ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE COMERT

FENOMENELE
EL NINO SI LA NINA
IMPACTUL ASUPRA KENYEI

Student:

BUCURESTI

1
 2010
El Nino
El Nino este un fenomen complex de interactiune intre apele Oceanului Planetar si atmosfera,
care se produce in zona tropicala a Oceanului Pacific. A aparut din Pacificul Tropical, spre
sfarsitul anului 1997, aducand cu el mai multa energie decat un milion de bombe de tipul celei
de la Hirosima. Timp de opt luni, 1997-1998, marele El Niño a dat peste cap toate
caracteristicile climatice din toata lumea, ucigand, aproximativ 2100 de persoane si producand
pagube materiale de cel putin 33 miliarde de dolari.

Ce cauzeaza acest fenomen?

In zona tropicala a Oceanului Pacific, de obicei, vantul bate cu putere dinspre est catre vest .
Acest lucru impinge apa in partea vestica a Pacificului. In jumatatea estica, apa din adancuri
(care este mai rece decat cea de la suprafata datorita razelor solare) se ridica pentru a inlocui
apa deplasata spre vest. In mod normal apa din vest este calda (temperaturi in jurul valorii de
30°C), iar cea din est, rece (in jurul valorii de 22°C ).

In cazul fenomenului El Nino, vantul ce deplaseaza apa in mod normal , devine mai slab. Drept
urmare, o parte din apa calda revine in partea estica si nu foarte multa apa rece apuca sa se
ridice la suprafata. Din acest motiv, partea estica a Oceanului Pacific devine mai calda.

Dar nu se opreste totul aici. Apa mai calda a oceanului afecteaza apoi vanturile facandu-le mai
slabe. Ceea ce rezulta o incalzire continua a apei Pacificului. Acest proces este numit feedback
pozitiv, care face ca fenomenul El Nino sa se intensifice.

Prin urmare, acest fenomen se manifesta prin incalzirea anormala, la suprafata, a apelor
Oceanului Pacific, care se deplaseaza dinspre partea vestica spre partea estica sub impulsul
unor mase de aer cu aceeasi directie de miscare. In acest fel sunt perturbate vanturile alizee,
fenomen care genereaza modificari climatice majore, in special in zonele tropicale.

Denumirea “ El Nino” provine din limba spaniola si inseamna “ Copilul Domnului’, fiind utilizata
de pescarii din Peru si Ecuador pentru perioadele din preajma Craciunului, in care coastele celor
doua tari sunt scaldate de curenti oceanici anormali de calzi. Aceasta incalzire a apelor
oceanului se produce in fiecare an in preajma Craciunului, insa denumirea “ El Nino” este
folosita atunci cand dureaza cel putin 6 luni, iar temperatura apei oceanului creste cu cel putin
0,5°C.

Modificarile periodice ale temperaturii apei oceanului determina o modificare a temperaturii si

presiunii aerului insotita de schimbarea circulatiei generale a maselor de aer.

2
O alta consecinta a fenomenului este ridicarea nivelului oceanului cu cca. 50 cm.

Fenomenul El Nino se repeta la intervale neregulate cuprinse intre 3 si 7 ani, iar incalzirea poate
sa persiste si 1-2 ani. Primele incercari de explicare a fenomenului apartin cercetatorului englez
Albert Walker. El este cel care introduce termenul de “oscilatie sudica” sau, prescurtat ENSO ( El
Nino Southern Oscilation), pentru a pune in evidenta caracterul fluctuant al acestor incalziri ale
apelor oceanului din emisfera sudica.

Primele semne ale aparitiei fenomenului El Nino sunt:

- scaderea presiunii atmosferice in Tahiti si partea centrala si estica a Oceanului Pacific;

- cresterea presiunii atmosferice deasupra Oceanului Indian, Indoneziei si Australiei;
- temperatura aerului creste in Peru, cauzand ploaie in deserturile din nordul tarii Peru;
- vanturile alizee din sudul Pacificului scad in intensitate;
- scade activitatea pescuitului in Peru;

In perioadele de manifestare a fenomenului El Nino productia de peste din lungul coastelor

pacifice ale Americii de Sud scade foarte mult, tarmurile sunt afectate de furtuni puternice cu
precipitatii abundente, iar pasarile care produc guano pe insulele din apropierea continentului
sunt lipsite de hrana.

Studiile intreprinse au aratat ca fenomenul El Nino este vechi de mii de ani si cuprinde anumite
intervale de intensificare, cu manifestari daunatoare pentru activitatile umane, inclusiv
schimbari la nivelul cererii de energie, perturbari in ceea ce priveste producerea de
hidroenergie si consecinte economice asupra tarilor fragile.

Modificarile climatice care insotesc fenomenul El Nino sunt foarte pronuntate, mai ales in
regiunile intertropicale si se manifesta printr-o intensificare a perturbatiilor atmosferice insotite
de cicloane, tornade si ploi abundente in unele regiuni si prin secete combinate cu fenomene
de desertificare in alte regiuni.

Efecte la nivel local

Locuitorii din satul peruvian Chato Chico nu au stiut nimic din toate acestea. Tot ce au putut
vedea dupa saptamani de ploaie neintrerupta, a fost ca raul Piura nu se mai oprea din crestere.
Caderile de apa nu au reprezentat o surpriza pentru populatia satului peruvian. De cand se stiu,
oamenii acestui sat aveau de infruntat fenomene de acest gen, la fiecare 3-5 ani. Astfel de ploi
vin dinspre coasta de vest a Americii, dupa un val de caldura de marimea Canadei. Apoi titanica
furtuna va varsa cantitati insemnate de apa pe coasta de nord-vest a Perului, care, in mod
normal sunt aride.

3
Dar putini sunt cei ce au vazut vreodata asa de multa ploaie: 15 litri pe metru patrat intr-o
singura zi, in anumite locuri.

Pe 15 februarie 1998 râul Piura din satul peruvian Chato Chico a rupt malurile provocând un
torent care a măturat totul în calea lui. Pamantul era saturat de apa, asa ca aceasta a patruns in
casele din Chato Chico. Torentul era, mai intai, adanc pana la genunchi, apoi pana la piept.

Sute de familii alergau disperate prin torentul noroios incercand sa salvaze tot ce puteau. Fata
de alte locuri din Peru si din lume locuitorii din Chato Chico au avut noroc. Unii au fost evacuati
cu barcile, altii cu elicopterele pana la o tabara precara de sinistrati din desert. Aproape toti au
supravietuit.

Surplusul de apa din inundatii s-a raspandit in desertul Sechura. Unde timp de 15 ani nu
fusesera decat pamanturi aride a aparut deodata al doilea lac din Peru, dupa suprafata: lung de
144 km, lat de 32 km si cu o adancime medie de 3,5 m, cu mici insule de nisip aparand ocazional
din apa.

Efecte la nivel global

Desi a inceput in Peru, efectele lui El Niño asupra principalelor componente ale climei
(temperatura, presiune, vant, umiditate, precipitatii, curenti) au schimbat vremea in intregul
Pacific ecuatorial, si apoi in toata lumea.

Indonezia a suferit luni intregi de seceta, focuri de padure au facut ravagii in Sumatra, Borneo si
Malaezia. Fumul a calatorit pana la 1600 km spre vest, limitand vizibilitatea la 600m.

Temperaturile au ajuns la 39˚C in Mongolia. Ploile din Kenia au depasit cu 1000mm valoarea
normala, iar Europa Centrala a suferit de pe urma inundatiilor care au facut 55 de morti in
Polonia si 60 in Cehia. Madagascar a fost lovit de musoni si cicloni.

Uragane violente se inregistreaza in Marea Caraibilor, in America Centrala si in sud-vestul

Americii de Nord. In S.U.A., curgerile de noroi si inundatiile-fulger au afectat localitati din
California la Mississippi, iar tornadele au lovit Florida. O intensificare a secetelor este evidenta
in regiunile musonice ale Asiei, in special in India, Indonezia, in Australia si in regiunile
semidesertice din Africa.

Exista inregistrari scrise despre El Niño in Peru din 1525 si cercetatorii au gasit dovezi geologice
al prezentei lui El Niño pe coasta peruviana acum 13.000 de ani. Incasii stiau de acest fenomen.
Orasele erau construite pe dealuri, iar proviziile erau pastrate in munti.

Masuri luate pentru evitarea dezastrelor

4
Exista doua metode de prevedere a lui El Niño, si climatologii le folosesc pe ambele. Prima este
metoda statistica. Folosindu-se de inregistrari, climatologii fac predictii despre ce se va intampla
in anumite conditii. Dar aceasta metoda nu ofera nici o informatie despre cauzele acestor
fenomene. Cealalta metoda este modelarea climatica folosind calculatorul. Programe
specializate incorporeaza legile fundamentale ale fizicii oceanice si atmosferice intr-o lume
simulata unde vremea se schimba. Cercetatorii folosesc zeci de mii de date si vad cat de mult
seamana modelele create cu ceea ce se intampla in realitate. El Niño din 1997-1998 a fost
primul fenomen meteorologic prevestit de modelele pe calculator.

Insa, cel mai important efort de urmarire al fenomenului a fost TAO, o retea de 70 de balize
plutitoare de-a lungul Pacificului ecuatorial. Terminat in 1994, TAO este acum primul sistem de
avertizare globala asupra schimbarilor de temperatura din ocean. Datorita acestor balize si a
altor metode, climatologii au acum destula informatie pentru a dezvolta teorii despre ceea ce
se intampla in timpuri normale si in timpul fenomenelor El Niño si La Niña.

Influenţa asupra economiei pe plan local

In nordul Peru-ului, avertismentele au permis multor fermieri si pescari sa folosesca partile
pozitive ale lui El Niño. Pe pamanturi care de obicei erau desertice a crescut iarba, permitand
cresterea vacilor. Orezul si fasolea au putut fi cultivate in zone prea aride pentru ele; pescarii au
putut planifica pescuitul in apele mai apropiate de coasta, de obicei prea reci.

Influenţa asupra economiei pe plan modial

Crescatorii de cafea din Kenia au o cerere mai mare pentru cafeaua lor cand seceta distruge
recoltele din Brazilia si Indonezia. Productia de ulei de palmier din Filipine scade in timpul lui El
Niño. Tarile care prevad aceste evolutii pot prospera.

Cel putin, pregatirea poate salva vieti. Chiar si in saracul Peru, construirea de canale si
acumularea de rezerve a salvat sute de vieti in 1997-1998. Multe zone afectate s-au putut
pregati pentru inundatii si foc, migratii si epidemii.

Oricat de incurajatoare ar fi rezultatele pe care modelele le ofera, exita loc de mai bine. De
exemplu modelele pentru 1997-1998 prevedeau ploi mai putine decat au fost in India, Australia
si Africa.

La Nina
Racirea anormala a apelor din estul Oceanului Pacific a fost denumita ‘La Nina’ (’fetita’, in limba
spaniola), aceasta fiind opusul fenomenului ‘El Nino’. Acest fenomen, provoaca la randul lui, o

5
serie de hazarde, cum sunt ploile musonice puternice in India, ploi abundente si taifunuri in
Australia, uragane in sudul Oceanului Atlantic, instalarea secetei in vestul extrem al Americii .

Ce cauzeaza acest fenomen?

“La Nina” se manifesta prin intensificarea vanturilor de est care imping cantitatile mari de apa
calda de la suprafata oceanului spre vest, locul apei calde fiind luat de o apa mai rece provenita
din adancuri.

La Nina produce schimbari si in spatiul glaciar, acumulând gheţarii înspre coasta americană a
Pacificului din apropierea Cercului Polar de Nord.

La Nina, adică răcirea apelor de suprafaţă ale Oceanului Pacific între cele două tropice, se
accentează la începutul toamnei şi se reduce drastic în februarie, dar nu încetează niciodată
complet. Apele calde ale oceanului se îndreaptă, în compensaţie, spre Australia, Filipine şi
Indonezia. Pe coastele vestice ale Americii Latine apare seceta, iar între statele americane şi
canadiene vecine au loc manifestări climaterice total opuse, la distanţă de numai câteva sute de
kilometri.

Efectele asupra restului globului sunt doar secundare, dar La Nina provoacă uneori schimbări
bruşte de temperatură sau ploi torenţiale în multe zone de pe glob. Această influenţă se
datorează faptului că acest fenomen apare exact în zona în care se evaporă cea mai mare
cantitate de apă în atmosferă, iar aceasta urcă până în zonele de mare altitudine şi, prin
urmare, influenţează circulaţia aerului pe întreaga planetă.

Nu este neobisnuit ca o iarna cu El Niño sa fie urmata de una cu La Niña, in care efectele
climatice sunt, in mare, opuse celor produse de El Niño. La Niña a urmat El Niño de trei ori in 15
ani: dupa 1982-1983, 1986-1987 si in 1995. La Niña a aparut din nou in 1998.

Primele semne ale aparitiei fenomenului La Nina sunt:

- temperaturi scazute in partea estica a Oceanului Pacific;

- intensificarea activitatii uraganelor atlantice, rezultand uragane si furtuni tropicale mult
mai periculoase decat in anii lipsiti de fenomenul La Nina.

De-a lungul anilor, aparitia lui La Niña a fost mult mai putin previzibila decat cea a lui El Niño.
Dar ambele evenimente sunt acum mult mai bine intelese decat inainte. Acest lucru se intampla
deoarece acest El Niño este primul care va fi tinut minte pentru ceva mai mult decat o serie de
dezastre. Acum, pentru prima data in istorie, climatologii au putut prevedea inundatiile
catastrofale cu luni inainte, permitand populatiilor amenintate sa se pregateasca.

6
Exista un consens intre oamenii de stiinta asupra faptului ca fenomenele El Niño au fost mult
mai dese si din ce in ce mai calde in ultimul secol. In ultimii 102 ani au fost 23 El Niño si 15 La
Niña. Cele mai puternice patru El Niño au aparut dupa 1980. Dar nimeni nu stie si nu poate sti
daca acest lucru indica o tendinta sau pur si simplu o intamplare.

Indiferent de ce se va intampla in viitor, omenirea nu va mai fi niciodata luata prin surprindere

de El Niño si La Niña. Datorita previziunilor incredibil de exacte pe care climatologia le-a facut
posibile, comportamentul temperaturii Oceanului Planetar nu mai pare atat de ciudat si de
diabolic, ci mai degraba o parte obisnuita a evolutiei vietii de pe aceasta planeta.

Impactul lui El Nino asupra Kenyei

Kenya este caracterizata prin resursele naturale limitate, in special apa, mineralele si pamantul
arabil. Aceasta situatie, impreuna cu fragilitatea ecosistemelor si vulnerabilitatea pentru
presiunea ridicata a activitatilor umane, ridica probleme de mediu critice legate de
biodiversitate, defrisare, desertificare, seceta, inundatii si poluarea aerului sau a apei. Resursele
solului si cele forestiere au fost epuizate din cauza cresterii rapide a populatiei ceea ce a dus la
o cerere cat mai mare de asezari umane, pamant arabil si pentru pascut, materiale de
constructii, alimente, ierburi si uleiuri medicinale. Acesti factori au crescut gradul de
vulnerabilitate al populatiei in fata oricaror activitati distructive majore,spre exemplu, daune
cauzate de hazarduri naturale cum ar fi inundatii sau seceta. Numarul deceselor si accidentelor
in cazul oamenilor sau animalelor,pagubele infrastructurii, intreruperea serviciilor publice,si
pierderile economice din cauze naturale sau nu,sunt in crestere si in prezent reprezinta o
amenintare pentru dezvoltarea socio-economica a tarii.

Au fost analizate efectele fenomenului in cadrul mai multor sectoare: resursele de apa,
agricultura, transport, sanatate si de asemenea in cel economico-social.

Ploile scurte din Octombrie-Noiembrie au fost intensificate in perioada 1997-1998,

transformandu-se in adevarate inundatii. In ciuda avertizarilor facute de catre Kenya
Meteorological Department in legatura cu previzionarea acestui fenomen, informatiile au fost
primite cu scepticism si ca atare, nu au fost luate nici un fel de masuri de protejare impotriva
efectelor sale. Informatiile au fost trimise catre Biroul Presedintelui, Ministerul Agriculturii,
Ministerul de Informatii , cel al Transporturilor cat si catre Kenya Power and Lighting Company,
care in mod normal utilizeaza prognoze lunare si sezoniere pentru planificare.

Pe masura ce ploile masive au cuprins tara si au continuat astfel pana in decembrie 1997,
aproape toata lumea a realizat ca avertizarile Departamentului Meteorologic din Kenya au fost
reale, si imediat, tot ceea ce s-a intamplat cu resursele de apa ale tarii au fost atribuite cu El
Nino. Constientizarea acestui fenomen a fost consolidata in momentul impactului devastator,

7
pe intreg teritoriul tarii. Articolele si prezentarile de pe internet sau din mass media au acordat
un interes mai mare subiectului. Datorita unicitatii, intensitatii si puterii sale destructive, El Nino
a devenit un fenomen intrigant pentru multi, chiar si pentru cei implicati in cercetarile ENSO. De
aceea, nu a fost surprinzator ca El Nino a fost responsabil pentru majoritatea problemelor, cum
ar fi inrautatirea economiei nationale, bolilor sociale sau greutatilor de pe piata interna,
populatia Kenyei confruntandu-se cu toate acestea. Inundatiile ce au rezultat au avut impacte
pozitive si negative asupra sectoarelor economiei nationale. Sectoarele ce s-au dovedit a fi
grav afectate au fost agricultura, resursele de apa, transportul, comunicatiile si sanatatea.

Sectorul resurselor de apa

Sectorul resurselor de apa a fost afectat atat negativ cat si pozitiv de catre fenomenul El Nino.
Astfel, efectele negative au fost reprezentate de inundatiile care au dus la distrugerea de bunuri
imobile in mai multe sectiuni ale tarii, eroziunile ridicate ale solului in arii de pamant nefertil,
cresterile cantitatii de noroi si frecventa alunecarilor de teren, in special in zonele deluroase. De
asemenea, apele au fost poluate, barajele de pamant distruse, iar costul acestor pagube a
ajuns la 9 milioane de dolari. Totusi, acest sector a avut si unele beneficii de pe urma
precipitatiilor in exces care au avut loc in aceasta perioada; poluarea a fost redusa prin efectul
de curatare a solului din urma ploilor, umiditatea pamantului arabil pentru productia din
agricultura a fost sporita si rezervoarele de apa au fost incarcate adecvat, stimuland nivelurile
barajelor hidroelectrice.

Sectorul de agricultura

Sectorul agriculturii a fost de asemenea afectat atat pozitiv si negativ de catre acest fenomen.
Abundenta ploilor rezultate a crescut numarul bolilor vegetale si animale,acestea fiind grav
afectate. Inundatia a distrus numeroase ferme, ceea ce a dus la eliminarea facilitatilor de apa.
Pierderile totale din acest sector au atins 236 milioane de dolari. Totusi, in zonele aride si
semiaride, ploile au fost binevenite pentru aerul uscat, ceea ce a condus la dezvoltarea
pasunatului si imbunatatirea efectivului de animale, iar productia agriculturii din anumite zone
a crescut datorita umiditatii. Plantarea copacilor si rata de supravietuire a acestora a crescut
considerabil pana la 100%.

Sectorul transporturilor si comunicatiilor

In urma ploilor abundente, acestor sector a fost practic devastat; indundatiile si alunecarile de
teren au provocat haos pentru intreaga infrastructura a tarii. Mai multe poduri şi aproximativ
100.000 de km de drumuri atât rurale şi urbane au fost distruse,fapt care a dus la o paralizie
generala a sistemului de transport in cele mai multe parti ale tarii. Daunele in cadrul acestui
sector au fost estimate la aproximativ 670 de milioane de dolari. Aviatia cat si industriile de

8
transport maritim au fost de asemenea perturbate, zborurile fiind anulate datorita vizibilitatii
reduse.

Telecomunicatiile au fost grav afectate, liniile de comunicare fiind distruse. Canalele de cablu
subteran, de asemenea, au fost inundate, afectand si sectorul serviciilor.

Totusi, si in acest sector au existat efecte pozitive in urma acestui fenomen, prin reincarcarea
complete a barajelor hidroelectrice şi sporirea producţiei de energie electrică.

Sectorul de sanatate

Fenomenul El Nino a adus prejudicii grave in sectorul sanatatii, peste 300.000 familii fiind
afectate de fenomen. Majoritatea facilitati lor medicale au fost distruse fizic, sursele de apa au
fost contaminate, a avut loc o cresterea exagerata a canitatii de apa in jurul gospodariilor si
magazinelor, blocaje si saturari ale canalizarilor si o crestere in reproducerea insectelor ca
rezultat al descompunerilor. Acesti factori au dus la un val de epidemii si la o crestere a ratei
mortalitatii.

Sectorul socio-economic

Toate pagubele provcate au afectat direct sau indirect bunastarea socio-economica a Kenyei.
Sectorul educational a prezentat de asemenea daune: scolile au fost inaccesibile din cauza
inundatiilor, ceea ce a dus la absenta totala sau partiala a cursurilor si examinarile de sfarsit de
an au fost amanate.

Ploile masive au intervenit si in evenimentele sociale, cum ar fi nunti sau inmormantari.

Avand in vedere impactul lui El Nino din anii 1997-1998 pe diferite sectoare ale Kenyei, este
evident faptul ca populatia nu a fost pregatita adecvat si nu a dispus de facilitati ce ar fi putut
micsora efectele fenomenului. Desi prognoza era disponibila din iulie 1997, nu a fost semnalata
nici o procedura de urgenta.

Singura institutie ce a fost implicata inca din momentul anticiparii fenomenului El Nino a fost
Programul National pentru atenuarea foametei, al carei mandate este aproape exclusiv legat de
monitorizarea si managementul impactului negative al inundatiilor. Acest program nu a fost
bine echipat sa suporte impactul unor ploi masive.

Insa, dupa ce efectele ploii au inceput sa apara, guvernul a actionat prin crearea Centrului
National de Dezastre pentru a anticipa si coordona toate eforturile depuse pentru impactele
grave. De asemenea au demarat o campanile publica de avertizare, folosind mijloacele online si
mass media. In ciuda constrangerilor economice si financiare, guvernul a cheltuit sume
importante pentru achizitionarea si transportul de alimente si produse chimice pentru tratarea

9
apei si medicamente pentru cele mai afectate regiuni. Totodata, a beneficiat de sustinerea mai
multor tari si agentii, pentru a reusi sa suporte cheltuielile de reabilitare si operatiunile de
urgenta.

Bibliografie
1. http://meteora.ucsd.edu/~pierce/elnino/whatis.html

2. http://www.stormsurf.com/page2/tutorials/enso.shtml

3. http://en.wikipedia.org/wiki/El_Ni%C3%B1o-Southern_Oscillation

4. http://ro.wikipedia.org/wiki/El_Ni%C3%B1o

10