Fenomenele El Nino & La Nina

El Nino

fenomen complex care se manifesta prin incalzirea anormala, la

suprafata a apelor Oceanului Pacific si care se deplaseaza dinspre partea
vestica spre partea estica a acestuia sub impulsul unor mase de aer calde
Exista inregistrari scrise despre El Nino descoperite in Peru ce atesta inca din
anul 1525 exitenta acestui fenomen. Si cercetatorii au gasit in aceasi zona,
dovezi geologice ale prezentei El Nino ce dateaza de acum 13.000 de ani.
Incasii cunosteau fenomenul El Nino si au invatat sa se apere de acesta:
construiau orasele pe dealuri si isi pastrau proviizile in munti.
Cu toate acestea cauzele producerii fenomenului de El Nino sunt incerte si
inca se studiaza.Totusi, unii cercetatori considera ca fenomenul de incalzire a
apei se datoreaza poluarii, din cauza careia se produce si bine cunoscutul
efect de sera sau incalzirea globala.Desi unii cercetatori considera poluarea
ca fiind o cauza a producerii fenomenului El Nino, el se datoreaza de fapt
schimbarii de presiune dintre Australia (unde in mod normal este presiune
mica datorita curentului cald care creste si temperatura) si America de Sud
(care are presiune mare fiind influentata de curentul rece al Perului). Odata
cu schimbarea aceasta de presiune se schimba si directia vantului care in
mod normal bate spre vest, iar in timpul fenomenului El Nino bate de la vest
spre est deviind si curentul Australiei pana pe coasta Americii ce Sud. Desi
aceasta schimbare este intens studiata, inca nu s-a descoperit cauza
inversarii de presiune.

Fenomenul El Nino presupune incalzirea apelor de pe coasta de Sud-Vest

a Americii de Sud la un interval de 3-7 ani.Cercetatorii au constatat ca o data
la 3 pana la 7 ani, vanturile permanente din Pacific isi schimba directia
impingand apele calde spre est (din Nord-Estul si Estul Australiei catre
America de Sud).Astfel, curentul rece al Perului este practic inlocuit de
curentul cald Australian.
Fenomenul incepe la sfarsitul lunii decembrie (in timpul verii din
emisfera sudica) de unde este derivat si numele ce se traduce prin Copilul
sau Iisus, luna decembrie fiind perioada Craciunului.

Cercetatorii au constatat ca inainte ca El Nino sa isi faca propriu-zis aparitia,

apar anumite fenomene premergatoare acestuia:
1. Creste presiunea deasupra Oceanului Indian, a Indoneziei si a Australiei
2. Scade presiunea peste Tahiti si restul Oceanului Pacific central si de Est
3. Vanturile din Pacificul de Sud slabesc sau isi schimba directia de la Vest
catre Est
4. Aerul cald se ridica in apropiere de Peru cauzand ploi in deserturile nod
peruane.
5. Apa calda se raspandeste de la Pacificul de Vest si Oceanul Indian pana in
Pacificul de Est cauzand seceta indelungata in Pacificul de Vest si ploi
abundente in Est.
1. America de Sud

Datorita curentului cald Australian care inlocuieste temporar curentul

rece al Perului, se aduc precitatii pe coasta vestica a Americii de Sud,
inclusiv in Atacama (cel mai arid desert din lume unde ploua doar
1,8mm/mp in 10 ani).
Deasemenea poate produce inundatii serioase in Vestul si centrul
Americii de Sud .
Datorita acestora, pot fi distruse culturi si se pot provoca daune
materiale severe.

Curentul Australian aduce in Vestul si Sud-Vestul Americii de Sud ape

calde care obliga pestele de aici sa paraseasca aceasta zona timp de
aproximativ 2 luni (decembrie si ianuarie).

2. America de Nord si Centrala

Iernile sunt mai calde decat media normala in vest si nord-vest si de

aceea in aceste regiuni se inregistreaza caderi mai reduse de zapada
Se inregistreaza in mod semnificativ ierni umede in Nord-Vestul
Mexicului si Sud-Vestul Statelor Unite, iar in coparatie cu Nord-Estul
Mexicului si Sud-Estul Statelor Unite acestea sunt zone cu precipitatii
mai bogate in perioada in care se manifesta fenomenul El Nino.
El Nino a fost cauza incalzirii vremii la Jocurile Olimpice de iarna de la
Vancouver din 2010 cand aceasta zona a cunoscut o iarna cu valori de
temperatura si precipitatii ca cele din arealele subtropicale.
In Estul Africii (Kenya, Tanzania, bazinul Nilului Alb) se inregistreaza o
perioada mai abundenta in ploi pe durata fenomenui El Nino, decat in
sezonul ploios obisnuit ce se manifesta in fiecare an din marite pana in
mai.
Deasemenea se inregistreaza conditii mai uscate decat cele normale in
Africa Centrala din decembrie pana in februarie (in special Zambia,
Zimbabwe, Mozambique si Botswana).

3. Restul lumii

Efecte directe produse de El Nino sunt secetele din anumite parti ale
Asiei de Sud si Australiei de Nord, in Indonezia si Filipine. Astfel se
observa cresterea numarului de incendii si scaderea calitatii aerului
(datorita gazelor toxice sau daunatoare rezultate).
Deoarece se inregistreaza secete in Sudul Asiei, influenta musonilor
este mai redusa (in special in India).
Conditii de uscaciune mai accentuata decat in mod normal se observa
si in Queensland, Victoria, New South Wales si Estul Tasmaniei din iunie
pana in august.
El Nino oprete curenii ce aduc substane nutritive de la fundul
oceanului ctre suprafa, afectnd sursele de hran ale animalelor
marine din Pacificul de Vest.

La Nina
fenomen rezultat in sectorul central-estic la Oceanului Pacific in urma
racirii apei: vanturile de est imping cantitati mari de apa calda de la
suprafata oceanului spre vest, locul apei calde fiind luat de o apa mai rece
provenita din adancuri. Ca si in cazul fenomenului El Nino, oamenii de
stiinta au presupus ca La Nina se accentueaza din cauza poluarii.

 Adevarata cauza este insa prelungirea inexplicabila a vanturilor de est

care imping curentul Australiei spre vest.Acest curent cald Australian este
inlocuit cu ape reci din adancuri realinzandu-se o prelungire a curentului
Peru.

Ca si El Nino, La Nina este un fenomen ce afecteaza atat hidrosfera,

cat si atmosfera si in
general (desi exista si exceptii) La Nina apare la scurt timp dupa El
Nino.
La Nina se produce datorita prelungirii vanturilor de est (vanturi
permanente in Oceanul Pacific ce bat dispre America spre Australia,
Indonezia, Sud-Estul Asiei).
Aceasta prelungire determina devierea curentului cald Australian
spre vest si astfel, acesta este impins catre estul Australiei si al
Indoneziei.
Abaterea spre vest a curentului Australian provoaca ridicarea la
suprafata a apelor reci din adancuri pentru a-l substitui temporar.
Aceste ape reci se ridica in continuarea curentului Peru si astfel
rezulta o prelungire a acestuia in Pacificul central-estic si deci, o
scadere de minim 4oC a apelor

La Nina are in marea majoritate efecte opuse lui El Nino. De aici vine si
numele de La Nina (fetita) care reprezinta termenul opus lui El Nino
(baietelul). Deasemenea, fenomenul La Nina mai este cunoscut si sub
numele de anti El Nino.
1. Africa
Contrar lui El Nino, La Nina produce conditii mai uscate decat normalul in
Estul Africii si ploi mai abundente decat in restul anului in Sudul Africii.
2. Asia
Fenomenul la Nina cauzeaza in primul ploi abundente si inundatii in
Indonezia, Malaezia si Filipine deoarece curentul cald este impins foarte
aproape de aceste areale (mai ales in partile estice)
In timpul anilor in care se manifeste La Nina, ciclonii tropicali isi schimba
directia catre vestul Pacificului si astfel creste amenintarea pe coasta
Chinei.
3. America de Sud
In perioadele in care se manifesta La Nina, se inregistreaza secete pe
coasta vestica a Americii de Sud, in Peru si Chile.
Pe coasta estica, in Brazilia, se inregistraza ploi mai abundente decat in
mod normal.
4. America de Nord
La Nina provoaca ierni mai reci cu precipitatii mai bogate in nordul
Muntilor Strancosi, nordul Californiei, in general in nordul Americii de Nord.
In acelasi timp se inregistreaza precipitatii reduse si sud-estul Statelor

Unite.
In general, La Nina produce in Canada ierni mai reci ce aduc cantitati mai
insemnate de zapada.
Potrivit unui studiu, El Nino a jucat un anumit rol in 21% din totalul
razboaielor civile din lume, un procent ce a urcat pana la 30% in tarile
afectate in mod deosebit de acest fenomen climatic.
Solomon Hsiang, principalul autor al studiului, considera ca El Nino este
un factor invizibil, deoarece acesta a provocat pierderi de recolte, a
favorizat aparitia epidemiilor dupa uragane devastatoare, a amplificat
foametea, somajul si inegalitatile, care, la randul lor, au alimentat
disensiuni si nemultumiri.
Pescarii care strabat apele Pacificului in zona coastelor Perului si
Ecuatorului stiau de secole despre existenta lui El Nino. La fiecare 3 pana
la 7 anipestii din apele de coasta ale acestor tari dispareau cu desavarsire
in lunile decembrie si ianuarie, cauzand stagnarea industriei piscicole.