, şi forma lor concretă de manifestare: descrierea
acestora şi dimensiunea parametrilor prin care se apreciază respectivul factor (de exemplu,
rezistenţa la apăsare, forfecare, greutate şi dimensiuni, etc.).

Evaluarea riscurilor
Pentru determinarea consecinţelor posibile ale acţiunii factorilor de risc se utilizează
lista din ANEXA 2. Gravitatea consecinţei astfel stabilite se apreciază pe baza grilei din
ANEXA 3. Informaţii importante pentru aprecierea cât mai exactă a gravităţii consecinţelor
posibile se obţin din statisticile accidentelor de muncă şi bolilor profesionale produse la locul
de muncă respectiv sau la locuri de muncă similare.
Pentru determinarea frecvenţei consecinţelor posibile se foloseşte scala din ANEXA 3.
Încadrarea în clasele de probabilitate se face după ce se stabilesc, pe bază statistică sau de
calcul, intervalele la care se pot produce evenimentele (zilnic, săptămânal, lunar, anual etc.).
Intervalele respective se transformă ulterior în probabilităţi exprimate prin număr de
evenimente posibile pe an.
Rezultatul obţinut în urma procedurilor anterioare se identifică în Grila de evaluare a
riscurilor (ANEXA 4) şi se înscrie în Fişa locului de muncă (ANEXA 6). Cu ajutorul scalei
de încadrare a nivelurilor de risc/securitate se determină apoi aceste niveluri pentru fiecare
factor de risc în parte. Se obţine astfel o ierarhizare a dimensiunii riscurilor la locul de muncă,
ceea ce dă posibilitatea stabilirii unei priorităţi a măsurilor de prevenire şi protecţie, funcţie de
factorul de risc cu nivelul cel mai mare de risc.
Nivelul de risc global (Nr) pe locul de muncă se calculează ca o medie ponderată a
nivelurilor de risc stabilite pentru factorii de risc identificaţi.

46
Pentru ca rezultatul obţinut să reflecte cât mai exact posibil realitatea, se utilizează ca element
de ponderare rangul factorului de risc, care este egal cu nivelul de risc.
În acest mod, factorul cu cel mai mare nivel de risc va avea şi rangul cel mai mare. Se
elimină astfel posibilitatea ca efectul de compensare între extreme, pe care-l implică orice
medie statistică, să mascheze prezenţa factorului cu nivel maxim de risc.
Formula de calcul al nivelului de risc global este următoarea:
n

r R
i=1
i i
Nr = n , în care:
r i=1
i

Nr = nivelul de risc global pe loc de muncă;


ri = rangul factorului de risc "i";
Ri = nivelul de risc pentru factorul de risc "i";
n = numărul factorilor de risc identificaţi la locul de muncă.
Nivelul de securitate (Ns) pe loc de muncă se identifică pe Scala de încadrare a nivelurilor de
risc/securitate, construită pe principiul invers proporţionalităţii nivelurilor de risc şi securitate.
Atât nivelul de risc global, cât şi nivelul de securitate se înscriu în Fişa locului de
muncă (ANEXA 6).
În cazul evaluării unor macrosisteme (sector, secţie, întreprindere), se calculează media
ponderată a nivelurilor medii de securitate determinate pentru fiecare loc de muncă analizat din
componenţa macrosistemului (locurile de muncă analoge se consideră ca un singur loc de
muncă), pentru a se obţine nivelul global de securitate a muncii Ng pentru
atelierul/secţia/sectorul sau întreprinderea investigată :
n

r
p=1
p  N sp
Ng  n ,
r p 1
p

unde:
rp = rangul locului de muncă "p" (egal ca valoare cu nivelul de securitate al locului);
n = numărul de locuri de muncă analizate;
Nsp = nivelul mediu de securitate a muncii pentru locul de muncă "p".

Stabilirea măsurilor de prevenire


Pentru stabilirea măsurilor necesare îmbunătăţirii nivelului de securitate a sistemului de
muncă analizat se impune luarea în considerare a ierarhiei riscurilor evaluate, conform Scalei
de încadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii în ordinea:

47
7 - 1 dacă se operează cu nivelurile de risc;
1 - 7 dacă se operează cu nivelurile de securitate.
De asemenea, se ţine seama de ordinea ierarhică generică a măsurilor de prevenire,
respectiv:
- măsuri de prevenire intrinsecă;
- măsuri de protecţie colectivă;
- măsuri de protecţie individuală.
Măsurile propuse se înscriu în formularul Fişă de măsuri de prevenire propuse
(ANEXA 7).
Aplicarea metodei se încheie cu redactarea raportului analizei. Acesta este un
instrument neformalizat, care trebuie să conţină, clar şi succint, următoarele:
- modul de desfăşurare a analizei;
- persoanele implicate;
- rezultatele evaluării, respectiv fişele locurilor de muncă cu nivelurile de risc;
- fişele de măsuri de prevenire.

2. Condiţii de aplicare

Pentru ca aplicarea metodei să conducă la cele mai relevante rezultate, prima condiţie este ca
sistemul ce urmează să fie analizat să fie un loc de muncă, bine definit sub aspectul scopului şi
elementelor sale. În acest mod se limitează numărul şi tipul de interrelaţionări potenţiale ce
urmează să fie investigate, şi implicit factorii de risc de luat în considerare.
O altă condiţie deosebit de importantă este existenţa unei echipe de evaluare,
complexă şi multidisciplinară, care să includă specialişti în securitatea muncii, proiectanţi,
tehnologi, ergonomi, medici specialişti în medicina muncii etc., corespunzător naturii variate a
elementelor sistemelor de muncă, dar şi a factorilor de risc. Conducătorul echipei trebuie să fie
specialistul în securitatea muncii, al cărui rol principal va fi de armonizare a punctelor de
vedere ale celorlalţi evaluatori, în sensul subordonării şi integrării criteriilor folosite de fiecare
dintre ei scopului urmărit prin analiză: evaluarea securităţii muncii.
Un avantaj al metodei propuse este faptul că aplicarea sa nu este limitată de condiţia
existenţei fizice a sistemului de evaluat. Ea poate fi utilizată în toate etapele legate de viaţa
unui sistem de muncă sau a unui element al acestuia: concepţia şi proiectarea, realizarea fizică,
constituirea şi intrarea în funcţiune, desfăşurarea procesului de muncă.
Deoarece formele concrete de manifestare a factorilor de risc, chiar şi pentru un sistem
relativ simplu, sunt multiple, procedura de lucru în cadrul acestei metode este relativ
laborioasă. Aplicarea ei şi gestionarea riscurilor la locurile de muncă pe baza rezultatelor

48
obţinute necesită personal specializat; de asemenea, se recomandă utilizarea tehnicii de calcul
automate.
Informatizarea este posibilă datorită anumitor caracteristici ale metodei, respectiv:
- procedura de lucru etapizată;
- existenţa unui algoritm de calcul al nivelului de risc;
- tipul de legături dintre variabilele luate în considerare la determinarea nivelului de
risc.
Tehnica automată de calcul poate fi aplicată atât la evaluarea propriu-zisă a riscurilor,
cât şi la gestiunea computerizată a acestora în cadrul unităţii.
a) În timpul evaluării propriu-zise, utilizarea computerului este recomandabilă în două
modalităţi:
- constituirea unor bănci de date privind durata de viaţă a echipamentelor tehnice,
timpul de funcţionare, numărul de persoane expuse, timpul de expunere, respectiv statistica
accidentelor de muncă şi bolilor profesionale produse şi utilizarea lor pentru a determina cu
mai mare acurateţe clasele de probabilitate;
- calculul automat al nivelurilor de risc parţiale şi al nivelului de risc global pe loc de
muncă, sector de activitate, întreprindere.
b) Gestiunea computerizată a riscurilor presupune realizarea unor bănci de date
complete şi actualizabile permanent, cuprinzând datele din fişele de risc şi de măsuri pentru
toate locurile de muncă evaluate din unitate. În acest mod, în fiecare moment se poate cunoaşte
şi corecta conform ultimei evaluări situaţia exactă a riscurilor existente, a dimensiunii
acestora (nivelurile de risc), a măsurilor care trebuie luate, a celor care s-au luat, a
răspunderilor şi competenţelor pentru respectivele măsuri.

49
ANEXA 1

L I S TA D E I D E N T I F I C A R E A FA C TO R I L O R D E R I S C

A. EXECUTANT

1. ACŢIUNI GREŞITE
1.1. Executare defectuoasă de operaţii
- comenzi
- manevre
- poziţionări
- fixări
- asamblări
- reglaje
- utilizare greşită a mijloacelor de protecţie etc.
1.2. Nesincronizări de operaţii
- întârzieri
- devansări
1.3. Efectuare de operaţii neprevăzute prin sarcina de muncă
- pornirea echipamentelor tehnice
- întreruperea funcţionării echipamentelor tehnice
- alimentarea sau oprirea alimentării cu energie (curent electric, fluide
energetice etc.)
- deplasări, staţionări în zone periculoase
- deplasări cu pericol de cădere:
 de la acelaşi nivel: - prin dezechilibrare
- alunecare
- împiedicare
 de la înălţime: - prin păşire în gol
- prin dezechilibrare
- prin alunecare
1.4. Comunicări accidentogene
2. OMISIUNI
2.1. Omiterea unor operaţii
2.2. Neutilizarea mijloacelor de protecţie

B. SARCINA DE MUNCĂ

1. CONŢINUT NECORESPUNZĂTOR AL SARCINII DE MUNCĂ ÎN RAPORT


CU CERINŢELE DE SECURITATE
1.1. Operaţii, reguli, procedee greşite
1.2. Absenţa unor operaţii
1.3. Metode de muncă necorespunzătoare (succesiune greşită a operaţiilor)
2. SARCINA SUB/SUPRADIMENSIONATĂ ÎN RAPORT CU CAPACITATEA
EXECUTANTULUI
2.1. Solicitare fizică:
- efort static
- poziţii de lucru forţate sau vicioase

ANEXA 1 - continuare
50
- efort dinamic
2.2. Solicitare psihică:
- ritm de muncă mare
- decizii dificile în timp scurt
- operaţii repetitive de ciclu scurt sau extrem de complex etc.
- monotonia muncii

C. MIJLOACE DE PRODUCŢIE

1. FACTORI DE RISC MECANIC


1.1. Mişcări periculoase
1.1.1. Mişcări funcţionale ale echipamentelor tehnice:
- organe de maşini în mişcare
- curgeri de fluide
- deplasări ale mijloacelor de transport etc.
1.1.2. Autodeclanşări sau autoblocări contraindicate ale mişcărilor
funcţionale ale echipamentelor tehnice sau ale fluidelor
1.1.3. Deplasări sub efectul gravitaţiei:
- alunecare
- rostogolire
- rulare pe roţi
- răsturnare
- cădere liberă
- scurgere liberă
- deversare
- surpare, prăbuşire
- scufundare
1.1.4. Deplasări sub efectul propulsiei:
- proiectare de corpuri sau particule
- deviere de la traiectoria normală
- balans
- recul
- şocuri excesive
- jet, erupţie
1.2. Suprafeţe sau contururi periculoase:
- înţepătoare
- tăioase
- alunecoase
- abrazive
- adezive
1.3. Recipiente sub presiune
1.4. Vibraţii excesive ale echipamentelor tehnice
2. FACTORI DE RISC TERMIC
2.1. Temperatura ridicată a obiectelor sau suprafeţelor
2.2. Temperatura coborâtă a obiectelor sau suprafeţelor
2.3. Flăcări, flame

51
ANEXA 1 - continuare

3. FACTORI DE RISC ELECTRIC


3.1. Curentul electric:
- atingere directă
- atingere indirectă
- tensiune de pas
4. FACTORI DE RISC CHIMIC
4.1. Substanţe toxice
4.2. Substanţe caustice
4.3. Substanţe inflamabile
4.4. Substanţe explozive
4.5. Substanţe cancerigene
5. FACTORI DE RISC BIOLOGIC
5.1. Culturi sau preparate cu microorganisme:
- bacterii
- virusuri
- richeţi
- spirochete
- ciuperci
- protozoare
5.2. Plante periculoase (exemplu: ciuperci otrăvitoare)
5.3. Animale periculoase (exemplu: şerpi veninoşi)

D. MEDIU DE MUNCĂ

1. FACTORI DE RISC FIZIC


1.1. Temperatura aerului:
- ridicată
- scăzută
1.2. Umiditatea aerului:
- ridicată
- scăzută
1.3. Curenţi de aer
1.4. Presiunea aerului:
- ridicată
- scăzută
1.5. Aeroionizarea aerului
1.6. Suprapresiune în adâncimea apelor
1.7. Zgomot
1.8. Ultrasunete
1.9. Vibraţii
1.10 Iluminat:
- nivel de iluminare scăzut
- strălucire
- pâlpâire

52
ANEXA 1 - continuare

1.11. Radiaţii
1.11.1. Electromagnetice:
- infraroşii
- ultraviolete
- microunde
- de frecvenţă înaltă
- de frecvenţă medie
- de frecvenţă joasă
- laser
1.11.2. Ionizante:
- alfa
- beta
- gamma
1.12. Potenţial electrostatic
1.13. Calamităţi naturale (trăsnet, inundaţie, vânt, grindină, viscol, alunecări,
surpări, prăbuşiri de teren sau copaci, avalanşe, seisme etc.)
1.14. Pulberi pneumoconiogene
2. FACTORI DE RISC CHIMIC
2.1. Gaze, vapori, aerosoli toxici sau caustici
2.2. Pulberi în suspensie în aer, gaze sau vapori inflamabili sau explozivi
3. FACTORI DE RISC BIOLOGIC
3.1. Microorganisme în suspensie în aer:
- bacterii
- virusuri
- richeţi
- spirochete
- ciuperci
- protozoare etc.
4. CARACTERUL SPECIAL AL MEDIULUI
- subteran
- acvatic
- subacvatic
- mlăştinos
- aerian
- cosmic etc.

53
ANEXA 2
L I S TA D E C O N S E C I N Ţ E P O S I B I L E
ALE ACŢIUNII FACTORILOR DE RISC ASUPRA ORGANISMULUI UMAN
(leziuni şi vătămări ale integrităţii şi sănătăţii organismului uman)

Nr. CONSECINŢE LOCALIZAREA CONSECINŢELOR


crt. POSIBILE Cu- Cu- Ab- Te- Apa- Apa- Apa- Apa- Sistem osteoarticular Sis- Organe de simţ Sis- Multi-
tie tie do- gu- rat rat rat rat Co- Membru superior Membru tem Ochi Nas Ureche tem plă
inferior
cra- tora- men ment respi- car- di- re- loana mus- ner-
nia- cică rator dio- ges- na verte- Braţ Palmă Coap- Pi- cular In- Ex- vos
brală Antebraţ Degete să cior
nă vas tiv l ter- ter-
Gam-
-cu- bă nă nă
lar D S D S
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23
1. Plagă - tăietură x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
- înţepătură x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
2. Contuzie x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
3. Entorsă - - - - - - - - - x x x x x x - - - - - - -
4. Strivire x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
5. Fractură x x - - - - - - x x x x x x x - - x - - - x
6. Arsură - termică x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
- chimică x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
7. Amputaţie - - - - - - - - - x x x x x x x - - - - - x
8. Leziuni ale organelor in- - - x - x x x x - - - - - - - - - - x - x x
terne
9. Electrocutare - - - x x x - - - - - - - - - - - - - - - x
10. Asfixie - - - - x x - - - - - - - - - - - - - - - -
11. Intoxicaţie - acută - - - x x x x x - - - - - - - - - - - - x x
- cronică - - - x x x x x - - - - - - - - - - - - x x
12. Dermatoză - - - x - - - - - - - - - - - - - - - - - -
13. Pneumoconioză - - - - x x - - - - - - - - - - - - - - - -
14. Îmbolnăviri respiratorii - - - - x x - - - - - - - - - - - - - - - -
cronice provocate de pul-

54
ANEXA 2 - continuare

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23
beri organice şi substanţe
toxice iritante (emfizem
pulmonar, bronşită etc.)
15. Astm bronşic, rinită vaso- - - - - x x - - - - - - - - - - - - - - - -
motorie
16. Boli prin expunere la - - - x x x - - - - - - - - - - - - - - - x
tem-peraturi înalte sau
scăzute (şoc, colaps
caloric, dege-rături)
17. Hipoacuzie, surditate de - - - - - - - - - - - - - - - - - - x - - -
percepţie
18. Cecitate - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -
19. Tumori maligne, cancer x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
profesional
20. Artroze cronice, periartri- - - - - - - - - x x x x x x x - - - - - - x
te, stiloidite, osteocondili-
te, bursite, epicondilite,
discopatii
21. Boala de vibraţii - - - - - x - - - - - - - - - - - - x - x -
22. Tromboflebită - - - - - - - - - x x x x x x - - - - - - x
23. Laringite cronice, nodulii - - - - x - - - - - - - - - - - - - - - - -
cântăreţilor
24. Astenopatie acomodativă, - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -
agravarea miopiei
existen-te
25. Cataracta - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -
26. Conjuctivite şi keratocon- - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -
junctivite
27. Electrooftalmie - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -
28. Boala de iradiere x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x

55
ANEXA 2 - continuare

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23
29. Îmbolnăviri datorate com- - - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - -
presiunilor şi decompresi-
unilor
30. Boli infecţioase şi parazi- x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
tare
31. Nevroze de coordonare - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - x -
32. Sindrom cerebroastenic şi - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - x -
tulburări de termoreglare
(datorită undelor electro-
magnetice de înaltă frec-
venţă)
33. Afecţiuni psihice - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - x -
34. Alte consecinţe

Sursa: Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale

56
ANEXA 3

S C A L A D E C O TA R E A G R AV I T Ă Ţ I I Ş I P R O B A B I L I T Ă Ţ I I
CONSECINŢELOR ACŢIUNII FACTORILOR DE RISC
ASUPRA ORGANISMULUI UMAN

CLASE DE GRAVITATEA CONSECINŢELOR


GRAVITATE
CONSECINŢE

1 NEGLIJABILE  consecinţe minore reversibile cu incapacitate de muncă previzi-


bilă până la 3 zile calendaristice (vindecare fără tratament)
2 MICI  consecinţe reversibile cu o incapacitate de muncă previzibilă de
3 - 45 zile care necesită tratament medical
3 MEDII  consecinţe reversibile cu o incapacitate de muncă previzibilă în-
tre 45 - 180 zile care necesită tratament medical şi prin spitali-
zare
4 MARI  consecinţe ireversibile cu o diminuare a capacităţii de muncă de
maxim 50 % (invaliditate de gradul III)
5 GRAVE  consecinţe ireversibile cu pierdere între 50 - 100 % a capacităţii
de muncă, dar cu posibilitate de autoservire (invaliditate de gra-
dul II)
6 FOARTE GRAVE  consecinţe ireversibile cu pierderea totală a capacităţii de mun-
că şi a capacităţii de autoservire (invaliditate de gradul I)
7 MAXIME  deces
CLASE DE PROBABILITATEA CONSECINŢELOR
PROBABILITATE
EVENIMENTE

1 EXTREM DE Probabilitate de producere a consecinţelor extrem de mică


RARE P < 10-1/an
2 FOARTE RARE Probabilitate de producere a consecinţelor foarte mică
10-1 < P < 5-1/an
3 RARE Probabilitate de producere a consecinţelor mică
5-1 < P < 2-1/an
4 PUŢIN Probabilitate de producere a consecinţelor medie
FRECVENTE 2-1 < P < 1-1/an
5 FRECVENTE Probabilitate de producere a consecinţelor mare
1-1/an < P < 1-1/lună
6 FOARTE Probabilitate de producere a consecinţelor foarte mare
FRECVENTE P > 1-1/lună
Sursa pentru partea a 2-a scalei(clasele de probabilitate): adaptare după CEI-812/1985

57
ANEXA 4
G R I LA D E E V A L U A R E A R I S C U R I L O R
C O M B I N A Ţ I E Î N T R E G R AV I TAT E A C O N S E C I N Ţ E L O R Ş I
P R O B A B I L I TAT E A P R O D U C E R I I L O R

CLASE DE PROBABILITATE
1 2 3 4 5 6
EX- FOAR- RAR PUŢIN FREC- FOAR-
TREM TE FREC- VENT TE
DE RAR VENT FREC-
RAR VENT
CLASE DE P>10-1/an P > 10-1/an P > 5-1/an P > 2-1/ an P > 1-1/an P > 1-1/ lună
P < 5-1/an P < 2-1/ an P < 1-1/an P < 1-1/lună
GRAVITATE
CONSECINŢE

7 MAXIME DECES (7,1) (7,2) (7,3) (7,4) (7,5) (7,6)

6 FOARTE INVALIDI- (6,1) (6,2) (6,3) (6,4) (6,5) (6,6)


GRAVE TATE GR. I

5 GRAVE INVALIDI- (5,1) (5,2) (5,3) (5,4) (5,5) (5,6)


TATE GR. II

4 MARI INVALIDI- (4,1) (4,2) (4,3) (4,4) (4,5) (4,6)


TATE GR. III

3 MEDII ITM 45 - 180 ZILE (3,1) (3,2) (3,3) (3,4) (3,5) (3,6)

2 MICI ITM 3 - 45 ZILE (2,1) (2,2) (2,3) (2,4) (2,5) (2,6)

(1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6)


1 NEGLIJABILE

58
ANEXA 5

S C A L A D E Î N C A D R A R E A N I V E L U R I L O R D E R I S C / S E C U R I TAT E

NIVEL DE RISC CUPLUL GRAVITATE - PROBABILITATE NIVEL DE SECURITATE

1 MINIM (1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6) (2,1) 7 MAXIM

2 FOARTE MIC (2,2) (2,3) (2,4) (3,1) (3,2) (4,1) 6 FOARTE MARE

3 MIC (2,5) (2,6) (3,3) (3,4) (4,2) (5,1) (6,1) (7,1) 5 MARE

4 MEDIU (3,5) (3,6) (4,3) (4,4) (5,2) (5,3) (6,2) (7,2) 4 MEDIU

5 MARE (4,5) (4,6) (5,4) (5,5) (6,3) (7,3) 3 MIC

6 FOARTE MARE (5,6) (6,4) (6,5) (7,4) 2 FOARTE MIC

7 MAXIM (6,6) (7,5) (7,6) 1 MINIM

59
NEXA 6

UNITATEA: ............................ F I Ş A D E E VA L U A R E A NUMĂR PERSOANE EXPUSE: ..........


DURATA EXPUNERII: ........................
LOCULUI DE MUNCĂ
SECŢIA: ..................................

LOCUL DE MUNCĂ: ECHIPA DE


EVALUARE ........................................................................................
COMPONENTA FACTORI DE FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE CON- CLA- CLA- NIVEL
SISTEMULUI RISC A FACTORILOR DE RISC SECIN- SA DE SA DE DE
DE MUNCĂ IDENTIFICAŢI (descriere, parametri) ŢA GRA- PRO- RISC
MAXI- VITA- BABI-
MĂ TE LITA-
PREVI- TE
ZIBILĂ
0 1 2 3 4 5 6

60
ANEXA 7
FIŞA DE MĂSURI PROPUSE

Nr. LOC DE MUNCĂ/ NIVEL MĂSURA PROPUSĂ


crt. FACTOR DE RISC DE
RISC
Nominalizarea măsurii Competenţe/răspunderi Termene

61
ANEXA 8
ORDINEA IERARHICĂ
A MĂSURILOR DE PREVENIRE

MĂSURI PRIMARE (măsuri de ordinul întâi)


ELIMINAREA RISCURILOR
RISC OM
MĂSURILE TREBUIE SĂ ACŢIONEZE DIRECT ASUPRA
SURSEI DE FACTORI DE RISC (PREVENIRE INTRINSECĂ)

MĂSURI SECUNDARE (măsuri de ordinul doi)


IZOLAREA RISCURILOR
RISC OM FACTORII DE RISC PERSISTĂ, DAR PRIN MĂSURI DE
PROTECŢIE COLECTIVĂ SE EVITĂ SAU DIMINUEAZĂ
ACŢIUNEA LOR ASUPRA OMULUI

MĂSURI TERŢIARE (măsuri de ordinul trei)


EVITAREA RISCURILOR
RISC OM INTERACŢIUNEA DINTRE FACTORII DE RISC ŞI OM SE
EVITĂ PRIN MĂSURI ORGANIZATORICE ŞI
REGLEMENTĂRI PRIVIND COMPORTAMENTUL

MĂSURI CUATERNARE (măsuri de ordinul patru)


IZOLAREA OMULUI
RISC OM LIMITAREA ACŢIUNII FACTORILOR DE RISC SE FACE
PRIN PROTECŢIE INDIVIDUALĂ

62
2.DEFINIREA SISTEMULUI DE ANALIZAT

PROCESUL DE MUNCĂ

Scopul procesului de muncă a unui tâmplar este: execuţia de elemente decorative din
lemn şi mic mobilier, utilizând sculele electice şi echipamentele de muncă din dotare, în limitele
de competenţă.

ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCĂ LA


ATELIERUL TÂMPLĂRIE SUNT:

EXECUTANT

ANGAJAŢI:
 inginer
 tâmplar – 9 persoane

CERINŢE DE CALIFIARE ŞI COMPETENŢĂ:


 Inginer:
- studii superioare de specialitate industrializare lemn
- vechime cel puţin 2 ani
- capacitate de analiză , sinteză, planificare şi control

 Tâmplar :
- calificare în profesia de tâmplar
- vechime cel puţin 5 ani

MIJLOACE DE PRODUCŢIE

 maşină de aplicat canturi şi dispozitive de frezat canturi


 maşină normală de frezat
 circular cu masă mobilă şi cu pânză încliabilă
 maşină fixă de gărit
 maşină de debitat fierăstrău panglică DeWalt
 maşină universală de tâmplărie
 circular cu masă fixă
 instalaţie de exhaustare

Scule electrice:
 bormaşini BOSCH
 ciocan rotopercutor BOSCH
 fierăstrău pendular BOSCH
 fierăstrău pendular HILTI
 rindea electrică BOSCH
 şlefuitor cu vibraţii BOSCH
 maşină suflantă cu aer cald GHG 600CE BOSCH
 şlefuitor cu bandă BOSCH
 circular de tăiat unghiular MAKITA
 circular portabil BOSCH
63
 maşină de frezat portsbilă BOSCH
 dispozitiv de aplicat cant ABS
 şurubelniţe electrice HILTI
 polizor unghiular BOSCH

Scule manuale:

 ciocane
 dălţi
 şurubelniţe
 cleşte
 şpaclu

Aparate de măsură

 echer metalic
 rulete

SARCINA DE MUNCĂ

În cadrul Atelierului de tâmplărie se lucrează în conformitate cu prevederile din


procedurile de lucru şi cu instrucţiunile proprii de sănătatea şi securitatea muncii astfel încât să
corespundă cerinţelor sistemului de management integrat calitate mediu securitate.

Inginerul:
 asigură conducerea Atelierului de tâmplărie
 preia comenzile de execuţie de la beneficiar
 organizează , coordonează şi urmăreşte timpii de începere, desfăşurare şi
recepţie a lucrărilor încredinţate
 asigură însuşirea şi respectarea de către personalul din subordine a
prevederilor proiectului de execuţie şi prescripţiilor tehnice aplicabile
 controlează activitatea de aprovizionare şi gestionare a materialelor şi
produselor finite
 întocmeşte şi ţine evidenţa raportărilor a realizării atelierului
 urmăreşte modul de desfăşurare a Planului de revizii şi reparaţii ale
mijloacelor de producţie
 propune casarea sculelor şi echipamentelor necorespunzătoare şi achiziţia
altora noi, în conformitate cu noile apariţii tehnice
 instruieşte noii angajaţi la locul de muncă
 efectuează instruirile periodice de securitatea muncii şi situaţi de urgenţă, în
conformitate cu tematica anuală aprobată
 controlează dacă sunt respectate procedurile de lucru şi instrucţiunile de
securitatea muncii şi situaţii de urgenţă
 propune sancţionarea sau promovarea din subordine

Tâmplarul:
 se echipează cu echipamentul individual de protecţie la începutul
programului
 preia echipamentele şi sculele necesare procesului de muncă
 transportă materia primă din depozit în atelier
 debitează cheresteaua
 efectuează operaţia de îndreptare a suprafeţei cherestelei şi de profilare
 şlefuieşte semifabricatul, iar apoi îl asamblează
 montează reperele / mobilierul

64
 montează uşi, ferestre, glafuri
 demontează/ montează parchet

MEDIUL DE MUNCA

 tâmplarii lucrează atât în incinta închisă cât şi în aer liber (când


manipulează/depozitează materialele sau pe şantier la montarea produselor
finite)
 atelierul are 2 instalaţii de exhaustare
 iluminatul este combinat (natural si artificial)
 nivelul de zgomot a fost măsurat şi este în preajma maşinilor de debitat
lemnul mai mare de 87dB(A), deci mai mare decât cel maxim admis de HG
493 / 2006 -Privind cerinţe minime de securitate şi sănătate referitoare la
expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot (conform Buletin de
analiză emis de Direcţia sanitară veterinară)

3.IDENTIFICAREA FACTORILOR DE RISC DIN SISTEM

A. MIJLOACELE DE PRODUCŢIE

FACTORI DE RISC MECANIC

1. Mişcări funcţionale ale echipamentelor tehnice

1. 1. Organe de maşini în mişcare:


 prindere, antrenare de către circular la operaţia de debitare a materialelor lemnoase
 prindere, antrenare la lucrul cu polizoare electrice sau cu maşini de găurit
 lovire de către elementele de legareîn cazul ruperii acestora în sarcină, la descărcarea
de materiale

1. 2. Deplasări ale mijloacelor de transport:


 lovire de către mijloacele de transport în timpul aprovizionării cu materiale
(descărcare / încărcare).

2. Deplasări sub efectul gravitaţiei


 Alunecare pe timp de iarnă (gheaţă, polei, zăpadă) sau în cazul deplasării pe suprafeţe
alunecoase (pete de ulei, etc.)
 Rostogolire de piese, materiale, , subansambluri cu suprafeţe cilindrice neasigurate
împoriva deplasărilor necontrolate
 Răsturnare materiale neasigurate împotriva deplasărilor necontrolate (stive cu
înălţime mai mare de 1,5m, etc.)
 Cădere liberă de materiale de la înălţime, datorită depozitării necorespunzătoare
(materiale lemnoase, scule, dulapi, bile, etc.)

3. Deplasări sub efectul propulsiei


 Proiectarea de corpuri sau particule la lucrul cu circulare, maşini de găurit, rindea
electrică etc.
 Proiectarea de corpuri sau particule la spărturi corpuri abrazive, prin spargere
accidentară
 Recul al materialului prelucrat, în cazul neasigurării acestuia
65
4. Suprafeţe sau contururi periculoase
 Tăiere, înţepare la contactul cu suprafeţe periculoase

FACTORI DE RISC TERMIC


 temperatură ridicată a unor suprafeţe atinse accidental (disc abraziv, burghiu,
pânză circular, etc.)
 temperatură coborâtă a suprafeţelor metalice atinse în mod direct la lucrul în aer
liber pe timp de iarnă

FACTORI DE RISC ELECTRIC

1. Electrocutare prin atingere directă:


 La deteriorarea izolaţiei uneltelor portabile cu acţionare electrică
 Prize deteriorate
 Tablouri electrice neasigurate prin închidere

2. Electrocutare prin atingere indirectă:


 deteriorarea circuitelor de legare la priza de împământare
 priză de pământ necorespunzătoare, lipsa măsurătorilor rezistenţei de dispersie

FACTORI DE RISC CHIMIC


 lucrul cu substanţe toxice :solvenţi , vapori de la materialele utilizate
 lucrul cu substanţe inflamabile: lacuri, vopsele utilizate pentru acoperire

B. MEDIUL DE MUNCĂ

FACTORI DE RISC FIZIC

1. Temperatura aerului
 temperatura ridicată vara (canicula) la lucrul în aer liber;
 temperatura coborâtă iarna la lucrul în aer liber şi în încăperi lipsite de sistem de
încălzire (şantier)

2. Curenţi de aer
 Curenţi de aer a lucrul în aer liber sau provocaţi de neetanşeităţi şi deschiderea
repetată a uşilor încăperilor de lucru

3. Zgomot
 Zgomot generat în special de utilajele de debitat lemnul -nivel mai mare de 87 dB(A)-
afecţiuni ale aparatului auditiv

4. Iluminat
 Nivel redus de iluminare – corpuri de iluminare lipsă, arse – utilizarea iluminatului
local un conferă întotdeauna acurateţea detaliului

5. Calamităţi naturale:
 Inundaţii, seisme

6. Pulberi pneumoconiogene
 Pulberi rezultate din operaţiile de prelucrare a lemnului ( debitare , şlefuire)

FACTORI DE RISC CHIMIC

66
 Vapori rezultaţi de la lacuri , vopseluri, diluanţi

C. SARCINA DE MUNCĂ

CONŢINUT NECORESPUNZĂTOR AL SARCINII DE MUNCĂ ÎN RAPORT DE


CERINŢELE DE SECURITATE

 Poziţionarea incorectă în timpul operaţiilor de transport al materialelor: căderi,


loviri, etc.
 Folosirea de mijloace improvizate pentru asigurarea împotriva deplasărilor
necontrolate
 Lucrul cu circulare, polizoare unghiulare a căror dispozitivede protecţie nu
funcţionează

SARCINA SUB/ SUPRADIMENSIONATĂ ÎN RAPORT DE CAPACITATEA


EXECUTANTULUI

SOLICITĂRI FIZICE

1. Efort dinamic la manipularea pieselor, subansamblelor grele


 Efort static
 Poziţii de lucru forţate şi vicioase la executarea unor operaţii

2. Poziţionare greşită la ridicarea, manipularea maselor

SOLICITĂRI PSIHICE
 Prezentarea la lucru sub influenza alcoolului, în stare de oboseală, bolnav

D. EXECUTANT - ACŢIUNI GREŞITE

1. Executarea defectuoasă de operaţii


 Utilizarea echipamentelor portabile (polizor unghiular, rindea electrică, bormaşină,
etc.) fără folosirea ochelarilor de protecţie
 Utilizarea unor pânze de fierăstrău cu doi dinţi alăturaţi sau cinci dinţi pe metru liniar
lipsă
 Înlăturarea apărătorilor mobile şi fixe din dotarea echipamentelor

2. Nesincronizarea de operaţii
 Nesincronizări la lucrul în echipă (în special la transportul manual al sarcinilor)

3. Efectuarea de operaţii neprevăzute prin sarcina de muncă


 Oprirea cu mâna sau cu obiecte a elementelor aflate în mişcare
 Deplasări, staţionări în locuri periculoase

4. Deplasări cu pericol de cădere


 Cădere la acelaşi nivel prin dezechilibrare, alunecare, împiedicare - -suprafeţe
denivelate, alunecoase
 Cădere de la înălţime şi de la mică înălţime în timpul intervenţiilor (deplasare pe
scări, etc.)

5. Omisiuni
Neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi a celorlalte mijloace de protecţie
din dotare

67
4.EVALUAREA RISCURLOR DE ACCIDENTARE ŞI ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ

UNITATEA: F I Ş A D E E VA L U A R E A NUMĂR PERSOANE EXPUSE: 9


DURATA EXPUNERII: 8h
S.C. AGER SAFES.R.L. LOCULUI DE MUNCĂ
SECŢIA:
ATELIER TÂMPLĂRIE

LOCUL DE MUNCĂ: TÂMPLAR ECHIPA DE EVALUARE : Şef atelier tâmplărie


Lucrător desemnat cu securitatea muncii
Medic de medicina muncii
COMPONENTA FACTORI DE FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE CONSECINŢA CLASA CLASA NIVEL
SISTEMULUI RISC A FACTORILOR DE RISC MAXIMĂ DE DE PRO- PARŢIAL
DE MUNCĂ IDENTIFICAŢI (descriere, parametri) PREVIZIBILĂ GRA- BABI- DE RISC
VITATE LITA-TE
0 1 2 3 4 5 6
MIJLOACELE FACTORI DE Organe de maşini în mişcare: DECES 7 1 3
DE RISC MECANIC - prindere, antrenare de către circular la operaţia
PRODUCŢIE Mişcări de debitare a materialelor lemnoase
funcţionale ale - prindere, antrenare la lucrul cu polizoare
echipamentelor electrice sau cu maşini de găurit
tehnice - lovire de către elementele de legare în cazul
ruperii acestora în sarcină, la descărcarea de
materiale

68
Deplasări ale mijloacelor de transport:
- lovire de către mijloacele de transport în timpul
aprovizionării cu materiale (descărcare / DECES 7 2 4
încărcare).

- Alunecare pe timp de iarnă (gheaţă, polei,


zăpadă) sau în cazul deplasării pe suprafeţe DECES 7 1 3
alunecoase (pete de ulei, etc.)
- Rostogolire de piese, materiale, , subansambluri
FACTORI DE cu suprafeţe cilindrice neasigurate împoriva ITM 45- 180 zile 3 5 4
RISC MECANIC deplasărilor necontrolate
Deplasări sub - Răsturnare materiale neasigurate împotriva
efectul gravitaţiei deplasărilor necontrolate (stive cu înălţime mai DECES 7 1 3
mare de 1,5m, etc.)
- Cădere liberă de materiale de la înălţime,
datorită depozitării necorespunzătoare (materiale DECES 7 1 3
lemnoase, scule, dulapi, bile, etc.)
MIJLOACELE - Proiectarea de corpuri sau particule:
DE FACTORI DE ola lucrul cu circulare, maşini de găurit, rindea
PRODUCŢIE RISC MECANIC electrică etc. INV.gr. I 6 2 4
o la spărturi corpuri abrazive,
Deplasări sub prin spargere accidentală
efectul propulsiei - Recul al materialului prelucrat, în cazul
INV.gr. III 4 2 3
neasigurării acestuia
FACTORI DE - Tăiere, înţepare la contactul cu suprafeţe
RISC MECANIC periculoase
Suprafeţe sau ITM 3-45 zile 2 5 3
contururi
periculoase
FACTORI DE - Temperatură ridicată a unor suprafeţe atinse
RISC TERMIC accidental (disc abraziv, burghiu, pânză circular, ITM 3-45 zile 2 5 3
etc.)

69
- Temperatură coborâtă a suprafeţelor metalice
atinse în mod direct la lucrul în aer liber pe timp
ITM 3-45 zile 2 5 3
de iarnă

- Electrocutare prin atingere directă:


oLa deteriorarea izolaţiei uneltelor portabile cu
acţionare electrică DECES 7 2 4
o Prize deteriorate
FACTORI DE o Tablouri electrice neasigurate prin închidere
RISC - Electrocutare prin atingere indirectă:
ELECTRIC o deteriorarea circuitelor de legare la priza de
împământare DECES 7 1 3
o priză de pământ necorespunzătoare, lipsa
măsurătorilor rezistenţei de dispersie
– Lucrul cu substanţe toxice :solvenţi , vapori de la
ITM 3-45 zile 2 5 3
materialele utilizate
FACTORI DE
– Lucrul cu substanţe inflamabile: lacuri, vopsele
RISC CHIMIC
utilizate pentru acoperire INV. Gr. III 4 2 3

B. MEDIUL DE - Temperatura ridicată vara (canicula) la lucrul în


FACTORI DE ITM 3-45 zile 2 5 3
MUNCĂ aer liber;
RISC FIZIC - Temperatura coborâtă iarna la lucrul în aer liber
Temperatura şi în încăperi lipsite de sistem de încălzire ITM 3-45 zile 2 5 3
aerului (şantier);
FACTORI DE -Curenţi de aer a lucrul în aer liber sau provocaţi
RISC FIZIC de neetanşeităţi şi deschiderea repetată a uşilor ITM 3-45 zile 2 6 3
Curenţi de aer încăperilor de lucru
FACTORI DE - Zgomot generat în special de utilajele de debitat INV. Gr. III 4 1 2
RISC FIZIC lemnul -nivel mai mare de 85 dB(A)-afecţiuni ale
Zgomot aparatului auditiv

70
FACTORI DE - Nivel redus de iluminare – corpuri de iluminare
RISC FIZIC lipsă, arse – utilizarea iluminatului local un
Nivel de conferă întotdeauna acurateţea detaliului
ITM 3-45 zile 2 6 3
iluminare
scăzut

FACTORI DE - Calamităţi naturale - inundaţii, seisme


RISC FIZIC
DECES 7 1 3
Calamităţi
naturale
FACTORI DE - Pulberi rezultate din operaţiile de prelucrare a
RISC FIZIC lemnului ( debitare , şlefuire)
B. MEDIUL DE Pulberi ITM 3-45 zile 2 5 3
MUNCĂ pneumoconiogene
FACTORI DE - Vapori rezultaţi de la lacuri , vopseluri, diluanţi
RISC CHIMIC ITM 3-45 zile 2 4 2
C. SARCINA Conţinut - Poziţionarea incorectă în timpul operaţiilor de
DE MUNCĂ necorespunzător transport al materialelor: căderi, loviri, etc.
al sarcinii de - Folosirea de mijloace improvizate pentru
muncă în raport asigurarea împotriva deplasărilor necontrolate DECES 7 2 4
de cerinţele de - Lucrul cu circulare, polizoare unghiulare a căror
securitate dispozitivede protecţie nu funcţionează

Sarcina sub/ - Efort dinamic la manipularea pieselor,


supradimensio subansamblelor grele:
nată în raport o Efort static ITM 45-180 zile 3 6 4
de capacitatea o Poziţii de lucru forţate şi vicioase la executarea
executantului unor operaţii
SOLICITĂRI - Poziţionare greşită la ridicarea, manipularea INV. Gr. III 4 2 3
FIZICE maselor

71
Sarcina sub/ - Prezentarea la lucru sub influenţa alcoolului, în
supradimensio stare de oboseală, bolnav
nată în raport
de capacitatea
executantului ITM 45-180 zile 3 2 2
SOLICITĂRI
PSIHICE

ACŢIUNI Utilizarea echipamentelor portabile (polizor


D. GREŞITE unghiular, rindea electrică, bormaşină, etc.) fără
EXECUTANT Executarea folosirea ochelarilor de protecţie DECES 7 1 3
defectuoasă de
operaţii
ACŢIUNI - Utilizarea unor pânze de fierăstrău cu doi dinţi
GREŞITE alăturaţi sau cinci dinţi pe metru liniar lipsă INV. Gr. III 4 2 3
Executarea
defectuoasă de - Înlăturarea apărătorilor mobile şi fixe din dotarea
operaţii echipamentelor INV. Gr.I 6 1 3

ACŢIUNI - Nesincronizări la lucrul în echipă (în special la


GREŞITE transportul manual al sarcinilor)
Nesincronizarea DECES 7 1 3
de operaţii

ACŢIUNI -Oprirea cu mâna sau cu obiecte a elementelor


GREŞITE aflate în mişcare INV. Gr. III 4 1 2
Efectuarea de
operaţii - Deplasări, staţionări în locuri periculoase DECES 7 1 3
neprevăzute prin
sarcina de muncă

72
ACŢIUNI - Cădere la acelaşi nivel prin dezechilibrare,
GREŞITE alunecare, împiedicare -suprafeţe denivelate,
ITM 3- 45 zile 2 5 3
Deplasări cu alunecoase
pericol de cădere
- Cădere de la înălţime şi de la mică înălţime în
timpul intervenţiilor (deplasare pe scări, etc.) DECES 7 1 3
ACŢIUNI - Neutilizarea echipamentului individual de
GREŞITE protecţie şi a celorlalte mijloace de protecţie din DECES 7 2 4
Omisiuni dotare

Nivelul de risc global al locului de muncă este:

41

r  R i i
0  (7  7)  0  (6  6)  0  (5  5)  7  (4  4)  25  (3  3)  4  (2  2)  0  (1  1) 353
N rg  i 1
   3,18
41
0  7  0  6  0  5  7  4  25  3  4  2  0  1 111
ri 1
i

73
LEGENDĂ

 F1 - Organe de maşini în mişcare:


- prindere, antrenare de către circular la operaţia de debitare a materialelor lemnoase
- prindere, antrenare la lucrul cu polizoare electrice sau cu maşini de găurit
- lovire de către elementele de legare în cazul ruperii acestora în sarcină, la descărcarea de
materiale

 F2 - Lovire de către mijloacele de transport în timpul aprovizionării cu materiale


(descărcare / încărcare)

 F3 - Alunecare pe timp de iarnă (gheaţă, polei, zăpadă) sau în cazul deplasării pe


suprafeţe alunecoase (pete de ulei, etc.)

 F4 - Rostogolire de piese, materiale, subansambluri cu suprafeţe cilindrice neasigurate


împoriva deplasărilor necontrolate

 F5 - Răsturnare materiale neasigurate împotriva deplasărilor necontrolate (stive cu


înălţime mai mare de 1,5m, etc.)

 F6 - Cădere liberă de materiale de la înălţime, datorită depozitării necorespunzătoare


(materiale lemnoase, scule, dulapi, bile,etc.)

 F7 - Proiectarea de corpuri sau particule:


o la lucrul cu circulare, maşini de găurit, rindea electrică etc.
o la spărturi corpuri abrazive, prin spargere accidentală

 F8 - Recul al materialului prelucrat, în cazul neasigurării acestuia

 F9 - Tăiere, înţepare la contactul cu suprafeţe periculoase

 F10 - Temperatură ridicată a unor suprafeţe atinse accidental (disc abraziv, burghiu,
pânză circular, etc.)

 F11 - Temperatură coborâtă a suprafeţelor metalice atinse în mod direct la lucrul în aer
liber pe timp de iarnă

 F12 - Electrocutare prin atingere directă:


o La deteriorarea izolaţiei uneltelor portabile cu acţionare electrică
o Prize deteriorate
o Tablouri electrice neasigurate prin închidere

 F13 - Electrocutare prin atingere indirectă:


o deteriorarea circuitelor de legare la priza de împământare
o priză de pământ necorespunzătoare, lipsa măsurătorilor rezistenţei de dispersie

 F14 - Lucrul cu substanţe toxice :solvenţi , vapori de la materialele utilizate

 F15 – Lucrul cu substanţe inflamabile: lacuri, vopsele utilizate pentru acoperire

 F16– Temperatura ridicată vara (canicula) la lucrul în aer liber;


74
 F17– Temperatura coborâtă iarna la lucrul în aer liber şi în încăperi lipsite de sistem de
încălzire (şantier)

 F18– Curenţi de aer a lucrul în aer liber sau provocaţi de neetanşeităţi şi deschiderea
repetată a uşilor încăperilor de lucru

 F19– Zgomot generat în special de utilajele de debitat lemnul -nivel mai mare de 87
dB(A)-afecţiuni ale aparatului auditiv

 F20 - Nivel redus de iluminare – corpuri de iluminare lipsă, arse – utilizarea iluminatului
local un conferă întotdeauna acurateţea detaliului

 F21– Calamităţi naturale: inundaţii, seisme

 F22- Pulberi rezultate din operaţiile de prelucrare a lemnului ( debitare , şlefuire)

 F23- Vapori rezultaţi de la lacuri , vopseluri, diluanţi

 F24- Poziţionarea incorectă în timpul operaţiilor de transport al materialelor: căderi,


loviri, etc.;Folosirea de mijloace improvizate pentru asigurarea împotriva deplasărilor
necontrolate;Lucrul cu circulare, polizoare unghiulare a căror dispozitivede protecţie nu
funcţionează

 F25- Efort dinamic la manipularea pieselor , subansamblelor grele


o Efort static
o Poziţii de lucru forţate şi vicioase la executarea unor operaţii

 F26 - Poziţionare greşită la ridicarea, manipularea maselor

 F27- Prezentarea la lucru sub influenza alcoolului, în stare de oboseală, bolnav

 F28 – Utilizarea echipamentelor portabile (polizor unghiular,


rindea electrică, bormaşină,etc.) fără folosirea ochelarilor de protecţie

 F29- Utilizarea unor pânze de fierăstrău cu doi dinţi alăturaţi sau cinci dinţi pe metru
liniar lipsă

 F30 - Înlăturarea apărătorilor mobile şi fixe din dotarea echipamentelor

 F31- Nesincronizări la lucrul în echipă (în special la transportul manual al sarcinilor)

 F32 - Oprirea cu mâna sau cu obiecte a elementelor aflate în mişcare

 F33- Deplasări, staţionări în locuri periculoase

 F34 - Cădere la acelaşi nivel prin dezechilibrare, alunecare, împiedicare -suprafeţe


denivelate, alunecoase

 F35 - Cădere de la înălţime şi de la mică înălţime în timpul intervenţiilor (deplasare pe


scări, etc.)

 F36 - Neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi a celorlalte mijloace de


protecţie din dotare

75
NIVELURILE PARŢIALE DE RISC PE FACTORI DE RISC

LOCUL DE MUNCĂ: TÂMPLAR


NIVEL GLOBAL DE RISC: 3,18

76
5.IERARHIZAREA RISCURILOR, STABILIREA PRIORITĂŢILOR DE PREVENIRE ŞI
PROPUNEREA MĂSURILOR DE PREVENIRE

FIŞA DE MĂSURI PROPUSE: LOCUL DE MUNCǍ „TÂMPLAR”

NIVEL
Nr. LOC DE MUNCǍ/ MĂSURI PROPUSE
DE
Crt. FACTOR DE RISC (Nominalizarea măsurii)
RISC
0 1 2 3
F36 - Neutilizarea echipamentului individual de protecţie Măsuri tehnice:
şi a celorlalte mijloace de protecţie din dotare  Dotarea lucrătorilor cu echipament individual de protecţie corespunzător
activităţii ce urmează a fi desfăşurată
Măsuri organizatorice:
4  Instruirea lucrătorilor privind consecinţele nerespectării disciplinei
1. tehnologice şi a restricţiilor de securitate – neatenţie faţă de operaţiile
executate, omiterea unora dintre operaţiile prevăzute prin sarcina de
muncă, intrarea, chiar şi numai cu porţiuni ale corpului, în interiorul
zonelor de pericol etc., neutilizarea, utilizarea incompletă sau utilizarea
unor mijloace individuale de protecţie necorespunzătoare;
 Verificarea prin control permanent, din partea şefului ierarhic superior.
F25- Efort dinamic la manipularea pieselor , Măsuri organizatorice:
subansamblelor grele  Instruirea lucrătorilor referitor la modul de manipulare corectă a maselor
o Efort static 4  Constituirea echipelor care manipulează mase mari dintr-un număr
2.
o Poziţii de lucru forţate şi vicioase adecvat de persoane care au condiţie fizică foarte bună
la executarea unor operaţii  Efectuarea controalelor medicale periodice cu frecvenţa stabilită de
reglementările în vigoare.
3. F24- Poziţionarea incorectă în timpul operaţiilor de Măsuri tehnice:
transport al materialelor: căderi, loviri, etc.;Folosirea de  Dotarea atelierului cu mijloace autorizate pentru asigurarea pieselor,
mijloace improvizate pentru asigurarea împotriva 4 sculelor, subansamblurilor împotriva deplasării necontrolate
deplasărilor necontrolate;Lucrul cu circulare, polizoare  Repararea dispozitivelor de protecţie ale polizoarelor, circularelor
unghiulare a căror dispozitive de protecţie nu Măsuri organizatorice:
funcţionează  Control periodic cu tematică vizând respectarea măsurilor de securitate
Instruirea lucrătorilor referitor la riscurile generate de nerespectarea

77
instrucţiunilor de securitatea muncii
F12 - Electrocutare prin atingere directă: Măsuri tehnice:
o La deteriorarea izolaţiei uneltelor portabile cu  Acoperirea cu materiale electrizolante a părţilor active (izolaţie de
acţionare electrică protecţie) ale instalaţiilor şi echipamentelor electrice
o Prize deteriorate  Verificarea periodică şi repararea de către un electrician autorizat a
o Tablouri electrice neasigurate prin închidere cablurilor deteriorate de la sculele electrice şi a prizelor deteriorate
4  Achiziţia de tablouri electrice prevăzute cu cheie
4.  Achiziţia de scule cu mâner electroizolant
Măsuri organizatorice:
 Control periodic cu tematică vizând respectarea măsurilor de
electrosecuritate
 Instruirea lucrătorilor referitor la riscurile generate de nerespectarea
instrucţiunilor de securitatea muncii
 Urmărirea graficului de mentenanţă a echipamentelor tehnice din dotare
F7 - Proiectarea de corpuri sau particule: Măsuri tehnice:
o la lucrul cu circulare, maşini de 4  Achiziţia de pânze, corpuri abrazive certificate din punctul de vedere al
găurit, rindea electrică etc. calităţilor de securitate
o la spărturi corpuri abrazive, prin  Verificarea dispozitivelor de protecţie a echipamentelor
spargere accidentală  Dotarea lucrătorilor cu ecipamente individuale de protecţie
5.
corespunzătoare riscului
 Numirea prin decizie a unei persoane autorizate să monteze corpurile
abrazive
Urmărirea gradului de uzură al pietrelor de polizor şi înlocuirea imediată a
acestora când se constată că nivelul uzurii depăşeşte limita admisibilă
Măsuri tehnice:
F4 - Rostogolire de piese, materiale, subansambluri cu  Ancorarea pieselor conform instrucţiunilor proprii de scuritatea muncii
suprafeţe cilindrice neasigurate împoriva deplasărilor Măsuri organizatorice:
6. 4
necontrolate  Control periodic cu tematică vizând respectarea măsurilor de securitate
 Instruirea lucrătorilor asupra consecinţelor neutilizării echipamentului
individualde protecţie acordat
F2 - Lovire de către mijloacele de transport în timpul Măsuri organizatorice:
7. aprovizionării cu materiale (descărcare / încărcare) 4  Instruirea lucrătorilor referitor la măsurile de securitate ce trebuie respectate
în cazul încărcării/ descărcării mijloacelor de transport

78
CONCLUZII
INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALUĂRII

 Nivelul de risc global calculat pentru locul de muncă „TÂMPLAR” este egal cu 3,18,
valoare care îl încadrează în categoria locurilor de muncă cu nivel de risc mic spre
mediu, nedepǎşind limita maximǎ acceptabilǎ (3,5).

 Analiza datelor din „Fişa de evaluare” evidenţiazǎ faptul cǎ din totalul de 36 factori de
risc identificaţi numai 7 depăşesc, ca nivel parţial de risc, valoarea 3:
 7 încadrându-se în categoria factorilor de risc mediu.

 Factorii de risc care se situează în domeniul inacceptabil sunt:


 F36 - Neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi a celorlalte mijloace de
protecţie din dotare– nivel de risc parţial 4
 F25- Efort dinamic la manipularea pieselor , subansamblelor grele
o Efort static
o Poziţii de lucru forţate şi vicioase la executarea unor operaţii
 F24- Poziţionarea incorectă în timpul operaţiilor de transport al materialelor: căderi,
loviri, etc.;Folosirea de mijloace improvizate pentru asigurarea împotriva deplasărilor
necontrolate;Lucrul cu circulare, polizoare unghiulare a căror dispozitive de protecţie
nu funcţionează
 F12 - Electrocutare prin atingere directă:
o La deteriorarea izolaţiei uneltelor portabile cu acţionare electrică
o Prize deteriorate
o Tablouri electrice neasigurate prin închidere
 F7 - Proiectarea de corpuri sau particule:
o la lucrul cu circulare, maşini de găurit, rindea electrică etc.
o la spărturi corpuri abrazive, prin spargere accidentală
 F4 - Rostogolire de piese, materiale, subansambluri cu suprafeţe cilindrice
neasigurate împoriva deplasărilor necontrolate
 F2 - Lovire de către mijloacele de transport în timpul aprovizionării cu materiale
(descărcare / încărcare)

 Pentru diminuarea sau eliminarea celor 7 factori de risc (care se situează în domeniul
inacceptabil), sunt necesare măsurile generic prezentate în “Fişa de măsuri propuse”.

 Repartiţia factorilor de risc pe sursele generatoare se prezintă după cum urmează:


 57,14 %, factori proprii mijloacelor de producţie;
 28,57 %, factori proprii sarcinii de muncă;
 14,29 %, factori proprii executantului.

79
BIBLIOGRAFIE

1. Legea 319/2006 - Legea securităţii şi sănătăţii în muncă;


2. HG 1425 /2006 -Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii 319/2006;
3. HG 493 / 2006 -Privind cerinţe minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea
lucrătorilor la riscurile generate de zgomot
4. HG 971 / 2006- Privind cerinţe minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la
locul de muncă
5. HG 1048 / 2006 -Privind cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către
lucrători a echipamente individuale de protecţie la locul de muncă
6. HG 1051 / 2006- Privind cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru manipularea manuală
a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare
7. HG 1091 / 2006- Privind cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă
8. HG 1876 / 2005 - Privind cerinţe minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea
lucrătorilor la riscurile generate de vibraţii
9. Auditarea de securitate de securitate şi sănătate în muncă
10. Proceduri de lucru pentru lucrări de tâmplărie
11. Instrucţiuni de lucru: utilizarea sculelor electrice portabile
12. Instrucţiuni proprii de sănătatea şi securitatea muncii: acordarea primului ajutor în caz de
accident
13. Instrucţiuni proprii de sănătatea şi securitatea muncii: Atelier tâmplărie
14. Instrucţiuni proprii pentru situaţii de urgenţă

80