Ghid Turistic Trasee Montane (România La Pas)

GHID TURISTIC
TRASEE MONTANE
ROMÂNIA LA PAS….
2022
CLASA a XI-a B
a XII-a B
Coordonator:
Prof.Pintrijăl
Mariana
COLEGIUL ECONOMIC ”V.MADGEARU”IAŞI

AUTORI Clasa a XI -XII B
ANDREI AMALIA MARIA
ANDRIES EMANUELA
BITIUSCA DANIELE
BOGHIU CRISTINA
DIACONU ISABELA
DORNEANU ALEXANDRU STEFAN
FILOTI FLORENTINA DIANA
IACOB CATY ELENA
LUPU STEFANIA
ROMAN LEONARD MARCO
ROSU DIANA ALEXANDRA
TODIREANU ANDREEA BIANCA
VIZITIU ANDREI MANUEL
ISACHI ALEXANDRA MARIA
BULĂU MATEI
URSU GABRIEL BOGDAN
ȚĂBÂRNĂ CĂLIN ȘTEFAN
GÎRBAN IONUȚ CONSTANTIN
BÎRZU IUSTIN ȘTEFAN
Coordonator:
Prof.Pintrijăl Mariana
CUPRINS
Cap.I. Pregătirea corespunzătoare pentru drumeții montane

1.Marcaje turistice montane
1.1. Sistemul național de marcare turistică
1.2. Indicatoare montane
2. Alegerea cortului pentru trasee de munte
3.Alegerea echipamentului corespunzător pentru munte
4.Ce nu trebuie să îți lipsească din bagajul de călătorie
5. Alarmare salvamont
Cap. II. Trasee montane din Carpații Meridionali
1. Cele mai frumoase trasee montane din Muntii Retezat
a. Trasee montane din Retezat pentru incepatori
b. Trasee montane din Retezat pentru turisti experimentati
c. Trasee montane din Retezat pentru mountain bike
2. Cele mai frumoase trasee montane din Muntii Bucegi
a. Trasee montane din Bucegi pentru incepatori
b. Trasee montane din Bucegi cu un grad sporit de dificultate
3. Cele mai frumoase trasee montane din Fagaras
a. Trasee montane din Fagaras pentru incepatori
b. Trasee montane din Fagaras pentru turisti experimentati
4. Cele mai frumoase trasee montane din Piatra Craiului, Muntii Cernei si Muntii Sureanu
a. Trasee pentru incepatori
b. Trasee pentru turisti experimentati
c. Trasee pentru mountain bike
Cap. III.Trasee montane din Carpații Occidentali
1. Trasee montane din Apuseni pentru incepatori
2. Trasee montane din Apuseni pentru iubitorii de pesteri
3. Trasee montane din Apuseni pentru mountain bike
4. Trasee montane din Muntii Banatului, Bihorului si Poiana Rusca
Cap.IV.Trasee montane din Carpații Orientali
1. Trasee montane pentru incepatori
2. Trasee montane pentru turisti experimentati
3. Trasee montane pentru mountain bike
4. Fișe turistice
Cap.I. Pregătirea corespunzătoare pentru drumeții montane
1. Marcaje turistice montane

România este o țară binecuvântată cu variate forme de relief, având o mulțime de trasee
montane, pentru toate gusturile. Putem găsi trasee montane pentru începători, cu o durata de câteva
zeci de minute, trasee lungi de câteva ore, perfecte pentru turiștii experimentați și chiar trasee extrem
de dificile, nerecomandate iarna și accesibile doar alpiniștilor.
Marcajele turistice sunt extrem de importante în drumețiile noastre. Marcajele sunt

importante pentru că ne indică locul în care ne aflam, altitudinea, sezonul, cât timp mai avem de
parcurs până la următorul reper, dar și gradul de dificultate al traseului. Și, cel mai important, dacă le
urmăm, nu ne vom rătăci.
Marcajele montane sunt plasate la începutul unui traseu, atunci când se intersectează
două sau mai multe trasee, pe cele mai importante vârfuri sau în zone unde se găsesc obiective
turistice. Ele sunt amplasate pe copaci, stânci, stâlpi, pietre sau tăblițe speciale.
1.1.Sistemul național de marcare turistică
Potrivit ”Ghidului drumețiilor montane”, de Lăncrănjan Mircea1, sistemul național de
marcare turistică include următoarele tipuri de marcaje:
În grup: au inițial un parcurs comun, după care semnele se ramifică succesiv pe diferite
trasee
Centrifugale: au semne ce se despart chiar de la pornire pe trasee diferite
În circuit: au același punct de plecare și de sosire
Cu ax comun: au un traseu principal numit și magistrală – în general traseu de creastă –
din care se ramifică sau către care se dirijează mai multe trasee secundare
Pentru trasee dus-întors
Tipuri și semnificații
Marcajele pe care le găsim pe trasee sunt, de obicei, realizate cu roșu, galben și albastru,
obligatoriu pe fond alb. Apoi, în funcție de datele pe care le anunță despre traseu, se împart în:
1
”Ghidului drumețiilor montane”, de Lăncrănjan Mircea
➢ Marcaje sub formă de bandă verticală – marchează traseul principal și este întâlnit
în traseele de creastă.
➢ Marcaje sub formă de cruce cu brațele egale – traseele de legătură cu traseul

principal.
➢ Punctul și triunghiul – apar în locurile unde se află poteci care vin de pe văi și
marchează traseele secundare.
➢ Pătrat roșu sau albastru – semnifică apropierea de rezervații naturale.
➢ „C” într-un pătrat – este folosit pentru a marca traseele pentru bicicliști.
➢ Pătrat format din mici pătrățele negre și galbene – desemnează zone cu pericol
ridicat de avalanșă.
➢ Cercuri duble de culoare albă și roșie – marchează traseele dus-întors.
1.2. Indicatoare montane

➢ de direcție (simple sau duble) și indică sensurile de parcurs, pe plăcile metalice în
formă de sageată;
➢ de traseu (table indicatoare), care sunt de mai multe tipuri – în punctele de
convergență (raspântii) ale mai multor trasee, cuprind semnele de marcaj, direcțiile de mers, timpul
de parcurgere al traseelor; cele de avertizare (cu rol de protecție) se montează pentru semnalizarea
unor pericole: drum periculos, căderi de pietre, o prăpastie, declanșarea avalanșelor; table
toponimice: semnalizează lacuri și râuri, intrarea în rezervații naturale, monumente ale naturii;
➢ de documentare, care furnizează informații privitoare la traseele marcate precum și
despre principalele puncte de interes turistic din arealul respectiv și se găsesc la cabane sau în
stațiuni;
Gradele de dificultate ale traseelor se calculează astfel:
➢ Grad mic de dificultate – poate fi parcurs de oricine într-o perioadă scurtă, de la 3 la
6 ore, cu o diferență de nivel de la 300 la 700 de metri.
➢ Grad mediu de dificultate – durata în care se parcurge traseul este între 4 și 8 ore,
diferența de nivel fiind de la 500 la 1.000 de metri. Cei care aleg acest tip de traseu trebuie să aibă o
condiție fizică bună.
➢ Grad mare de dificultate – parcurgerea traseului necesită un efort fizic continuu și
trebuie să aveți o condiție fizică foarte bună. Durata traseului este între 5 și 9 ore, iar diferența de
nivel este de la 800 la 1.500 de metri.
Dacă este afișată și sigla Salvamont, aceasta indică faptul că vă aflați într-o zonă
„patrulată” de echipele organizației respective.
Timpul afișat indică durata unui parcurs cu mers obișnuit (fără opriri mai mari de 10
minute dupa fiecare oră de mers). Dacă apar două valori (de exemplu 4 1/2 – 5 ore), diferența de 1/2
oră reprezintă decalajul dintre un turist antrenat și unul mai puțin antrenat, ori dintre o deplasare în
condiții atmosferice normale și una cu intemperii.
Pe indicatoare aflate la intrările și ieșirile de pe traseu puteți găsi, conform ”Ghidului
drumețiilor montane”, următoarele litere, care semnifică:
A – pericol de avalanșă
C – cornișe pe traseu
D – dificultăți alpine (pasaje, săritori)
M – condiții meteo ce pot influența substanțial parcursul
O – orientare dificilă
P – pantă mare și alunecoasă
H – limita dintre două ocoale silvice
De asemenea, există marcaje aflate în zone stâncoase greu accesibile: Momâi (un grup de
pietre în formă de piramidă, a căror înălțime variază până la 1 m).
2.Alegerea cortului pentru trasee de munte
Drumețiile pe munte sunt un prilej de a cunoaște frumusețea naturii, de a iscodi zone
sălbatice și de a admira peisaje spectaculoase.
Înainte de a descoperi cele mai frumoase locuri din România, asigură-te că ai pus la punct
câteva aspecte importante, precum detaliile legate de traseul pe care îl vei urma și echipamentul
necesar. Astfel pregătit, traseul pe munte poate să înceapă, urmând a te bucura de minunate peisaje
montane.
Cortul este adăpostul turistului pe munte. Este locul în care te poți întinde pentru o
binemeritată odihnă după o zi lungă de drumeție.
Cu excepția ariilor protejate, care se supun unui regulament propriu, poți merge oriunde
cu cortul pe traseele montane în România.
Alegerea cortului pentru traseele de munte trebuie făcută în funcție de:
➢ locul în care urmează să îți instalezi adăpostul,
➢ de anotimp,
➢ de greutate și
➢ de spațiul oferit.
Astfel, poți alege dintre următoarele categorii uzuale de corturi:
• Corturi de familie: corturi mari, spațioase, utile pentru vacanțe cu familia. Sunt
voluminoase și grele, fiind dificil de cărat în rucsacul de munte. Se folosesc în zone de camping
amenajate, unde poți ajunge cu mașina.
• Corturi intermediare: corturi spațioase și confortabile. Pot fi cărate pe trasee scurte, însă
sunt totuși prea grele pentru cele mai lungi drumeții. Se folosesc în zone de camping sau în curțile
cabanelor.
• Corturi de munte: sunt corturile cele mai utilizate în Carpați. Oferă raportul optim între
confort, greutate și stabilitate. Se pot folosi iă majoritatea locurilor, însă pentru zonele expuse la vânt
puternic, precum crestele înalte, se recomandă corturi cu structuri puternice.
• Corturi pentru condiții extreme: sunt corturile unde greutatea redusă și/sau rezistența
structurii sunt cele mai importante aspecte. Majoritatea corturilor de iarnă intră în această categorie.
Nu în ultimul rând, asigură-te că modelul de cort pe care urmează să îl achiziționezi este
construit din materiale de calitate (foliile textile, bețele de susținere, cuiele de ancorare).
3.Alegerea echipamentului corespunzător pentru munte
Alegerea echipamentului corespunzător pentru drumeția pe munte este strâns legată de
condițiile meteo anunțate pentru zona de ascensiune și data la care plănuiești excursia.
Cea mai potrivită perioadă a anului pentru excursii la munte în România este vara, între
lunile mai și septembrie. Totuși, trebuie ținut cont de faptul că și în această perioadă poți găsi zăpadă
pe munte. În funcție de zonă, în special în cele înalte, sunt trasee unde poți găsi zăpadă în orice
perioadă a anului.
În prezent sunt mai multe servicii meteo care oferă prognoze bune pentru majoritatea
zonelor montane din România cu 2-3 zile înainte de a pleca la drum.
Astfel, alegerea echipamentului corespunzător pentru drumeție este un lucru foarte ușor de
realizat, dacă ții cont de câteva reguli de bază:
1. Vremea pe munte este schimbătoare;
➢ chiar și într-o zi de vară, jacheta impermeabilă si o haină mai groasă nu trebuie să lipsească;
➢ Nu te îmbrăca prea gros, căci la efort te vei încălzi;
➢ Îmbracă-te în straturi, izolarea termică fiind superioară față de un singur strat mai gros;
➢ Evită bumbacul, se usucă greu și reține umezeala rece; folosește îmbrăcămintea din fibre
sintetice.
Vă propunem un exemplu de echipare corectă pentru cele două sezoane principale ale
muntelui:
Vara:
➢ Bocanci de trei sezoane (bocanci cu talpă flexibilă, comodă);
➢ Șosete sport de vară (ușor peste gleznă, de evitat bumbacul);
➢ Pantaloni de drumeție, lejeri, lungi subțiri sau scurți (de reținut că unele trasee străbat zone
cu vegetație înaltă, pantalonii lungii fiind de preferat; de evitat blugii și alți pantaloni de bumbac);
➢ Tricou sport (de evitat bumbacul);
➢ Polar sau pulover subțire;
➢ Jachetă impermeabilă sau pelerină de ploaie (jacheta este de preferat, căci nu
incomodează mișcările turistului).
Iarna:
➢ Bocanci de iarnă sau bocanci de trei sezoane cu construcție solidă;
➢ Șosete groase pentru munte, de lână sau fibre sintetice;
➢ Pantaloni de iarnă, impermeabili;
➢ Îmbrăcăminte de corp (stratul inițial) din lână sau sintetice;
➢ Polar sau jachetă tip pufoaică (stratul intermediar);
➢ Jacheta impermeabilă (stratul exterior).
4.Ce nu trebuie să îți lipsească din bagajul de călătorie

Indiferent de traseul de drumeție pe care îți propui să îl urmezi, din rucsac nu trebuie să îți
lipsească următoarele:
➢ Lanterna frontală și baterii de rezervă - în cazul în care, din anumite motive, te prinde
noaptea pe traseu, o sursă de lumină este absolut indispensabilă; nu este greu de cărat și utilitatea sa
este indiscutabilă;
➢ O trusă medicală minimalistă - posibilitatea de a trata rapid accidente mici care pot apărea
la drumețiile montane este foarte importantă; din trusa de prim-ajutor nu trebuie să lipsească plasturi
de diferite dimensiuni, bandaje sub formă de tifon, o foarfecă medicinală, dezinfectant,
antiinflamatoare ăi antipiretice;
➢ O pereche de șosete în plus - este recomandat să ai mereu o pereche de șosete în plus (de
preferat puțin peste gleznă), pe care o găsești uscată în rucsac în cazul în care vei avea nevoie de ea;
șosetele pot fi folosite și ca mănuși, în cazul în care le pierzi pe acestea;
➢ Jacheta impermeabilă - vremea este schimbătoare la munte și, mai ales vara, reprizele
neprevăzute de ploaie nu sunt de neîntâlnit;
➢ O haină mai groasă (jacheta din polar sau fleece) - este bine să prevezi schimbările rapide
ale vremii și să fii pregătit și pentru momente mai reci;
➢ Recipient pentru apă - în anumite zone montane, apa este foarte greu de găsit; cară mereu
suficientă apă și nu face economie, căci deshidratarea este un pericol pentru orice persoană.
Documentează-te despre sursele de apă întâlnite pe traseul urmat și încearcă să estimezi câtă apă
îți va trebui până la următoarea;
➢ Câteva dulciuri sau batoane energizante - e bine să ai în rucsac câteva alimente ușoare,
energizante și neperisabile.
Înainte de a pleca pe un traseu montan, fiecare turist este dator să se documenteze despre
locurile prin care va merge, folosind orice sursă la îndemână. Acum informațiile sunt foarte ușor
accesibile și pot varia de la descrieri din literatura montană de specialitate, comunități online ale
iubitorilor de munte, jurnale de călătorie și multe altele.
Este important să cunști zonele de plecare și revenire din traseu, precum și principalele
obiective turistice vizate. La fel de important este să cunoști și izvoarele de unde poți realimenta
proviziile de apă sau locația refugiilor turistice, dacă acestea există pe traseul propus.
Astfel, în cazul în care conducătorul grupului suferă ceva neprevăzut, restul turițtilor nu vor
fi lăsați fără ajutor, având un minim bagaj de cunoștințe despre traseul urmat.
În cazul traseelor de iarnă, starea zăpezii din zonele vizate este de o maximă importanță.
Poți afla informații de la serviciile Salvamont din zona montană pe care intenționezi să o vizitezi,
astfel încât să îți poți face o idee realistă despre ce te va aștepta pe traseu.
Nu în ultimul rând, verifică dacă locurile prin care urmează să mergi sunt arii protejate și
care este regimul acestora. În majoritatea rezervațiilor din România accesul se face contra unei taxe
modice, care poate fi plătită la intrarea în zona protejată. În plus, în perimetrul ariilor protejate sunt
și alte reguli de care trebuie să ții cont, precum camparea interzisă în afara locurilor special
desemnate, interzicerea focului și alte.
În orice zonă te-ai afla, protejează natura din jurul tău. Păstreaz-o curată, nu rupe florile sau
crengile arborilor. Ia cu tine doar amintiri și lasă doar urmele pașilor tăi!
5. Alarmare salvamont
OSALVAMONT – 0725826668
Numar de alarmare directa al echipelor salvamont si obtinere de informatii despre zonele
montane.
Apelul se initiaza formand pe telefon tastele corespunzatoare cifrei 0 si literele , s a l v a m o n
t , respectiv, numarul 0725826668, numar de telefon valabil pentru întreg teritoriul ţării si taxabil la
tarif normal.
Dispeceratul National Salvamont preia apelul, identifica zona in care s-a produs accidentul sau
despre care se solicita informatii si apoi stabileste legatura directa intre solicitant si echipa salvamont
care poate oferi informatii sau care actioneaza in zona respectiva. Serviciul este non stop si este
oferit de Vodafone, partener al Asociatiei Nationale a Salvatorilor Montani din Romania.
Numar unic 112
Numar unic de urgenta pe care va recomandam sa il folosti doar pentru anuntarea de accidente.
Codul international de semnalizare pe munte in caz de pericol
Semnalele emise in caz de pericol pot fi luminoase, vizuale sau acustice.
Se lanseaza cate 6 semnale, din 10 in 10 secunde, timp de un minut; intre ele se face o pauza
de un minut-doua. Pentru raspuns se utilizeaza 3 semnale pe minut, urmand un minut de pauza.
Confirmarea ca semnalul de alarma a fost receptionat se face prin emiterea a 3 semnale pe
minut – acustice, vizuale sau luminoase – fiecare lansate la 20 de secunde unul de altul.
Cel care cere ajutor trebuie sa continue sa dea semnale pina cei ce ii vin in ajutor ajung la el.
Cel care a receptionat semnalul de chemare in ajutor este obligat, dupa ce a raspuns celui care
l-a lansat, sa transmita alarma formatiilor “Salvamont” sau sa alerteze cea mai apropiata cabana,
statie meteorologice sau orice alta unitate care ar putea transmite alarma mai departe .
Cap.II.Trasee montane din Carpații Meridionali
În Carpații Meridionali găsești cele mai semețe vârfuri și ascuțite creste din România. Cei mai
ânalți munți din România se găsesc în Carpații Meridionali. Unele dintre cele mai frumoase trasee
montane sunt în Carpații Meridionali. Pe cuprinsul lor, turiștii au la dispoziție trasee turistice variate,
prin poteci de pădure sau pe creste alpine.
In Carpații Meridionali poți face trasee spre Vârful Moldoveanu, trasee în Parâng, trasee în
Piatra Craiului, trasee spre Lacul Bolboci sau trasee către Vârful Omu.
Carpații Meridionali sunt străbătuți de cele mai înalte șosele din România: Transfăgărășan și
Transalpina.
Transfăgărășan
Transalpina
5. Trasee montane din Muntii Retezat
Frumusețea munților Retezat lor a fost recunoscută încă din anul 1935, cand a fost înființat
Parcul Național Retezat. Munții Retezat oferă turiștilor o varietate de obiective, precum văi glaciare,
creste și vârfuri spectaculoase, cascade și păduri seculare, precum și zone domoale, pastorale.
a. Trasee montane din Retezat pentru începători

Accesul în munții Retezat este se poate face cu ușurință cu mașina, zone precum Poiana Pelegii
sau cabana Carnic fiind accesibile cu orice automobil. Turiștii mai puțin antrenați vor aprecia, cu
siguranță, posibilitatea de a se apropia de munte cu mașina, urmând a face drumeții scurte în circuit.
Poiana Pelegii - Lacul Bucura - Poiana Pelegii (4 ore dus-intors)
Traseul este cel mai potrivit pentru cei aflați la început de drum pe poteci și doresc să ia primul
contact cu munții Retezat. Accesul în Poiana Pelegii se face cu mașina, pe un drum forestier, după
achitarea taxei de acces auto în Parcul Național.
Lacul Bucura este cel mai mare lac glaciar din România și este un loc care rămâne mult în
amintire prin frumusețe. Aici poți dormi cu cortul, putând astfel să extinzi drumeția la lacurile din jur
sau chiar vârful Peleaga, cel mai înalt din munții Retezat.
Drumeția de la Poiana Pelegii la Lacul Bucura durează două ore și jumătate și poate fi făcută
chiar si cu copii, fiind astfel o ocazie pentru toată familia de a cunoaște căldarea glaciară a Bucurei.
Pe malurile lacului te poți odihni în voie și poți admira oglindirea crestelor în apa Bucurei și
poți bea apă dintr-un izvor cu apă limpede și curată.
Carnic - Cabana Pietrele (2 ore)
Carnic - Cabana Gentiana (2 ore)
Cele două trasee clasice de acces în zona nordică a munților Retezat sunt potrivite începătorilor
și familiilor cu copii. Ambele poteci trec prin apropierea frumoasei cascade Lolaia, un obiectiv
interesant pentru orice iubitor de natură. Cascada are o cădere de aproximativ 15 metri și este foarte
spectaculoasă în perioadele cu debit ridicat.
Cabana Pietrele și cabana Gențiana reprezintă puncte de plecare pentru trasee către zona înaltă a
munților Retezat.
Cascada Lolaia
b. Trasee montane din Retezat pentru turiști experimentați
Turiștii cu experiență în mersul pe munte pot cunoaște pe îndelete masivul Retezat plecând de
la cabanele Pietrele și Gențiana sau chiar din căldarea lacului Bucura, unde au dormit cu cortul, în
mijlocul naturii.
Cabana Pietrele - Lacul Gales - saua Varful Mare - Varful Mare (4-5 ore)
Traseul ajunge, dupa un urcus sustinut, la Lacul Gales, asezat intr-un decor de basm. De aici,
poteca se strecoara printre jnepeni si stancarii pana in saua Varfului Mare, de unde privelistea este
coplesitoare in toate directiile. Ultima portiune pana pe Varful Mare, unul dintre uriasii Retezatului,
necesita atentie la parcurgere.
Iarna traseul este periculos pe portiunea Lacul Gales- varful Mare. Dincolo de lacul Gales nu
veti mai gasi apa, alimentati din timp.
Cabana Pietrele - Valea Stanisoarei - Lacul Stanisoara - saua Retezatului - Varful
Retezat (3-4 ore)
Pornim de la cabana Pietrele si strabatem valea Stanisoarei prin padurea de molid si, mai sus,
prin poieni cu arbusti si jnepeni. Castigam altitudine constant si ajungem la Lacul Stanisoara, asezat
intr-o frumoasa caldare glaciara. Cu atentie, strabatem lespezile de piatra ce urca abrupt spre Varful
Retezat, iar privirile ne sunt rasplatite cu privelisti de neuitat.
Iarna traseul este periculos dincolo de Lacul Stanisoara. Alimenteaza cu apa din timp, nu vei
mai gasi dincolo de lac.
Cabana Gentiana – Lacul Pietrele - Curmatura Bucurii - Varful Peleaga – saua
Pelegii – Taurile din Valea Rea - cabana Gentiana (8-9 ore)
Traseul este un circuit destinat turistilor cu experienta si o buna conditie fizica. De la cabana
Gentiana strabatem valea glaciara pana la Lacul Pietrele, de unde urcam abrupt si cu atentie in
curmatura Bucurii. De aici avem o priveliste frumoasa spre cel mai mare lac glaciar din Romania,
lacul Bucura. Mai departe, strabatem poteca de creasta si, trecand cu atentie pe sub zona framantata
a Coltilor Pelegii, ajungem pe cel mai inalt varf din Retezat, Varful Peleaga. Coboram pe lespezi de
piatra pana la Taurile din Valea Rea si, mai jos, printre jnepeni si padure pana la cabana Gentiana, de
care ne desparte un ultim urcus.
Iarna, traseul este periculos pe portiunea Lacul Pietrele - Taurile din Valea Rea. Alimenteaza
cu apa din vreme, nu vei mai gasi dincolo de la lacul Pietrele.
Lacul Pietrele Lacul Bucura
c. Trasee montane din Retezat pentru mountain bike
Baraj Gura Apelor - Poiana Pelegii (20km, D+ 500m)

Drumul de acces catre Poiana Pelegii poate fi parcurs si cu mountain bike-ul, fiind un bun prilej
de a intra pe doua roti in inima Parcului National Retezat. Traseul este usor si se desfasoara de-a
lungul DJ685, fiind accesibil cu orice tip de mountain bike.
Campul lui Neag - Izvoarele Cernei - Cerna Sat (60 km, D+1100m)
Un drum foarte frumos de parcurs pe mountain bike este cel ce leaga valea Jiului de Vest de
Baile Herculane. Drumul este teoretic un drum national, dar nu a fost niciodată modernizat. El te va
purta din pitorescul vaii Jiului de Vest, la poalele Retezatului Mic ai a Oslei, peste munte pana la
Izvoarele Cernei, un izbuc unde râul tasneste efectiv din strafundul muntelui, dintr-o mare pestera
inca nedescoperita. In continuare se parcurge conturul lacului Iovanu unde e posibil sa existe surpări
de teren care nu pot fi trecute cu autoturismul, dar se pot trece usor cu bicicleta. Finalul este la Cerna
Sat de unde se poate continua pe drumul modernizat spre Baile Herculane, pe asfalt.
6. Trasee montane din Muntii Bucegi
Muntii Bucegi sunt printre cei mai surprinzatori munti ai Carpatilor romanesti. Aici sunt o
sumedenie de trasee spectaculoase, de la cele accesibile oricarui iubitor de munte si pana la trasee
dificile sau rezervate doar alpinistilor. Muntii Bucegi incanta drumetul cu abrupturi ametitoare si vai
adanci, dar si cu paduri intinse de molid si culmi prelungi, domoale.
În muntii Bucegi poti face excursii la munte cu familia sau cu prietenii. Aici gasesti trasee
abordabile cu masina, precum cele de la Lacul Bolboci sau Cabana Padina, cu telecabina spre Babele
sau Cota 2000 Sinaia, sau, asa cum e frumos, pe jos.
a. Trasee montane din Bucegi pentru începători
Muntii Bucegi sunt usor accesibili atat prin mijloace auto, cat si pe calea ferata Bucuresti -
Brasov. In plus, instalatiile pe cablu usureaza accesul celor mai putin antrenati in zona platoului
Bucegi, la Cota 2000 Sinaia sau la Babele. Din platoul Bucegi se ajunge cel mai usor la Sfinx, care
este la cateva minute de mers de cabana Babele.
La poalele muntelui, in Sinaia si Busteni, te poti bucura de multe obiective turistice. Poti vizita
castelele Peles si Cantacuzino, manastirile Sinaia si Caraiman, dar si case vechi, specifice Vaii
Prahovei.
In continuare, iata cateva dintre trasee:
Busteni - Cascada Urlatoarea (1,5 ore)
Aceasta plimbare clasica de Busteni este potrivita pentru orice varste si conditii fizice. Cei mici vor
aprecia, cu siguranta, padurea falnica de molid si spectaculoasa cadere de apa a Urlatorii. Inalta de
aproximativ 15 metri, cascada este un important obiectiv turistic din apropierea orasului Busteni.
Traseu accesibil tot timpul anului.
Sinaia - Poiana Stanii (1,5 ore)

O alta plimbare potrivita pentru orice varsta este drumetia spre Poiana Stanii, pornind de aceasta data
din Sinaia. Aici se poate servi masa, fie la cabana, fie la picnic pe pajistea intinsa. De asemenea, cei
mici se vor bucura de panorama pe care o pot admira din foisorul de belvedere instalat deasupra Vaii
Prahovei, din care privirea cuprinde orasele intregii vai si muntii din jur.

Gura Diham - Poiana Izvoarelor - Pichetul Rosu - cabana Diham - Gura Diham (5
ore)
In zona Dihamului se pot face drumetii in orice anotimp. Nu trebuie sa te sperie urcusul din
apropierea cabanei Gura Diham, caci panta se domoleste curand si devine o frumoasa alee prin
padurea de fag. De la Poiana Izvoarelor apar crestele ascutite ale muntilor inalti, pentru ca in fata
cabanei Diham sa putem admira intregul abrupt al Morarului si Bucsoiului. Coboram pe o poteca
larga si domoala prin padurea de fag, incheind astfel un circuit deosebit de frumos.
Traseu accesibil tot timpul anului. Poti realimenta cu apa la cabana Diham.
Azuga - Valea Grecului - Varful Grecu - cabana Diham - Valea Leucii -

Predeal (5-6 ore)
Varful Grecu este un punct de belvedere extraordinar, privelistile oferite fiind cu greu egalabile. De
aici poti privi catre intregul abrupt al Bucegilor, poti privi spre muntii Neamtului, spre Piatra Mare si
Postavaru, ba chiar si spre Magura Codlei, in Transilvania!
Traseul urmeaza un drum forestier de-a lungul vaii Grecului, dupa care urca prin padure si iese in
luminis. Dupa urcusul pe varf, continuam prin padure, pe curba de nivel, pana la saua Baiului (usor
de recunoscut prin cele doua antene) si mai departe spre Diham. Dupa pauza de masa, revenim in sa
si coboram spre Predeal.
Traseu accesibil tot timpul anului. Poti realimenta cu apa la cabana Diham.
b. Trasee montane din Bucegi cu un grad sporit de dificultate

Turistii cu experienta in mersul pe munte si cu o buna conditie fizica pot cunoaste multe din
tainele Bucegilor, pe trasee cu un grad sporit de dificultate sau cu o lungime considerabila. Fie ca
vorbi de Jepii Mari, de Jepii Mici sau de muntele Bucsoiu, drumetii cu experienta vor descoperi
lumea spectaculoasa a Bucegilor.
Ne vom rezuma la a enumera doar cateva dintre acestea, fiind imposibila redarea lor in
totalitate.
Busteni - Pichetul Rosu - Prepeleac - cabana Malaiesti (6 ore)

Un traseu clasic din capitolul Bucegilor, drumul catre frumoasa cabana Malaiesti inconjoara
abruptul de la poale si ofera multe zone in care sa bucure ochiul de salbaticia padurii, stanci semete
si peisaje cuprinzatoare. La cabana gasim gazde primitoare si o atmosfera placuta, iar frumusetea
naturala a vaii Malaiesti este una ce ramane mult timp in amintire.
Acest traseu nu este recomandat iarna, fiind expus pericolului avalanselor. Atentie!
Alimenteaza cu apa din timp; ultima sursa este la Poiana Izvoarelor.
Cabana Malaiesti - Hornul Mare - Varful Omu - Valea Cerbului - Busteni (8 ore)
Urmam pragurile vaii glaciare si strabatem Hornul Mare, unde ne ajutam de lanturile montate
pentru a iesi in creasta muntelui, la scurta distanta de varful si cabana Omu. Coboram pe Valea
Cerbului, o alta vale glaciara, si privim spre Acele Morarului, poate cea mai vestita creasta a
Bucegilor. Daca avem noroc, putem zari si ciopoare de capre negre!
Traseul nu este recomandat iarna. Alimenteaza cu apa la plecarea de la cabana, pe traseu nu sunt
izvoare pana jos, in Valea Cerbului.
Busteni - Valea Jepilor - cabana Caraiman - Crucea Caraiman - cabana Babele -
Varful Omu (8 ore)
Valea Jepilor, incorect numita de multi “Jepii Mici”, este poate cel mai cunoscut traseu al Bucegilor.
Urcusul “pe Jepi” este abrupt si multe zone sunt echipate cu lanturi si scari, iar diferenta de nivel din
Busteni este considerabila. Pornim la drum odihniti si bine echipati, iar efortul ne va fi rasplatit cu
peisaje salbatice. De la cabana Caraiman facem dreapta si urcam spre Crucea Caraiman, celebrul
monument aninat deasupra Busteniului, unde intregul hau al Caraimanului ni se asterne la picioare.
Nu putem uita Sfinxul si Babele, celebrele stanci modelate de natura. Dupa atat urcus, pana la Omu
ni se pare o simpla plimbare!
Traseul nu este accesibil iarna. Se recomanda sa ai apa de la plecare; singurul izvor curat este la
intrarea in Valea Jepilor.
Varful Omu - Varful Bucsoiu - Prepleac - Pichetul Rosu - Gura Diham (6 ore)
Acest traseu traverseaza creasta Bucsoiului mare si nu este pentru cei cu rau de inaltime. Cine il
parcurge, totusi, se bucura de privelistile si genunile Bucsoiului, locuri unde doar caprele negre
cuteza a se aventura.
Traseul nu este recomandat iarna. Atentie! Pe traseu nu este apa pana la Poiana Izvoarelor;
alimenteaza la plecare.
Bran - Simon - Valea Gaura - saua Hornurilor - Varful Omu (7-8 ore)
Versantul vestic al Bucegilor ofera, la randul sau, trasee pentru turistii experimentati, care pot urca
intr-o zi diferenta considerabila de nivel pana in varful muntelui. Valea Gaura este unul dintre aceste
trasee, peisajul fiind recunoscut de multi drept unul dintre cele mai frumoase de care te poti bucura
pe potecile turistice ale Bucegilor.
Traseul nu este recomandat iarna. Atentie! Ultima sursa de apa este la intrarea pe Valea Gaura, la
cascada Moara Dracului.
Bran - Culmea Clincea - saua Tiganesti - Varful Omu (6-7 ore)
Din Bran pornim catre partia de schi si apoi continuam prin padure, castigand rapid inaltime. La
golul alpin se deschide peisajul stancos la Tiganestilor si, curand, ajungem la refugiul turistic, loc de
adapost pentru vreme rea. Pana la Omu avem de trecut o portiune cu lanturi si un urcus domol.
7. Trasee montane din Făgăraș

Supranumiti Alpii Transilvaniei, muntii Fagarasului sunt cei mai inalti multi din Romania.
Aici se afla cele mai inalte varfuri din tara, Moldoveanu si Negoiu. Muntii Fagarasului sunt formati
dintr-o creasta lunga de 70 de kilometri, de la vest la est, din care se desprind creste secundare pe
ambele parti, asemenea unui pieptene imens.
Muntii Fagarasului ofera unele dintre cele mai frumoase trasee montane iarna in Romania.
Atentie, insa, frumusetea iernii in muntii Fagarasului vine cu pericolele avalanselor de zapada si
trebuie luate masurile de precautie necesare.
a. Trasee montane din Fagaras pentru începători
La o prima vedere, muntii Fagarasului sunt neprietenosi cu cei aflati la inceput de drum in ceea ce priveste drumetiile.
Cu toate acestea, turistii incepatori pot gasi trasee frumoase pe care sa le poata parcuge in siguranta. Majoritatea
cabanelor din zona nordica sunt usor accesibile, iar soseaua nationala Transfagarasan usureaza accesul in zona inalta a
muntelui.
Sebesu de Sus - Culmea Moasei - Cabana Suru (3-4 ore)
Cabana Suru este unul dintre acele locuri unde iti vei dori oricand sa revii, datorita asezarii in mijloc de natura si a
ospitalitatii gazdelor. Traseul pana la cabana este accesibil oricarui turist si se desfasoara prin padure, in urcus usor.

Avrig - Poiana Neamtului (auto) - Cabana Barcaciu (3-4 ore)
Din orasul Avrig se poate ajunge cu masina pana la Poiana Neamtului, scutind asfel mersul pe
drumul forestier; daca nu, adaugati doua ore de mers. Pana la Cabana Barcaciu se urca in serpentine
pe culmea muntelui, ajungand in frumoasa poiana a cabanei, la o altitudine de 1550m.
Statiunea climaterica Sambata - Cabana Valea Sambetei (3 ore)
Traseul incepe pe un drum forestier si continua pe poteca. Urcusul este domol si dupa 3 ore
ajungem la frumoasa cabana Valea Sambetei, de unde putem admira Fereastra Mare, o sa larga in
creasta Fagarasilor, vizibila de la mare departare. De aici se poate ajunge si la chilia Parintelui
Arsenie Boca.
Cabana Balea Lac - saua Capra - lacul Capra (2 ore)
Soseaua Transfagarasan si telecabina usureaza accesul turistilor in zona inalta a muntilor
Fagarasului. Drumetia pana la lacul Capra este accesibila oricarui pasionat de drumetie si ofera o
experienta frumoasa de creasta, privelistea vaii Balea vazuta de sus fiind de neuitat. Malurile lacului
Capra sunt potrivite pentru a campa si, astfel, aceasta drumetie poate fi o ocazie excelenta pentru o
prima noapte petrecuta la cort pe un munte inalt, la peste 2000m.
(4 ore dus-intors)
b. Trasee montane din Făgăraș pentru turiști experimentați
Turistii cu experienta pot continua traseele pana la cabane descrise anterior, ajungand in
creasta principala a masivului. Atentie! Iarna toate aceste trasee necesita echipament special sau sunt
total nerecomandate, datorita riscului de avalansa.
In continuare iata alte trasee pentru turisti experimentati.
Stana din Valea Rea - Valea Rea - Varful Moldoveanu (5 ore)
Cel mai usor traseu catre acoperisul Romaniei incepe din valea Rea, de la stana zisa a lui
Burnei. Aici putem ajunge cu masina, la capatul unui drum forestier lung de aproximativ 40 de
kilometri. Traseul nostru urmeaza caldarile glaciare ale Vaii Rele. Dupa un prim urcus abrupt de la
stana, in caldarea a doua suntem bucurati de privelistea Moldoveanului si ne simtim ca intr-un ceaun
cu fundul plat, prin care curge nederanjat un paraias. Inca o caldare ne desparte de Portita Vistei,
unde suntem deja in creasta Fagarasilor. Pana pe Moldoveanu avem de trecut urcusul abrupt al
varfului Vistea Mare, al treilea din tara, si apoi creasta ingusta dintre cele doua. Suntem pe
acoperisul Romaniei!
Traseul nu este recomandat iarna. Surse de apa la plecare si in Portita Vistei.
Piscul Negru - Lacul Caltun - Varful Negoiu (6 ore)
Spre al doilea varf al Romaniei putem ajunge din drumul Trasfagarasan, de la Piscu Negru.
Urmand valea glaciara a Caltunului, dupa aproximativ trei ore ajungem la lacul cu acelasi nume,
unde zarim si modernul refugiu turistic. Locul este de vis, prins intre peretele impunator al
Lespezilor si cel al Negoiului. Pana la destinatia noastra avem de trecut prin Strunga Doamnei, la
capatul unui scurt horn stancos.
Traseul nu este recomandat iarna. Ultima sursa de apa este la lacul Caltun. Se recomanda
fierberea apei.
Breaza - Valea Pojortei - poiana fostei cabane Urlea - saua Mosuleata - Varful
Urlea (8-9 ore)
Intr-o zi lunga de vara putem urca spre varful Urlea, peste plaiul Mosuletei. Aici ajungem
urmarind salbatica vale a Pojortei si trecand prin poiana fostei cabane Urlea. Mai sus trecem printre
tufe de ienuperi si rododendroni, iar peisajul devine tot mai spectaculos. Putem innopta la unul dintre
cele doua refugii din apropiere, Mosuleata sau Urlea, sau putem monta corturile.
Traseul nu este recomandat iarna. Singura sursa de apa din zona inalta este la lacul Urlea.
8. Trasee montane din Piatra Craiului, Munții Cernei și Munții Sureanu

Supranumita Regina Carpatilor, Piatra Craiului te vrajeste cu albul sau stralucitor si cu
cotloanele invaluite in mister. In abrupturile Pietrei Craiului se afla unele dintre cele mai periculoase
trasee montane din Romania, care atrag insa prin salbaticia si varietatea peisajelor pe care le ofera
drumetilor.
In muntii Cernei si Sureanu vei gasi locuri in care timpul s-a oprit si oameni care si-au impletit
destinele de firescul naturii. Aici sunt printre cele mai frumoase si abordabile trasee din Romania,
potrivite pentru plimbari recreative, alaturi de familie sau prieteni, sau chiar cu bicicleta pe munte
Tot prin padurile muntilor Cernei si Sureanu poti parcurge unele dintre cele mai frumoase trasee
montane toamna in Romania.
a. Trasee pentru începători
Fantana lui Botorog - Poiana Zanoaga - Cabana Curmatura - Prapastiile Zarnestilor
- Fantana lui Botorog (6 ore)
Cei aflati la inceput de drum pot face cunostinta cu Piatra Craiului urcand la cabana
Curmatura, un frumos loc de popas pentru drumeti. Aici ajungem dupa un urcus de aproximativ 3
ore si, daca se doreste, putem ramane peste noapte. Coboram pe un alt drum, ce serpuieste prin
Prapastiile Zarnestilor, spectaculoase chei de munte, cu pereti de calcar inalti de 100-200m.
Apa gasim la Fantana lui Botorog, la plecare, si la cabana Curmatura.
Valea Cernei - Cascada Vanturatoarea (3 ore)

Cascada Vanturatoarea din muntii Cernei este, cu siguranta, un obiectiv turistic pe care nu-l
poti uita curand. Plecand de la coada lacului Prisaca, urcam abrupt prin padure pana la baza
impunatorilor pereti de stanca vizibili din sosea. Cascada are o cadere impresionata si este
imprastiata de vant in zona de jos, fiind deosebit de spectaculoasa.
Traseul este accesibil tot timpul anului.
Baile Herculane - Pestera cu Aburi (2 ore)
Turistii cazati in Baile Herculane pot face o drumetie usoara pana la Pestera cu Aburi. Pornim
din apropierea Hotelului Roman si urmam poteca ce urca lin prin padure, in serpentine printre
vegetatia mediteraneana. Putem ajunge si pe Varful Ciorici, unde ni se ofera o ampla panorama
asupra Vaii Cernei si muntilor Mehedinti. De pe varf coboram pentru 10 minute si ajungem la
Pestera cu Aburi, o micuta caverna de unde rasufla aburi fierbinti. Revenind pe Varful Ciorici,
putem urca spre Varful Elisabeta si foisorul de observatie construit pe el, de unde panorama asupra
vaii este si mai impresionanta.
b. Trasee pentru turiști experimentați
Cabana Curmatura - Varful Turnu - Varful Ascutit - Piscul Baciului - Refugiul

Grind - La Table - Cabana Curmatura (12 ore)
Foto: Andrei Badea

Creasta Pietrei Craiului a fermecat dintotdeauna prin albul ei sclipitor, senzatia de mers pe
barna si privelistile impresionante catre muntii din jur. Iti propunem o tura de forta, in circuit de la
cabana Curmatura, peste creasta nordica a Pietrei Craiului.
De la cabana urcam spre Saua Crapaturii, de unde prindem marcajul spre creasta. Urcarea la
Varful Turnu se face prin scocuri inclinate, dotate cu lanturi. Odata ajunsi in creasta, poteca ne
conduce la inceput prin padure pana in saua Padinii Inchise, de unde traseul ramane la golul alpin.
Dupa varful Ascutit, unde este un refugiu turistic, creasta devine mai stancoasa si vom avea mai
multe portiuni de catarat si descatarat. Din Piscul Baciului, cel mai inalt din Piatra Craiului, coboram
spre refugiul Grind, de unde revenim la cabana Curmatura.
Traseul nu este recomandat iarna fara echipament special si tehnici de alpinism. In creasta nu
se gaseste apa; singurele izvoare sunt la cabana Curmatura si La Table.
Motel Dumbrava - Dobraia - Prisacina - saua Prislop - Varful Iutii - Culmea
Stivuta - Inelet - Valea Cernei (11-12 ore)
Pentru turistii iubitori de munte si natura care vor sa descopere o lume spectaculoasa, ferita de
lumea cotidiana, recomandam catunele Muntilor Cernei. Intr-un traseu de doua zile sau unul lung,
realizat intr-o zi, poti cunoaste catunele Dobraia, Prisacina si Inelet din Muntii Cernei.
Plecand de la Motel Dumbrava, situat pe soseaua nationala, la aproximativ 12 km de Baile
Herculane, trecem curand apa Cernei pe o punte suspendata. Poteca noastra se strecoara prin padure
si urca in serpentine largi. Dupa aproximativ 2 ore ajungem la marginea catunului Dobraia si apar
primele case. Urcusul se mai domoleste si dupa inca un ceas ajungem la bisericuta satului, situata
intr-o poiana cu vederi superbe spre Muntii Mehedinti. Dupa biserica, apucam drumul din dreapta,
ce ne conduce in coborare usoara spre catunul Prisacina, de unde urcam spre saua Prislop, aflata in
creasta Muntilor Cernei. Saua este o zona pitoreasca intre doua varfuri mari, Arjana si Cusmita. Ne
orientam spre nord si ocolim varful proeminent al Cusmitei si urmam creasta pana in dreptul varfului
Iutii, de unde coboram spre catunul Inelet. De la Inelet coboram spre Valea Cernei pe scari de lemn
fixate in peretele stancos, ce ofera o senzatie deosebit de spectaculoasa.
Traseul nu este recomandat iarna mai sus de catune si necesita abilitati de orientare in zona
superioara. Pe traseu exista izvoare.
Comuna Federi - Fundatura Ponorului (3 ore)
Numita de localnici si “Palma lui Dumnezeu”, Fundatura Ponorului din Muntii Sureanu este
un loc in care timpul a fost uimit de frumusetea naturii si a uitat sa mai curga. Pe lunca apei sunt
risipite salasele oamenilor si fiecare dimineata este insotita de talangile vacilor si fuioare de ceata.
Din comuna Federi, din apropierea DN66, in judetul Hunedoara, apucam drumurile forestiere
folosite de localnici pentru a ajunge sus, in Fundatura. Desi traseul nu impune niciun fel de
dificultati tehnice, necesita abilitati cat mai bune de orientare. Odata ajunsi in Fundatura, se poate
dormi cu cortul, cu permisiunea localnicilor din zona. Se pot face plimbari de dealurile din jur, pe
poteci nemarcate sau de animale, putand cunoaste astfel o natura neimblanzita de trecerea timpului.
Traseul de acces si plimbarile in zona necesita abilitati de orientare. Traseul este accesibil si
iarna si exista apa la destinatie. Vara se poate urca la Fundatura Ponorului si cu mountain bike-ul.
c. Trasee pentru mountain bike

Zarnesti - Magura - Moieciu - Predelut - Zarnesti (25 km, D+500m)
Unul dintre cele mai simple trasee de ciclism in zona pleaca din Zarnesti pe la Fantana lui
Botorog, urca in satul Magura si apoi coboara tot inainte pana in Moieciu de Jos. Traseul nu e dificil,
urcarea nu e foarte abrupta iar privelistea asupra muntilor Bucegi si a Moieciului si Branului este
impresionanta. Intoarcerea in Zarnesti se poate face din Bran prin pasul Predelut, asfaltat doar partial
pe prima bucata
Zarnesti - Prapastiile Zarnestiului - La Table - Pestera - Magura - Zarnesti (27km,
D+1000m)
Foto: Andrei Badea

Traseul propus porneste din centrul orasului Zarnesti si strabate zona de poale a Pietrei
Craiului, prin Prapastii si pana La Table. De aici se urca spre Saua Joaca, un loc de belvedere cu
privelisti spre creasta Pietrei Craiului si spre Bucegi, dupa care coboara in satul Pestera, in
apropierea Casei Folea. Putem continua spre satul Magura si inapoi spre Zarnesti sau direct spre
drumul national, catre Moeciu de Jos.
Este un traseu de dificultate medie spre dificila si se desfasoara in cea mai mare parte pe drum
forestier, fiind accesibil cu orice tip de mountain bike.
Podul Dambovitei - Ciocanu - Sirnea - Brusturet - Pestera Dambovicioara - Podul
Dambovitei (25 km, D+760 m)
Un traseu ceva mai dificil este cel ce incepe din Podul Dambovitei, continua pe asfalt prin
Cheile Dambovicioarei si apoi pe urcarea abrupta dar asfaltata spre Ciocanu. Se coboara apoi spre
Sirnea iar din capatul de sus al satului un drum ne duce peste culme in valea Brusturet pe care se
coboara pana la Pestera Dambovicioara inapoi in drumul asfaltat. Este un traseu potrivit pentru
incepatori-avansati, doar ultima urcare din Sirnea in sus fiind ceva mai dificila.
Cap. III.Trasee montane din Carpații Occidentali

Carpatii Occidentali inchid arcul carpatic spre vest si ofera peisaje frumoase, variate. Muntii
Apuseni sunt pentru multi cei mai frumosi munti din Romania. In unele zone predomina culmile
prelungi, impadurite, si vaile unde oamenii si-au construit salase. In altele, formele de relief carstic
sunt puternic dezvoltate si constitutie o atractie.
Nu in ultimul rand, in Carpatii Occidentali gasim si relief accidentat, cu pereti inalti de stanca
si creste ascutite, dar si chei spectaculoase, precum Cheile Rametului, Cheile Ordancusei sau Cheile
Turzii.
Iubitorii de pesteri vor gasi activitati pe gustul mor in muntii Apuseni, aici fiind si doua pesteri
cu ghetari permanenti, precum Pestera Scarisoara si Pestera Focul Viu.
1. Trasee montane din Apuseni pentru incepatori

Circuitul Cheilor Turzii, ambii versanti (4-5 ore)
Cheile Turzii sunt poarta de intrare in tinutul Apusenilor. Formatiunile spectaculoase sapate de
apele paraului Hasdate sunt de o frumusete unica si au fermecat drumetii din cele mai vechi timpuri.
Circuitul cheilor, pe ambii versanti, este o buna ocazie de a cunoaste frumusetea acestui colt de
natura si este accesibil si turistilor incepatori in domeniul drumetiei.
Cetea - Baile Romane - Piatra Cetii (4-5 ore)
Piatra Cetii este un munte stancos deosebit de spectaculos, fiind unul dintre cele mai
impunatoare masive calcaroase ale muntilor Trasca. si rezervatie naturala de plante rare.
Catre Piatra Cetii poti urca din satul Cetea, unde se poate ajunge cu masina. Urcusul urmeaza
un drum de car pana in Cheile Cetii, unde o cascada inalta de 5m a sapat ceea ce localnicii numesc
“Baile Romane”. Marcajul paraseste curand valea si urca spre vest, spre Piatra Cetii. Urcusul este
abrupt pe alocuri, dar nu este periculos, iar privelistea din spate este uimitoare.
Odata ajuns in varf, poti cobori pe acelasi drum sau sa continui traseul spre satul Tecsesti. Nu
uita sa vizitezi si gura Avenului din Piatra Cetii, format din doua pesteri cu dezvoltare verticala.
Intrarea este posibila numai speologilor.
2. Trasee montane din Apuseni pentru iubitorii de pesteri
Cabana Padis - Canton Glavoi - Cetatile Ponorului - Poiana Ponor - Izbucul Ponor -
Cabana Padis (6-8 ore)
Zona Padis este una dintre cele mai frumoase zone din Romania. Circuitul Cetatilor Ponorului
cuprinde majoritarea obiectivelor turistice din zona platoului Padis si este, poate, cel mai frumos
traseu al Apusenilor. Traseul ajunge in apropierea impresionantei pesteri Cetatile Ponorului, cu cele
trei doline si portalul spectaculos. Inalt de 75m, este cel mai inalt portal de pestera din Europa.
Iubitorii de pesteri vor putea parcurge, prin apa, portiunea dintre Dolina 3 si portalul de intrare. Un
alt obiectiv interesant este Izbucul Ponor, fenomen carstic ce dreneaza toate apele pierdute in
subteran din Platoul Padis.
Traseul este accesibil in tot timpul anului, cu exceptia intrarilor in Cetatile Ponorului.
Satul Ghetar - Pestera Scarisoara (30 minute)
Ghetarul din Pestera Scarisoara nu mai are nevoie de nicio prezentare, fiind un obiectiv turistic
unic in lume - cel mai mare ghetar subteran. In satul Ghetar se poate ajunge cu masina sau chiar cu
mountain bike-ul, din centrul comunei Garda de Sus. Traseul prin padure este usor si poate fi parcus
de catre orice turist, indiferent de pregatire.
3. Trasee montane din Apuseni pentru mountain bike
Cheile Ordancusei - Pestera Scarisoara (32km, D+900m)
Traseul porneste din comuna Garda de Sus si consta in cea mai mare parte intr-o urcare lina,
urmata de o coborare abrupta. Drumul este asfaltat, cu cateva portiuni mai denivelate. Obiectivele
turistice din zona sunt Pestera Scarisoara cu celebrul sau ghetar si Pestera Poarta lui Ionele, in care
se intra printr-un portal impresionant.
Rachitele - Doda Pilii - Ic Ponor - Poiana Calineasa/Padis (27 km, D+840 m)
Drumul de acces spre Padis dinspre Rachitele este foarte potrivit pentru iubitorii de mountain
bike ce isi doresc o plimbare nu foarte dificila. Pana la Ic Ponor drumul e asfaltat, ultima bucata fiind
pe un forestier de proasta calitate. Tot din Ic Ponor se poate ajunge pe drum forestier si in Poiana
Calineasa unde se intalneste asfaltul ce vine de la Ghetarul Scarisoara.
Sacuieu - Cabana Vladeasa - Pietrele Albe - Cascada Valul Miresei - Rachitele (28 km,
D+1200 m)
Urcarea din Sacuieu spre Cabana Vladeasa pe drumul forestier este un traseu minunat pentru
mountain bike, de nivel mediu ca dificultate. De la Cabana Vladeasa se poate ajunge pe drumul
forestier spre Pietrele Albe de unde se coboara pe drumul forestier spre Rachitele trecand pe la
Cascada Valul Miresei.
4. Trasee montane din Muntii Banatului, Bihorului si Poiana Rusca

Modesti ca inaltime, muntii Banatului ofera pesaje inedite, rar intalnite in restul Carpatilor.
Aici se afla unele dintre cele mai frumoase si cunoscute cascade din Romania, precum si mici
bijuterii precum sate de munte risipite pe culmile domoale. Cascada Bigar, una dintre cele mai
cunoscute puncte de interes de pe harta turistica a Romaniei, se afla in muntii Aninei, parte a
muntilor Banatului.
Spre nord, in muntii Poiana Rusca regasim traditiile ancestrale ale romanilor. Satele de munte
sunt o istorie vie, iar intinsele paduri de foioase ascund animale salbatice si aventuri inedite. Muntii
Bihorului reprezinta coroana Apusenilor, fiind cel mai inalt masiv al acestei grupe. Din varful lor,
privirea cuprinde nenumarate culmi de munte.
Pod Beiului – Cascada Vaioaga – Lacul Ochiul Beiului – cascadele Beusnitei (4-5
ore dus-intors)
Zona Cheilor Nerei este una in care fiecare roman ar trebui sa ajunga macar o data in viata.
Frumusetea si salbaticia locurilor vor ramane mult timp in amintirea celor ce patrund in aceasta lume
de basm.
Traseul propus porneste de la Podul Beiului, unde se poate ajunge cu masina. De la pod
urmam drumul forestier, care se strecoara printre peisaje frumoase si interesante. Indicatoarele
intalnite pe parcurs ne indreapta catre obiectivele zilei: Cascada Vaioaga si Cascadele Beusnitei. Tot
in apropiere este si Lacul Ochiul Beiului, despre care se spune ca s-a format in urma iubirii
indurerate dintre un tanar print turc si o frumoasa fata valaha.
Arieseni - Varful Curcubata Mare (6 ore dus-intors)
Cel mai inalt varf al muntilor Bihorului ofera, in zilele senine, privelisti largi ce cuprind Muntii
Apuseni si vaile lor. Unul dintre obiectivele turistice din Arieseni este traseul marcat cu banda
albastra. Urmandu-l, ajungem spre varful Bihor.
Pentru a scurta drumul, se poate avansa cu masina pe drumul forestier de la inceputul traseului.
Pe drum sunt indicatoare turistice care ne indruma spre obiectivul nostru. Pentru a evita monotonia
drumului forestier, vom urca prin padure, urmarind marcajul turistic, pentru ca in scurt timp sa iesim
la golul alpin, unde marcajele sunt inlocuite cu stalpi infipti in pamant. Pana la varful Curcubata
Mare si statia meteorologica mai este foarte putin si iata-ne pe cel mai inalt varf al muntilor
Apuseni! Coborand pe drumul forestier, vom trece pe langa un sat de locuinte sezoniere ale
localnicilor, deosebit de pitoresc.
Traseul nu este recomandat iarna. Alimenteaza cu apa la plecare, nu sunt surse pana pe varf.
Cap.IV.Trasee montane din Carpații Orientali
Carpatii Orientali prezinta o mare varietate a reliefului si o salbaticie unica in lantul carpatic
romanesc. Unele dintre cele mai frumoase peisaje de munte din Romania se pot admira de pe
culmile lor domoale. Pe cuprinsul Carpatilor Orientali gasim formatiuni de relief diverse, de la creste
modelate de actiunea ghetarilor, pana la chei inalte si plaiuri prelungi, pastorale. Transhumanta si
traditiile romanesti sunt adanc inradacinate pe intreg cuprinsul Carpatilor Orientali.
Alte obiective interesante din Carpatii Orientali sunt cascade spectaculoase, precum Cascada
Cailor din muntii Rodnei sau Cascada Duruitoarea, din Ceahlau.
1. Trasee montane pentru începatori
Carpatii Orientali ofera posibilitati de drumetie pentru incepatori, in special in muntii Ceahlau,
Hasmas sau Rarau. Aici se pot face trasee de o zi sau trasee cu cazare la cabana, iar privelistile pe
care le poti vedea din creasta muntelui cuprind zone intinse, spectaculoase.
Izvorul Muntelui - Curmatura Lutul Rosu - Piatra cu apa - Cabana Dochia (4 ore)
Ceahlaul este muntele de poveste al Moldovei, cel care a dat nastere atator legende cu
personaje fanstastice. Un bun prilej pentru a cunoaste traseele montane din Ceahlau si pentru a
admira faimosul rasarit din fata cabanei Dochia este traseul ce porneste de la Izvorul Muntelui si
urca pana la cabana, trecand prin Curmatura Lutul Rosu.
Pornind de langa cabana Izvorul Muntelui, la care se poate ajunge cu masina, traseul intra in
padure si dupa 15-20 de minute ajunge in Curmatura Lutul Rosu, unde vom gasi o masa pentru
picnic. Urcusul continua prin padure si, treptat, padurea de amestec lasa loc molizilor. Aproape de
jumatatea traseului vom zari silueta de piramida a Varfului Toaca, flancata de stanca Panaghia.
Urcusul se mai domoleste si poteca ne poarta pe la Piatra cu apa, imens bloc de calcar pentru care ne
abatem cativa pasi din poteca. Ajungem curand la cabana Dochia, trecand pe sub siluetele Cetatuii si
Calugarilor si apoi prin marea de jnepeni asternuta la marginea padurii.
De pe varful Toaca, usor accesibil de la cabana Dochia, se poate admira celebra umbra in
forma de piramida ce apare in zilele de vara, cu maximul in jurul datei de 6 august. Fenomenul este
vizibil, intr-o mai mica masura, si de pe prispa cabanei.
Traseul este accesibil tot timpul anului. Alimenteaza cu apa la plecarea din Izvorul Muntelui.
Daca ramai mai multe zile la cabana Dochia, iti recomandam si vizitarea Cascadei Duruitoarea, la
doua ceasuri in coborare.
Balan - Cabana Piatra Singuratica - Balan (5 ore)
Muntii Hasmasului sunt locul de unde izvoraste Oltul si munti suprinzatori prin varietatea
reliefului asternul la picioarele drumetilor. Aici gasim zone intinse de abrupt, pereti impunatori, dar
si pasuni intinse si line, unde turmele de oi isi petrec intreaga vara.
Pornind din orasul Balan, situat pe malul Oltului, incepem urcusul catre cabana Piatra
Singuratica. Poteca urca prin padurea salbatica si intunecoasa din care iesim in apropierea cabanei
situata langa Piatra cu acelasi nume. Urcarea pe Piatra Singuratica este mult usurata de un cablu
metalic, iar privelistea de sus merita cu siguranta efortul. Reintorsi la cabana, putem continua traseul
pana la Varful Hasmasul Mare sau putem cobori in Balan pe traseul marcat cu triunghi rosu, pentru a
incheia un circuit frumos de o zi.
Traseul este accesibil tot timpul anului pana la cabana Piatra Singuratica. Alimenteaza cu apa
la plecare.
Platoul de sub Vârful Cerbul

Slănic Moldova – platoul de sub Vârful Cerbul
Marcaj propus: cerc roșu Timp de parcurs: 30-40 min
Traseul pornește pe valea Dobru și după circa 300 m parcurși pe drum, după un pod facem
brusc spre stânga și începem urcarea printr-o pădure frumoasă de fag și molid. Poteca este largă,
panta destul de lină, marcajul este foarte vizibil ceea ce face ca traseul sa fie accesibil oricărui
vizitator al stațiunii balneoclimaterice Slănic Moldova. Odată ajunși pe platou ni se deschide o
superbă panoramă a stațiunii. Ne încărcăm plămânii cu aerul curat, ne odihnim pe băncile montate
inspirat pe platou, bucurându-ne de frumusețea acestor locuri binecuvântate.
Traseul 300 de scări

Slănic Moldova – Culmea Dobrului – Popasul turistic Slănic Moldova – Slănic Moldova.
Marcaj – triunghi rosu.
Timp de parcurs: 2 – 2 ½ ore
Traseul începe la intrarea în parcul cu izvoarele minerale amenajate, traversăm un pod peste
Râul Slănic și începem să urcăm pe treptele amenajate pantele nordice ale muntelui Dobru.
Poteca urcă în mici serpentine prin pădurea de amestec în care predomină coniferele și după
ce se termină treptele ajungem pe un mic pinten stâncos descoperit, de unde avem vizibilitate spre
culmea principală a Munților Nemira. Au trecut cca 20 minute de la plecarea din valea Slănicului.
Continuăm să urcăm pe creastă și după circa 45 minute de la plecare depășim cota maximă a
traseului (795 m) pe muntele Dobru și coborâm ușor în șa urmărind partea vestică a culmii. După
încă 10 minute poteca părăsește culmea, la început mergând pe curba de nivel, după care coboară
spre dreapta până în frumoasa poiană a Căprioarei la capătul căreia traversăm pârâul Slănic pe un
pod metalic recent renovat.
De la Poiana Căprioarei până la punctul de plecare unde închidem circuitul mai sunt 2,5 km
pe care-i parcurgem astfel: pe șosea până la confluența Slănicelului cu Slănicul și în continuare pe
lângă Cascada și Cheile Slănicului.
2. Trasee montane pentru turisti experimentati
Turistii cu experienta la drumetie vor gasi, cu siguranta, trasee pe gustul lor pe harta Carpatilor
Orientali. Fie ca isi doresc senzatii alpine, precum multe trasee din Muntii Rodnei, fie ca isi doresc
sa hoinareasca prin salbaticie, precum in Muntii Vrancei, in Carpatii Orientali ei vor gasi intotdeauna
o aventura inedita. Aceste inedite combinatii pe care le gasesti doar in Orientali ii fac unii dintre cei
mai frumosi munti din Romania!
Pasul Rotunda - Saua Ineut - Saua Gargalau - Tarnita La Cruce - Pasul Setref (24-26
de ore)
Muntii Rodnei sunt cei mai inalti munti ai Carpatilor Orientali, asemanarea lor cu Meridionalii
fiind evidenta prin relieful glaciar, creste inalte si dantelate si praguri abrupte. Parcurgerea crestei
principale a Muntilor Rodnei este o piatra de incercare pentru orice drumet cu experienta, una care
va ramane mult in amintire.
Traseul de creasta porneste din Pasul Rotunda, accesibil cu masina pe DN18+DN17D, si
continua pe un drum pastoral ce urca pana in apropierea Seii Gajei. Ne continuam drumul si lasam in
urma padurea si cateva stane, ajungand pe Varful Gaja, de unde putem admira zona inalta a crestei.
Urmand traseul turistic marcat, vom depasi, pe rand, varfurile Ineut, Tomnatec, Gargalau, Laptele,
Batrana si altele. Traseul de creasta se incheie in Pasul Setref, dupa o distanta de aproximativ 60km
si aproximativ 3000 de metri urcati in totalitate, de-a lungul varfurilor insirate pe creasta.
Se poate dormi la cort in seile dintre varfuri sau la refugiile turistice intalnite pe traseu. Traseul
nu este recomandat iarna.
Borșa - Varful Pietrosul Rodnei - Tarnita La Cruce (7-8h)
Varful Pietrosul Rodnei este, la cel 2303 metri ai sai, cel mai inalt din Carpatii Orientali. Este
situat in afara crestei principale a muntilor Rodnei si, de aceea, propunem atingerea sa intr-un traseu
separat.
Plecand din statiunea Borsa, pornim pe drumul forestier ce urca pe Piciorul Mosului. Pe masura
ce ne apropiem de padure, drumul devine din ce in ce mai bolovanos si abrupt. Dupa aproximativ
doua ceasuri si jumatate, drumul forestier ia sfarsit si ajungem in golul alpin, in caldarea Iezerului.
Urcand printre jnepeni, ajungem la lacul Iezer, celebru pentru forma sa asemanatoare cu a Romaniei.
Pe varful Pietrosul Rodnei ajungem curand, la aproximativ 4 ore si jumatate de la plecare. Din varf
ai o larga priveliste asupra zonelor inconjuratoare si te poti bucura, caci esti “cel mai inalt din
Orientali”! Continuand traseul, urcam varfurile Buhaescu Mic si Rebra, coborand catre Tarnita La
Cruce.
Traseul nu este recomandat iarna mai sus de lacul Iezer.
Valea Uzului
Slănic Moldova – Culmea Căprioarei – Vârful Șandru Mare- Șaua Nemirei – Vârful Nemira Mare –
Vârful Farcu Mare – Vârful Farcu Mic – Valea Uzului (cascada Nasolea Mare).
Marcaj – bandă albastră. Timp de parcurs: 9 – 10 ore
Traseul traversează culmea principală a Munților Nemira peste Șandru Mare, de la est la vest,
din Valea Slănicului până în Valea Uzului. Este cea mai accesibilă cale de pătrundere în zona înaltă
a munților Nemira din stațiunea balneoclimaterică Slănic Moldova. Marcajul bandă albastră începe
din dreptul fostului camping Rai, de unde ne angajăm spre dreapta pe un drum ce urcă ușor
aproximativ 50 m după care intrăm pe poteca care traversează un vâlcel și urcă în continuare pe
pantele estice ale Culmii Căprioara.
După aproximativ 1 ½ ore de urcare întâlnim cotul unui drum forestier pornit din valea
Slănicului pe care înaintăm 20-30 m după care intrăm spre dreapta pe poteca care urcă spre culmea
principală. Urcăm prin pădurea de molizi tineri și în circa 40 minute ieșim într-o poiană de unde
admirăm obârșia văii Slănic și zona sudică a Munților Nemira. Trecem pe lângă stâna amplasată în
stânga potecii și ne continuăm traseul prin pădurea de conifere. Nu după mult timp ne intersectăm cu
traseul bandă roșie care vine dinspre Oituz. Până aici am făcut circa 3 ore. Facem dreapta pe creasta
principală conduși de cele două marcaje, bandă albastră și bandă roșie, și după circa 10 minute ne
intersectăm cu marcajul punct roșu care în 5 minute ne conduce până pe vârful Șandru Mare (1640
m). Aici găsim un refugiu metalic unde ne putem adăposti în caz de vreme rea. După o binemeritată
pauză revenim pe creasta principală și continuăm traseul nostru pe bandă albastră. Poteca ocolește pe
la vest vârful Nemira Mică (1627 m), și după o ușoară coborâre ajungem în Șaua Nemirei (1440 m).
În aproximativ jumătate de oră ajungem sub vârful Nemira Mare (1649 m), părăsim poteca și
în circa 10 minute ajungem pe vârf. Și aici suntem întâmpinați de urmele luptelor din primul război
mondial. Pe vârf este amplasată o cruce metalică. Ne bucurăm de o priveliște măreață, într-un tur de
orizont complet: spre nord, culmea principală cu vârfurile Farcu Mare și Farcu Mic, iar la orizont,
peste valea Uzului, Munții Ciucului; spre est, plaiul Ciungetului; spre sud culmea principală cu
vârfurile Nemira Mică și Șandru Mare; spre vest, valea Apa Roșie, iar la orizont Munții Repatului și
Munții Bodoc.
De pe Nemira Mare coboară o potecă de legătură pe versantul estic spre traseul care coboară
pe Plaiul Ciungetului spre lacul Balătău și Sălătruc. Această potecă de legătura nu este marcată dar
este inclusă în planurile de remarcare ale Serviciului Public Județean Salvamont din Bacău.
De pe vârf coborâm înapoi pe poteca noastră marcată cu bandă albastră pe care mai avem de
mers circa 4 ore până la valea Uzului. După o oră ajungem pe vârful Farcu Mare (1498 m) de unde
admirăm imaginea impresionantă a acumulării Poiana Uzului. Continuând pe traseul nostru, trecem
pe lângă vârful Farcu Mic, părăsim culmea principală și începem o coborâre cu o diferență de nivel
de cca 700 m până în valea Uzului. Ajungem la Drumul Județean 123 pe care mergem aprox. 400 m
și sosim pe podul peste râul Uz, aproape de coada lacului de acumulare Poiana Uzului.
Șaua Nemirei
Slănic Moldova – Valea Pufu – Vârful La Cireș – Șaua Nemirei
Marcaj: cruce albastră.
Timp de parcurs: 4- 5 ore
La confluența Slănicului cu pârâul Pufu urmăm drumul forestier de pe valea acestuia din urmă,
aproximativ 3 km. Din capătul acestuia prindem o potecă care urmărește firul pârâului și la final urcă
o coastă pe partea dreaptă printr-o pădure deasă de molid. Intersectăm drumul forestier care coboară
în valea Dofteanei și după ce îl traversăm intrăm în pădure și urcăm piciorul de munte spre vârful La
Cireș. La circa 1 oră de drum prin pădure sosim pe vârful La Cireș (1063 m), la piramida geodezică.
Vârful este acoperit de pădure și în jur descoperim urme ale războiului, tranșee sau amplasamente de
tunuri. Traseul își schimbă direcția către sud pentru circa 200 m prin pădurea rară și coboară apoi
spre dreapta, în valea Dofteanei. Vom urma drumul forestier până la pârâul Țiganca (drumul mai
continuă doar circa 300 m). Poteca urcă pe pantă în lungul malului stâng al pârâului și în cca 30
minute ajungem în poiana La Table, și după încă 20 minute ieșim pe culmea principală a munților, în
Șaua Nemirei.(1440 m) unde ne intersectăm cu traseul marcat cu bandă albastră. La 20-30 m de șa
găsim un izvor din care ne putem aproviziona cu apă.
Poarta Vânturilor, cum este numita zona de oamenii acestor locuri, desparte vârful Nemira
Mică (1627 m) la sud de vârful Nemira Mare (1649 m) la nord.
Sălătruc
Slănic Moldova – Muntele Pufu – La Sălărie – Muntele Cleja – La strigoi – La Argintărie – Plaiul
Ciungetului – Streaja Mică – Lacul Bălătau – Sălătruc.
Marcaj propus: bandă galbenă (fost bandă albastră) Timp de parcurs: 9 – 10 ore.
Traseul face legătura între Slănic Moldova și Sălătruc, traversând culmile secundare ce se
formează spre est din culmea principală, precum și văile dintre acestea.
Marcajul este aproape inexistent pe toată lungimea traseului, din această cauză nu este
recomandat decât celor cu cunoștințe solide de orientare pe munte sau dacă dispuneți de GPS și un
trak al traseului pe care să îl urmăriți. Planul pentru remarcare prevede schimbarea fostei benzi
albastre cu bandă galbenă pentru a nu se creea confuzie cu traseul marcat cu banda albastră care
urmează creasta principală a Nemirei.
Sunt traversați perpendicular, în ordine: Muntele Pufu, valea Dofteanei, Muntele Cleja, valea
Ciungetului și pârâul Izvorul Negru.
Traseul începe din partea opusă a intrării principale a hotelului Venus, pe lângă o fostă centrală
termică abandonată. Poteca se distinge destul de clar pe urcarea pe Muntele Pufu chiar dacă
marcajele sunt extrem de rare, foarte vechi și aproape șterse. După circa o oră de mers ocolim Vârful
Pufu (1047 m) și schimbăm brusc direcția, coboram spre vest, trecem pe lângă cantonul silvic și
ieșim la podul peste râul Dofteana, în poiana La Sălărie (610 m).
Ne continuăm traseul urcând pe pârâul Sălărie până la bifurcația văii și urcăm pe piciorul
dintre văi unde apar câteva semne rare ale marcajului. După circa o oră ajungem pe culmea Muntelui
Cleja și ne continuăm drumul spre nord-vest, pentru a prinde drumul forestier de pe malul drept al
pârâului Strigoi și coborâm până la confluența cu pârâul Argintărie. Urmăm drumul forestier pe
malul pârâului Argintărie până la locul numit La Argintărie (altitudine 820 m) de unde ne angajăm în
serpentinele altui drum forestier care ne poartă în urcuș pe pantele sudice ale Culmii Ciungetului, și
de la un cot al său, pe lângă un podeț, îl părăsim pentru a urma o potecă care ne scoate în culme în
circa 10 minute. Urmărim poteca de pe Plaiul Ciungetului în direcția nord-est. După circa 2 ore,
marcajul coboară brusc din culme spre vest în valea Izvorul Negru. Poteca coboară o pantă înclinată,
printre blocuri de stânca în pădure, trece pe lângă o baltă și ne scoate la drumul forestier de la
Izvorul Negru, lângă lacul Bălătău.
Lacul Bălătău (în prezent colmatat) este monument al naturii, barajul său apărând în mod
natural, prin alunecarea unui versant, în anul 1883. Până în centrul satului Sălătruc mai avem circa 1
oră de mers pe drum forestier.
3. Trasee montane pentru mountain bike

Viseu de Sus - Valea Vaserului - Valea Pestilor - Valea Vinului - Viseu de Mijloc - Viseu
de Sus (21km, D+500m)
Traseul propus pentru mountain bike in Muntii Maramuresului porneste din localitatea Viseu
de Sus si urmeaza, la inceput, faimoasa cale ferata de mocanita. Parasind valea, la capatul fanetelor
Vaii Pestilor, ne angajam in urcus prin padure, care poate presupune si push bike, in functie de
pregatirea fiecaruia. Urcusul ia sfarsit in culmea Dealului Seciului, de unde coboram pe drum de
macadam prin Valea Vinului, pana in satul Viseu de Mijloc. De aici, vom continua pe asfalt pana in
punctul de plecare.
Traseul este mediu-dificil si necesita mountain bike-uri de calitate, care sa faca fata
drumurilor accidentate ale padurii.
Rodna - Magura Ilvei - Ilva Mare - Lunca Ilvei - Sant - Rodna (42km, D+800m)
Si muntii Rodnei ofera mai multe trasee pentru mountain bike, din care va propunem traseul
clasic de ocolire a Varfului Cornii. Plecand din localitatea Rodna, urcam spre Saua Saliste pe drumul
pietruit. In sa privelistea este cuprinzatoare, privirile fiind atrase de piramidele impunatoare ale
varfurilor Rosu, Ineut si Ineu, dar si de varfurile muntilor Bargaului. Coboram abrupt spre Magura
Ilvei, de unde pornim spre est, pe drumul asfaltat ce ajunge, pe rand, in localitatile Ilva Mare si
Lunca Ilvei. Urmeaza o urcare lunga, dar lipsita de dificultati, si o coborare corespunzatoare pana in
localitatea Sant, revenind la punctul de plecare pe DN17D.
Traseul este usor-mediu si este accesibil cu orice mountain bike, insa este recomandat un
model de buna calitate si fiabil.
Toplita - Varful Retitis - Gura Haitii (Transcalimani) (60 km, D+1500 m)
Drumul care travereseaza Muntii Calimani de la Toplita la Gura Haitii trecand chiar pe langa
varful Retitis si statia meteo este fara discutie unul dintre cele mai frumoase drumuri pentru
mountain bike din tara, dar si unul dintre cele mai putin cunoscute. Fara sa puna probleme tehnice
deosebite, acest drum este la indemana oricui cu conditia sa detina o bicicleta potrivita.
3. Fișe trasee turistice 2
MASIVUL GIUMALĂU
TRASEUL 1 : VATRA DORNEI – DEALUL DRĂNCANI- OBCINA MICĂ - POIANA CIUNGI-

CAB GIUMALĂU cu ramificaţie spre VF. GIUMALĂU
DATE DE BAZĂ:
UNITATEA MONTANĂ: MASIVUL GIUMALĂU RARĂU
JUDEŢUL : SUCEAVA
MARCAJ: cruce roşie până la Obcina Mare, bandă roşie până la baza vf. Giumalău şi bandă galbenă
până la cabană . Pentru acces spre vf. Giumalău se urmăreşte de la baza vf Giumalău traseul marcat
cu bandă roşie.
PUNCT PLECARE: Vatra Dornei alt: 802 m.
PUNCT SOSIRE: Cab Giumalău alt: 1542 m., sau vf. Giumalău 1857 m.
DURATA TRASEULUI : 5 ore.
GRAD DE DIFICULTATE: UŞOR
ALTITUDINE MAXIMĂ: 1642 m (cab. Giumalău), 1857 m (vf. Giumalău)
DIFERENŢĂ DE NIVEL : 838 m. sau 1055 m.
CARACTERISTICI SPECIFICE:
- în sezonul cald, traseul necesită echipament minim de munte
- sezonalitate: traseul este închis temporar pe perioada iernii în zilele cu ceaţă pe
tronsonul Poiana Ciung – vf. Giumalău
DATE PRIVIND EXECUŢIA ŞI ÎNTREŢINEREA MARCAJULUI ŞI A TRASEULUI:

Traseul este marcat şi întreţinut de PRIMĂRIA VATRA DORNEI prin formaţia de SALVAMONT
şi se va afla în îngrijirea şi întreţinerea PRIMĂRIA VATRA DORNEI prin formaţia de
SALVAMONT.
MASIVUL GIUMALĂU
TRASEUL 2 : VATRA DORNEI –VF. BÂRNĂREL – OBCINA MICĂ- POIANA FIERULUI -

PASUL MESTECĂNIŞ
DATE DE BAZĂ:
2
PRIMĂRIA MUNICIPIULUI VATRA DORNEI
SERVICIUL DE PROMOVARE ŞI DEZVOLTARE A TURISMULUI ŞI SALVAMONT
JUDEŢUL : SUCEAVA
MARCAJ: bandă albastră.
PUNCT PLECARE: Vatra Dornei alt: 802 m.
PUNCT SOSIRE: Pasul Mestecăniş 1096.
DURATA TRASEULUI : 5 – 5 ½ ore.
ALTITUDINE MAXIMĂ: 1302 m.
DIFERENŢĂ DE NIVEL MAXIMĂ: 502 m.
- în sezonul cald, traseul necesită echipament minim de munte;
- sezonalitate: traseul este deschis în orice perioadă a anului;

SALVAMONT.
MASIVUL GIUMALĂU
TRASEUL 3 : SAT RUSCA – DRUMUL FORESTIER RUSCA I - CAB GIUMALĂU

JUDEŢUL : SUCEAVA
MARCAJ: triunghi roşu.
PUNCT PLECARE: Pârâul Rusca I. alt: 770 m.
PUNCT SOSIRE: Cabana Giumalău – 1542 m..
DURATA TRASEULUI : 3 ore.
- în sezonul cald, traseul necesită echipament minim de munte.
- accesibil 4X4.
- sezonalitate: traseul necesită atenţie deosebită în sezonul de iarnă şi în caz de ceaţă pe
ultimii 2 km spre cabană.
SALVAMONT.
MASIVUL GIUMALĂU
TRASEUL 4 : SAT RUSCA – PICIORUL RUSCA - CAB GIUMALĂU

JUDEŢUL : SUCEAVA
MARCAJ: bandă galbenă.
PUNCT PLECARE: Pârâul Rusca I. alt: 770 m.
PUNCT SOSIRE: Cabana Giumalău – 1542 m..
DURATA TRASEULUI : 3 - 3 ½ ore.
- în sezonul cald, traseul necesită echipament minim de munte.
ultimii 2,5 km spre cabană (gol alpin)

SALVAMONT.
MASIVUL GIUMALĂU
TRASEUL 5 : ZUGRENI – PÂRÂUL COLBU – PICIORUL ŢEPUŞELOR - CABANA

GIUMALĂU – VF. GIUMALĂU
JUDEŢUL : SUCEAVA
MARCAJ: punct albastru.
PUNCT PLECARE: Pârâul Colbu. alt: 740 m.
PUNCT SOSIRE: Vf. Giumalău – 1857 m..
DURATA TRASEULUI : 4 – 4 ½ ore.
GRAD DE DIFICULTATE: MEDIU
CARACTERISTICI SPECIFICE
- În sezonul de vară traseul necesită echipament minim montan;
sectorul între cabana Giumalău şi Vf Giumalău (gol alpin, pericol de rătăcire).
SALVAMONT.
MUNŢII BISTRIŢEI
TRASEUL 1 : ZUGRENI – VF. POGOLINU - VF. PIETROSUL – m-rea PIATRA TĂIETURII –
PASUL PĂLTINIŞ
UNITATEA MONTANĂ: MUNŢII BISTRIŢEI
JUDEŢUL : SUCEAVA
MARCAJ: bandă roşie.
PUNCT PLECARE: Cheile Zugreni . alt: 740 m.
PUNCT SOSIRE: Pasul Păltiniş – 1642 m..
DURATA TRASEULUI : 14 - 16 ore.
- traseul parcurge creasta principală a Munţilor Bistriţei. Se recomandă parcurgerea
acestuia în două etape.
- Traseul necesită echipament de campare.
- Traseul are un grad ridicat de dificultate pe tronsonul Cheile Zugeni - Vf Pietosul
Bistriţei.
- sezonalitate: traseul este închis iarna
SALVAMONT.
MUNŢII BISTRIŢEI
TRASEUL 2 : SATUL RUSCA – PÂRÂUL RUSCA II- PLAIU GRUIULUI
UNITATEA MONTANĂ: MUNŢII BISTRIŢEI
JUDEŢUL : SUCEAVA
MARCAJ: triunghi roşu.
PUNCT PLECARE: pârâul Rusca II . alt: 740 m.
PUNCT SOSIRE: Plaiu Gruiului – 1558 m..
DURATA TRASEULUI : 2 ¾ - 3 ore.
GRAD DE DIFICULTATE: UŞOR - MEDIU
CARACTERISTICI SPECIFICE
- Traseul nu necesită echipament special pentru parcurgerea lui.
- sezonalitate: traseul este dexchis tot timpul anului
SALVAMONT.
MUNŢII SUHARD
TRASEUL 1 : VATRA DORNEI- VF. RUNC – VF. ICOANA – VF OMU- PASUL ROTUNDA
UNITATEA MONTANĂ: MUNŢII SUHARD
JUDEŢUL : SUCEAVA
PUNCT PLECARE: Vatra Dornei . alt: 802 m.
PUNCT SOSIRE: Pasul Rotunda – 1271 m..
DURATA TRASEULUI : 16 - 18 ore.
- traseul parcurge creasta principală a Munţilor Suhard
- se recomandă abordarea acestuia în două etape;
- sezonalitate: traseul este închis în perioada iernii
SALVAMONT.
MUNŢII SUHARD
TRASEUL 2 : COM. CIOCĂNEŞTI- DRUM FORESTIER RECELE - SCHITUL SF CRUCE
JUDEŢUL : SUCEAVA
PUNCT PLECARE: com Ciocăneşti – gura pârâului Recele . alt: 850 m.
PUNCT SOSIRE: Schitul Recele – 1330 m..
DURATA TRASEULUI : 2 ½ ore ore.
- traseul este deshis permanent
- taraseul nu necesită echipament special:
SALVAMONT.
MUNŢII SUHARD
TRASEUL 3 : COM. DORNA CANDRENI – ŞESU MUNTELUI – PÂRÂUL HAJU
JUDEŢUL : SUCEAVA
MARCAJ: cruce albastră.
PUNCT PLECARE: com Dorna Candreni. alt: 850 m.
PUNCT SOSIRE: Pârâul Haju (8 km. Vatra Dornei) – 830 m..
DURATA TRASEULUI : 3 - 3 ½ ore .
- sezonalitate: traseul este deschis permanent
- traseul nu necesită echipament special:
SALVAMONT.
MUNŢII SUHARD
TRASEUL 4 : ŞESU MUNTELUI – VF. OUŞORUL
JUDEŢUL : SUCEAVA
MARCAJ: PUNCT ROŞU.
PUNCT PLECARE: Poiana Şesul Muntelui. alt: 1206 m.
PUNCT SOSIRE: Pârâul Haju (8 km. Vatra Dornei) – 1639 m..
DURATA TRASEULUI : 1 – ½ ore .
- traseul reprezintă o cale de acces către vf Ouşorul , ca punct de belvedere;
- traseul nu necesită echipament special.
- sezonalitate: traseul este interzis iarna
MUNŢII CĂLIMAN
TRASEUL 1 : VATRA DORNEI – POIANA SPÂNZULUI – POIANA SNOPULUI - APA RECE –
COM. ŞARUL DORNEI
UNITATEA MONTANĂ: MUNŢII CĂLIMAN
JUDEŢUL : SUCEAVA
MARCAJ: TRIUNGHI ALBASTRU.
PUNCT PLECARE: Vatra Dornei. alt: 802 m.
PUNCT SOSIRE: com. Şarul Dornei – 850m..
DURATA TRASEULUI 9-10 ore .
- sezonalitate: traseul este deshis permanent
- traseul nu necesită echipament special
MUNŢII CĂLIMAN
TRASEUL 2 : SAT NEAGRA ŞARULUI – VF. 12 APOSTOLI – POIANA IZVOARELE – VF.
REŢITIŞ – VF. IEZERUL CĂLIMANULUI- SAT NEAGRA ŞARULUI
JUDEŢUL : SUCEAVA
MARCAJ: PUNCT ROŞU.
PUNCT PLECARE: sat Neagra Şarului. alt: 850 m.
PUNCT SOSIRE: sat Neagra Şarului. alt: 850 m..
DURATA TRASEULUI : 18 – 21 ore .
- traseul reprezintă circuitul principal al Calderei Călimani şi se recomandă a se parcurge
în două sau trei etape.;
- traseul necesită echipament de campare.
- traseul este închis iarna
MUNŢII CĂLIMAN
TRASEUL 3 : SAT POIANA NEGRII – VF. 12 APOSTOLI – SAT GURA HAITII – VF.
CĂLIMANUL CERBULUI – SAT COVERCA
JUDEŢUL : SUCEAVA
MARCAJ: PUNCT ALBASTRU.
PUNCT PLECARE: sat Poiana Negrii. alt: 830 m.
PUNCT SOSIRE: sat Coverca. alt: 870m..
DURATA TRASEULUI : 8- 9 ore .
- traseul se recomandă a fi parcurs în două etape şi necesită echipament de campare.;
MUNŢII CĂLIMAN
TRASEUL 4 : SAT GURA HAITII- PIETRELE ROŞII – SAT DORNIŞOARA
JUDEŢUL : SUCEAVA
MARCAJ: CRUCE ALBASTRĂ.
PUNCT PLECARE: sat GURA HAITII. alt: 1100 m.
PUNCT SOSIRE: sat DORNIŞOARA. alt: 1150m..
DURATA TRASEULUI : 7 - 8 ore .
- traseul nu necesită echipament special.;
MUNŢII CĂLIMAN
TRASEUL 5 : SAT GURA HAITII- POIANA IZVOARELE – VF. PIETROSUL CĂLIMANI – VF.
REŢITIŞ - VF. IEZERUL CĂLIMANULUI – PASUL PĂLTINIŞ
JUDEŢUL : SUCEAVA
MARCAJ: CRUCE ROŞIE până pe vf. Pietrosul, apoi BANDĂ ROŞIE.
PUNCT PLECARE: sat GURA HAITII. alt: 1100 m.
PUNCT SOSIRE: pas PĂLTINIŞ. alt: 1328 m..
DURATA TRASEULUI : 15 - 16 ore .
ALTITUDINE MAXIMĂ: 2.100 m.
- traseul se recomandă a fi parcurs în două etape şi necesită echipament de campare.;
- sezonalitate: traseul este închis iarna.
MUNŢII CĂLIMAN
TRASEUL 6 : SAT DORNIŞOARA- IZVOARELE DORNEI – intersecţie POIANA
IZVOARELOR
JUDEŢUL : SUCEAVA
MARCAJ: PUNCT GALBEN
PUNCT PLECARE: sat DORNIŞOARA. alt: 1070 m.
PUNCT SOSIRE: intersecţie Poiana Izvoarelor.
DURATA TRASEULUI : 4 – 4 ½ ore .
- traseul nu necesită echipament special.;
- sezonalitate: traseul este închis iarna.

Ghid Turistic Trasee Montane (România La Pas)

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghid Turistic Trasee Montane (România La Pas)

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GHID TURISTIC

COLEGIUL ECONOMIC ”V.MADGEARU”IAŞI

Cap.I. Pregătirea corespunzătoare pentru drumeții montane

1. Marcaje turistice montane

Marcajele turistice sunt extrem de importante în drumețiile noastre. Marcajele sunt

➢ Marcaje sub formă de cruce cu brațele egale – traseele de legătură cu traseul

➢ Pătrat roșu sau albastru – semnifică apropierea de rezervații naturale.

1.2. Indicatoare montane

4.Ce nu trebuie să îți lipsească din bagajul de călătorie

a. Trasee montane din Retezat pentru începători

c. Trasee montane din Retezat pentru mountain bike

Baraj Gura Apelor - Poiana Pelegii (20km, D+ 500m)

Traseu accesibil tot timpul anului.

Sinaia - Poiana Stanii (1,5 ore)

Traseu accesibil tot timpul anului.

Azuga - Valea Grecului - Varful Grecu - cabana Diham - Valea Leucii -

b. Trasee montane din Bucegi cu un grad sporit de dificultate

Busteni - Pichetul Rosu - Prepeleac - cabana Malaiesti (6 ore)

7. Trasee montane din Făgăraș

Traseu accesibil tot timpul anului.

8. Trasee montane din Piatra Craiului, Munții Cernei și Munții Sureanu

Apa gasim la Fantana lui Botorog, la plecare, si la cabana Curmatura.

Valea Cernei - Cascada Vanturatoarea (3 ore)

Traseul este accesibil tot timpul anului.

Baile Herculane - Pestera cu Aburi (2 ore)

b. Trasee pentru turiști experimentați

Cabana Curmatura - Varful Turnu - Varful Ascutit - Piscul Baciului - Refugiul

Foto: Andrei Badea

c. Trasee pentru mountain bike

Foto: Andrei Badea

Cap. III.Trasee montane din Carpații Occidentali

1. Trasee montane din Apuseni pentru incepatori

4. Trasee montane din Muntii Banatului, Bihorului si Poiana Rusca

1. Trasee montane pentru începatori

Platoul de sub Vârful Cerbul

Traseul 300 de scări

3. Trasee montane pentru mountain bike

3. Fișe trasee turistice 2

TRASEUL 1 : VATRA DORNEI – DEALUL DRĂNCANI- OBCINA MICĂ - POIANA CIUNGI-

DATE PRIVIND EXECUŢIA ŞI ÎNTREŢINEREA MARCAJULUI ŞI A TRASEULUI:

TRASEUL 2 : VATRA DORNEI –VF. BÂRNĂREL – OBCINA MICĂ- POIANA FIERULUI -

DATE PRIVIND EXECUŢIA ŞI ÎNTREŢINEREA MARCAJULUI ŞI A TRASEULUI:

TRASEUL 3 : SAT RUSCA – DRUMUL FORESTIER RUSCA I - CAB GIUMALĂU

TRASEUL 4 : SAT RUSCA – PICIORUL RUSCA - CAB GIUMALĂU

DATE PRIVIND EXECUŢIA ŞI ÎNTREŢINEREA MARCAJULUI ŞI A TRASEULUI:

TRASEUL 5 : ZUGRENI – PÂRÂUL COLBU – PICIORUL ŢEPUŞELOR - CABANA

S-ar putea să vă placă și