Scufundări în condiții extreme de mediu

Activitatea de scufundare

Scufundarea reprezintă acțiunea

de pătrundere sau intrare a omului
sub apă. În funcție de adâncime,
scop sau echipament, există mai
multe metode de scufundare și
anume:
• scufundare sportivă
individuală,
• scufundare cu aparat autonom
de respirat sub apă
• scufundare profesională.
Ne-am putea gândi la scufundări ca la un „sport”
de relaxare care pare că nu necesită aproape
niciun efort. Cu toate acestea condițiile din
mediul marin se pot schimba rapid și un curent
blând se transformă într-un curent
ascendent sau descendent. În cazul scufundărilor
tehnice, scafandrii s-ar putea confrunta cu
presiune suplimentară ceea îi poate împiedica să
se ridice rapid la suprafață.
De asemenea și temperatura apei, adâncimea la
care se fac scufundările și chiar locul în care au
loc acestea sunt tot atâtea motive pentru care este
necesară pregătirea atât din punctul de vedere al
sănătății organismului cât și pregătirea fizică
pentru un anumit tip de efort, de asemenea
pregătirea psihică pentru a face față oricărei
situații neprevăzute.
La nivel fizic, scafandrii au nevoie atât de un grad ridicat de
dezvoltare al rezistenței aparatului cardiovascular cât și de
dezvoltare a forței. Scufundarea în sine reprezintă o situație de
stres asupra sistemului nostru cardiovascular, ceea ce înseamnă că
nu este nevoie de o scufundare dificilă pentru a apărea dificultăți.
Pentru ca scafandrii să prevină eventualele probleme, trebuie să
aibă în vedere îmbunătățirea aptitudinilor lor cardiovasculare sau
aerobice. Sunt indicate în acest sens exerciții de anduranță,
inclusiv alergare, înot, mers vioi și chiar dans.
Scafandrii au nevoie și de un grad ridicat de dezvoltare a masei
musculare, care include atât forța, cât și rezistența. Forța
reprezintă capacitatea organismului uman de a realiza eforturi de
învingere, menținere sau cedare în raport cu o rezistență externă,
în cazul de față, apa, prin contracția uneia sau mai multor grupe
musculare. Rezistența reprezintă capacitatea organismului uman
de a depune o activitate un timp cât mai îndelungat, fără scăderea
randamentului, în condițiile funcționării economice a
organismului și învingerii oboselii generate de activitatea de
scufundare. Sub apă pare că nu se simte efortul depus, dar de
fapt corpul este supus mereu acțiunii fizice suplimentare. Toate
acestea conduc la concluzia că mușchii care au nevoie de oxigen
pentru a funcționa, punând presiune asupra sistemului
cardiovascular.
 Pregătirea fizică pentru
scafandri profesioniști

Condiția necesară este ca scufundătorul

să fie un bun înotător. Odată aflați în apă
la scufundări se folosește mai multă
energie. Cercetările au arătat că în timpul
scufundărilor se pot arde între 400 – 700
de calorii pe oră. Unele variabile, cum ar
fi temperatura apei, curenții și cantitatea
de exerciții efectuate în timpul
scufundării pot crește consumul
energetic. Evident, acest număr poate fi
afectat de diferențele de greutate
corporală.
Antrenamentele includ exerciții cardio, de la mers pe jos,
alergare, folosirea chiar a unei biciclete de exerciții. Aceste tipuri
de exerciții ajută la dezvoltarea rezistenței și la creșterea
capacității plămânilor de a oxigena mușchii, rezultatul fiind
rezistența la oboseală. Alte antrenamente bune pentru scafandri ar
fi antrenamentele de forță, în special în picioare, deoarece acest
lucru ajută la abordarea facilă a greutății echipamentului și la a
face față curenților puternici.
Un alt factor important în
pregătirea unei scufundări îl
reprezintă alimentația. Astfel,
anumite alimente care conțin
multe grăsimi și uleiuri, reduc
proprietatea sângelui de a
transfera oxigen către mușchi și
creier. Deficitul de oxigen poate
produce crampe musculare,
slăbirea vederii sub apă și chiar
atacuri de cord. Pe de altă parte,
se recomandă alimente ușor
digerabile și producătoare de
energie.
Efectuarea de scufundări la altitudine prezintă unele dificultăți față de
scufundarea la nivelul mării, cum ar fi:
• presiune atmosferică mai mică
• utilizarea de tabele de decompresie specializate
• corectarea indicației profundimetrului
• temperatura apei este mai scăzută

Profundimetrul reprezintă un instrument de indicare a adâncimii la care se află un

scafandru, acesta fiind gradat în metri.
 Presiunea atmosferică la altitudine

La altitudine presiunea atmosferică este mai scăzută

decât la nivelul mării și din ce în ce mai puțin
densă,odată cu creșterea altitudinii.
Presiunea atmosferică scade cu 0,1 bar pentru fiecare
1000 m, până la altitudinea de 5000 m.
De exemplu, presiunea absolută prezentă la 27 metri
adâncime în mare este egală cu 3,7 bari, pe când
presiunea absolută prezentă la aceeași adâncime dar
într-un lac, este egală cu 3,45 bari.
 Utilizarea tabelelor de decompresie

Scufundările la altitudine se efectuează în siguranță prin utilizarea unor tabele de decompresie

specializate cum sunt tabelele Bühlmann-700 și Bühlmann-1500 pentru scufundări până la
altitudinea de 700 m și respectiv 1500 m. Aceste tabele au fost realizate de către medicul și
fiziologul elvețian Albert A. Bühlmann în anul 1972.
Scufundările efectuate sub curba de securitate ale tabelului Bühlmann-1500, sunt valabile până la
altitudinea de 2500 m.
Se pot utiliza și alte tabele de scufundare cu aer cum ar fi tabelele de decompresie cu aer LH - 82,
însă în prealabil trebuie să se determine adâncimea echivalentă a scufundării la altitudine, prin
referirea la o „adâncime fictivă” din tabelul LH-82. În acest caz, adâncimea fictivă este
întotdeauna mai mare decât adâncimea reală a scufundării la altitudine.
 Indicații necesare pentru practicarea scufundărilor

1. Înainte de toate, trebuie să știi să înoți foarte bine, inclusiv cu ochii deschiși, pe sub apă. Având acest
antrenament la bază, vei putea reacționa corect în aproape toate situațiile pe care le vei întâlni în
mediul subacvatic. În plus, înotul te ajuta să îți dezvolți mobilitatea și rezistența fizică, aptitudini care
chiar vor conta enorm atunci când te vei scufunda;
2. Pe lângă antrenamentele practice realizate cu ajutorul instructorului, ar trebui să acorzi atenție și
modulului teoretic pentru că vei primi o mulțime de informații ce țin de legile fizicii, de specificul
apelor, de anatomie și fiziologie;
3. Întelege cum funcționeaza fenomenul decompresiei (sau readaptarea la presiunea atmosferica de la
suprafața apei, în funcție de palierele de decompresie). În interiorul apei corpul suportă și presiunea
apei care acționează asupra lui. Iar când organismul se află într-un mediu hiperbaric, acesta trece prin
transformări biofizice si biochimice semnificative, ceea ce înseamnă că revenirea la suprafață trebuie
să se facă gradual, în funcție de adâncimea de scufundare, astfel âncât să fie evitate accidentele;
1. Asigură-te că nu ai boli sau afecțiuni care să interfereze cu această activitate. De
exemplu, cei care au probleme cardiace sau suferă de probleme ale căilor respiratorii,
diabeticii și femeile însărcinate ar trebui să evite scufundările pentru protejarea
sănătății lor, dar lista poate fi extinsă în funcție de recomandările medicilor;
2. Alege cu atenție locul în care vei face scufundări. Este de preferat să alegi acele ape
liniștite, fără curenti, care oferă o vizibilitate în adâncime de minimum 5-10 metri si
au o temperatură crescută.
3. Verifică-ți toate instrumentele să fie în regulă, de la butelia cu aer la centura de
greutăți, care te va ajuta să te scufunzi;
Pune-ți costumul, înotătoarele și vizorul (pe care,
exact înainte de scufundare, ar fi bine să îl dai pe
geamul din partea interioară cu puțină salivă,
șampon pentru copii, săpun cu glicerină sau orice
alt produs special, care previne aburirea măștii la
contactul cu apa rece);
Pe parcursul scufundării este important să îți iei
timp pentru a intra în ritm și să te afunzi în apî în
funcție de gradul de adaptare al corpului tău;
Dacă te scufunzi cu mai multe persoane,
indiferent că sunt profesioniști sau amatori, e
important să cunoști semnele de comunicare în
mediul subacvatic, pe care orice scafandru le
cunoaște: în felul acesta vei fi tot timpul în
siguranță și vei reacționa rapid dacă se întamplă
ceva. De asemenea, în funcție de instrumentele
din dotare, semnalele pot fi vizuale și acustice;
 Indicații prim-ajutor

Există câteva semne care ar trebui să iți

dea de bănuit atunci când faci scufundări,
caz în care ar fi indicat să te retragi cât
mai repede spre suprafață și, eventual, sa
ceri ajutorul unuia dintre coechipierii
alături de care te afli, care ar putea da o
alertă mai rapid. Accidentele de
decompresie, presiunea, mușcătura unor
animale marine sau atingerea unor plante
subacvatice periculoase sunt doar câteva
dintre cauzele ce iți pot pune probleme
atunci când te afli sub apă.
Așadar, dacă te confrunți cu una sau mai multe dintre simptomele de mai jos, trebuie să te
îndrepți spre suprafață cât se poate de repede:

• Crampele musculare acute;

• Dificultatea de a respira chiar și cu ajutorul unui aparat autonom;
• Timpanul perforat;
• Infectiile și iritațiile de la nivelul pielii;
• Paralizia parțială;
• Sângerări din nas sau urechi;
• Stările de șoc.
În ceea ce privește acordarea primului ajutor, prima regulă de care să ții cont este aceea de a face tot
posibilul pentru a nu ajunge în situația în care să ai nevoie de el. Să verifici echipamentul înainte de
intrarea în apă, să cunoști tehnicile de scufundare, dar și semnele prin intermediul cărora poți comunica
ușor cu echipa.
În caz de pericol, poți descrie problema pe care o ai, iar celalalt scafandru care este alături de tine poate
cere ajutor pentru tine, astfel încât să poți urca la suprafață pentru a primi îngrijire specializată. De
asemenea, nu aștepta niciodată până în punctul în care îți e atât de rău încât să nu mai ai puterea de a te
scoate din apă. La prima suspiciune pe care o ai, încearcă să pornești spre suprafață.
Nu în ultimul rând, pentru că riscurile sunt mari atunci când faci scufundări
de mare adâncime, ai grijă să verifici în mod constant datele afișate de
calculator, timpul, dar și rezervorul de aer comprimat. Să fii un scafandru
bun ânseamnă sa cunoști și măsurile de bază în cazul unui accident:
• manevre de resuscitare,
• luarea pulsului,
• protejarea corpului victimei.
În cazul unui accident de decompresie, transportul rapid al pacientului la
spital în vederea reglării nivelului de presiune este esențial.
Bibliografie:
1. https://www.stewsmithfitness.com/blog
s/news/navy-diver-eod-dive-prep-is-
selection-now-be-prepared
2. https://www.hervis.ro/store/blog/scufun
dari-echipament-conditii-sfaturi-
generale
3. Manualul scafandrului.pdf
(centruldescafandri.ro)
4. Scufundare - Wikipedia