Fenomenele El Niño & La Niña

El Nino – fenomen complex care se manifesta prin incalzirea anormala, la suprafata a apelor Oceanului Pacific si
care se deplaseaza dinspre partea vestica spre partea estica a acestuia sub impulsul unor mase de aer calde
Exista inregisrari scrise despre El Nino descoperite in Peru ce atesta inca din anul 1525 exitenta acestui fenomen. Si
cercetatorii au gasit in aceasi zona, dovezi geologice ale prezentei El Nino ce dateaza de acum 13.000 de ani.

Incasii cunosteau fenomenul El Nino si au invatat sa se apere de acesta: construiau orasele pe dealuri si isi pastrau
proviizile in munti.

Cu toate acestea cauzele producerii fenomenului de El Nino sunt incerte si inca se studiaza.Totusi, unii cercetatori
considera ca fenomenul de incalzire a apei se datoreaza poluarii, din cauza careia se produce si bine cunoscutul efect
de sera sau incalzirea globala.Desi unii cercetatori considera poluarea ca fiind o cauza a producerii fenomenului El
Nino, el se datoreaza de fapt schimbarii de presiune dintre Australia (unde in mod normal este presiune mica datorita
curentului cald care creste si temperatura) si America de Sud (care are presiune mare fiind influentata de curentul
rece al Perului). Odata cu schimbarea aceasta de presiune se schimba si directia vantului care in mod normal bate
spre vest, iar in timpul fenomenului El Nino bate de la vest spre est deviind si curentul Australiei pana pe coasta
Americii ce Sud. Desi aceasta schimbare este intens studiata, inca nu s-a descoperit cauza inversarii de presiune.

Fenomenul El Nino presupune incalzirea apelor de pe coasta de Sud-Vest a Americii de Sud la un interval de 3-7
ani.Cercetatorii au constatat ca o data la 3 pana la 7 ani, vanturile permanente din Pacific isi schimba directia
impingand apele calde spre est (din Nord-Estul si Estul Australiei catre America de Sud).Astfel, curentul rece al
Perului este practic inlocuit de curentul cald Australian.

Fenomenul incepe la sfarsirul lunii decembrie (in timpul verii din emisfera sudica) de unde este derivat si numele ce
se traduce prin “Copilul” sau “Iisus”, luna decembrie fiind perioada Craciunului.

Cercetatorii au constatat ca inainte ca El Nino sa isi faca propriu-zis aparitia, apar anumite fenomene premergatoare
acestuia:

1. Creste presiunea deasupra Oceanului Indian, a Indoneziei si a Australiei

2. Scade presiunea peste Tahiti si restul Oceanului Pacific central si de Est
3. Vanturile din Pacificul de Sud slabesc sau isi schimba directia de la Vest catre Est
4. Aerul cald se ridica in apropiere de Peru cauzand ploi in deserturile nod – peruane.
5. Apa calda se raspandeste de la Pacificul de Vest si Oceanul Indian pana in Pacificul de Est cauzand seceta
indelungata in Pacificul de Vest si ploi abundente in Est.

1. America de Sud
 Datorita curentului cald Australian care inlocuieste temporar curentul rece al Perului, se aduc precitatii pe
coasta vestica a Americii de Sud, inclusiv in Atacama (cel mai arid desert din lume unde ploua doar
1,8mm/mp in 10 ani).
 Deasemenea poate produce inundatii serioase in Vestul si centrul Americii de Sud .
 Datorita acestora, pot fi distruse culturi si se pot provoca daune materiale severe.
 Curentul Australian aduce in Vestul si Sud-Vestul Americii de Sud ape calde care obliga pestele de aici sa
paraseasca aceasta zona timp de aproximativ 2 luni (decembrie si ianuarie).

2. America de Nord si Centrala

 Iernile sunt mai calde decat media normala in vest si nord-vest si de aceea in aceste regiuni se inregistreaza
caderi mai reduse de zapada
  Se inregistreaza in mod semnificativ ierni umede in Nord-Vestul Mexicului si Sud-Vestul Statelor Unite,
iar in coparatie cu Nord-Estul Mexicului si Sud-Estul Statelor Unite acestea sunt zone cu precipitatii mai
bogate in perioada in care se manifesta fenomenul El Nino.
 El Nino a fost cauza incalzirii vremii la Jocurile Olimpice de iarna de la Vancouver din 2010 cand aceasta
zona a cunoscut o iarna cu valori de temperatura si precipitatii ca cele din arealele subtropicale.
 In Estul Africii (Kenya, Tanzania, bazinul Nilului Alb) se inregistreaza o perioada mai abundenta in ploi pe
durata fenomenui El Nino, decat in sezonul ploios obisnuit ce se manifesta in fiecare an din marite pana in
mai.
 Deasemenea se inregistreaza conditii mai uscate decat cele normale in Africa Centrala din decembrie pana
in februarie (in special Zambia, Zimbabwe, Mozambique si Botswana).

3. Restul lumii
 Efecte directe produse de El Nino sunt secetele din anumite parti ale Asiei de Sud si Australiei de Nord, in
Indonezia si Filipine. Astfel se observa cresterea numarului de incendii si scaderea calitatii aerului (datorita
gazelor toxice sau daunatoare rezultate).
 Deoarece se inregistreaza secete in Sudul Asiei, influenta musonilor este mai redusa (in special in India).
 Conditii de uscaciune mai accentuata decat in mod normal se observa si in Queensland, Victoria, New
South Wales si Estul Tasmaniei din iunie pana in august.
 El Nino opreşte curenţii ce aduc substanţe nutritive de la fundul oceanului către suprafaţă, afectând sursele
de hrană ale animalelor marine din Pacificul de Vest.

La Nina– fenomen rezultat in sectorul central-estic la Oceanului Pacific in urma racirii apei: vanturile de est imping
cantitati mari de apa calda de la suprafata oceanului spre vest, locul apei calde fiind luat de o apa mai rece provenita
din adancuri. Ca si in cazul fenomenului El Nino, oamenii de stiinta au presupus ca La Nina se accentueaza din
cauza poluarii.

– Adevarata cauza este insa prelungirea inexplicabila a vanturilor de est care imping curentul Australiei
spre vest.Acest curent cald Australian este inlocuit cu ape reci din adancuri realinzandu-se o prelungire a curentului
Peru.
 Ca si El Nino, La Nina este un fenomen ce afecteaza atat hidrosfera, cat si atmosfera si in general (desi
exista si exceptii) La Nina apare la scurt timp dupa El Nino.
 La Nina se produce datorita prelungirii vanturilor de est (vanturi permanente in Oceanul Pacific ce bat
dispre America spre Australia, Indonezia, Sud-Estul Asiei).
 Aceasta prelungire determina devierea curentului cald Australian spre vest si astfel, acesta este impins catre
estul Australiei si al Indoneziei.
 Abaterea spre vest a curentului Australian provoaca ridicarea la suprafata a apelor reci din adancuri pentru
a-l substitui temporar.
Aceste ape reci se ridica in continuarea curentului Peru si astfel rezulta o prelungire a acestuia in Pacificul central-
estic si deci, o scadere de minim 4oC a apelor
La Nina are in marea majoritate efecte opuse lui El Nino. De aici vine si numele de La Nina (“fetita”) care
reprezinta termenul opus lui El Nino (“baietelul”). Deasemenea, fenomenul La Nina mai este cunoscut si sub
numele de “anti – El Nino”.

1. Africa
 Contrar lui El Nino, La Nina produce conditii mai uscate decat normalul in Estul Africii si ploi mai
abundente decat in restul anului in Sudul Africii.
2. Asia
 Fenomenul la Nina cauzeaza in primul ploi abundente si inundatii in Indonezia, Malaezia si Filipine
deoarece curentul cald este impins foarte aproape de aceste areale (mai ales in partile estice)
 In timpul anilor in care se manifeste La Nina, ciclonii tropicali isi schimba directia catre vestul Pacificului
si astfel creste amenintarea pe coasta Chinei.
3. America de Sud
 In perioadele in care se manifesta La Nina, se inregistreaza secete pe coasta vestica a Americii de Sud, in
Peru si Chile.
  Pe coasta estica, in Brazilia, se inregistraza ploi mai abundente decat in mod normal.
4. America de Nord
 La Nina provoaca ierni mai reci cu precipitatii mai bogate in nordul Muntilor Strancosi, nordul Californiei,
in general in nordul Americii de Nord. In acelasi timp se inregistreaza precipitatii reduse si sud-estul
Statelor Unite.
 In general, La Nina produce in Canada ierni mai reci ce aduc cantitati mai insemnate de zapada.
Potrivit unui studiu, El Nino a jucat un anumit rol in 21% din totalul razboaielor civile din lume, un procent ce a
urcat pana la 30% in tarile afectate in mod deosebit de acest fenomen climatic.
Solomon Hsiang, principalul autor al studiului, considera ca ”El Nino este un factor invizibil, deoarece acesta a
provocat pierderi de recolte, a favorizat aparitia epidemiilor dupa uragane devastatoare, a amplificat foametea,
somajul si inegalitatile, care, la randul lor, au alimentat disensiuni si nemultumiri”.
Pescarii care strabat apele Pacificului in zona coastelor Perului si Ecuatorului stiau de secole despre existenta lui El
Nino. La fiecare 3 pana la 7 anipestii din apele de coasta ale acestor tari dispareau cu desavarsire in lunile decembrie
si ianuarie, cauzand stagnarea industriei piscicole.
 Chirița în Provinție de Vasile Alecsandri-rezumat
ACTUL I
Decorul reprezintă „o ogradă de curte boierească la ţară.”, având în stânga locuinţa personajului principal, Chiriţa
Bârzoi, în dreapta „o canape de iarbă” (pentru exterior), iar în spate gardul şi poarta, satul zărindu-se în fundal.
Scena 1
Câţiva ţărani solicită Chiriţei, aflată pe cal, să li se facă dreptate, întrucât fiul ei, Guliţă „o ucis un viţăl la vânat.”, se
plânge primul dintre ei, „o dat foc bordeiului cu ciubucul cel de hârtie.”, respectiv cu ţigara, spune altul, sau a fost
prins de al treilea „ţinând calea” fiicei lui, Măriuca. Drept răspuns, Chiriţa socoteşte că „Bine v-o făcut sufleţălu!…
De ce nu vă păziţi viţăii şi Măriucele?”.
Scena 2
Chiriţa cheamă un servitor, pe Ion, ca să o ajute să coboare de pe cal, altfel urmând a rămâne să stea „toată zâua
călare ca un jandar”, declară ea.
Scena 3
Domnul Şarl, profesorul de franceză al băiatului, o ajută să descalece, cu dificultate, dat fiind greutatea ei mare,
după care boieroaica îşi manifestă speranţa ca soţul ei, Grigori Bârzoi, să fie numit ispravnic, scop în care acesta din
urmă se afla în capitala Moldovei, la Iaşi. Justificarea cererii constituind-o suferinţele îndurate în timpul revoluţiei
de la 1848: „şî noi avem temeiuri… Adă-ţi aminte ce groază-l apucase pe Bârzoi… că strâga şî pin somn c-o venit
zavera?…”. Toate acestea în replicile adresate Saftei, cumnata ei.
În cursul aceleiaşi conversaţii, Chiriţa afirmă că doreşte să îl căsătorească pe Guliţă cu Luluţa – o fată orfană a cărei
avere o administrează familia Bârzoi, în calitate de epitropi – în ciuda faptului că „Luluţa nu bate nicidecum cu
Guliţă… şî-i tot tristă de când o rămas orfană… ba încă câteodată parcă să perde… nu-i în toate minţile.”.
Scena se încheie cu dialogul dintre Şarl şi Chiriţa, în care aceasta din urmă, vrând a-şi demonstra cunoştinţele de
limbă franceză, traduce direct expresii româneşti care nu au echivalent francez: „il deviendra un tambour
d’instruction. […] adică dobă de carte”. Şi cu examinarea cunoştinţelor de limbă franceză ale lui Guliţă, ce
consideră că în franceză furculiţa se numeşte „furculision”, iar friptura „fripturision”, spre satisfacţia mamei
examinatoare.
Scena 4
Ion, servitorul, aduce o scrisoare trimisă de Grigori Bârzoi, iar Chiriţa îl obligă să o prezinte „după modă”, adică
aşezată pe „un talger ş-un şărvet.”.
Scena 5
Ion încurcă ordinea de aşezare a obiectelor solicitate şi pune scrisoarea sub şervet iar şervetul sub farfurie – „după
modă”, consideră acesta. Prin scrisoare Chiriţa află că soţul ei a primit postul de ispravnic şi este sfătuită să-şi
schimbe comportamentul faţă de vecini: „Ie-o pe-acolo cam pe mare cu megieşii”. Totodată i se cere să se mute cu
toată gospodăria în târgul unde se află reşedinţa ispravnicului, ducând cu ea şi un curcan bătrân – „c-am să-l pun în
slujbă”, precizează Grigori Bârzoi,.
Scena 6
Luluţa se amuză pe seama lui Guliţă prinzându-l într-o plasă pentru fluturi, iar concluzia Chiriţei, care vede scena,
este că fata „câteodată să perde.”.
Scena 7
Luluţa se plânge, monologând: „Doamne!… tare mi-i urât aici!… Nu ştiu ce să fac toată zâua… N-am pe nime să
mă iubească, de când a murit ninecuţa… Mătuşâca-i prea bătrână, şî Guliţă prea tânăr…”. Duce dorul lui Leonaş,
prietenul ei din copilărie
Scena 8
Guliţă nu-şi dă seama de natura sentimentelor pe care le are pentru Luluţa, copil fiind, dar le comunică indirect
spunând fetei: „Îmi plac arşîcii şî zmeu-mi place:/ Mi-e drag cu mingea de-a arunca,/ Dar lângă tine, ah! Cum să
face/ Că-mi trece gustul de-a mă giuca?”.
Scena 9
Acelaşi Guliţă a încălecat calul Chiriţei fără permisiunea mamei sale, însă nu poate stăpâni animalul şi ţipă disperat
după ajutor.
Scena 10
Chiriţa solicită ajutorul sătenilor, pentru a-şi salva copilul purtat în galop afară din ogradă.
Scena 11
Soseşte Leonaş, după trei ani petrecuţi la Paris, iar Luluţa îl întâmpină cu lacrimi de bucurie – „Cum no-i plânge,
dacă de trii ani de zâle mă găsăsc pintre străini, care, pentru că mă văd tristă şî pe gânduri, zâc că dau semne de
nebunie… Ei nu pot înţălege că mi-i dor de ninecuţa.”.
Scena 12
Guliţă a căzut de pe cal şi a leşinat, spre disperarea Chiriţei, care îl crede mort, dar îşi revine – „pe franţuzeşte”,
consideră mama lui – pronunţând cuvântul „trintision”. Leonaş asistă la eveniment şi izbucneşte în râs, ceea ce o
determină pe Chiriţa, jignită în amorul propriu, să îl dea afară din ogradă. Leonaş afirmă că se va întoarce şi o
avertizează: „de azi înainte te aşteaptă la toate şotiile din partea mea.”. Promiţându-i apoi Luluţei că va veghea
asupra ei.
Scena 13
Chiriţa, însoţită de toţi cei din casă, porneşte cu trăsura înspre noul domiciliu, cel din târgul reşedinţă de judeţ, fără a
fi uitat curcanul cel bătrân.

ACTUL II
Pe scenă este înfăţişat salonul Chiriţei – cu cinci uşi, mobilier sumar – din târgul unde se află reşedinţa ispravnicului.
Scena 1
Chiriţa interpretează un cântec în care arată foloasele personale dobândite din slujba de ispravnic a soţului: „Toată
lumea mi să-nchină,/ Căci aice eu domnesc,/ Şî din oricare pricină/ Eu întâi mă folosăsc./ Păstrăvi buni şî
căprioare,/ Căpăţâne de zahar,/ Juvaeruri, bani, odoare…/ Toate le primesc în dar!”.
Scena 2
Ion o informează despre cei doi evrei care au dus doar zece căpăţâni de zahăr din douăsprezece promise ca mită
pentru rezolvarea pricinii lor, dar Chiriţa decide să fie acceptate.
Se continuă monologul din scena precedentă, de astă dată axat pe dorinţa eroinei de a călători în Franţa.
Scena 3
Grigori Bârzoi reproşează Chiriţei renunţarea la vechile obiceiuri culinare moldoveneşti şi adoptarea celor
occidentale, precum şi cheltuielile pentru mobilier modern. Este anunţat de către soţia sa în legătură cu programata
logodire a lui Guliţă cu Luluţa, dorită de către femeie în ciuda faptului că fata „îi cam lipsâtă acu… dar i-a trece…
Când a ave un bărbat, n-a mai bate mâţâle.”.
Un ofiţer, pe care Grigori Bârzoi îl socoteşte inspector al stăpânirii, trage în gazdă la familia Bârzoi, spre satisfacţia
Chiriţei, care observase că musafirul îi face curte.
Scena 4
Acest ofiţer, de fapt Leonaş travestit – purta şi mustăţi false –, îi declară Chiriţei dragostea sa: „M-ai fermecat…
m-ai scos din sâmţâri… căci când te zăresc… ia aşa-mi scapără pe dinaintea ochilor… să giuri că eşti un fulger… o
trăsnită…”. Leonaş afirmă că se va sinucide (cu un pistol de ciocolată) dacă nu primeşte portretul ei şi îl primeşte,
iar Chiriţa, susţinând că are acelaşi sentiment, joacă rolul delicateţii feminine: „te rog, menajarisăşte-mă… nu face
abuz de slăbiciunea unei gingaşă fiinţi; dacă mă iubeşti… dacă-ţi sunt scumpă… fii delicat… nu mă opri mai mult…
lasă-mă să fug… că mă munceşte cugetul…”.
Scena 5
Leonaş îşi manifestă, în monolog, satisfacţia legată de dobândirea portretului, căci, afirmă el, cu ajutorul acestuia
Chiriţa „de-acum îi la cheremul meu…”.
Scena 6
Luluţa se întâlneşte cu Leonaş – care se deconspiră – şi îi comunică intenţia familiei Bârzoi de a o logodi cu Guliţă.
Cei doi decid să fugă împreună.
Scena 7
Guliţă intră, surprinzându-i pe cei doi în timp ce se sărutau, apoi îşi afirmă intenţia de a-l provoca la duel pe Leonaş,
dar este ironizat de către rivalul său: „Cum vrei să ne batem?… de-a mingea, ori de-a baba-oarba?”.
Scena 8
Intră Chiriţa, îl recunoaşte pe Leonaş, acesta îi aminteşte cuvintele de amor rostite de ea mai înainte şi posesia
portretului, spre disperarea femeii, care constată că s-a „dat în mânele haiducului”.
Scena 9
Pentru a scăpa de logodnă, Luluţa simulează pierderea minţilor, interpretând un cântec în care descrie voalat
încercarea soţilor Bârzoi de a o căsători cu fiul lor.

Scena 10
În acelaşi scop îl sperie pe Guliţă. „Îmi vine aşa o ameţeală cu furie… ideile mi se tulbură… ochii mi se aprind… şî
atunci, dacă nu m-aş stăpâni, aş bate, şî aş zgârie, şî aş muşca pe toţi.”, spune fata cu referire la plănuitul logodnic.

Scena 11
afară din casă, Leonaş revine, de această dată travestit în birjar, şi se adresează lui Ion, pentru a solicita o întrevedere
cu ispravnicul. Servitorul pretinde mită pentru Grigori Bârzoi, sub forma curcanului cumpărat cu o carboavă, dat ca
şi „peşceheş”, urmând ca acelaşi servitor să îl revândă altui solicitant. Procedeul s-a repetat, îl informează Ion pe
Leonaş, de cincizeci şi opt de ori.
Scena 12
După ce înmânează ispravnicului darul, sub pretextul că respectă „obiceiul pământului”, Leonaş îi cere să facă
presiuni asupra unei actriţe din Iaşi, pe care ar fi adus-o cu birja dar ea nu i-a plătit transportul.
Scena 13
Leonaş se vede din nou deconspirat, deoarece boierul unde spusese că a fost găzduită actriţa era plecat din localitate,
iar Guliţă îl recunoaşte ca fiind ofiţerul ce o sărutase pe Luluţa. Grigori Bârzoi vrea să cheme jandarmii, dar nu
apucă pentru că Leonaş pune mâna pe bici, îi şfichiuieşte pe cei doi soţi şi fiul lor, apoi pleacă pe neobservate.
Scena 14
Luluţa intră în încăpere şi îi găseşte pe membrii familiei Bârzoi sărind ca şi cum Leonaş ar fi continuat să îi
biciuiască, spre uimirea fetei, şi anunţă sosirea musafirilor chemaţi la logodnă.
Scena 15
Invitaţii sunt înfometaţi, fiind obişnuiţi cu masa servită la ora amiezii, iar Chiriţa îi chemase pentru ora cinci
după-amiază, urmând moda din Occident. În aşteptarea mesei, soţia ispravnicului îşi anunţă iminenta plecare în
voiajul parizian.
Scena 16
Soseşte domnul Şarl, de la Iaşi, cu paşaportul Chiriţei, pe care nu i-l dă imediat, căci „trebui un farfuri… să-l
prezentez pe farfuri… à la mode…”. Bucuroasă, cucoana îi mulţumeşte prin cuvintele „Vous m-avez frotté le coeur
avec du miel.”, transpunând în franceză direct expresia intraductibilă literal „m-ai uns la inimă cu miere”.
Scena 17
Intră Leonaş, de data aceasta travestit în femeie, sub identitatea de actriţă din Iaşi care îşi caută fratele dispărut. Se
deconspiră Luluţei şi îi cere să oprească logodna; drept urmare, Luluţa simulează o nouă criză („Vai de mine! Se
învârteşte casa cu mine. Toate le văd pe dos… Iaca, mătuşica se dă de-a tumba… ha, ha, ha, ha!…”) şi afirmă că
logodnicul ei ar fi aşa-zisa femeie din Iaşi, cu care vrea să se căsătorească imediat. La sugestia domnului Şarl, de a
nu o contraria căci se află în stare de criză, logodna are loc cu Leonaş travestit.
După ce iubitul Luluţei îşi declină adevărata identitate, îi dă lui Grigori Bârzoi demiterea din postul de ispravnic,
adusă din capitala Moldovei, odată cu motivarea înlăturării din funcţie: „Curcanu cel bătrân ţi-o jucat festa…”.
Chiriţa se împacă repede cu noua situaţie, pofteşte pe toată lumea la masa de logodnă şi apreciază calităţile de actor
ale lui Leonaş („Să-ţi spun drept… mare comedian ai mai fost!”) după ce acesta îi restituie portretul. Şi încheie
filosofic, prin generalizare: „cei mulţi în lume,/ Fie din Londra sau din Focşeni,/ Fie cu stare, cu rang, cu nume…/
Joc ades roluri de comedieni.”.