Facultatea de Educație Fizică și Sporturi Montane

Specializarea EFS

Nume prenume: András Vivien-Bernadett

DISCIPLINA: APLICAȚII PRACTICE ÎN MEDIUL MONTAN TURISM

ORIENTARE

ELABORAREA UNOR ACTIVITĂȚI PRACTICE

ÎN MEDIUL MONTAN

PE O DURATĂ DE CINCI ZILE

Menționați vârsta participanților
 EFS (între 18 ani și 25 de ani).
Ziua 1.
A. Parcurgerea unui traseu montan

Muntii Hasmas se numara printre unitatile montane cele mai frumoase din Carpatii
Orientali. Ei isi motiveaza renumele prin varietatea, complexitatea reliefului si structurii
geologice. Creasta principala si unele ramificatii abunda in fenomene carstice, iar piscurile
Tarcau, Virful Ascutit, Piatra Singuratica, Hasmasul Mare (1793 m), Hasmasul Negru,
Suhardul incununeaza cu dantele albe faldurile padurilor de fag si de molid. La aceasta
zona privilegiata de natura se adauga valea si cheile Bicazului precum si Lacul Rosu,
obiective turistice importante, care intregesc ansamblul pitoresc al muntilor. Casa a apelor
bogate, Hasmasul sta la izvoarele marilor riuri Olt, Bicaz, Putna, Bistricioara. Atit creasta
principala (cca. 35 km) cat si vaile principale si secundare sunt strabatute de poteci, unele
marcate. Orasul Balan, Statiunea Lacul Rosu sunt centre de indrumare a drumetiei locale.

Dus întors 7:30 ore

Adunare la ora 8:00 în față Biserici Catolice din Bălan
Plecare la ora 8:15 spre Cabana Piatra Singuratică(Piatra Singuratică 1608m)
2,82km, o oră de mers cu 639 m diferență de nivel, pe traseul marcut cu banda albastră
Ajungem la cabana la ora 9:45, odihnăm 30 de minute, este izvor acolo.
10:15 plecare spre vârful Hășmașul Mare 1792m, 3,22km
Ajungem acolo la ora 11:00. Stăm 15 minute

Venim înapoi la cabana Piatra Singuratică la ora 12. Stăm 2 ore, mâncâm, urcăm pe vărf,
facem poză de grupă.
Coborâre la Ora 14:00, ajungem la Bălan la ora 15:30.

Piatra Singuratică și cabana

Panorama pe vârf
 Panorama Hășmașul Mare

B. Pericole pe munte. Care sunt? Cum le putem evita?

1. Pericole care țin de acțiunile noastre
Oferim câteva exemple, iar lista poate continua:

o alegerea unui traseu mai dificil decât putem „duce”;

o alegerea unor parteneri de drumeție cu care nu ai niciun fel de „chimie” și care îți
transformă traseul într-un calvar psihologic;
o lipsa odihnei și surmenarea fizică;
o deshidratarea;
o căderea (din neatenție, oboseală, echipamente prea grele, lipsa unei atenții sporite în
condiții meteo dificile sau lipsa unor astfel de  bocanci de munte care să-ți asigure
aderența optimă, indiferent de tipul de teren pe care pășești;
o locul de campare ales (trebuie să fie ferit de căderile de pietre, vânt, fulgere, avalanșă
sau inundație);
o folosirea unui echipament mult prea uzat (spre exemplu, corzile de cățărare pot fi
uzate, existând pericolul ruperii lor, fapt pe care îl poți evita achiziționând corzi noi).

2. Pericole independente de acțiunile noastre

Aceste pericole nu pot fi influențate de către noi, însă putem lua măsuri de siguranță pentru
a le evita.

o altitudinea. La altitudini mai mari de 2.000 de metri, capacitatea de concentrare este

redusă, așa că te sfătuim să renunți la alcool și la tutun atunci când te afli la astfel de
altitudini. În plus, hidratează-te constant și încearcă să dormi bine pentru a contracara
cât mai mult efectele pe care altitudinea le are asupra organismului tău.
 o viroagele. Evită să te deplasezi prin ele, deoarece există un risc sporit de alunecare.
o avalanșele;
o căderile de pietre. Dacă la baza unei urcări vezi tot felul de blocuri de piatră și pietriș,
înseamnă că în zona respectivă ar putea avea loc, frecvent, căderi de pietre. Alege o
rută alternativă și în niciun caz nu campa la acolo.

3. Pericolele care țin de vreme

La munte, vremea este capricioasă. Cerul senin se poate transforma în furtună în mai puțin
de o oră, iar furtunile care se apropie pot fi dificil de observat din timp din cauza vârfurilor
montane.

Și ar trebui să știi următoarele lucruri:

o vizibilitatea. Ceața, ploaia, întunericul și zăpada viscolită pot genera dezorientare.

Asigură-te că știi întotdeauna unde te afli și caută un loc sigur de campare atunci când
nu te mai poți orienta corespunzător;
o ceața și temperaturile scăzute pot forma o peliculă de gheață pe stânci, ca un fel de
polei, iar stâncile pot deveni foarte alunecoase;
o vântul. Acesta este, de obicei, mai puternic în zonele montane decât la baza
muntelui;
o pe partea expusă vântului, precipitațiile sunt mai frecvente, iar ceața este mai densă;
o la altitudini mai mari de 2.400 m, poate să ningă oricând în timpul anului, însă șansele
să ningă în iulie sunt mult mai mici decât în martie, spre exemplu;
o la mare altitudine, aerul este mai uscat, iar deshidratarea reprezintă un pericol real;
o fulgerele sunt frecvente și lovesc cu precădere punctele înalte ale traseului! Așa că îți
recomandăm să citești asta. În curând, aceste informații ți-ar putea fi utile: Cum te
adăpostești de furtună și fulgere pe munte
o alunecările de teren și căderile de pietre sunt frecvente în timpul ploii și după ploaie,
precum și pe anumite tipuri de trasee;
o când e foarte frig afară, iar vântul este puternic, crește riscul apariției degerăturilor.
Așa că îți recomandăm să citești asta: Cum îți dai seama că suferi de degerături, până
nu e prea târziu
o La 1.000 de metri altitudine, temperatura este, în medie, mai scăzută cu 5,5 grade
Celsius decât la altitudine zero, însă diferențele de temperatură între zonele joase și
cele aflate la mare altitudine pot fi și mai mari. Așa că ai grijă cum te îmbrați și ce
haine iei în rucsac;
o cu cât altitudinea este mai mare, cu atât razele ultraviolete (UV) sunt mai puternice.
De asemenea, vântul rece te poate face să subestimezi puterea razelor UV, fapt ce
crește semnificativ riscul de a-ți prăji pielea mai tare decât vara, pe malul mării.
Folosește cremă cu protecție solară, ochelari de soare și căciulă sau șapcă.

Ziua 2.
Cele 13 sfaturi (norocoase, credem noi) oferite de Asociația Națională a Salvatorilor Montani
din România:
1. Informați-vă despre itinerarul propus, gradul de dificultate a traseului, precum și despre
starea vremii. Luați și o hartă sau un ghid al zonei în care doriți să faceți drumeții.

2. Alegeți traseele în funcție de pregătirea fizică, psihică și tehnică a celui mai slab membru al
grupului.

3. Alegeți echipamentul, materialele și alimentele necesare, în functie de anotimp și de

conditiile meteo, dar aveți în vedere și situațiile deosebite.

4. Porniți devreme la drum, dar evitati să plecați singur. Informați cabanierul, salvamontiștii
sau vecinii asupra traseului pe care doriți să-l urmați, iar dacă este posibil, și ora aproximativă
de revenire.

5. Dozați-vă forțele și respectați regulile de igienă și alimentație la efort. Nu consumați băuturi

alcoolice înaintea sau în timpul drumețiilor.

6. Faceți drumeții numai pe traseele marcate. În acest sens, urmăriți marcajele și

indicatoarele de pe traseu, respectând restricțiile impuse pe anumite porțiuni ale traseului.

7. În cazul apariției unor dificultăți sau a înrăutățirii vremii, retrăgeți-vă la cel mai apropiat
refugiu sau cereți ajutor. În nici un caz nu trebuie să îi lăsați în urmă pe cei obosiți sau
accidentați.

8. În caz de furtună sau ploaie însoțită de descărcări electrice, părăsiți imediat creasta și nu vă
adăpostiți lângă stânci sau copaci înalți singuratici. Dacă sunteți pe munte și este ceață, puteți
trimite un membru al grupului să cerceteze zona, dar acesta nu trebuie să se îndepărteze
mai mult decât îl puteți auzi.

9. Dacă porniți la drum pe zăpadă, nu faceți zgomot și evitați locurile cu pericol de avalanșe.

10. În caz de rătăcire, păstrați unitatea grupului. Rămâneți treji și conștienți, iar pentru a
preveni hipotermia puteți să vă mișcați pe loc. Anunțați Salvamontul (0725.826.668).

11. În caz de accidentare, reacționați prompt și eficace pentru a proteja și a asigura

accidentatul. De asemenea, anunțați Salvamontul.

12. Ajunși la cabană, respectați timpul necesar de odihnă, pentru a avea o condiție bună
pentru traseele din ziua următoare.

13. Apelați cu încredere la ghizii montani autorizați și la salvatorii montani atestați.

https://www.facebook.com/salvamont.salvaspeo.harghita/videos/
764037434338445
Ziua 3.

ASPECTE IMPORTANTE
 Se recomandă să fie un teren uşor îclinat, pentru ca apa să se scurgă uşor, cu o
suprafaţă cât mai uscată şi netedă;
 Corturile vor fi grupate pentru a fi apărate de vânt;
 Locul de instalare a corturilor trebuie să fie în apropierea unei surse de apă, lemne de
foc şi cât mai ferit de curenţii de aer;
 Locul ales se va curăţa de pietre sau lemne, iar pe suprafaţă corespunzătoare cortului
se pot aşeza ramuri de brad, frunze de ferigă sau fân ca strat izolator;
 Se va studia direcţia vântului, pentru ca intrarea în cort, să fie amplasată opusă direcţia
din care bate vântul;
 Nu este indicată montarea taberei de corturile în valea unei depresiuni// sau poalele
dealului, unde pe timp de ploaie se stânge apa;
 Nu se va monta cortul, niciodată chiar în crestă (vânt puternic), sub copac izolat,
stâncă, sau în locurile unde sunt posibile căderi de pietre sau avalanşe;
 Lumina se aprinde în cort doar după ce este închis, pentru a evita intrarea insectelor;
 Insectele vor ocoli cortul interior dacă se introduc frunze de pelin sau mentă;
 La altitudine, unde vântul are intensitate mare se recomandă construirea unui paravan
din roci;
 Pe timp de vară, cu temperaturi ridicate, este indicat ca tabăra de corturi să fie într-o
zonă mai umbrită, mai aerată;
 Intarea în corturi să fie orientată către foc, apă şi în direcţia locului deschis (când
tabăra este aşezată la marginea pădurii;
 Corturile nu trebuie să fie orientate, cu intrarea către un abrupt;
 Lângă râu, corturile vor fi montate pe malul mai luminat de soare;
 Montarea cortului e bine să se facă înainte de lăsarea întunericului.

Jocuri în jurul focului:

Jocul telefon: o persoană șopteste un enunț scurt pentru persoana care stă lângă ea, ea
spune ce a înțeles pentru persoana care stă la partea cealaltă și așa mai departe. La
sfârșitul jocului va iese un enunț total diferit, toate lumea va râde.
Jocul adevăr sau provocare, barkochba, 2 adevăruri și-o minciună, încearcă să nu râzi
etc
Poveste înfricoșatoare
Cântare împreună
Admirarea stelelor
Ziua 4.
A. Descrieți o metodă de orientarea neconvențională
Metoda orientării prin folosirea umbrei:
1. Aveți nevoie de prezența soarelui, cer senin, un băț de aproximativ 1m lungime și
o parțelă perfect plată
2. Infigeți bățul cât mai vertical în pământ
3. Marcați capătul umbrei formată la sol cu o piatră sau cu o bucată de lemn
4. Așteptați 10-15 minute, timp în care umbra bățului își va modifica poziția
5. Marcați acum noua poziție a vârfului umbrei
6. Uniți cele doua poziții într-o linie cât mai dreaptă
7. Ea va prezenta axa EST-VEST
8. Primul punct marcat va indica întotdeaua vestul
9. O axă perpendiculară pe axa EST-VEST trasată anterior va reprezenta axa NORD-
SUD
10. În Emisfera Nordică, extremtatea axei NORD-SUD proziționată proximal de
umbră vareprezenta SUDUL.
Ziua 5.
Cum te adăpostești de furtună și fulgere pe munte!
Ce e de făcut atunci când muntele devine scena unei furtuni cu tunete și fulgere?

1. Pe munte, șansele de a găsi un adăpost 100% sigur sunt destul de limitate. Cu toate
acestea, există câteva situații în care poți reduce considerabil posibilitatea de a fi lovit de
trăsnet. În primul rând, coboară de pe vârfurile montane sau pe crestele expuse. Trăsnetele
pot lovi de la kilometri distanță și poți fi lovit cu mult înainte de a-l auzi. Dacă simți că ți se
ridică părul în cap (la propriu), atunci ești în pericol, astfel că trebuie să cobori cu rapiditate în
cea mai joasă vale sau adâncitură de relief. Dacă furtuna te-a surprins pe creastă și nu ai
posibilitatea să cobori rapid, mijlocul crestei este un loc mai bun decât extremitățile sale. În
plus, încearcă să eviți și zonele plate. Motivul este acela că fulgerele lovesc punctele cele mai
înalte (cum sunt vârfurile munților), iar în cazul în care vrei să te ferești de descărcările
electrice într-un spațiu plat, vei fi, din nefericire, cel mai înalt punct de acolo. Caută, în
schimb, să te ghemuiești pe o mică platformă sau pe o ridicătură aflată în apropierea unei
zone de 5-10 ori mai înaltă decât a ta.

2. Evită arborii înalți sau izolați. Aceștia atrag trăsnetul ca un magnet. Apoi, încearcă să alegi
un adăpost care să nu fie în calea apelor care s-ar putea scurge de pe vârf.

3. Evită surplombele sau locurile aflate sub stânci verticale, deși acestea ar putea să ți se pară
cea mai bună soluție. Conform Tree Line Backpacker, cele mai multe roci pot ceda sub
„presiunea” trăsnetului și se pot sparge, ceea ce crește șansele de risc. Dacă te adăpostești
într-o grotă, aceasta trebuie să fie spațioasă, iar tu să te așezi la cel puțin 1,5 m de perete și să
ai 3-3,5 metri de spațiu deasupra capului, deoarece există riscul formării unei punți electrice
peste deschizătură.

4. Dacă, totuși, nu găsești un adăpost în timp util, așază-te, acolo unde poți, în poziția ghemuit,
cu picioarele și mâinile cât mai apropiate. După aceea, pune sub tine sacul de dormit sau
izoprenul (sau orice obiect nemetalic îți este la îndemână), astfel încât să eviți pe cât posibil
contactul cu pământul. În plus, acoperă-ți urechile cu palmele pentru ca trăsnetele din
apropiere să nu te asurzească. Această poziție (cu „materialul izolant” sub picioare) va
minimiza daunele care îți pot fi provocate în cazul în care ești lovit de trăsnet.

5. Dacă ești pe munte cu mai multe persoane și nu ați găsit adăpost, încercați să vă așezați în
poziția ghemuit cât mai departe unii de alții (cel puțin 15 metri), pentru a evita „lovirea în
lanț”, spun cei de la WikiHow.

5. Renunță la telefonul mobil și alte accesorii și gadgeturi care te pot pune în contact direct cu
electricitatea. Apoi, pune deoparte lucrurile metalice pe care le ai cu tine și așază-te cât mai
departe de ele. Deși acest pas este contestat de unele voci, amintește-ți că metalul este un
foarte bun conductor electric – poți fi electrocutat și te poți alege cu arsuri, după cum spun
cei de la Emergency Dude.

6. Nu te mișca de unde ești până nu trec 30 de minute de la ultimul trăsnet auzit.

7. Învață din experiență pentru data viitoare. Amintește-ți să verifici prognoza meteo înainte
de a pleca pe traseu și fii atent la cum evoluează vremea pe parcursul drumeției tale.
Furtunile nu sunt tocmai fenomene ale naturii care să-ți facă drumețiile plăcute.

Supraviețuire – adăposturi în deșert sau pe țărm

În desert, pe târm sau în zonele fără umbră permanentă este nevoie de un adăpost care să ne
ferească de razele soarelui. În general adăposturile se construiesc pe locuri mai înalte, în
împrejurul lor se șapă un sanți în care se adună apa de ploaie și să aiba scurgere. Adăpostul
trebuie să fie bine ventilat, uscat și să ne ferească deploaie. Adăpostul se construiești din
material ce ai la dispoziție, trebuie luat în calcul si timpul care vei folosi adșpostul. Trebuie să
se încape de jos de sus și ca acoperiș poți folosi prelate, folie plastic, sau o pătură. Acoperișul
să aibă cădere de 40-60 de grade, pe sol unde dormi pui frunze, iarbă.
Bibliografie:

http://traseeromania.ro/wiki/supravietuire-adaposturi-in-padure/
http://traseeromania.ro/wiki/supravietuire-adaposturi-in-desert-sau-pe-tarm/

pagina de facebook al Hargita Megye Tanácsának Hegyi és Barlangimentő

Közszolgálata: https://www.facebook.com/salvamont.salvaspeo.harghita/
Suport curs 4 Pregătirea unei activități montane

http://www.emunte.ro/13-sfaturi-pentru-turisti-oferite-de-salvamontisti/

http://www.emunte.ro/pericole-pe-munte-care-sunt-si-cum-le-eviti/

http://www.emunte.ro/cum-te-adapostesti-de-furtuna-si-fulgere-pe-munte/

Poze făcute de Andras Vivien