PRIM AJUTOR

LEZIUNI ALE OASELOR ARTICULATIILOR

SI MUSCHILOR
NECUL

Tisianu Georgiana
Anul III- I.F.R.
1

LEZIUNI ALE OASELOR ARTICULATIILOR

SI MUSCHILOR
Leziuni ale oaselor,articulatiilor si muschilor
Scheletul este structura de sprijin in jurul caruia este contstruit corpul uman
Este dificil pentru un salvator sa faca deosebirea intre diferitele leziuni la nivelul
oaselor , articulatiilor si muschilor din cauza manifestarilor uneor comune
Scopuri si obiective
Sa evaluati starea victimei cu calm
Sa mentineri stabila si sa sprijiniti partea ranita a corpului
Sa minimaziti sansele de aparitie a socului
Sa apelati Serviciile de Urgenta ( 112 ) daca suspectati o leziune grava
Sa calmati victima
Sa fiti constienti de propriile nevoi
Fracturi
Ruperea sau fisurarea unui os este numita fractura
Este necesara o forta destul d emare pentru a rupe sau fisura un os sanatos
Persoanele varstnice sau cu anumite afectiuni pot suferi fracturi mai frecvent sau in
urma unor traumatisme minore comparativ cu persoanele tinere si sanatoase
Cum recunoastem o fractura
Deformarea zonei fracturate , umflare si invinetire
Durere si/sau dificultati in a misca zona afectata
Scurtarea extremitatii fracturate ( mai ales a membrelor inferioare )
Trosnente(crepitatii) la incercarea de a mobiliza zona fracturata insotite de durere
violenta
2

 Miscari anormale la nivelul zonei fracturate

O plaga la nivelul careia se pot vedea capetele osoase rupte
Semne de soc ( mai ales in cazul fracturii oaselor mari : femur , bazin )
Fractura deschisa : Osul iese la suprafata si strapunge pielea. Se poate instala socul in urma
hemoragiei masive
Fractura inchisa : Suprafata pileii este intacta desi vasele de sange si nervii de langa osul
fracturat pot fi lezate.Poate exista riscul de hemoragie interna
Fracturi deschise
In cazul unei fracturi deschise , cel putin unul din capetele osase rupte va strapunge
piele si tesuturile din jur producand o plaga ce poate sangera incontrolabil
Pentru a controla hemoragia acoperiti palga cu comprese sterile ( curate ) si aplicati
presiune manuala in zona din jurul plagi ( NICIODATA pe plaga si capetele osoase
vizibile )
Tratati plaga din fractura deschisa ca pe o plaga in care se gaseste un corp strain de
mari dimensiuni
Folositi bandajul de sustinere in cazul in care diferenta de inaltime a capetelor osoase
vizibile este mare comparativ cu suprafata pielii
Imobilizati zona fracturata ca in cazul fracturii inchise vand grija ca materialele
folosite pentru imobilizare sa nu acopere sau sa comprime plaga
Evaluati victima periodic si fiti atenti la semnele aparitiei socului
Nu lasati victima sa manace sau sa bea apa
Apeleaza Serviciile de Urgenta ( 112 ) daca nu ai facut-o deja
Fracturi inchise
Sfatuiti victima sa ramana nemiscata
Sprijiniti cu ambele maini articulatiile aflate deasupra si dedesubtul zonei fracturate
pana cand zona va fi imobilizata
Daca este posibil imobilizati zona fracturata de o zona santoasa a corpului din
apropiere Imobilizarea Fiziologica - ( membrul inferior fracturat de cel sanatos , membrul
superior de torace
Imobilizati zona fracturata in pozitia in care ati gasit-o
NU incercati sa realiniati zona fracturata deformata ( reducerea fracturii ) deorece se
pot produce leziuni grave ale nervilor si hemoragii incontrolabile

 Daca folositi atele ( chiar improvizate ) imobilizati INTOTDEAUNA o articulatia

aflata atat deasupra cat si dedesubtul zonei fracturate
Nu lasati victima sa manace si sa bea apa
Apeleaza Serviciile de Urgenta ( 112 ) daca victima nu se poate deplasa sau suspectezi
satrea de soc
Entorse si Luxatii
Structurile moi din jurul articulatiilor ( muschi , tendoane , ligamente ) pot fi ranite in situatiile
in care forta aplicata nu este suficient de mare pentru a produce fracturi. Totusi pot exista fracturi
insotite de entorse/luxatii
Entorsa reprezinta modificarea pozitiei normale a capetelor osoase intr-o articulatie , revenirea
la pozitia normala facandu-se spontan
In cazul entorselor pot exista leziuni ale ligamentelor sau tendoanelor din jurul articulatiei
functie de forta care a produs leziunea
In cazul entorselor puteti constata
Durere si sensibilitate exagerata la nivelul zonei lezate
Dificultati in mobilizarea zonei lezate
Umflarea , tumefierea si invinetirea zonei lezate
Procedura pentru ameliorarea simptomelor
S ( sprijin ) sprijiniti zona lezata
G ( gheata ) - puneti gheata sau o compresa rece pe zona ranita
C ( confort ) sprijiniti confortabil zona ranita
R ( ridicare ) - ridicati zona ranita
Luxatia reprezinta modificarea pozitiei normale a capetelor osoase intr-o articulatie , revenirea
la pozitia normala facandu-se facandu-se doar in urma unor manevre efectuate de personal
emdical specializat
Leziunile partilor moi din jurul articulatiei afectate sunt de o gravitate mai mare decat in cazul
entorselor
Capetele osoase dislocate pot strapunge pielea si provoca o plaga asmenatoare cu cea din
fractura deschisa Luxatie deschisa
In cazul unei luxatii puteti constata:
Semnele unei entorse Durere si sensibilitate exagerata la nivelul zonei lezate
Dificultati in mobilizarea zonei lezate Umflarea , tumefierea si invinetirea zonei lezate La care
se adauga
Pozitia anormala a zonei luxate
4

 Miscari nefiresti la nivelul articulatiei luxate

Plaga la nivelul articulatiei luxate in care se pot vedea capete osoase
In cazul unei luxatii puteti constata:
Semnele unei entorse Durere si sensibilitate exagerata la nivelul zonei lezate
Dificultati in mobilizarea zonei lezate Umflarea , tumefierea si invinetirea zonei lezate La care
se adauga
Pozitia anormala a zonei luxate
Miscari nefiresti la nivelul articulatiei luxate
Plaga la nivelul articulatiei luxate in care se pot vedea capete osoase

NECUL
Cauzele care pot provoca necul pot fi:

trecerea brusc de la temperatura ambiant la temperatura sczut a apei, care poate crea
o stare de oc numit hidrocuie;

cderea pe plex sau pe regiunea genital dup o sritur n ap de la nlime mare;

inhibiia prin panic emotiv;

gfiala;

n activitatea de scufundare:

utilizarea greit a tubului de respirat care poate provoca sincope la executarea unei
expiraii puternice pentru eliminarea apei din tub;

creterea spaiului mort de ventilaie al plmnilor la scafandrii nceptori care folosesc

un tub de respirat prea lung;

apnea prelungit;

narcoza cu azot;

contraindicaiile ascunse de ctre scafandru medicilor care confirm aptitudinea pentru

scufundare: spasmofilie, traumatism cranian, epilepsie.

Primul ajutor
Pn la sosirea medicului, este foarte important ca salvatorii s fie capabili s acorde primul
ajutor. n caz de nec timpul de intervenie util nu trebuie s depeasc 3 minute datorit
leziunilor cerebrale ireversibile care se constituie rapid. Acordarea primului ajutor n caz de nec
const n efectuarea, ct mai rapid, a urmtoarelor operaiuni:
5

alarmarea echipei medicale de salvare;

eliberarea cilor oro-faringiene;

efectuarea respiraiei artificiale;

efectuarea masajului cardiac extern;

oprirea unor eventuale hemoragii;

Respiraie artificial
Metodele de respiraie artificial pot fi metode manuale (metoda Silvester, metoda Heimlich)
precum i metode de insuflare de aer aa cum este metoda gur la gur.

Respiraie artificial gur la gur

Operaiunile de executare a metodei de respiraie artificial gur la gur sunt urmtoarele:

se aaz victima pe spate, eliberndu-i-se cile oro-faringiene;

se d capul victimei ct se poate de mult pe spate pentru a elibera calea aerului ctre
plmni. Aceast manevr va trebui nsoit de ridicarea cefei cu o mn i mpingerea
frunii ctre nainte cu palma celeilalte mini pn cnd gtul este ntins, permind un acces
corespunztor al aerului.

pentru a restabili respiraia, se pune palma pe fruntea victimei astfel nct degetul mare i
cel arttor s penseze nasul. Aceasta mpiedic aerul suflat pe gur s ias pe nas. Presnd
cu palma pe frunte, se menine capul pe spate;

se deschide maxilarul inferior, nrile fiind strnse cu dou degete. Se inspir adnc,
deschiznd larg gura i apoi aeznd-o uor peste gura victimei. Se sufl aer de circa 12 ... 15
ori pe minut.

se urmrete ridicarea toracelui victimei, ndeprtnd gura de victim, meninndu-i gtul

ntins i maxilarul deschis. Aceasta este faza expiraiei care este cauzat de relaxarea natural
a muchilor pectorali care iniial au fost ntini;

dac expansiunea toracelui nu are loc sau aceasta este necorespunztoare sau greu de
obinut, va trebui schimbat poziia maxilarului i a gtului victimei. Se cur gura de
eventualele corpuri strine. Dup aceea se va relua efortul de a realiza expansiunea cavitii
toracice. Dac are loc o eliminare de alimente sau de lichide pe gur, capul victimei va trebui
nclinat ntr-o parte pentru a se permite drenajul i pentru a preveni ptrunderea de materii
strine pe cile de acces ale aerului;

dac, dup ce a fost deschis maxilarul i s-a curat cavitatea bucal, calea de acces a
aerului rmne totui blocat, victima va trebui ntoars pe o parte i lovit o dat sau de mai
multe ori puternic cu podul palmei pe spate, ntre umeri. n timpul acestor operaii va trebui
avut grij s se menin libere cile de acces ale aerului. Apoi se reia respiraia artificial prin
metoda gur la gur.

Atunci cnd condiiile nu permit efectuarea respiraiei artificiale gur la gur, va trebui aplicat
respiraia gur la nas. n acest caz, maxilarul victimei va fi mpins nainte plasndu-se degetele
sub brbie i astfel sltnd maxilarul. Degetul mare i degetul arttor pot fi folosite pentru a
cura gura. Gura salvatorului acoper nasul i nrile victimei, ritmul respiraiei fiind acelai ca
la respiraia gur la gur.

Metoda Silvester
n cazul n care, din diferite motive, metoda respiraiei artificiale gur la gur nu poate fi
aplicat, se poate utiliza metoda Silvester.
Metoda Silvester va fi realizat n poziie nclinat, cu capul n jos cu urmtoarele operaii:

sub umerii accidentatului se va pune un pachet de haine rulate, pentru a-i aeza capul n
extensie.

se imobilizeaz braele victimei prin prinderea lor de coate, procedeu care va permite
salvatorului solitar de a ctiga timp cnd trece la masajul cardiac.
7

se vor executa micri ale braelor victimei dinspre piept ctre lateral i n sus pn ajung
de o parte i de alta a corpului, n vederea destinderii toracelui i aspirrii de aer n plmni,
urmate de micri de readucere a braelor la piept cu apsarea pe torace n vederea expulzrii
aerului din plmni, n ritm de 16 ... 18 respiraii artificiale pe minut.

La aplicarea metodei Silvester se va proceda n felul urmtor:

se va evacua necatul i se va aeza pe un teren n pant, utiliznd pentru transport orice

mijloc. Dac transportul se va face de ctre mai muli salvatori, corpul victimei se va
transporta cu faa n sus i cu capul n extensie pe spate, nivelul capului i al trunchiului fiind
mai jos dect nivelul bazinului;

transportul victimei se va efectua pe o distan scurt, rapid i fr a neglija respiraia

gur la gur.

Metoda Heimlich
Metoda Heimlich recomand cnd accidentatul nu poate fi transportat i terenul nu permite
efectuarea procedeelor specifice manevrei Silvester.
Salvatorul se plaseaz n spatele necatului, i va cuprinde talia cu minile, cu un pumn plasat la
nivelul zonei epigastrice, cealat mn susinnd pumnul. Cu pumnul se apas de 5 ... 8 ori, n
mod brusc, cu o micare din fa ctre spate i de jos n sus.
Atunci cnd necul se produce departe de mal sau de vreo ambarcaiune, salvatorul va trebui s
deflecteze capul accidentatului i s aplice acestuia lovituri scurte cu latul palmei (ca la karate)
pe coloana vertebral. Aceast metod este eficient dac se aplic n primele secunde dup un
nec de scurt durat, la un accidentat ridicat incontient.
n anumite cazuri, se va ncepe respiraia gur la gur nc din ap.
Dac necatul este un scafandru echipat, i se va trage capul pe spate, salvatorul se va plasa n

spatele victimei i i va aplica direct respiraia gur la gur sau va folosi pentru reanimare tubul
de respirat, pensndu-se nasul cu degetele.

Bibliografie

Primul Ajutor , Bucuresti , ed. Litera , 2013

Manual European de Prim Ajutor , Crucea Rosie , Bucuresti , 2012

Mircea Degeratu, Aron Petru, Sergiu Ioni: Manualul scafandrului, Editura Per Omnes
Artes, Bucureti, 1999, ISBN 973-97916-5-4
Document Scribd: Nataie an I Curs, Capitolul SALVAREA DE LA NEC, pag.78-84