Colegiu de medicina Balti

Raport:
Avalanse de zapada. Principii de organizare si efectuare
a masurilor PC in avalanse.
Uragane. Principii de organizare si efectuare a masurilor
PC in uragane.

Realizat de:
Taucci Laurentiu
Profesor:
Coroban Ion

Balti 2019
Avalanșa reprezintă o masă de zăpadă care se pune în mișcare și alunecă
pe versantul sau pe valea unui munte. De multe ori, curgerea unei
avalanșe se aseamănă cu scurgerea laminară a unui râu, mai ales când
zăpada este umedă. Alteori, curgerea poate fi foarte rapidă, aidoma
unei căderi libere, atunci când pantele masivului montan sunt abrupte
și/sau căderile de zăpadă sunt abundente.
O avalanșă poate duce la vale mii de tone de zăpadă, fiind precedată de o
undă de șoc care spulberă și strivește orice se află în calea sa. Din punct
de vedere fizic, aceasta este un fenomen nivologic (determinat de zăpadă),
reprezentând un curent de gravitate care constă din cantități masive
de material granular.
Aceste fenomene se înscriu printre cele mai dramatice evenimente ale
muntelui și reprezintă un pericol pentru populația montană din numeroase
țări ale lumii. Extinderea activităților turistice și, în special,
practicarea sporturilor de iarnă determină o creștere a riscului impactului
avalanșelor asupra societății.
Tipuri
După modul de formare
După modul de formare, avalanșele pot fi:

 fenomene naturale declanșate de o supraîncărcare naturală de zăpadă;

 cauzate de om, declanșate de trecerea unui schior, drumeț sau de altă intervenție umană
accidentală sau nu.
După particularitățile stratului de zăpadă
În funcție de particularitățile stratului de zăpadă afectat, avalanșele sunt de mai multe tipuri:

 Avalanșe uscate care se produc atunci când zăpada este afânată și are aspect prăfos-grăunțos,
cristalele de zăpadă fiind rotunde. Zăpada în amestec cu aerul formează aerosoli foarte
periculoși pentru oameni, aceștia murind sufocați.
 Avalanșe umede care se produc în stratele de zăpadă umedă și grea. Ele antrenează, în
deplasare, cantități mari de zăpadă în lungul culoarelor de avalanșă și exercită presiuni mari
aspra obiectelor din cale, distrugându-le.
 Avalanșe în plăci care se produc prin desprinderea stratului superficial înghețat și a celui
mijlociu, suprafața de desprindere fiind la contactul cu stratul bazal.

Protecție
Pentru evitarea pericolelor legate de avalanșe, este importantă cunoașterea precisă a arealelor în
care se produc. Cartografierea acestor areale și realizarea hărților de risc permit luarea celor mai
eficiente măsuri de atenuare a impactului acestora asupra activităților umane. În dreptul culoarelor
de avalanșă sunt construite tunele de protecție, iar pe versanți sunt amplasate ziduri de protecție,
gărdulețe sau plase de sârmă. Plantarea unor perdele forestiere de protecție s-a dovedit eficientă
mai ales pentru protejarea drumurilor pe distanțe mari.

Uraganul este un ciclon tropical cu viteză mare de deplasare (care atinge sau depășește 64
noduri/oră = 118 km/oră) și care se manifestă în special în Marea Caraibelor; prin generalizare
orice vânt care atinge sau depășește 12 grade pe scara Beaufort.
 Principii de organizare si efectuare a masurilor PC in
uragane.

➢pregătiţi toate adăposturile (încăperile subsolului);

➢închideţi uşile, ferestrele, sistemele de ventilaţie, uşile de la podurile caselor;
➢luaţi de pe acoperişuri, balcoane obiectele care pot fi luate de vânt;
➢deconectaţi electricitatea, gazul;
➢dacă uraganul v-a prins în stradă, adăpostiţi-vă în încăperea din apropiere;
➢feriţi-vă de fulger, nu vă adăpostiţi sub copaci, nu vă apropiaţi de liniile de tensiune electrică
etc.