TEMA: PARTICULARITATILE DE PREGATIRE, ORGANIZARE SI DESFASURARE A MARSURILOR

TURISTICE PEDESTRU , MONTAN SI NAUTIC

1.PARTICULARITATILE DE ORGANIZARE SI DESFASURARE A MARSURILOR TURISTICE PEDESTRU

TURISMUL PEDESTRU este o componenta a turismului sportiv , turismul pedestru reprezinta un mars
turistic pe un anumit traseu . Turismul pedestru presupune alegerea libera a mai multor trasee , daca
pe parcursul turismului pedestru sunt intilnite mai multe obstacole naturale atuci acestea se
transforma in turism combinat (pedestru- montan sau pedestru- nautic)
Turismul pedestru este alcatuit din marsuri turistice care nu necesita din partea participantilor
cheltuieli foarte mari . Conform complicitatii traseului , turismul pedestru poate fi cel mai diversificat ;
de la excursii si marsuri turistice pina la marsuri turistice cu o complicitate mai mare . Turismul pedestru
poate fi de 2 tipuri :
1.Planificat(pentru cei experimentati)
2.Neplanificat (pentru amatori)
TURISMUL PEDESTRU PLANIFICAT se caracterizeaza prin faptul ca turistii se pregatesc de acest mars o
perioada mai mare , luind in considerare urmatoarele aspecte : alcatuirea ratiei alimentare , pregatirea
echipamentului colectiv si special , depistarea tipului de spatiu de cazare si tipului de transport si nu
in ultimul rind completarea grupei cu persoane pregatite pentru traseul planificat .
TURISMUL PEDESTRU NEPLANIFICAT --- turistii spontan isi elaboreaza traseul si isi aleg itinerarul iar
restul criteriilor le stabilesc pe parcurs .Pentru a obtine mai multa experienta in acest tip de turism este
necesar de a incepe cu marsuri turistice pedestre de o zi , pentru inceput este necesar de parcurs
trasee usoare si cu relief nu foarte fragmentat . Participantii ce sufera de anumite boli cronice trebuie
sa consulte un medic Inainte de a incepe sa parcurga un traseu . Grupa in turismul pedestru , trebuie sa
fie alcatuita din minim 6 persoane si maxim 12 deoarce , grupele mari sint mai greu de dirijat . Este
necesar de a desfasura marsuri turistice combinate cu excursii si desfasurari de competitii , acestea
vor contribui , ca participantii sa se cunoasca mai bine , o importanta majora , trebuie acordata
inventarului turistic , produselor alimentare dar si trusei medicale . Inainte de fiecare mars cu o durata
mai mare de timp , este necesar de pregatit toate documentele si de stabilit timpul de control pentru
parcurgerea traseului . Succesul marsului turistic in mare parte depinde de organizatorul acestuia .
Acesta trebuie sa fie experimentat , si sa cunoasca diverse aspecte ce tin de specificul marsului . Tactica
marsului are menirea sa asigure un echilibru necesar organismului intre deplasare si odihna . Regimul
deplasarii la inceput , dupa 10-15 minute de mers, grupul va efectua primul popas mic , care are
menirea sa ofere posibilitate turistilor sa isi aranjeze lucrurile ce nu stau comod in rugzac sau sa regleze
centurile rugzacului , sa lase sau sa imbrace unele haine . In prima jumatate a zilei , este recomandabil
sa se infaptuiasca 2/3 din distanta planificata . La mijlocul zilei , turistii necesita un popas mare pentru a
lua masa .

REGIMUL ZILEI INTRUN MARS TURISTIC PEDESTRU :

de la ora 7.00 pina la 8.00 este desteptarea .
de la 8.00 pina la 8.30 e dejunul
de la 8.30 pina la 12.30 e deplasarea .
de la 12.30 pina la 16.00 e popasul mare (prinzul,odihna , jocuri distractive )
de la 16.00 pina la 18.00 e deplasarea .
de la 18.00 pina la 20.00 e amenajarea taberei si cina
de la 20.00 pina la 23.00 e timpul liber
de la 23.00 pina la 7.00 e timp de somn
Ritmul deplasarii depinde de relief , anotimp si pregatirea fizica a participantilor . Viteza de deplasare
a grupului de turisti incepatori este aproximativ de 3.5-4.5 km/h. Tempoul fiind reglat dupa tempoul
participantilor cu pregatire fizica mai slaba . Pe drum drept , ritmicitatea se caracterizeaza prin viteza
constanta . La coborire , pasii devin mai mari, la urcari mai mici . Deplasarea se incepe cu tempou mai
lent ce se mareste treptat , devenind constant dupa 10 minute , si scade cu 3-5 minute inainte de
popas pentru a micsora efortul asupra inimii si organelor respiratorii .
Ordinea deplasarii : Turistii merg in coloana cite unul , in fruntea coloanei merge conducatorul sau un
turist bine experimentat care variaza tempoul si alege directia de deplasare.
Timpul si locul popasului: Incheietorul coloanei deasemenea e un turist experimentat , in caz ca poate
sa apara unele incidente pe parcurs , el avind statut de a continua traseul fara grupul de participanti
.Participantii cu pregatire fizica mai slaba se afla in mijlocul coloanei . Daca grupul se deplaseaza prin
tufis , sau paduri ,distanta intre participantie de 2-4 metri , un brat e ridicat la nivelul capului pu a
asigura capul de traume , hainele sa fie din stofa ce nu permite a se agata de crengi .
BIVUACUL TURISTIC:
-POPASUL MIC --- grupul de turisti , alege un loc uscat , pe poiene , la marginea padurii sau drumului de
tara , nu este de dorit oprirea grupului pe marginea soselelor si autostrazilor cu circulatie intensa a
trasnportului . Pe timp rece locul de popas trebuie sa fie insorit si ferit de vint , iar vara , in umbra cu
adiere usoara de vint
-POPASUL MARE--- criterii principale de alegere a locului sunt sursa de apa si a lemnelor . Conducatorul
repartizeaza sarcinile , dupa care participantii incep lucrarile : pregatesc vatra pentru foc , aduna lemne
si pregatesc mincarea . Vara popasul mare are o durata de 3-4 ore , pe timp rece si iarna , popasul la
prinz va fi de maxim2 ore , mincarea calda poate fi inlocuita cu alimente conservate
-POPASUL DE NOAPTE , trebuie sa fie amplasat pe teren neted , ferit de vint , uscat , in apropierea unei
surse de apa potabila . Daca popasul este pe maluri de ape , atunci tabara se amenajeaza mai sus ,
pentru a evita pericole ce pot aparea . Este interzis montarea corturilor in apropiere de copaci uscati
ce pot cadea in timpul ploii sau a vinturilor puternice . MONTAREA BIVUACULUI trebuie finisata inainte
cu 2 ore .

2. PARTICULARITATILE DE ORGANIZARE SI DESFASURARE A TURISMULUI MONTAN

TURISMUL la momentul actual acopera o plaja destul de larga de activitati avind la baza
vizitarea unor regiuni pitoresti , din punct de vedere peisagistic , stiintific , cultural , istoric si sportiv
avind ca mijloc de locomotie piciorul , trenul , avionul sau masina .
Turismul montan e parcurgerea pe jos a unor regiuni de munte . In ultimele decenii ale sec.XX este
promovata in arealul montan o forma noua de practicare a turismului si anume cea denumita
ecoturism . Adica o calatorie in areala naturale . Principalele caracteristici ale turismului montan sunt:
se desfasoara la munte ,e mijloc de practicare a exercitiului fizic , intareste sanatatea , poate fi practicat
la orice virsta , diminueaza sau combate efectele negative ale civilizatiei , dezvolta personalitatea
umana , ajuta la cunoasterea lumii inconjuratoare .
La baza organizarii se desfasurarii fiecarei actiuni turistice sta o serie de cerinte de ordin general si
particular :
→ Accesibilitatea persoanelor cu nivelul dezvoltarii fizice
→omogenitatea colectivului
→pregatirile se fac in concordanta cu caracteristicile de anotimp , vreme , relief si obiective .
→gradarea efortului
→satisfacerea interesului participantilor
→valorificarea instructiv – educativa a actiunii.
Principalele forme de practicare a turismului montan sunt plimbarea , drumetia , si excursia .
Obiectivele unui mars turistic montan poate sa fie geografice , istorice si arheologice , naturaliste ,
etnografice si folclorice , practicarea sporturilor de iarna si practicarea sporturilor de vara .

TEHNICA SI TACTICA MARSULUI TURISTIC MONTAN:

este demonstrat faptul ca odata cu cresterea altitudinii , scade capacitatea de munca a organismului ,
astfel la inaltimea de 3000 de metri , capacitatea e de 90% , la 4000 de metri e de 80 %

REGIMUL ZILE LA MUNTE:

se deosebeste de cel pedestru prin faptul ca este mai inaintat cu 1-2 ore , datorita faptului ca in a 2
jumatate a zilei , timpul este nestabil si poate creste riscul periculelor :
-avalanse
-precipitatii
-topirea zapezii …
In munti noaptea se lasa mai devreme decit in zonele de cimpie , se recomanda desteptarea la orele 4-5
dimineata si deplasarea pe traseu .
POPASUL MARE deseori nu depaseste o ora iar pentru popasul de noapte , montarea taberei incepe la
ora 15.00 – 16.00 .
TEMPOUL DEPLASARII : la munte in mare masura depinde de relief , la ridicari el este mai lent , iar la
coborari mai accelerat .La ridicarea pantelor peste fiecare 20-30 de minute se face un popas de 5-10
minute .
ORDINEA DEPLASARII : e strict in coloana cite 1 , turistii nu trebuie sa ignore cararile folosite de localnici
sau alti turisti . de regula acestea reprezinta cea mai optima si sigura cale . Pe pantele acoperite cu iarba
, urcarile si coboririle se efectueaza in zig-zag . Pe cele acoperite cu pietris , deplasarea se face pe
diagonala . Turistii se afla cit mai mult posibil aproape unul de altul . La urcari si coborari , pe stinci se
aplica regula celor 3 puncte de sprijin , efortul principal il efectueaza picioarele , iar miinele se folosesc
ca sprijin . Un mare pericol in regiunele muntoase prezinta avalansele . Avalansele de pietre sunt
provocare de ploi , furtuni ,aluncari de teren , zgomote puternice . Cele de zapada se intimpla cel mai
des primvara , odata cu incalzirea vremii . Este strict interzis strigatul si zgomotele puternice in munti
care pot provoca avalanse.
TRAUMATISMELE SI LEZIUNELE POSIBILE IN PRACTICAREA TURISMULUI MONTAN:
-entorse
-luxatiile
-fracturile
-microtraumatismele
-crampele musculare
-rupturile musculare
-contuziile

SEMNELE DE ALARMA IN MUNTI:

in caz de pericol , izolare , imposibilitatea continuarii deplasarii , accidente sau imbolnaviri se va
recurge la semnalele de alarma , semnalele de alarma in munti constau din 6 semne acustice sau optice
pe minut , adica cite 1 semnal la fiece 10 secunde , dupa care urmeaza o pauza de 1 minut . Raspunsul
consta din 3 semnale optice sau acustice pe minut , cite un semnal la fiece 20 secunde . Urmate de o
pauza de 1 minut . Semnalele acustice pot fi fluierat strigat , iar cele optice : din emiterea iepuraselor de
soare cu ajutorul unei oglinzi , ridicarea in sus si agitarea unei haine . Pe intuneric se vor utiliza
preponderent semnale luminoase : lanterne… Apelul de salvare trebuie sa contina locul producerii
accidentului , numarul accidentatilor , data si ora accidentului , diagnosticul , datele personale ale celui
ce face apelul .
3.PARTICULARITATILE DE ORGANIZARE SI DESFASURARE A TURISMULUI NAUTIC
turismul nautic este o cale ideala de a combina iachtingul cu timpul liber , acest tip de sport apare ca
segment industrial in EUROPA si AMERICA DE SUD , dupa care se raspindeste in SUA.Turismul nautic
este unul din tipurile de turism care consta in parcurgerea unui traseu pe apa .Se deosebesc mai multe
tipuri ale turismului nautic : deplasare pe traseu cu barca , turismul cu pinze , caiacul pe mare .

TEHNICA SI TACTICA MARSULUI TURISTIC NAUTIC

In marsul turistic nautic,tehnica turistica depinde de indicii care caracterizeaza riul .La tehnica
se refera capacitatea de a visli si a dirija ambarcatiunea , a acosta si de a te indeparta de mal.
Capacitatea de a traversa si ocoli obstacolele .

REGIMUL ZILEI

Regiumul unei zile in marsul turistic nautic , depinde de traseul stabilit,conditiile climaterice si
de tipul de ambarcatiune . Un factor care deregleaza tempoul de deplasare este vintul de intimpinare .
De aceea in aceste conditii , este mai bine de iesit pe traseu mai tirziu , si de continuat deplasarea pina
spre seara cind vintul se mai linisteste. Asupra regimului mai influenteaza si conditiile de lumina . In
conditii de lumina slaba , sau in pozitia joasa a soarelui .
Ordinea deplasarii
se deplaseaza intro coloana , la o distanta de 30-50 metri intre ambarcatiuni . La deplasarea pe riuri
inguste sau cu viteza de scurgere a apei mai mare , distanta se mareste pina la 100-150 metri .
Obstacolele sunt traversate pe rind .
Linia de deplasare in turismul nautic depinde de caracterul apei . Pe riurile nu prea mari , cel mai
comod pentru incepatori , linia de deplasare va fi in corespundere cu curentii de apa . Aici trebuie de
deplasat pe portiunile cu adincime mare pentru a utiliza la maxim viteza de scurgere a apei si pe calea
navigabila de a traversa diverse obstacole . Pe riurile mari turistii trebuie sa tina cont de regulile de
navigare . Pe riurile cu viteza de scurgere a apei mai mare , este necesar de a construi linia de deplasare
in asa mod ca ambarcatiuneea sa fie rederictionata de la cap spre coada , pentr ca in deplasare sa fie
taiate valurile .La deplasarea pe portiuni de riu deschis este necesar de luat in consideratie posibilitatile
de vint puternic , valuri mari .
TIPURI DE AMBARCATIUNI PE CARE PRACTICAM TURISMUL NAUTIC ???

DREPTURILE SI OBLICATIILE CONDUCATORULUI SAU INSTRUCTORULUI IN TIMPUL MARSULUI

TURISTIC:
Conducatorul sau instructorul pentru marsul turistic se stabileste de administratia institutiei ce
desfasoara aceste masuri . Acestea pot fi persoane care indeplindesc cerinte carora administratia le
ofera grupul . Daca in marsul turistic participa trei sau mai multe grupe cu un numar de participanti ,
nu mai putin de 30 de persoane (pentru marsurile de categoria a 2 a 4 numai putin de 20 de persoane )
traseele si graficul de deplasare coincid , atunci cind conducerea acestor grupe poate fi incredintata
unui singur conducator . Instructorii si ajutorii de instructori , poarta responsabilitate pentru participanti
pe perioada marsului . Conducatorul este obligat sa completeze grupa in dependenta cu urmatoarele
criterii :
- interese comune
-pregatirea fizica
-tehnica necesara
-calificarea
Sa organizeze pregatirea participantilor sa verifice cunostintele si deprinderile necesare, sa organizeze
pregatirea traseului si echipamentului in dependenta de tipul de mars .

DREPTURILE SI RESPONSABILITATILE PARTICIPANTILOR IN TIMPUL MARSULUI:

- sa participe activ in pregatirea si desfasurarea marsului .
-sa cunoasca si sa respecte regulile de securitate
- sa participe la alegerea si elaborarea traseului
-sa utilizeze montarea inventarului turistic