La Niña

La Niña este un fenomen climatic caracterizat prin temperaturi neobișnuit de scăzute

ale apei de la suprafața Oceanului Pacific în zona ecuatorială, opus fenomenului El Niño,
caracterizat prin temperaturi neobișnuit de ridicate.
Datorită curenților oceanici, efectul său asupra climei este resimțit în special în
dreptul Indoneziei, Malaysiei, Australiei de Nord și Americii de Sud.
La Niña produce, astfel, schimbări importante în climatul planetei și repercusiunile
sale sunt destul de importante. Prin urmare, vom vorbi despre acest fenomen în profunzime.

 Fenomenul La Nina
Știți deja funcționarea normală a curenților oceanici și a vânturilor alizee din Oceanul
Pacific. Ei bine, acum vă va fi mai ușor să înțelegeți ce este fenomenul La Niña.
Numele La Niña a fost ales pentru că este opusul Copilului, deși nu are prea mult sens,
deoarece este Pruncul Iisus. Când apare acest fenomen, vânturile alizee suflă cu o forță mai
mare decât cea normală, ceea ce determină depozitarea mult mai multă de apă caldă pe
coastele Oceania și Asia. Când se întâmplă acest lucru, în aceste locuri apar ploi extreme, dar
în America de Sud există o secetă severă.
Aceste două fenomene produc deficiențe de pești și dezastre naturale.

 Consecințele fenomenului La Niña

Fenomenul La Niña durează de obicei luni de zile, iar consecințele pe care le aduce
sunt următoarele:
Presiunea nivelului mării scade în regiunea Oceania și o creștere a acesteia în Pacificul
tropical și subtropical de-a lungul coastelor Americii de Sud și Americii Centrale; ceea ce
determină creșterea diferenței de presiune care există între ambele capete ale Pacificului
ecuatorial.
Vânturile de arin se intensifică, determinând apele adânci relativ mai reci de-a lungul
Pacificului ecuatorial să rămână la suprafață.
Vânturile alizee anormal de puternice exercită un efect de tragere mai mare pe
suprafața oceanului, crescând diferența de nivel a mării între ambele capete ale Pacificului
ecuatorial. Cu ce nivelul mării scade pe coastele Columbia, Ecuador, Peru și nordul Chile și
crește în Oceania.
Ca urmare a apariției apelor relativ reci de-a lungul Ecuatorului, temperatura
suprafeței mării scade sub valoarea climatologică medie. Aceasta constituie cea mai directă
dovadă a prezenței fenomenului La Niña. Cu toate acestea, anomaliile termice negative
maxime sunt mai mici decât cele înregistrate în timpul El Niño.
În timpul evenimentelor La Niña, apele fierbinți din Pacificul ecuatorial sunt
concentrate în regiunea de lângă Oceania și se dezvoltă peste această regiune curenți reci.
Precipitațiile cresc în Asia de Sud-Est, părți din Africa, Brazilia și Australia, unde
inundațiile ar deveni frecvente.
Frecvența furtunilor tropicale și a uraganelor în Statele Unite este în creștere.
Ninsoare care ar putea fi istorice în unele părți ale SUA.
 Secete majore în vestul Americii, în Golful Mexic și în nord-estul Africii. Temperatura
în aceste locuri ar putea fi ceva mai scăzută decât de obicei.
În cazul Spaniei și al Europei în general, precipitațiile ar putea crește semnificativ.
 Fazele fenomenului La Niña
Acest fenomen nu se întâmplă așa de la un moment la altul, dar pentru a se manifesta
complet, trece prin diferite faze.
Prima fază constă din fenomenul El Niño. În mod normal, aceste două fenomene sunt
ciclice, deci după unul începe celălalt. Când vânturile alizee, care au încetat, încep să sufle din
nou și curentul de aer se stabilizează normal, La Niña poate începe, dacă viteza alizeelor
începe să fie anormal de mare.
Se știe că La Niña începe să apară când vânturile alizee suflă mai puternic și zona de
convergență intertropicală se deplasează spre nord din poziția sa obișnuită mai devreme. În
plus, zona de convecție din Pacific crește.
Oamenii de știință identifică faptul că La Niña se dezvoltă atunci când apare:
-O slăbire a curentului împotriva ecuatorului, el provocând apele calde provenite de pe
coastele asiatice si afectează puțin apele din Pacificul Americii.
-O lărgire a aflorimentelor marine, care apar ca o consecință a intensificării vânturilor alizee.
-Aflorimentele au loc atunci când o cantitate mare de apă de suprafață este înlocuită cu apă
rece la adâncime și toți nutrienții care erau sub straturile cele mai superficiale cresc. Cu un
exces de nutrienți, organismele și peștii care trăiesc acolo proliferează și este foarte pozitiv
pentru pescuit.
-Consolidarea curentului ecuatorial sudic, în special în apropierea ecuatorului, trăgând apele
reci care scad temperaturile din estul și centrul Pacificului tropical.
-O apropiere mai mare a termoclinei (regiune în care există o scădere rapidă a temperaturii) de
suprafața mării în Pacificul tropical, ceea ce favorizează permanența speciilor marine care își
găsesc hrana pentru perioade lungi de timp.
Ultima fază are loc când vânturile alizee încep să-și piardă forța și suflă cu forța pe
care o face în mod normal.
 Ce cicluri are fenomenul La Niña?
Când are loc La Niña, durează de obicei între 9 luni și 3 ani, în funcție de intensitatea
sa. În mod normal, cu cât durata este mai scurtă, cu atât efectele pe care le produce sunt mai
intense. Cele mai grave și mai dăunătoare efecte sunt prezentate în primele 6 luni.
De obicei începe la jumătatea anului, atinge intensitatea maximă la sfârșit și se
disipează la mijlocul anului următor. Apare mai rar decât o face El Niño. Apare de obicei
între perioade de 3 până la 7 ani.
 Putem opri aceste fenomene?
Raspunsul este nu. Dacă am dori să controlăm prezența sau intensitatea ambelor
fenomene, ar trebui să putem controla temperaturile Oceanului Pacific. Datorită cantității de
apă din acest ocean, ar trebui să folosim toată energia generată
în explozia a 400.000 de bombe cu hidrogen de 20 megaton fiecare să poată încălzi apa.
Odată ce am putea face acest lucru, am putea încălzi apa Pacificului după bunul plac,
deși ar trebui să o răcorim din nou.
 Prin urmare, până când nu se găsește o modalitate de a controla aceste fenomene, nu
putem decât să prevenim, să fim foarte atenți la prezența acestor fenomene pentru a crea
politici de acțiune și reducere a impactului și, mai presus de toate, să ofere ajutor victimelor.
Deocamdată nu se știe din punct de vedere științific de ce apar aceste fenomene, dar se
știe că apar mai frecvent din cauza schimbărilor climatice. Creșterea
temperaturilor globale destabilizează prezența acestor fenomene și circulația maselor de apă.
Cu aceste informații sunt sigur că de fiecare dată când auziți numele ambelor
fenomene, cu siguranță știți ce este.

 Bibliografie:

https://ro.wikipedia.org/wiki/La_Ni%C3%B1a
https://oceanservice.noaa.gov/facts/ninonina.html
https://www.meteorologiaenred.com/ro/la-nina.html#Fenomeno_de_La_Nina