Sunteți pe pagina 1din 56

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI

MEDICINĂ VETERINARĂ „ION IONESCU DE LA BRAD” IAŞI

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

SPECIALIZAREA: INGINERIE ECONOMICA

PROIECT DE AN LA

MANAGEMENT

ÎNDRUMĂTOR:
CONF. DR BREZULEANU STEJĂREL

STUDENT:
III IEA

2009
INTRODUCERE

Reforma economică din agricultură, la nivel micro- sau macrosocial,


prezintă, pe lângă schimbarea fundamentală a formei de proprietate şi
schimbarea radicală a funcţiilor de producţie, a relaţiilor de schimb şi de
repartiţie a profitului.
Reintrarea agriculturii româneşti în reţeaua relaţiilor economiei de piaţă, a
relaţiilor de concurenţă, unde criteriul de bază este doar eficienţa şi calitatea,
necesită un nou tip de management, care prin metodele şi tehnicile utilizate să
corespundă cerinţelor diferitelor tipuri de exploataţii agricole.
Întocmirea proiectului de an la disciplina de "Management în agricultură"
ocupă un loc important în cadrul pregătirii de ansamblu a viitorilor specialişti .
Pentru elaborarea proiectului de an, disciplina pune la dispoziţia
studenţilor prezentul ghid, elaborat în conformitate cu reglementările şi
normativele actuale.
Ghidul pentru întocmirea proiectului de an la disciplina "Management în
agricultură" se adresează în special studenţilor de la Facultatea de Agricultură
specializarea AGRICULTURĂ.
CUPRINS

CAP 1 .CONŢINUTUL PLANULUI DE AFACERI


PARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUI

A. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT..............................................5


A.1. Numele solicitantului:.....................................................................................................5
A.2. Obiectul de activitate. .....................................................................................................5
A.3. Forma juridica a solicitantului.........................................................................................5
A.4. Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la înfiinţare......................................5
A.5. Administratorii societatii.................................................................................................6
A.6. Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului :..............................7
A.7. Litigii ( in desfăşurare )...................................................................................................7

B. DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE.................................................................8


B.1. Istoricul activitatii ...........................................................................................................8
B.2. Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului :................8
B.4. Politica de aprovizionare. Furnizori de materii prime...................................................13

S.C.M. PROGRESUL GALAŢI............................................................................................14

S.C.M. PROGRESUL GALAŢI............................................................................................14

ITALBALAST S.A..................................................................................................................14

FAMA PROD S.R.L................................................................................................................15

HOLDMANN...........................................................................................................................15

SC SURAKI SRL....................................................................................................................15

FAMA PROD S.R.L................................................................................................................15


B.5. Politica de desfacere. Canale de distribuţie...................................................................17

C. PREZENTAREA PROIECTULUI............................................................................17
C.1. Obiectivele proiectului. ................................................................................................17
C.3. Managementul proiectului.............................................................................................23
C.4. Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru: activele ce fac obiectul proiectului/
materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului....................................................25

FAMA PROD S.R.L................................................................................................................26

S.C.M. PROGRESUL GALAŢI............................................................................................26

S.C.M. PROGRESUL GALAŢI............................................................................................26

ITALBALAST S.A..................................................................................................................27

FAMA PROD S.R.L................................................................................................................27

HOLDMANN...........................................................................................................................27
SC SURAKI SRL....................................................................................................................27
C.5. Personal si instruire.......................................................................................................27
C.6. Graficul estimat al proiectului.......................................................................................28
C.7. Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri.........................31

D. PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI......................................32


D.1. Bazele de productie.......................................................................................................32
D.3. Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )..............................................32

Tabelul 1...................................................................................................................................34
Tabelul 3................................................................................................................................42

Centralizarea datelor..............................................................................................................52

CAPITOLUL II STRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI ÎNTOCMIREA


ASOLAMENTULUI

CAPITOLUL III ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE


AGRICOLĂ

CAPITOLUL 4 CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI


CAP. I PLANUL DE AFACERI
PARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUI

A. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT

A.1. Numele solicitantului:

IORDACHE RAMONA - PERSOANA JURIDICA


A.2. Obiectul de activitate.

Achizitionarea de echipamente, oua de struti, utilaje si furaje pentru


Ferma de struti S.C. RAMIODA SRL din loc. NEAGRA -SARULUI, jud.
SUCEAVA. CAEN 0122*/ ISIC 0149; CAEN 0111*/ ISIC 0111.

A.3. Forma juridica a solicitantului


S.C. RAMIODA SRL cu domiciliul in localitatea NEAGRA-SARULUI com SARU-
DORNEI jud. SUCEAVA Inscris la Oficiul Registrului Comertului cu nr. F04/543/5/5/2008,
Cod unic de inregistrare 753217532, este autorizat sa functioneze in baza Legii 507/2002 cu
activitatea –Cresterea pasarilor si Cultivarea cerealelor (exclusiv orez) plantelor leguminoase
si a plantelor producatoare de seminte oleaginoase, prin autorizatia nr. 7/5/5/2008 eliberata de
Primaria NEAGRA SARULUI , jud. SUCEAVA

A.4. Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la


înfiinţare
Tabel A.4.1
Structura acţionariat
STRUCTURA ACŢIONARIAT S.C. RAMIODA SRL
LA DATA 26.03.2009

Nr. de Valoare
Participare
Nr. actiuni/parţi nominala Valoare totala
Denumire acţionar la capital
Crt. sociale deţinute a parţii sociale (RON)
(%)
(Buc) (RON)
1 IORDACHE RAMONA 2500 150 375000 60
2 TARANU RADU 1000 150 150000 25
.. TARCA STEFANIA 500 150 75000 15
TOTAL 4000 450 600000 100

Tabel A.4.2
Date de identificare ale acţionarilor

DATELE DE IDENTIFICARE ALE ACTIONARILOR PERSOANE FIZICE SI/SAU JURIDICE

BI/CI
(Persoane fizice) CNP Participare
Nr.
Denumire acţionar Cod Unic de (Persoane fizice) Adresa la capital
Crt.
Inregistrare (%)
(Societati)
Com. Saru-
1 SV Dornei,loc. Neagra-
IORDACHE RAMONA 2820203031824 65
414746 Sarului, jud.
Suceava
ComDorna-
SV
2 TARANU RADU 1851210353639 Arini,loc. Sunatori, 25
356819
jud. Suceava
Com. Panaci,loc.
SV
3 TARCA STEFANIA 2860915484643 Coverca, jud. 15
573846
Suceava
TOTAL 100

A.5. Administratorii societatii


Tabel A.5.1
Administratorii societatii
BI/CI /PP
Nr. Serie/Nr.
Locul si data
Crt Nume, prenume Locul si CNP Domiciliu Funcţia
naşterii
. data
emiterii
Mun.
SV
VATRA- Com. Saru-
414746
IORDACHE 142101604002 DORNEI, Dornei,loc. INGINER
1 NEAGRA
RAMONA 2 JUD. Neagra-Sarului, ECONOMIST
SARULUI
SUCEAVA jud. Suceava
05.05.2008
01.02.1982

Tabel A.5.2
NU ESTE CAZUL
Cenzorii societatii
BI/CI /PP
Nr. Serie/Nr.
Locul si data
Crt Nume, prenume Locul si CNP Domiciliu Funcţia
naşterii
. data
emiterii
1
2
..
..
n
A.6. Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii
solicitantului :
Tabel A.6.1
Puncte de lucru
Nr. Tip:
Crt Sediul social, punct de lucru, Activitate Localizare Adresa
. sucursala, filiala, loc de vanzare
Com. Saru- Dornei,loc. Neagra- loc. Neagra- Com. Saru- Dornei,loc.
CRESTERE PASARI
1 Sarului, jud. Suceava Sarului, jud. Neagra-Sarului, jud.
OUATOARE
Suceava Suceava
Com. Panaci,loc. Coverca, jud. CULTIVAREA
loc. Coverca, Com. Panaci,loc.
2 Suceava PLANTELOR
jud. Suceava Coverca, jud. Suceava
LEGUMINOASE

A.7. Litigii ( in desfăşurare )


Tabel A.7.1
NU ESTE CAZUL
In calitate de Reclamant
Observaţii
Nr.
Cod Unic de Valoarea (in curs de
Crt Denumire societate
Inregistrare, Adresa prejudiciului (Lei) soluţionare,in
.
executare,faliment,etc.)
1
2
..
..
N
TOTAL 0

Tabel A.7.2
NU ESTE CAZUL
In calitate de Parat
Observaţii
Nr.
Cod Unic de Valoarea (in curs de
Crt Denumire societate
Inregistrare, Adresa prejudiciului (Lei) soluţionare,in
.
executare,faliment,etc.)
1
2
..
..
N
TOTAL 0

Tabel A.7.3
NU ESTE CAZUL
Revendicări
Obiectul Valoarea estimata
Revendicării (cu a activului Observaţii
Nr. mentionarea revendicat (in curs de
Denumire societate sau
crt sensului soluţionare,in
persoana fizica
. revendicarii: de executare,faliment,etc.
catre sau de la )
solicitant)
1
2
..
..
n
TOTAL
B. DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE

B.1. Istoricul activitatii

S.C. RAMIODA SRL a fost infiintata pe data de 5/5/2008, este o firma de productie si
comert care va avea ca obiect de activitate cresterea strutilor si comercializarea acestora si a
produselor derivate. Initial vanzarea se va face direct de la microferma urmand ca in scurt
timp firma sa-si dezvolte reteaua de distributie prin incheierea de contracte cu magazine
,supermarket-uri, restaurante si firme de comercializarea produselor agroindustriale si
alimentare.
Firma va fi o societate cu raspundere limitata, avand 3 actionari din care unul majoritar.
Acesta se va ocupa de toate problemele operationale, comerciale si manageriale ale firmei.

B.2. Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul


actual al solicitantului :
Tabel B.2.1
Mijloace fixe, cu exceptia terenurilor, aflate in patrimoniul societatii in prezent
Valoarea
Amortizarea rămasa la
Data Grupa de
Nr. Valoare de cumulata la data
Denumire mijloc fix achizitionarii incadrare Buc
Crt. intrare data ultimului ultimului
PV/ NIR. contabila
bilant contabil bilant
contabil
1.1 Cladire administrativa pentru
exercitarea functiei de
1 contabil,secretar, director, etc.
11.04.2006 CLADIRI 9000 1

1.2 …Adaposturi pt pui de o


saptamana pana la 3 luni;
2 constructie solida, incalzita, izolata
18.04.2005 12000 6
termic
1.3. Adaposturi pt hrana si apa
3 curenta, din lemn de 20 mp
12.02.2006 4000 4
1.4.cusca/ cotete portabile pt pui
mai mari de 3 luni; usor de
4 intretinut, dezinfectat, cu lungimea 14.08.2006 10000 20
de 3.5 m, latime de 1.5 m si
inaltime de 60-70cm.
5 1.5. Depozit pt furaje, cu 27.01.2006 3000 1
compartiment pt graunte
macinate, concentrate, secara ,
soia.
1.6. Depozit pt fanete si furaje cu
6 continut ridicat de apa, lucerna, 20.09.2006 6600 2
fan.
1.7. Cladire pt procesul de
incubare prevazuta cu camere pt
dulapuri de depozitare a oualor,cu
7 diametrul de 100 mm,h-100mm; pt 6.06.2006 6000 1
eclozionator –locul unde ies puii 1-
2 zile; pt incubator si ovoscop-se
verifica ouale.
2.UTILAJE TOTAL
100270 3
2.1 Moara pt macinat fibroase,
cereale, prevazuta cu podea
1 betonata
10.04.2005 30770 1

2.2.Tocator pt tocarea furajelor la


2 dimensiuni de 5 mm 31.05.2005 19500 1

2.3. Tractor Europard


450,prevazut cu lada pe doua
3 axe,cu plug prevazut cu 3 trupite si
16.05.2006 50000 1
un disc cu roti reglabile.
3.ANIMALE
9050 3

4.ALTELE
1 4.1. Program informatic 3.02.2007 2000 1

4.2. Certificat BIO pt toate


produsele fermei,precum si
implementarea in productie a trei
2 standarde internationale: ISO 18.09.2006 10000 1
9001/2001, ISO 14001/2005 şi
HACCP/22001/2005 având un flux
complet de fabricaţie
TOTAL
169920 42

Tabel B.2.2
TOTALA(MP)/CATEGORIA DE

VALOAREA CONTABILA (ron)


(MP)INDIVIZA/ EXCLUSIVA
SUPRAFAŢA
LOCALITATE/JUDET

FOLOSIRE

SERIE CERTIFICAT

NR CERTIFICAT

DATA EMITERII
Nr.Crt.

NEAGRA – Proprietate
SARULUI/ 150000/ privata
1 SUCEAVA arabil 5430000 124/N 237 17.04.1940
Proprietate
COVERCA/ 70000/ privata
2 SUCEAVA fanete 1520400 215/N 145 3.02.1992
Proprietate
SUNATORI/ 80000/ privata
3 SUCEAVA fanete 1520400 162/N 95 15.10.2000
TOTAL N/A 8470800 N/A N/A N/A

B.3. Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate

Buget de venituri - cheltuieli si consumuri intermediare pentru produsul –

STRUTI PT PRERERODUCERE
Volum
Indicatori U.M. e
Producţia medie/cap/an Buc 21
36200/1 euro 0
I CONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE (1+2+3+4+5+6) 22481.29 1
1 Furaje 6300 1
2 Material biologic 0
3 Energie electrica+ combustibil 13451.29 1
4 Medicamente 2100 1
5 Alte materiale 0 1
6 Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10%din 1) 630
II CONSUMURI(CHELTUIELI) CU FORTA DE MUNCA 33644
III ALTE CONSUMURI(7+8+9+10) 2406.3187 1
7 Cheltuieli generale(3%din I+II) 1683.7587 1
8 Dobânzi la credite 0
9 Asigurări (8% din valoare pasare) 64 1
10 Amortismente 658.56
A TOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III) 58531.6087 1
A1 din care pt. producţia principala 58531.6087 1
B VALOAREA PRODUCTIEI 168000 1
B1 din care pt. producţia principala 168000 1
C VENIT IMPOZABIL(B-A) 109468.3913 1
(-)Impozite si taxe 40864.55047 1
(+)Subvenţii
D VENIT NET 68603.84083 1
E RATA IMPOZABILA (C:A1/100) 187.0244023
Venit net(D:A1/100) 117.2081929
F COST DE PRODUCTIE(A1:100) 585.316087 1
G PRET PIATA INTERN PREVIZIBIL 800 1
H MARJA BRUTA(MB) 109468.3913 1
H MARJA BRUTA(MB) 117.2081929 %

1.Cheltuieli cu furajarea/an
Consum
Preţ Valoare
Indicatori furaje
RON/kg RON/cap
kg/cap/an
1800 0.603 1086
Curs leu/Euro 36200
Orz 126.9 0.603 76.53
Ovaz 366.6 0.603 221.06
Tarate 112.8 0603 68.20
Srot soia 35.25 0.603 21.26
Faina peste 21.15 0.603 12.80
Faina oase 35.25 0.603 21.26
Minerale+ vitamine 7.05 0.603 4.25
Furaj fibros 1095 0.603 660.30
Total (ron)/ferma 22806
Total (Euro) 6300
Revine pe cap (lei) 1086
Revine pe cap (Euro) 300

3. Cheltuieli cu energia electrica si combustibil


Indicatori kw kw ron ron Valoare ron/cap
Curs leu/Euro =36200 zi/ferma an/ferma Kw an/ferma
CONSUMURI CU ENERGIA 27.86 Pasari/ferma 21 Zile /an 365
Consum energie adăpat 0 0 0 0 0
Total (ron)/an 0
Total (Euro) 0
Revine pe pasare (ron) 0 0
Revine pe pasare (Euro) 0 0
Pasari/ferma 21 Zile /an 365
Consum energie mentinere ambient 4 1460 0.3740 546.04
Total (ron)/ferma 546.04
Total (Euro) 150.84
Revine pe pasare (ron) 26.00 26.00
Revine pe pasare (Euro) 7.183 7.183
Pasari/ferma 21 Zile /an 365
Consum energie adaposturi + furajare 11 4015 0.3740 1501.61
Total (ron)/ferma 1501.61
Total (Euro) 414.81
Revine pe pasare (ron) 71.51 71.51
Revine pe pasare (Euro) 19.753 19.753
Pasari/ferma 21 Zile /an 365
Consum energie incubator 5.86 2138.9 0.3740 799.95
Total (ron)/ferma 799.95
Total (Euro) 220.98
Revine pe pasare (ron) 38.09 38.09
Revine pe pasare (Euro) 10.52 10.52
Pasari/ferma 21 Zile /an 365
Consum energie iluminat 7 2555 0.3740 955.57
Total (ron)/ferma 955.57
Total (Euro) 263.97
Revine pe pasare (ron) 45.50 45.50
Revine pe pasare (Euro) 12.57 12.57
Indicatori litri litri lei Lei Valoare lei/cap
zi/ferma an/ferma litru an/ferma
CONSUMUL CU COMBUSTIBILUL 55.55 Pasari/ferma 21 Zile /an 365
Manipulat remorci gunoi grajd 15 5475 2.214 12121.65
Distribuit hrana 10 3650 2.214 8081.1
Alte operaţii tehnologice 30.55 11150.75 2.214 24687.76
Total (ron)/ferma 122.99 44890.51
Total (Euro) 12400.69
Revine pe pasare (ron) 2137.64 2137.64
Revine pe pasare (Euro) 590.51 590.51
TOTAL CONSUMUL
Pasari/ferma 21 Zile /an 365
ENERGIE+COMBUSTIBILUL
Total (ron)/ferma 48693.68
Total (Euro) 13451.29
Revine pe pasare (ron) 2318.75 2318.75
Revine pe pasare (Euro) 640.54 640.54
Revine pe um (ron) 2318.75
Revine pe um (Euro) 640.54

4.Cheltuieli cu medicamentele
Valoare
Indicatori ron
ron/cap
Pasari /ferma 21 362
capete /tona 0
Unguent antibiotic 28
Ulei mineral pt. ocluzii 22
amoxicilina 10mg/kg 17
amikacin sulfat 10mg/kg 13
batryl 2,25mg/kg 16
gentamicina 4mg/kg 24
sulfadimetoxina 25-50mg/kg 26
tetraciclina 15mg/kg 32
tribrissen 2ml/kg 38
trimethoprim/Sulfadiazine 48%
(40mg/kg) 42
fenbendazol 15mg/kg 20
ivermectin 200mg/kg 52
carbaryl pulbere 5% 18
Apa oxigenata 8
Tifon 6
Total (ron)/ferma 7602 362
Total (Euro) 2100 100
Revine pe um (ron) 362
Revine pe um (Euro) 100

5.Alte cheltuieli materiale+apa


Valoare
Indicatori lei lei/cap
animal/an 0
capete /tona 0
Cheltuieli
diverse(galeti,lopeti,cizme,tifon,etc.) 0
Total (lei) 0
Total (Euro) 0
Revine pe um (lei) 0
Revine pe um (Euro) 0

9.Asigurari-cota parte 0.8% din valoare pasare


Indicatori Curs Valoare €/cap
36200 800
capete 21
Valoare strut ron 2896
Valoare asigurare ron 231.68
Valoare asigurare Euro 64
Revine pe um (lei) 231.68
Revine pe um (Euro) 64

10.Amortisment
Indicatori Curs Valoare ron/cap
36200 2896
Pasari
ferma 0
capete 21

Valoare grajduri +cladiri 119200


Valoare amortizare grajduri + cladiri (2%) ron 2384
Valoare amortizare grajduri + cladiri (Euro) 658.56
Revine pe pasare (ron/an) 113.52
Revine pe pasare (Euro/an) 31.36
Revine pe um (ron) 113.52
Revine pe um (Euro) 31.36

I.CHELTUIELI CU FORTA DE MUNCA


Valoare
Indicatori Nr. nr. salariu ron
€/cap
animale îngrijitori încadrare an/ferma
CONSUMURI CU ENERGIA animale/ferma 21 Zile /an 365
Norma de îngrijire/îngrijitor 21 1 500 6000
Programator 1 5430 65150
Contabil 1 3620 43440
Zootehnist 1 600 7200
Total fond salarii (ron)/ferma 121790
Total (Euro) 33644
Revine pe strut (ron) 5780
Revine pe strut (Euro) 1597
Ajutor şomaj( 5%) 6089.5 0
C A S (23,33%) 28413.607 0
Contribuţii pt.fond sănătate(7%) 8525.3 0
Fond solidaritate (2%) 2435.8 0
Total fond retribuire (ron)/ferma/an 121790
Total fond retribuire (Euro)/ferma an 33644
Total fond retribuire (ron)/pasare 5780
Total fond retribuire (Euro)/pasare 1597
Total fond retribuire (ron)/um 5780
Total fond retribuire (Euro)/um 1597

B.4. Politica de aprovizionare. Furnizori de materii prime


Tabel B.4 .1
PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII PRIME
%
Extern Valoare
aprox.
FURNIZOR / Adresa Cantitate aprox. aprox. (ron)
Intern din
+ TVA
total
Produs NUTRETURI CONCENTRATE achizitii
ARAD, CURTICI, 1t/ Seminte de
RURAL SERVICE S.R.L. STR. REVOLUTIEI, Nr. 64, Bl. , legume profesionale
1 Intern 23800
Intr. , Et. , Apt. de cea mai buna
Cod postal: 315200 calitate
100
ARAD, CURTICI,
RURAL SERVICE S.R.L. Seminte de lucerna,
STR. REVOLUTIEI, Nr. 64, Bl. ,
2 Intern trifoi , secara, orz, 35700
Intr. , Et. , Apt.
soia/1.5 t
Cod postal: 315200 100
Furaje si nutreturi
RURAL SERVICE S.R.L. combinate,
3 IDEM IDEM premixuri, 416500
concentrate, aditivi,
sroturi/10 t
100
TOTAL 12.5 t 476000
Produs MEDICAMENTE
SUCEAVA, CAMPULUNG
MOLDOVENESC, STR. DOJA
VELCRIS FARM-VET
1
S.R.L.
intern GHEORGHE, Nr. 4, Bl. , Intr. , 100 595
Et. , Apt.
Cod postal: 725100
100
TOTAL 100 595
I TOTAL GENERAL 476595 100

Tabel B.4 .2
PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII AUXILIARE

% aprox.
Extern Cantitate Valoare aprox.
FURNIZOR Adresa din total
/Intern aprox. (ron) + TVA
achizitii
Produs MATERIALE CONSUMABILE
Manusi
SABITEI 36, SECT.3, Cod
S.C. DISPOTRADING postal: chirurgicale
1 S.R.L.
intern
BUCURESTI, Bucuresti
2570.4
sterile
021/ 348.56.74
20 bax 100
11900
S.C.M. PROGRESUL PREL. TRAIAN nr. 6 Gluga pt a
2 GALAŢI GALAŢI, GALAŢI acoperi capul
800043 strutilor/1000 buc
100
PREL. TRAIAN nr. 6 Costum salopeta
S.C.M. PROGRESUL
3 intern GALAŢI, GALAŢI de protectie/50 8925
GALAŢI 800043 100
buc
Societatea Comerciala Peitris de granit/
Iasi bdul.Poitiers nr.14 cod-
4 MECON IASI S.A intern
postal 700671
119000
500t
50

5 Idem Idem idem Nisip/ 1000 t 238000


100

STR. RAREŞ PETRU bl.


6. ITALBALAST S.A. Idem 2A ap. 51 idem 119000
PIATRA NEAMŢ, NEAMŢ
50
BD. GRIGORESCU Smirghel pt
NICOLAE nr. 5 bl. M4 indepartarea
FAMA PROD S.R.L. sc. 4 et parter Ap. 64
7 intern pamantului si a 714
BUCUREŞTI-SECTOR 3,
BUCUREŞTI ingrasamintelor/
030431 1130 role
100
STR. DELEANU BUDAI Prosoape de
8 HOLDMANN intern ION nr. 64 714
CLUJ NAPOCA, CLUJ hartie/6 bax
100
Faina de scoici/
9 SC SURAKI SRL intern Canada
5t
148750
100
TOTAL 0 649573.4 100

USTENSILE+ APARATE
24.99
S.C. TERRA PLANT SRL Termometru cu
1 intern Barnarel, nr. 5 Neamt
mercur/ 10 buc
100

2 Pense / Forfecute/
SC. LIRIA SRL intern Schitului, nr. 9, Suceava 595
. 100 buc
100

FAMA PROD S.R.L. BD. GRIGORESCU


NICOLAE nr. 5 bl. M4 Pensule moi pt
sc. 4 et parter Ap. 64 indepartarea firelor
3 intern 1428
BUCUREŞTI-SECTOR 3, de nisip si de praf
BUCUREŞTI de pe oua/100 buc
030431
100
Ecoterm s.r.l.
Str. Movila Petru.nr.6, Str. Movila Petru.nr.6, Piatra
Piatra Neamt Incubator +
4 intern Neamt
eclozionator/ 2
44370.34

100
Ecoterm s.r.l.
Str. Movila Petru.nr.6, Str. Movila Petru.nr.6, Piatra
5 Piatra Neamt intern Neamt Ventilator/6 21420

100
idem
Panou radiant
6 idem idem
ceramic/ 10
17231.2
100
idem
7 idem idem Bec economic/ 200 1190
100
idem 17231.2
Statia WS 9152/
8 Idem idem
2buc
100
Idem Aparat aer 13784.96
conditionat
9 Idem idem
DAIKIN-
INVERTER/ 4 buc 100
TOTAL 0 117275.69 100

UTILAJE
SC. DERIK’98 IMPEX Moara de grau MG
1 Intern Berbesti,nr.147, Valcea 42562.5
SRL. 54
100

2 Idem Idem idem Siloz furaje/ 1 4307.8


100
Adapatoare din
3 Idem idem Idem 1190
plastic/100
100

Hranitoare din
4 idem Idem Idem+ PVC pentru 5831
pui./100
100

5 Idem Idem idem Motocositoare/ 3 3570


100

6 Idem Idem idem Motosape/ 3 2380


100

7 Idem Idem idem Semanatoare/ 3 2975


100
8 Idem Idem idem Remorci/ 2 16660
100
Tractor Europard
9 Idem Idem idem 59500
450/ 1 buc 100
Tocator pt tocarea
furajelor la
10 Idem Idem idem dimensiuni de 5 26180
mm / 1 buc 100
TOTAL 0 165156.3
II TOTAL GENERAL 932005.39

Tabel B.4 .3
PRINCIPALII FURNIZORI DE SERVICII
%
Extern Valoare
aprox.
FURNIZOR / Adresa Cantitate aprox. aprox. (ron)
din total
Intern + TVA
achizitii
COMBUSTIBIL
Str. Argestru, nr. 3, Motorina
1. S.C. PETROM
1 Intern Vatra-Dornei, Jud. 263466
S.R.L. 100000 litri
Suceava 100
TOTAL 0 263466 100
Tabel B.4 .4
PRINCIPALELE MATERII PRIME
VALOARE
SOCIETATE PRODUS CANT. aprox. (ron) + %
TVA
OUA DE STRUTI PT
STEAUA SUDULUI, ALEXANDRIA, PITESTI 1 INCUBARE 120 20677.44 100

TOTAL 120 100


20677.44
III TOTAL GENERAL 284143.44 100
TOTAL GENERAL (I+II+III) 1692743.83 100
B.5. Politica de desfacere. Canale de distribuţie
Tabel B.5.1
Principalii clienţi ai societatii
Nr. Client Valoare Pondere Termen de
crt. (Nume si adresa) (lei) % plata
Pensiunea Ruby`n N
Vatra Dornei
Pinului, Nr. 5
1 Suceava 72400 35 7 ZILE
2 Pensiunea Le Baron Vatra Dornei, Suceava 28960 20 7 ZILE
Crion Cosmetics SRL
3 18100 5 7 ZILE
Tino
Productie incaltaminte pentru barbati si copii
4 URL: http://www.tino.rdsbv.ro 131044 10 7 ZILE
5 Mihai Albu (casa de moda) 181000 50 idem
6 Pensiunea Mos Craciun Vatra Dornei, Suceava 72400 35
idem
TOTAL 503904 120%
Tabel B.5.2
Datele de identificare ale principalilor clienţi
Nr. Cod Unic de Telefon
Crt.
Societate Adresa
Inregistrare Fax
SUCEAVA,RADAUTI
19056827 STR. VOLOVATULUI, Nr. 55, Bl. ,
VETFARM BODNAR J3312042006 Intr. , Et. , Apt.
1 S.R.L. 0230/562022 Cod postal: 725400

Produsele obtinute – oua consum – sunt valorificate pe baza de contract la SC Crizantema


care preia intreaga cantitate de oua, aceasta avand retea de cofetarii. Distributia se efectueaza
direct fara inermediari. Livrarile se fac zilnic cu termene de plata la 7 zile.

PARTEA A II - A - DESCRIEREA PROIECTULUI

C. PREZENTAREA PROIECTULUI

C.1. Obiectivele proiectului.

Se va descrie conformitatea obiectivelor investitiei urmarite prin proiect cu obiectivele


masurii si se va preciza capacitatea existenta si capacitatea propusa a se realiza la finalizarea
investitiei.
Pentru proiectele aferente Masurii 121, se va descrie modul in care investitiile propuse
prin proiect sunt in acord cu potentialul agricol al zonei.
In ceea ce priveste obiectivul « Cresterea veniturilor exploatatiilor agricole sprijinite »,
proiectul prin obiectivul sau are in vedere cresterea calitatii productiei la cerintele
pietei,precum si introducerea pe piata a unei noi nise.
Obiectivul principal al firmei in prima faza este sa patrunda si sa se mentina pe piata
produselor de acest fel. De asemenea isi propune sa organizeze piata de acest tip din Romania,
si prin atragerea de investitii sa construiasca un abator pentru sacrificarea strutilor. Are in
vedere incheierea de contracte cu firme de profil din strainatate in scopul comercializarii
produselor.
Dezideratul care sta la baza înfiintarii fermei de struti este unul de natura pur economica.

Bugetele de venituri si cheltuieli agrozootehnice

Buget de venituri - cheltuieli si consumuri intermediare pentru produsul –

STRUTI PT PRERERODUCERE
Volum
Indicatori U.M. e
Producţia medie/cap/an Buc 21
36200/1 euro 0
I CONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE (1+2+3+4+5+6) 22481.29 1
1 Furaje 6300 1
2 Material biologic 0
3 Energie electrica+ combustibil 13451.29 1
4 Medicamente 2100 1
5 Alte materiale 0 1
6 Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10%din 1) 630
II CONSUMURI(CHELTUIELI) CU FORTA DE MUNCA 33644
III ALTE CONSUMURI(7+8+9+10) 2406.3187 1
7 Cheltuieli generale(3%din I+II) 1683.7587 1
8 Dobânzi la credite 0
9 Asigurări (8% din valoare pasare) 64 1
10 Amortismente 658.56
A TOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III) 58531.6087 1
A1 din care pt. producţia principala 58531.6087 1
B VALOAREA PRODUCTIEI 168000 1
B1 din care pt. producţia principala 168000 1
C VENIT IMPOZABIL(B-A) 109468.3913 1
(-)Impozite si taxe 40864.55047 1
(+)Subvenţii
D VENIT NET 68603.84083 1
E RATA IMPOZABILA (C:A1/100) 187.0244023
Venit net(D:A1/100) 117.2081929
F COST DE PRODUCTIE(A1:100) 585.316087 1
G PRET PIATA INTERN PREVIZIBIL 800 1
H MARJA BRUTA(MB) 109468.3913 1
H MARJA BRUTA(MB) 117.2081929 %

Parametrii constructivi si de performanta ai masinilor, utilajelor si echipamentelor


care se vor achizitiona prin proiect

2/ Incubator + eclozionatorDimensiuni incubator: 135 x 170 x 210(inaltime) cm Dimensiuni


eclozionator: 120 x 120 x 90(inaltime) cm Reglaj automat al temperaturii si umiditatii
temperatura: 30-45 grade umiditate relativa: 25-70% (agregat frigorific pentru devaporizare,
introducere automata de apa pentru umezire )Uniformizarea aerului din interior cu ajutorul
ventilatoarelor Sistem de protectie la incalzire cu rezistenta dubla, la arderea rezistentei
principale sistemul comuta automat la o rezistenta secundara, cu semnalizare sonora.In caz de
avarie, posibilitatea de incalzire manuala. Intoarcerea automata a oualelor Iluminare interioara
cu tub neon Consum specific: 700W (variaza in functie de temperatura si umiditatea camerei
in care este instalat aparatul) Avertizare sonora la dereglari ale parametrilor programati Cutie
din panouri tip "Sandwich" galvanizat si vopsit
Oua de struti din rasa African Black
Furaje si nutreturi combinate, premixuri, concentrate, aditivi, sroturi si livreaza toata gama
de aditivi sau adaosuri destinate hrana pentru struti
Pensule moi pt indepartarea firelor de nisip si de praf de pe oua
Moara de grau MG 54 Capacitatea de macinare(Kg/h) 400 Puterea electrica instalata(KW)
29,7 Grad de extractie ( % ) 56 - 62 Numar sorturi de faina 1 sau 2
Nr. pasaje(macinare+cernere) 2 Numar valturi / numar macinisuri 2 ,/ 6
Gabarit ( L x l x H ) ( m ) 15x4,5x4,5 Greutate ( kg ) 5600
Ventilator se livreaza cu motoare cu turatie variabila mono sau trifazice, cu debite de la 8660
mc/h pana la 48.500 mc/h iar distantele de refulare sunt de la 67m pana la 146m.
Ventilatoare cu garantie 36 luni.
Siloz furaje pentru ferma de vaci, porci sau pasari capacitate 6mc, din fibra de sticla, pregatit
pentru incarcare pneumatica.Livrare din Brasov, asamblat cu palnie de descarcare si optional
se poate livra cu motoreductor, spira si teava pentru transportor de furaje.
Adapatoare din plastic pentru pui. Apa nu se scurge, nu se murdareste, adapatoarea nu poate
fi rasturnata de pui.Volum 5L
Hranitoare din PVC pentru pui. Nivelul de hrana poate fi reglat in 3 trepte. Se livreaza cu
capac de protectie la partea superioara.
Panou radiant ceramic - echipament de incalzire radianta cu randament maxim.
Functionarea unui panou radiant este pe combustibil gazos.
Montajul de panouri radiante este facil si se face suspendat la tavan sau pe stilpi (suporti).
Posibilitate de incalzire zonala a posturilor de lucru individuale
Bec economic pentru ferme obtine o economie de 75% la costurile cu iluminarea in ferma de
pui Culori bec economic: bec verde (1200lumeni), bec alb (900 lumeni), bec rosu (600
lumeni), bec albastru (300 lumeni). Carcasa si abajurul protejate IP55
Statia WS 9152 afiseaza pe display mic:
- ora exacta - ore/minute, radiocontrolata DCF-77
– data
- prognoza meteo cu trei icoane (cu reglaj sensibilitate) + tendinta meteo cu sageata- indicator
de confort interior (in functie de temperatura si umiditate aer)
- temperatura interioara/exterioara in gradeC /gradeF, cu inregistrarea minimelor si maximelor
cu ora si data masurarii,
- umiditatea aerului interior/exterior in RH%, cu inregistrarea minimelor si maximelor-
presiunea atmosferica relativa in hPa/inHg, cu valoarea de referinta reglabila
- curba barometrica pe 12 de ore
- ecran LCD cu contrast reglabil indicator de uzura baterii.
- datele masurate de senzorul exterior se transmit la consola interioara prin radio 433 MHz,
pana la distanta de 100 m in spatiu liber.
Aparat aer conditionat DAIKIN-INVERTER- numai racire si pompa de caldura
Modele: de perete,pardoseala,tavan,pentru racordare la tubulatura,casete de tavan,multi-split
(max. 4 unitati interioare),VRV cu recuperare de caldura,chiller-e si ventiloconvectoare
Capacitate de racire/incalzire aparate aer conditionat:9000 ÷ 60000 BTU/h
Clasa energetica: A Freon ecologic R410AGarantie 3 ani Montaj in max 7 zile
Tractor Europard 450,prevazut cu lada pe doua axe,cu plug prevazut cu 3 trupite si un disc
cu roti reglabile.
Tocator pt tocarea furajelor la dimensiuni de 5 mm
Fluxul tehnologic pentru cresterea strutilor

1. Achizitionarea a 120 de oua de strut, unde vom tine cont de dimensiunea acestora ce
trebuie sa fie intre 1300-1700g, grosimea cojii: 1.7-2.0 mm, sa fie de calitate , adica sa
provina dintr-o linie genetica de reproductie a rasei Afrikan Black.
2. Depozitarea oualor se va realiza pe un gratar de sarma curat la o temperatura de 20 de
grade Celsius si o umiditate relativa de 75%.
3. Ouale trebuie invartite de 3 ori pe zi pana la incubare, dupa care sunt plasate sub
ultraviolete timp de 7 zile pt a elimina bacteriile, se va mentine o temperatura de 21
grade Celsius si o umiditate de 35% pt a preveni aparitia unor pui umflati.
4. Preincalzirea oualor se realizeaza inainte de a le plasa in incubator, cel putin 12 ore, la
o temperatura a camerei de 25 grade Celsius.
5. Curatarea si dezinfectarea oualor cu produse speciale din comert, iar daca acestea nu
exista vom putea folosi o solutie de clormina cu care se sterg ouale, apoi se sterg cu o
carpa imnuiata in apa,apoi cu o a treia carpa pentru a le lasa uscate.
6. Pastrarea oualor in frigider ,inainte de introducerea in incubator, la temperaturi de 13-
15 grade C si o umiditate relativa de 75% pentru a reduce pierderea de apa a acestora.
7. Examinarea atat pe interior cat si pe exterior a oualor inainte de introducerea in
incubator, cu ajutorul unui ovoscop. Pe exterior se va urmari existenta marcajului de
individualizare a fiecarui ou, existenta unor pete de murdarie mucegai, integritatea
oului. Ovoscoparea se realizeaza la introducerea oualor in incubator, la 14 zile cand se
scot ouale nefertile, la 28 si 39 de zile.
8. Introducerea intr-o incapere timp de 24 ore la temperatura camerei a oualor inainte de
incubare pentru a nu fi supuse unui soc termic.
9. Incubatia realizata la 30- 35 grade C, umiditate de 45%, ventilatie cu aer curat sa nu
depaseasca 20 % si intoarcerea oualor in incubator de cel putin 6 ori pe zi.
10. Pozitionarea si manipuilarea oualor pe perioada incubatiei.
11. Ecloziunea care se realizeaza la 39 de zile de la incubatie iar ouale se scot din cofrajele
de incubatie si se introduc in eclozionator unde temperatura trebuie sa fie ca si in
incubator.
12. Se realilzeaza inregistrarea electronica a puilor, precum si a altor evenimente cum ar fi
cauzele incubatiei nereusite si aplicarea unei etichete la piciorul fiecarui pui pt a putea
fi identificati.
13. Hranirea puilor dupa 4-5 zile cu 100 g /cap/pui ,de la iesirea lor din oua, insa noaptea
nu se vor hrani.
14. Ingrijirea puilor de 1 saptamana, apoi a celor de 1 saptamana pana la1 luna, intimpul
noptii administrandu-se apa.
15. Determinarea sexului puilor se efectueaza la varsta de 12 saptamani.
16. Alimentatia puilor pana la 9 saptamani, carora trebuie sa li se administreze intre 100-
300 g/zi/cap de nutret,trebuind sa aiba 4,5-5 kg.
17. Alimentatia puilor de strut in crestere de la 9 saptamani pana la 42 saptamani, timp in
care trebuie sa li administreze concentrat: 300-500g/zi/cap si nutret fibros : 800-1.5
kg /zi /cap.
18. Alimentatia strutilor pt taiere :120-150 kg de nutret.
19. Alimentatia puilor destinati reproductiei, adica de la 42 de saptamani pana la
maturitatea sexuala,timp in care trebuie sa li se administreze 2 ratii de concentrate
/zi /cap si 3 ratii de tainuri /zi /cap plus fructe si legume.
20. Introducerea pietrisului in alimentatia strutilor se realizeaza inca de la varsta de cateva
saptamani si urmarirea consumului de hrana pe care il realizeaza strutii.
21. Schimbarea hranei se realizeaza la schimbarea anotimpurilor inainte de imperechere.
22. Prevenirea ocluziilor provenetricolului ce se datoresc unor conditiii necorespunzatoare
de trai.
23. Taierea strutilor
24. Colectarea penelor dupa marime si calitate,imediat dupa taiere, dar si recoltarea
penelor care se face o data pe an la 5-6 cm de piele, din varful aripilor masculilor, cozi
si piept-care se va realiza cu cateva luni inainte de sacrificarea strutilor pt a obtine o
piele de calitate superioara.
25. Depozitarea si conservarea pieilor.
26. Examinarea organelor si carcasei strutilor de catre medicul veterinar pt a decide
destinatia catre consum.
27. Racirea si transarea carnii pe categorii de calitate,cea destinata pt consum recent se
refrigereaza, iar cea care se pastreaza pt un timp mai indelungat se va congela.
Valorificarea tuturor produselor atat pe piata interna cat si pe cea internationala
C.3. Managementul proiectului

Responsabil legal (nume, prenume, functie in cadrul organizatiei, studii si experienta


profesionala), relevante pentru proiect

Curriculum Vitae
European

IORDACHE RAMONA
INFORMAŢII PERSONALE
Nume IORDACHE RAMONA
Adresă Sat Neagra- Sarului, com. Saru Dornei,cod 727515
Telefon 0744606924
Fax -
E-mail monyk_sympatik@yahoo.com
Naţionalitate ROMANA
Data naşterii 01.02.1982
EXPERIENŢĂ
PROFESIONALĂ
 02.08.2000- 25.07.2001 -am fost angajata pe o perioada nedeterminata ca muncitor
necalificat la brutaria SC FEL GHY SRL, VATRA DORNEI;
 01.08.2002-30.09.2002 am fost angajata ca sezonier la fabrica de prelucrare a hribilor
SRL IN. CO. N., NEAGRA-SARULUI;
 13.11.2002-27.06.2003- am fost angajata pe o perioada nedeterminata ca muncitor
necalificat la hotel restaurant CAROL din cadrul statiunii SC DORNA TURISM SA,
VATRA DORNEI;
 03.11.2004-01.06.2005- am fost angajata pe o perioada nedeterminata ca muncitor
necalificat la discoteca SC BUJOR DE MUNTE SRL SARU DORNEI.
EDUCAŢIE ŞI FORMARE
 15.09.2006-15.07.2010- Viitoare absolventa a Universitatii de Stiinte Agricole si
Medicina Veterinara’’ Ion Ionescu de la Brad’’Iasi,Specializarea Inginerie Economica
in Agricultura;
 12.07.2006-5.12.2006-am participat la programul de calificare Preparator produse
lactate, organizat de SC CRISLO SRL,VATRA DORNEI,jud SUCEAVA unde am
primit calificarea mai sus mentionata;
 15.09.1996-15.07.2000- am absolvit Liceul GRUP SCOLAR VATRA DORNEI,la
profilul chimie-biologie;
 15.09.1988-15.07.1996- am absolvit Scoala Generala cu clasele I-VIII din NEAGRA-
SARULUI.jud SUCEAVA.
APTITUDINI ŞI COMPETENŢE
PERSONALE
Sociabila, ambitioasa, foarte corecta, detest discriminarile cu privire la clasele sociale,
responsabila, increzatoare in fortele proprii, iubitoare de tot ce reprezinta
frumusete( culturala, intelectuala,a naturii, sufleteasca,etc),optimista, incapatanata si gata
oricand sa-mi ajut prietenii, fidela idealurilor mele si celor din jur.
Limba maternă
Romana
Limbi străine cunoscute
Limba germana- scris mediu, citit bine,vorbit mediu;
Aptitudini şi competenţe
sociale
Am practicat sportul de iarna Schi fond care se realiza atat individual cat si pe echipe.Imi
place sa joc handbal, volei, uneori si fotbal; iubesc calatoriile,dansul,parcurile de distractii,
si as fi oricand dispusa sa practic si alte sporturi extreme .
Aptitudini şi competenţe
Organizatorice

In experienta mea profesionla am avut ocazia sa coordonez bunul mers al fluxului


tehnologic de la brutaria sus mentionata; la hotelul restaurant am profesat ca bucatar si
adjunctul sef fiind intr-o criza de personal, m-a delegat sa coordonez toate comenzile
clientilor, pt bunul mers al restaurantului. La discoteca am lucrat ca barman ospatar si
trebuia sa tin evidenta comenzilor pe care le faceam furnizorilor, sa verific marfa
primita ,sa fac inventar si sa atrag cat mai multi clienti prin ospitalitatea cu care erau
primiti de fiecare data.

Aptitudini şi competenţe
Tehnice
Urmez cursurile de ECDL si doresc ca pe viitor sa urmez si cursuri de AUTOCAD
Permis de conducere
Detin permis de conducere categoria B si intetionez sa obtin permis si pt categoria A.

Alte aptitudini şi
Competenţe
Rezistenta psihica in situatii limita. Imi place sa studiez si sa inteleg experientele de viata ale
celor din jurul meu.
INFORMAŢII SUPLIMENTARE
Nu exista.
ANEXE
Nu este cazul

Studiile si experienţa (relevante pentru proiect) :


C V Responsabilul legal
Întreprinderea Funcţia avuta Perioada
S.C. RAMIODA SRL INGINER ECONOMIST In prezent

(Responsabilul tehnic)

NU ESTE CAZUL

1. Nume:
Prenume:
Funcţia
Studii si experienţa:

C V Responsabilul tehnic
Întreprinderea Funcţia avuta Perioada

In prezent

C.4. Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru: activele ce fac obiectul proiectului/
materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
Tabel C.4.1 –
Lista de achizitii active
Furnizor % din
(daca este cunoscut Valoare total
Nr.
la momentul Date furnizor Produs/buc estimata valoare
Crt.
depunerii cererii de (RON/EUR) eligibila a
finantare) proiectului
SUCEAVA,
CAMPULUNG
VELCRIS FARM- MOLDOVENESC, STR.
1 VET S.R.L. DOJA GHEORGHE, Nr.
100 595
4, Bl. , Intr. , Et. , Apt.
Cod postal: 725100 100
S.C. TERRA 24.99
2 PLANT SRL Barnarel, nr. 5 Neamt Termometru cu mercur/ 10 buc
100
3 SC. LIRIA SRL Schitului, nr. 9, Suceava Pense / Forfecute/ 100 buc 595 100
BD. GRIGORESCU
FAMA PROD NICOLAE nr. 5 bl. M4
Pensule moi pt indepartarea
S.R.L. sc. 4 et parter Ap. 64
4 firelor de nisip si de praf de pe 1428
BUCUREŞTI-SECTOR oua/100 buc
3, BUCUREŞTI
030431 100
Ecoterm s.r.l.
Str. Movila
Str. Movila Petru.nr.6,
Petru.nr.6, Piatra
5 Neamt
Piatra Neamt Incubator + eclozionator/ 2 44370.34

100
Ecoterm s.r.l.
Str. Movila
Str. Movila Petru.nr.6,
Petru.nr.6, Piatra
6 Neamt
Piatra Neamt Ventilator/6 21420

100
7 idem idem Panou radiant ceramic/ 10 17231.2 100
8 idem idem Bec economic/ 200 1190 100
9 idem idem Statia WS 9152/ 2buc 17231.2 100
Idem Aparat aer conditionat 13784.96
10 idem
DAIKIN-INVERTER/ 4 buc 100
SABITEI 36, SECT.3, Cod
S.C. Manusi chirurgicale sterile
postal:
11 DISPOTRADING
BUCURESTI, Bucuresti
2570.4
S.R.L. 20 bax
021/ 348.56.74 100
11900
S.C.M.
PREL. TRAIAN nr. 6
PROGRESUL Gluga pt a acoperi capul
12 GALAŢI, GALAŢI
strutilor/1000 buc
GALAŢI 800043
100
Costum salopeta de protectie/50
S.C.M.
buc
PROGRESUL PREL. TRAIAN nr. 6
13 GALAŢI, GALAŢI 8925
GALAŢI 800043

100
Societatea
Comerciala Iasi bdul.Poitiers nr.14 Peitris de granit/
14 cod-postal 700671
119000
MECON IASI S.A 500t
50
15 Idem idem Nisip/ 1000 t 238000 100
STR. RAREŞ PETRU
ITALBALAST
bl. 2A ap. 51
16 S.A. idem 119000
PIATRA NEAMŢ,
NEAMŢ 50
BD. GRIGORESCU Smirghel pt indepartarea
NICOLAE nr. 5 bl. M4
FAMA PROD pamantului si a
sc. 4 et parter Ap. 64
17 S.R.L.
714
BUCUREŞTI-SECTOR ingrasamintelor/
3, BUCUREŞTI
1130 role
030431 100
STR. DELEANU BUDAI
18 HOLDMANN ION nr. 64 Prosoape de hartie/6 bax 714
CLUJ NAPOCA, CLUJ 100
Faina de scoici/ 5t
19 SC SURAKI SRL Canada 148750
100
SC. DERIK’98
20 IMPEX SRL.
Berbesti,nr.147, Valcea Moara de grau MG 54 42562.5
100
21 Idem idem Siloz furaje/ 1 4307.8 100
22 Idem Idem Adapatoare din plastic/100 1190 100
Hranitoare din PVC pentru
23 idem Idem+
pui./100
5831
100
24 Idem idem Motocositoare/ 3 3570 100
25 Idem idem Motosape/ 3 2380 100
26 Idem idem Semanatoare/ 3 2975 100
27 Idem idem Remorci/ 2 16660 100
28 Idem idem Tractor Europard 450/ 1 buc 59500 100
Tocator pt tocarea furajelor la
29 Idem idem dimensiuni de 5 mm / 1 buc 26180
100
TOTAL 815324.7 100

Lista de achizitii materii prime


Furnizor
% din
(daca este
Valoare total
Nr. cunoscut la
Date furnizor Produs estimata necesar de
Crt. momentul
(EUR) materii
depunerii cererii
prime
de finantare)
ARAD, CURTICI,
RURAL SERVICE 1t/ Seminte de legume
STR. REVOLUTIEI, Nr.
1 S.R.L.
64, Bl. , Intr. , Et. , Apt.
profesionale de cea mai buna 23800
calitate
Cod postal: 315200 100
RURAL SERVICE ARAD, CURTICI,
S.R.L. STR. REVOLUTIEI, Nr. Seminte de lucerna, trifoi ,
2 64, Bl. , Intr. , Et. , Apt. secara, orz, soia/1.5 t
35700
Cod postal: 315200 100
RURAL SERVICE
S.R.L. Furaje si nutreturi combinate,
3 IDEM premixuri, concentrate, aditivi, 416500
sroturi/10 t
100
1. S.C. PETROM Str. Argestru, nr. 3, Vatra- Motorina
4 263466
S.R.L. Dornei, Jud. Suceava 100000 litri 100
STEAUA
SUDULUI, OUA DE STRUTI PT
5 120 20677.44 100
ALEXANDRIA, INCUBARE
PITESTI
TOTAL 476000 100

C.5. Personal si instruire


Tabel C.5.1
Grafic angajare personal
Nr. Număr
Crt.
Specialitate
2008 2009 2010 2011 2012 2013
TOTAL 4 1 1 2 3 13

C.6. Graficul estimat al proiectului

Durata de realizare (luni) si etape principale


Grafic de esalonare a investitiei exprimat valoric pe luni si activitati. Se vor evidentia
investitiile referitoare la adaptarea la standardele comunitare care trebuie sa se incadreze
in perioada de gratie.

DIAGRAMA GANT
ANUL I AL IMPLEMENTARII

Activitati 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12
18643
1.Incubator
+eclozionator
2.Oua de struti din 17376
rasa African Black
3.Manusi 2160
chirurgicale sterile
4.Termometru cu 21
mercur
5.Peitris de granit 200000
6.Prosoape de 200
hartie/
7.Costum salopeta 7500
de protectie
8.Faina de scoici 41666.6
9.Furaje si 116666.6
nutreturi
combinate,
premixuri,
concentrate,
aditivi, sroturi si
livreaza toata gama
de aditivi sau
adaosuri destinate
hrana pentru
struti.
10.Unguent 500
antibiotic
11.Pensule moi pt 1200
indepartarea
firelor de nisip si de
praf de pe oua
12.Ventilatoare 18000
13.Adapatoare din 1000
plastic pentru pui
14.Hranitoare din 4900
PVC pentru pui..
15.Panou radiant 14480
ceramic -
echipament de
incalzire radianta
cu randament
maxim.
16.Bec economic 1000
pentru ferme
17.Statia WS 9152 14480
afiseaza pe display
mic:,
- umiditatea
aerului
interior/exterior in
RH%, cu
inregistrarea
minimelor si
maximelor
18.Aparat aer 11584
conditionat
DAIKIN-
INVERTER-
numai racire si
pompa de caldura
19.Seminte de 6666.6
legume
profesionale de cea
mai buna calitate.
20.Motosape 2000
29. Semanatoare 2500

21.Nisip 200000
22.Seminte de 10000
lucerna, trifoi ,
secara, orz, soia

ANUL II AL IMPLEMENTARII

Activitati 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12
1.Motorina 221400
2. Pense / 500
Forfecute
3.Cleste de taiat 1500
sarma de
dimensiuni mici
4.Smirghel pt 600
indepartarea
pamantului si a
ingrasamintelor
5. Faina de scoici 41666.6
6.Furaje si 116666.6
nutreturi
combinate,
premixuri,
concentrate,
aditivi, sroturi si
livreaza toata gama
de aditivi sau
adaosuri destinate
hrana pentru
struti.
7.Seminte de 10000
lucerna, trifoi ,
secara, orz, soia
8.Seminte de 6666.6
legume
profesionale de cea
mai buna calitate.
9.Siloz furaje 3620
pentru ferma de
pasari
10.Prosoape de 200
hartie/

ANUL III AL IMPLEMENTARII

Activitati 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12
1.Gluga pt a 10000
acoperi capul
strutilor
2.Faina de scoici 41666.6
3.Furaje si 116666.6
nutreturi
combinate,
premixuri,
concentrate,
aditivi, sroturi si
livreaza toata gama
de aditivi sau
adaosuri destinate
hrana pentru
struti.
4.Remorci 14000
5.Seminte de 10000
lucerna, trifoi ,
secara, orz, soia
6.Tocator pt 22000
tocarea furajelor
7.Seminte de 6666.6
legume
profesionale de cea
mai buna calitate.
8.Prosoape de 200
hartie/
9.Motocositoare 3000
10.Tractor 50000
Europard 450
18643
11.Incubator
+eclozionator
12.MOARA DE 35770
GRAU MG 54

C.7. Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de


afaceri

Fundamentarea investitiei consta in faptul ca localitatea unde va fi implementat


acest proiect detine o suprafata de 60% de teren care nu este pus inca in valoare la capacitatea
lui maxima,noi vom incerca sa valorificam aproximativ 25% din acest teren.

Pe de alta parte vom incerca sa reducem rata somajului oferind locuri de munca, deoarece
aceasta zona se confrunta cu un grad ridicat de somaj.

Vom incerca sa atragem investitori atat din tara cat si din strainatate pt a realiza o dezvoltare
economica cat mai viabila.

Oportunitati majore ale cresterii strutilor sunt:


1. Terenul necesar unei ferme de struti este mic, ajungand doar 500-1000 m2 .
2. Terenul folosit poate fi zona arida sau semiarida, chiar impropriu agriculturiii.
3. Nu produce poluare zonala si nu induce mirosuri neplacute.
4. Amenajarile necesare strutilor nu sunt costisitoare, putand fi realizate din lemn sau teava.
5. Sunt pasari ierbivore, hranindu-se in special cu lucerna, ovaz, triticale si concentrate.
6. Sunt pasari foarte rezistente, nepretentioase si docile.
7. Perioada mare de fertilitate a strutilor - peste 30 de ani.
8. Randament mult superior celorlalte animale si pasari (avantajele)
9. Sunt foarte prolifice - pot ajunge la peste 90 oua / an /trio de struti
10. Ajung la o greutate de sacrificare de peste 110 kg in 12 luni
11. Au cea mai mare rata de conversie a mancarii in greutate
12. Strutii au o carne delicioasa, comparabila cu cea de vita, dar cu continut scazut de
colesterol, calorii si grasime.(calitati)
13. Grasimea de strut este cautata in industria farmaceutica si cosmetica.
14. Pielea de strut este folosita in marochinaria de lux
15. Penele strutilor sunt cautate in lumea modei si in industria electronica (datorita
proprietatilor electrostatice)
16. Exista o cerere pe piata internationala si locala nesisfacuta de productia actuala.
17. Exista posibilitatea procesarii si vinderii carnii de strut in Romania datorita existentei
abatoarelor specializate.

D. PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI

D.1. Bazele de productie

D.3. Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )


Curs Euro / leu 36200…………..din data de 5.05.2008………...….
• Procent finantare publica = …67……….%
Cheltuieli eligibile Cheltuieli neeligibile Total
- RON- Euro -RON- Euro - RON- Euro
Ajutor public
nerambursabil 954064.59 263553.75 954064.59 263553.75
Sursele de
finantare pentru
completarea
necesarului de
finantare din care: 469912.41 129810.05 162272.2721 44826.5945 740467.41 204549
- autofinantare 100000 27624.30 19000 5248.61 119000 33070.91
- imprumuturi 369912.41 102185.74 89283.3579 24663.91 621467.41 171478.1
TOTAL
PROIECT 1423977 393363.81 270555.63 73749.12 1694532 468102.76

• Procentul de finantare publica se va stabili in functie de conditiile impuse de fisa


tehnica a masurii aferente proiectului intocmit de solicitant.
• Pentru proiectele cu finantare publica mai mare de 50% din valoarea eligibila, se va
motiva solicitarea procentului.
• Solicit acest procent mai mare de 50% deoarece proiectul meu se adapteaza la
standardele comunitare nou introduse, este axat pe sectorul de crestere a animalelor
mai exact cresterea pasarilor in sistem extensiv pt oua de consum,deoarece sunt
membru al unei forme asociative recunoscute conform legislatiei in vigoare,deoarece
exploatatia mea agricola nu a mai beneficiat de sprijin SAPARD/FEADR pentru
acelasi tip de activitate,deoarece exploatatia mea este axata pe cresterea animalelor in
sistem ecologic,deoarece ma incadrez in criteriul exploatatii agricole detinute de
fermieri cu varsta sub 40 de ani,la data depunerii proiectului si deoarece exploatatia
mea agricola este intr-o zona defavorizata. (67%).
CAPITOLUL II
STRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI ÎNTOCMIREA
ASOLAMENTULUI

2.1. Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Tabelul 1
Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Specificare Ha % din total % din agricol


Suprafaţa totală 792 100,0 -
Teren agricol 767 96.84 100,0
Teren arabil 340 42.93 44.33
- din care irigat 340 42.93 44.33
Păşuni naturale 67 8.46 8.74
Fâneţe naturale 185 23.36 24.12
Livezi 100 12.63 13.04
Vii 75 9.47 9.77
Teren neproductiv 25 3.16

Condiţii naturale

a) Temperatura medie anuală : 5 grade Celsius,17 grade Celsius in luna iulie, iar in
luna ianuarie -6 grade Celsius
b) Precipitaţii medii anuale

Datorită pădurilor și munților înconjurători media anuală de precipitații este de 900


mm pe cmp.densitatea precipitațiilor este maximă în iunnnie și iulie,însă și
precipitațiile din cursul iernii sunt destul de numeroase, realizând un strat de
zăpadă de 1,1-1,6 m grosime.precipitațiile abundente din perioada de iarnă
constituie un fenomen characteristic al zonei. Iernile încep devreme și durează 5-6
luni,iar în unele locuri umbroase zăpada se menține până în ultimele zile ale lunii
aprilie. Toamnele în scimb sunt mai secetoase.
Precipitații lunare
Precipitațiile au un regim influențat în mare măsură de caracterul musonic al
circulației vestice, de origine atlantică, acurenților de aer. Valoarea precipitațiilor
medii anuale este de672 mm. cele mai mari cantități de precipitații cad în
intervalul mai-august,deci în anotimpul cald, când există condiții prielnice pentru
formarea ploilor de convencție.
c) Tipul de sol predominant, textura
Calitatea solului
La baza proceselor pedogenetice care au dus la formarea și evoluția solurilor a stat la
acțtiunea continuă și diferențiată a factorilor externi și interni asupra materialului
litologic de suprafață. Unle au dus la dezagregarea și mărunțirea rocii, altele la
formarea argilei ți redistribuirea acesteia pe profilul solului, atele au avut drept rezultat
formarea celui mai important component al solului-humusul. Pe fundul depresiunii și a
formelor de relief convocate sau format solurile gleice,cauzate de nivelul ridicat al
apei freatice.
Solurile dominante sunt brune și gălbui de pădure,favorabile pădurilor de
conifere,fânețelor de bună calitate pășunilor și plantelor de nutreț cultivate.
Condițiile naturale din zonă au făcut să se separe 5 clase de soluri, care, la rândul lors
au subdivizat în 11 tipuri de sol și 20 desubtipuri de sol.
Sourile se situează în teritoriu, înscriindu-se pe forme de relief și formațiuni geologice.
Astfel în șesul Bistriței, al Dornei și
Al principalelor ăâraie s-au separat soluri aluviale cu diferite grade de evoluție și
hidromorfism,apoi pe verticală pe formațiuni ale cristalinului s-au dezvoltat soluri
brune acide.

Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi

Categorii de folosinţă ale terenurilor

Total suprafaţă agricolă Din care:


(hectare)

Arabil (ha) Păşuni (ha) Fâneţe (ha)

3.232 253 1.215 1.764

Categoria terenului Suprafaţa

ARABIL 253

FORESTIER 10.856

APE 100

DRUMURI 42

CONSTRUCŢII 89

NEPRODUCTIV 115

35
PĂŞUNI 1.215

FÂNEŢE 1.764

TOTAL 14.434

Fondul funciar al teritoriului administrativ al municipiului Vatra Dornei este preponderent,


ocupând 76% din total suprafaţă, în timp ce suprafaţa agricolă ocupă numai 22%.

Suprafaţa cultivată Producţia (tone)

Producţia agricolă
1995 2002 1995 2002

Cartofi 96 110 960 1375

Legume 20 278 20 208

Fructe 1 7 1 11

Plante de nutreţ 121 1676

2.2. Alegerea culturilor (criteriile avute în vedere; culturile alese)

MAZAREA- prezinta importanta pentru ca boabele sale sunt folosite in alimentatie, in


stare verde sau ca boabe uscate. Plantele de mazare cat si boabele au intrebuintari furajere
multiple : nutret verde, fan, nutreturi combinate, etc. De asemenea prezinta si importanta
agronomica deoarece este complet mecanizabila, are perioada de vegetatie scurta, lasa terenul
curat de buruieni cu o umiditate suficienta si bogat in azot. Boabele au o valoare alimentara si
furajera excelenta deoarece contin cca 25% proteine, cca 50% amidon,1.2% lipide, 6.1%
celuloza, 3.5 % saruri minerale.
SECARA- a fost luata in cultura mai tarziu si se cultiva in primul rand pentru hrana
omului fiind considerata a doua cereala panificabila; prezinta avantajul ca se poate cultiva in
conditii improprii graului valorificand astfel majoritatea terenurilor si se foloseste singura sau
in amestec la prepararea painii. Faina are o culoare neagra dar cu un continut ridicat in
proteina. Urluiala este un nutret concentrat, valoros, avand un continut proteic de cca 14-15%.
Ca planta de nutret se poate cultiva singura sau in amestec cu mazarichea, dand un furaj ce se
poate valorifica sub forma de masa verde, pasune, fan. Boabele se pot utiliza in industria
alcoolului, amidonului, glucozei. Culturile infectate artificial determina aparitia sclerotilor de
cornul secarii cu utilizari in industria farmaceutica. Paiele se utilizeaza ca furaj grosier,
asternut, impletituri si industria celulozei si hartiei.
CARTOFUL - Cartoful prezinta o deosebita importanta în alimentatia oamenilor, în
furajarea animalelor si pentru prelucrari industriale. În alimentatia oamenilor cartoful se

36
foloseste în stare proaspata sau sub forma de produse uscate si semipreparate. Este alimentul
de baza sau complementar pentru o mare parte a populatiei Europei dar si din alte tari ale
lumii. Datorita gustului placut, a digestibilitatii si a valorii nutritive ridicate preparatele din
cartof satisfac exigentele alimentare ale tuturor categoriilor populatiei, acesta fiind consumat
fiert, copt sau prajit, sub forma de supe, salate, piureuri substituind de multe ori pâinea si fiind
de neînlocuit ca aliment dietetic. Valoarea energetica a cartofului este ridicatÎ, datorita
continutului mare de amidon, precum si altor substante cum ar fi: proteine, grasimi vitamine
(în special vitamina C). Consumul anual direct de cartofi pe locuitor oscileaza în diferite tari
ale lumii între 44 si 140 kg: Irlanda - 140 kg, Olanda - 138 kg, Germania - 130 kg. Spania -
120 kg, Belgia - 118 kg, Franta 108 kg, Anglia - 95 kg, Elvetia - 87 kg, Italia - 65 kg etc. În
România consumul anual pe locuitor este de circa 100 kg tuberculi. În furajarea animalelor
cartoful este valoros, în primul rând pentru porcine si bovine dar poate fi utilizat si la alte
specii de animale. Se folosesc mai ales tuberculii raniti la recoltare sau cei cu dimensiuni mici
reziduurile ramase de la industrializarea cartofului dar si vrejurile (tulpinile) verzi, sau murati.
Se impune o oarecare prudenta, deoarece în tuberculii de cartof se acumuleaza o serie de
alcaloizi care formeaza solanina, imprimând hranei gust amar, dar care poate produce si
deranjamente ale tubului digestiv la animale (cartofii nu se folosesc la animalele gestante).
Cartoful se utilizeaza în industria alimentara, obtinându-se produse uscate: faina, fulgi,
deshidratat, gris, produse prajite: cips (felii subtiri prajite in ulei, crocante); „pommes frittes”
(cartofi semiprajiti si congelati), cartofi pai. În industria amidonului si alcoolului, dintr-o tona
de tuberculi se obtin 140 kg amidon sau 100 kg dextrina respectiv 95 l alcool : de asemenea se
pot obtine 15 -17 kg cauciuc sintetic. Din punct de vedere agrofitotehnic cartoful este o planta
care valorifica solurile usoare, nisipo-lutoase (chiar nisipoase la cartoful destinat consumului
timpuriu) din zonele mai umede si racoroase, acolo unde cerealele nu reusesc în cultura
Tuberculii de cartof sunt organe suculente, cu un conţinut mediu de 25% substanţă
uscată şi 75% apă. în substanţa uscată predomină amidonul, urmat de proteine şi săruri
minerale Cartoful este şi o sursă de vitamine pentru organism (B1, B6, PP, C) şi de elemente
minerale (potasiu, fosfor, sodiu, calciu, fier).

Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute în vedere; soiurile şi hibrizi aleşi pentru
fiecare cultură)

Genul Pisum L. are mai multe specii, insa importanta practica prezinta numai Pisum salivum
L. si Pisum arvense L.
Mazarea, Pisum sativum L., poseda numeroase varietati si forme. Soiurile de mazare
cultivate in tara noastra apartin varietatilor grandise-mineum Gov., glaucospermum Gov. si

37
vulgatum Korn. Radacina este pivotanta si puternic dezvoltata, cu numeroase ramificatii
laterale pe care se gasesc nodozitatile. Zona perilor radiculari are o mare capacitate de
solubilizare, ceea ce permite plantei sa foloseasca fosforul si alte substante nutritive din
compusii greu solubili.
Soiuri de mazare:

• Diana;

• Perla de Mai;
Soiuri de secară recomandate: Gloria; Suceveanu; Orizont; Marlo; Rapid; Apart
Soiuri de cartof

• Timpurii: ROCLAS; OSTARA; AGATA

• Vara: SEMENIC; SUCEVITA; TEO; RUSTIC;

• Toamna: SUPER; CASIN; DESIREE; MURESAN; SANTE;

• De iarna: PROVENTO; SIRICUS; SUPERSTAR; TITUS.

Soiuri de cartofi:
oval -
roz- alungită, consum
Suceviţa 85- Români
violac coaja roşie, 14-16 43 S S vară -
02 100 a
ee miez galben toamnǎ
deschis
consum
Români rotund - oval,
B arsa 02 98 alba 14- 17 28-34 R MR varǎ -
a galben
toamnǎ
industrializa
105- Români rotund - oval,
Caşin 03 - 19-20 42 MR S re
110 a galben
alimentaţie
oval - consum
albast
alungită, toamnă -
93 - Români ră R-
Siculus 03 coaja şi 18,6 48,5 M iarnă,
107 a -desc M
pulpa industrializ
his
galbenă C/D

Este necesar sa se foloseasca numai soiuri care formeaza tuberculi cat mai devreme,
dintre care mentionam: Ostara, Sirtema, Resy, Desiree, Semenic, s.a.

38
Amplasarea
cartofi timpurii

• bune premergatoare sunt leguminoasele perene si anuale, cerealele paioase si bostanoasele;

• nerecomandat dupa cartofi, tomate, vinete, radacinoase.


cartofi de vara

• bune premergatoare sunt cerealele de toamna, leguminoasele si plantele de nutret;

• nerecomandat dupa cartofi, in, morcovi.


cartofi de toamna

• bune premergatoare sunt cerealele de toamna si primavara, leguminoasele anuale si plantele


de nutre anuale

• nerecomandata este cultura de cartof.

Lucrarile solului

• aratura cat mai tampuriu posibi, in functie de umiditatea solului, pentru a nu scoate bolovani;
25-30 cm (timpurii); 30-32 cm (de vara); 30-32 cm +10 cm subsolaj (de toamna);

• pregatirea terenului: discuit la 10 -12 cm (timpurii); lucrat cu combinatorul la 10-12 cm (cartofi


de vara, toamna)

Pregatirea materialului de plantat

• sortat si calibrat: cand este pus la incoltit (timpurii); inainte de plantare cu 1-2 zile (vara ,
toamna); manual, cu KSP-15 sau cu ISIC -30 +MCC 60/45;

• incoltirea materialulului de plantat la cartofii timpurii si extratimpurii: cu 30-40 inainte de


plantare; in spatii de incoltire; material sortat si calibrat; in ladite tip C; 16-18 grade primele
doua saptamani; 8-10 grade C pana la plantare.

Plantatul cartofilor
cartofi de vara

• epoca: 5.04 zona I de cultura; 10.04 zona II; 10.04 zona III.

• adancime: 3-5 cm (calibru 30-40 mm); 6-8 cm (calibru 45-60 mm);

• densitate: 65 mii/ha (calibru 30-40 mm); 50 mii/ha (calibru 45-60 mm);

• norma de samanta: 3200 kg/ha (calibru 30-40 mm); 4600 kg/ha (calibru 45-60 mm);

• distanata intre randuri: 60-70 cm.

39
cartofi de toamna

• epoca: 20.03 zona I de cultura; 30.03 zona II; 5.04 zona III.

• adancime: 4-6 cm (calibru 30-40 mm); 8-10 cm (calibru 45-60 mm);

• densitate: 60 mii/ha (calibru 30-40 mm); 50 mii/ha (calibru 45-60 mm);

• norma de samanta: 3000 kg/ha (calibru 30-40 mm); 4000 kg/ha (calibru 45-60 mm);

• distanata intre randuri: 70-75 cm.

Intretinerea culturii de cartofi

• fertilizarea chimica: 75 N, 45 P2O5, 60 K20 (timpurii); 120 N, 80 P2O5, 130 K20 (vara,
toamna);

• erbicidarea: Gesagard 2 kg/ha +Dual 500 CE 2 l/ha dupa plantare (timpurii); Gesagard 3 kg/ha
+ Dual 500 CE 3 l/ha dupa plantare (vara); Gesagard 4 kg/ha + Dual 500 CE 4 l/ha dupa
plantare (toamna);

• intretinerea culturii: 1 prasila si rebilonare (timpurii); 1-2 prasile si rebilonare (de vara); 2-3
prasile si rebilonare (de toamna);

• combaterea manei cartofului: Turdacupral; Ridomil plus 48, Sandofan, etc

• combaterea gandacului de Colorado: Decis, Fastac, Karate, Oltitox, Regent, Actara, etc.

• irigarea: 4-6 udari la 3-5 zile cu norma de 250-300 mc/ha (timpurii); 4-6 udari la 6-10 zile cu
norma de 300-400 mc/ha (vara, toamna)

Recoltarea

• cartofi timpurii: a doua jumatate a lunii Mai, pana la sfarsitul lui iunie; L 445 +MSC-2;

• cartofi de vara: 1 iulie -31 august; U 650 +E-684;

• cartofi de toamna: 1 septembrie - 5 octombrie; U650 + E-684

2.3. Intocmirea asolamentului

Specificare Ha
Suprafaţa totală a terenului arabil 340
Suprafaţa medie a solei 113.3(4)

40
Tabelul 2
Schema rotaţiei culturilor

SOLA/ANUL 2009 2010 2011


I MAZARE SECARA CARTOF
II SECARA CARTOF MAZARE
III CARTOF MAZARE SECARA

41
CAPITOLUL III
ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ
3.1. Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonitării
terenurilor agricole

Tabelul 3

Date iniţiale

Corecţia pt. Coeficient Producţia


Suprafa Nota de bonitare
Tipul de distanţă şi felul de medie
Cultura ţa - ha pentru condiţiile
sol drumului (k) potenţare realizată
(Si) ecologice (Pi)
(c)
Mazare 113.3 86 +3 1.2 1850
Secara 113.3 86 +3 1.2 2000
Cartof 113.4 86 +3 1.2 15000
TOTAL 340 18850

2) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni):


Mazare –9743.8
Ni = Si x Pi Secara –9743.8
Cartof –9752.4
TOTAL =29240

3) Nota medie ponderată de bonitare:

Ni
N mp = = 86
Si total

1) Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare:

Mazare
Prod.de pe intreaga supraf.
Pkg/punct = = 21.51 kg/pct
N i total

Secara
Prod.de pe intreaga supraf.
Pkg/punct = = 23.26 kg/pct
N i total

Cartof
Prod.de pe intreaga supraf.
Pkg/punct = = 174.42 kg/pct
N i total

6) Corecţia totală în funcţie de distanţă şi drumuri: Ct = S x k

42
Mazare – 339.9
Suprafaţă x coeficient corecţie Secara – 339.9
Cartof - 340.2
TOTAL = 1020

7) Nota de bonitare recalculată (Nbr)

Mazare – 9403.9
Nbr = Nota totală de bonitare – Corecţia Secara 9403.9

Cartof – 9412.2

8) Notele totale de bonitare potenţate (Ntp):

Mazare – 11284.68
Nota de bonitare Coeficient de Secara – 11284.68
Ntp = x
recalculată (Nbr) potenţare
Cartof – 11294.64

9) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt):

Mazare – 242733.47
Producţia ce Secara – 262481.66
revine pe un
Nota totală de bonitare
Pt = x punct de
potenţată (Ntp)
bonitare
P(kg/punct)
Cartof – 1970011.11
TOTAL= 2475226.24

10) Producţia medie la hectar: Pmc

Pmc = Producţia totală : Suprafaţa totală = 2142.4


Mazare
Pmc = Producţia totală : Suprafaţa totală = 2316.7
Secara
Pmc Producţia totală : Suprafaţa totală = 17372.23
Cartof

43
3.2 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE ÎNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI

Calculul dozelor de îngrăşăminte s-a efectuat ţinându-se cont atât de


producţiile medii cât şi de existentul de suprafaţă activă din sol. S-au luat în
considerare şi pierderile rezultate prin levigare.
În tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de îngrăşăminte chimice la ha
separat pentru cele 3 culturi în parte.

Tabelul 4

44
Calculul dozelor de îngrăşăminte chimice

Nr SPECIFICA U.M CULTUR


. RE . A
Cr
t.
MAZARE SECAR CARTO
A F
N P K N P K N P K
1 Producţie Kg/ 2142.4 2316.7 17372.23
medie ha
2 Consum Kg 21 16 0 23 11 20 6 2 8
specific s.a./t
3 S.a. de Kg 45 34.28 0 53.28 25.48 46.33 104.23 34.74 138.9
administrat 8
4 S.a. în sol Kg 35 26 0 25 7 17 55.23 3 122
5 Diferenţa de Kg 10 8.28 0 28. 28 18.48 29.33 49 31.74 16.98
adm. s.a.
6 Pierderi prin % 13 5 7 16 6 8 16 4 7
levigare
7 Cant. Kg 1.3 0.414 0 4.53 1.11 2.35 7.48 1.27 1.12
pierdută prin s.a.
levigare
8 Total s.a. de Kg 11.3 8.7 0 32.81 19.6 31.68 56.48 33 18.1
administrat
9 Tipul de NO4NO3 Superfosf Sar NO4NO3 Superfo Sare NO4NO3 Superfo Sare
îngrăşământ at e sfat de K sfat de K
concentrat de concent concent
K rat rat.
10 Conţinutul Kg/t 47 27 20 47 27 20 47 27 20
ţn s.a. a îngr.
11 Doza de kg 24 32 0 69.81 73 79.2 121 122.2 90.5
îngr. de
administrat

45
3.3 PLANUL DE CULTURĂ

Planul de cultură cuprinde structura culturilor, dimensiunile fiecăreia,


producţiile medii şi totale. (tabelul 5)
Tabelul 5
Întocmirea planului de cultură

Cultura Suprafaţa Producţii Producţia Preţ livrare


(ha) medii (kg/ha) totală (t) (ron/kg)
Mazare 113.3 2142.4 553.44 2.8
Secara 113.3 2316.7 786.36 0.8

Cartof 113.4 17372.23 17.37223 1

3.4 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI

În vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie, în etapa pregătitoare, se


întocmesc fişele tehnologice pe culturi. Informaţiile cuprinse în fişele tehnologice servesc în
acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor, stabilirea destinaţiei producţiei, determinarea
volumului lucrărilor mecanice şi manuale, necesarul de forţă de muncă, cantităţile de
materiale şi mijloacele financiare necesare pentru aprovizionare.

DATELE NECESARE:

1. Culturile incluse în planul de producţie al firmei.


2. Suprafaţa ocupată de fiecare cultură în parte.
3. Culturile premergătoare.
4. Producţia medie şi totală a fiecărei culturi.
5. Lucrările tehnologice, în ordinea cronologică a executărilor.
6. Perioada de executare şi data lucrării.
7. Mijloacele cu care se execută lucrarea.
8. Tarifele de plată pentru lucrările mecanice.
9. Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii.
10. Cuantumul taxelor pentru CAS, şomaj, risc, asigurare.

46
11. Amortismentul specific.
12. Materialele necesare procesului tehnologic, consumul normat pe UM, preţul unitar şi
cota pentru cheltuielile de aprovizionare.
13. Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale).
MODUL DE LUCRU:
1. Se înscriu în fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie. Producţia medie se
planifică în raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de îngrăşământ aplicată.
2. Se înscriu lucrările tehnologice, în ordinea executării lor, precizându-se toată perioada
optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări.
3. Pentru fiecare în parte se determină: volumul lucrărilor, sumele necesare şi materiale.
4. La lucrările manuale, în raport cu volumul lucrării, se calculează numărul de zile om,
iar fondul de salarii rezultă înmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea
lucrării cu tariful pe zi/om corespunzător.
5. Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicând cota în proporţie de 30%
pentru CAS, 5% pentru fondul de şomaj, 1% pentru risc şi asigurare, impozit, 15%
asupra sumei care reprezintă fondul de salarii.
6. Amortismentul specific se determină în raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix
folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire.
7. Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea
materialului folosit.
8. Din însumarea pentru lucrările mecanice, lucrările manuale, taxe asupra valorilor,
materialelor, se obţin cheltuielile de producţie.
9. La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin însumarea lor se
determină cheltuielile de producţie.
10. După fiecare trimestru se fac totalurile.
11. Se calculează indicatorii: cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs.

47
3.5. Organizarea lucrării de semănat la cultura secară

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole, de care depinde în ultimă
instanţă obţinerea de producţii ridicate. Suprafeţele întinse ocupate de culturi precum şi
termenele restrânse în care trebuie executat, fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe
un loc important în activitatea de producţie a exploataţiilor agricole.

Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele:


1. se stabileşte componenţa agregatului de semănat, potrivit condiţiilor existente
(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21).
2. Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului în termen
optim, folosind formula:

N – numărul de agregate pentru


terminarea lucrării în timpul propus;
S – suprafaţa de însămânţat;
n – numărul de zile în care trebuie
(1)N =
S terminată lucrarea;
,în care:
n⋅ P P – randamentul zilnic al maşinii.

S 113 .3 113 .3
N = = = = 1.51
n * P 5 * 14 .976 74 .88

Aşadar, în prealabil, trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit.


Aceasta se calculează după formula:
P – randamentul zilnic al agregatului
(ha);
B – lăţimea de lucru a agregatului în lucru
B ⋅ V ⋅ t⋅ H
(m);
(2)P = ,în V – viteza de deplasare a agregatului
10000
în lucru (m/oră);
care:
t – durata zilei de lucru (ore);
H – coeficientul de folosire a timpului
de lucru (0,70-0,80)

B *V * t * H 3.6 * 6500 * 8 * 0.8


P= = = 14 .976
10000 10000

3. Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătorii.


Lungimea marcatoarelor, adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a
marcatorului faţă de ultimul brăzdar, se stabileşte în funcţie de:
• lăţimea de lucru a semănătorii (B);
• distanţa între două brăzdare (b);
• distanţa între roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor tractorului
(c).
49

B + b − c 3.6 + 0.125 −1.6


(3) Md = = = 1.06
2 2
B + b + c 3.6 + 0.125 + 1.6
( 4) Ms = = = 2.66
2 2
Când tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atât cu roata din dreapta cât şi cu
roata din stânga, lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia:
B + b + c 3.6 + 0.125 + 1.6
(5) Md = = = 2.66
2 2
4. Stabilirea debitului semănătorii, în funcţie de norma de sămânţă la hectar. La
începutul lucrării, trebuie întotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului
la însămânţare. Această verificare se face după formula:
. în care:
G – cantitatea de sămânţă cursă din
semănătoare, la un număr stabilit de
învârtiri a roţii semănătorii;
A – norma de semănat la un ha (kg);
A⋅ d ⋅ B ⋅O
(6)G = d – lungimea roţii semănătorii (m);
10000
B – lăţimea de lucru a semănătorii (m);
O – nr. de învârtituri a roţii semănătorii

180 * 1.74 * 3.6 * 20


G= = 2.26
10000

5. Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat. Lungimea maximă a postatelor la


semănat este în funcţie de capacitatea cutiei semănătorii. Pentru a uşura organizarea
transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se
execute la un singur capăt a postatei. ~n acest caz, lungimea maximă a postatei se
calculează după formula:
L – lungimea maximă a postatei (m);
0,5 ⋅10 ⋅ Q ⋅ Y
4
Q – capacitatea coşului de alimentare a
(7 ) L = , în
A⋅B semănătorii (kg);
care: Y – coeficientul de utilizare a capacităţii
coşului de alimentare a semănătorii (în
medie 0,70-0,80);
A – norma de semănat (kg/ha);
B – lăţimea de lucru a semănătorii (m).

0.5 * 10 4 * 40 * 0.8 160000


L= = = 246 .9
180 * 3.6 648

~n ce priveşte lăţimea postatei, aceasta se determină în funcţie de lăţimea totală a


parcelei de însămânţat şi de metoda de deplasare a agregatului. Ea se calculează aşa încât să
asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru.
Lăţimea postatei la semănatul în suveică se calculează după formula:
10 4 ⋅ P ⋅ Z l – lăţimea postatei (m);
(8)l = , înP – productivitatea zilnică a agregatului
L
care: (ha/zi);
Z – durata în zile a lucrului pe aceeaşi
postată (1-2 zile);
L – lungimea postatei (m).

49
50

10 4 * 14 .976 * 1 149760
l= = = 606 .59
246 .9 246 .9

6.Lăţimea zonei de întoarcere a agregatului. Pentru întoarcerea agregatului, la


capetele parcelei se delimitează o fâşie de teren denumită „zonă de întoarcere“.
Delimitarea acestei zone se face, în cazul deplasărilor în parcursul liniar, cu buclă şi
fără buclă. Lăţimea zonei de întoarcere este dată de relaţia:
E – lăţimea zonei de întoarcere;
R – raza de întoarcere a agregatului;
e – lungimea de ieşire a agregatului
(adică distanţa de la centrul agregatului;
(9)E = 3R + e, în care: mijlocul osiei motoare a tractorului) până
la organele active ale maşinii.

E = 3 * 4 + 1.5 = 13 .5

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru


aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de întoarcere a lucrului.
7. Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii. Distanţa dintre
punctele de alimentare a semănătorii se determină în funcţie de metoda de deplasare
a agregatului la semănat. ~n cazul semănatului în suveică, lungimea postatei este
determinată în funcţie de capacitatea cutiei de seminţe, în aşa fel ca alimentarea
semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei, distanţa dintre punctele de
alimentare se află după formula:
D – distanţa dintre punctele de
alimentare (m);
B – lăţimea de lucru a agregatului (m);
T – numărul turelor (adică nr. curselor
(1) D = 2 B ⋅ T , în care: dus-întors) pe care le face agregatul până
la golirea coşului semănătorii.

D = 2 * 3.6 * 10 = 72

~n cazul când lungimea postatei nu este determinată în funcţie de capacitatea cutiei de


seminţe, este necesar ca, în prealabil, să cunoaştem turele pe care le face
agregatul până la golirea coşului semănătorii. Aceasta se determină împărţind
lungimea drumului pe care îl face semănătoarea până la golirea cutiei sale pe
lungimea cursei de lucru dus şi întors. ~n acest scop, se foloseşte următoarea
formulă:
10 4 ⋅ Q ⋅ Y T – numărul turelor;
T= , în care:
A ⋅ B ⋅ 2L Q – capacitatea cutiei semănătorii
(kg);
Y – coeficientul de utilizare a capacităţii
cutiei (0,80);
A – norma de semănat (kg/ha);
B – lăţimea de lucru a semănătorii (m);
L – lungimea postatei (m).

50
51

10 4 * 40 * 0.8 320000
T = = = 10
180 * 3.6 * 2 * 246 .9 31998 .24

În cazul semănării în „laturi“ sau „pe două jumătăţi ale postatei“ distanţa dintre punctele
de alimentare se calculează după formula:

(12 )( D ) = T ⋅ B = 10 * 3.6 = 36

(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11).


8. Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare.
Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după
formula:
9.
(13 )C = Q ⋅ a = 40 * 2 = 80 ,

iar cantitatea care se pune la punctele următoare este:


C – cantitatea de seminţe necesară
alimentării agregatului (kg);
Q capacitatea coşului semănătorii (kg);
y – coeficientul de utilizare a capacităţii
(14 )C1 = Q ⋅ y ⋅ a ,în
cutiei;
care: a – nr. semănătorilor în agregat.

C1 = 40 * 0.8 * 2 = 64

10. Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat


seminţele. Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază în
raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul.
11. Necesarul de mijloace de transport se stabileşte în funcţie de cantităţile de seminţe
necesare semănătorilor la o încărcare, timpul de golire a semănătorilor, capacitatea
mijloacelor de transport, distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de
transport.
~n primul rând se determină timpul în care se consumă cantitatea de seminţe
existentă în cutia semănătorii, folosind relaţia:
q – capacitatea cutiei semănătorii (kg);
0,85 – coeficientul de folosire a cutiei
semănătorii;
10000 ⋅ q ⋅ 0,85 B – lăţimea de lucru a semănătorii (m);
Tgol = (ore )
B ⋅V ⋅ N V – viteza de lucru a agregatului (m/oră);
, în care: N – norma de sămânţă la ha (kg).

10000 * 40 * 0.85
Tgol = = 8.07
3.6 * 6.5 * 180

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei:


n ⋅ q ⋅ 0,85 ⋅ t Nt – numărul mijloacelor de transport;
Nt =
Tgol ⋅ C m , în care: n – numărul semănătorilor ce lucrează;
t – durata unui ciclu de transport (min.);
Cm – capacitatea mijlocului de transport
(kg).

51
52

2 * 40 * 0.85 * 60 4080
Nt = = = 6.32
8.07 * 80 645 .6

12. Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor, cunoscând că


pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg.

20394/40=509.85

Centralizarea datelor
Agregatul folosit
Nr.
Specificare U.M. Tractor + Tractor +
crt.
(SUP-29) SUP-21
1. Productivitatea zilnică a agregatului ha/schimb 14.976
-tractoare nr. 2
2. Necesarul zilnic de:
-semănători nr. 2
Productivitatea zilnică a tuturor
3. ha/zi 29.952
agregatelor
-lungime m 246.9
Dimensiunile solei de
4. -lăţime m 606.59
semănat
-suprafaţă ha 113.3
-lungime m 246.9
Dimensiunea
5. -lăţime m 606.59
parcelelor de semănat
-suprafaţă 113.3
Lungimea -dreapta m 1.06
6.
marcatorului -stânga m 2.66
Norma de -la 20 învârtituri kg
7.
însămânţare -la hectar kg 180
Distanţa dintre punctele de
8. m 72
alimentare cu seminţe
-la primul
Cantitatea de seminţe kg 80
punct
9. ce se pune la punct
-la punctele
de alimentare kg 64
următoare
-pt. servirea
nr. 2
semănătorii
Necesarul zilnic
10. -pt. transportul
de muncitori nr. 4
seminţelor
-total nr. 6
Lăţimea fâşiei de întoarcere a
11. m 13.5
agregatului
Necesarul zilnic -atelaje nr. 6.32
12. de mijl. de -tractor+remorcă nr. 2
transport -auto-camion nr. 4
Necesar saci pt. transportul
13. nr. 509.85
seminţelor

52
53

3.6. Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi înregistrarea evoluţiei culturilor, precum


şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei.acestora.
Evaluarea se face în două etape:
1) în prima etapă, se apreciază aspectul vegetativ al culturilor în fazele caracteristice
de dezvoltare a plantelor;
2) în etapa a doua se face estimarea în câmp a producţiei agricole după anumite
norme standardizate
~n funcţie de tipul de cultură, evaluarea se face astfel:

1. Secara
Metodologia de evaluare a productiei in cimp este aceeasi pentru toate culturile de mai
sus. Pentru exemplificare se ia cultura griului.
a) Numarul punctelor de control se stabileste in functie de marimea si
uniformitatea lanului, de omogenitatea densitatii culturii, pentru a se cuprinde
aspectul mediu al lanului. In cazul unui lan uniform de pina la 100 hectare se
stabilesc 5 puncte de ridicare a probelor de control, iar pe suprafete mai mari
de 100 hectare se stabilesc 10 puncte de control, echidistante, pe diagonala
lanului. Determinarile se fac cu ajutorul ramei metrice.
b) Evaluarea productiei in punctele stabilite se face astfel: spicele din interiorul
ramei metrice se numara. Se stabileste proportia de spice mari, mijlocii si mici
(ex. 60% spice mari, 30% spice mijlocii si 10% spice mici). In acest caz vom
lua 10 spice din care 6 spice mari, 3 spice mijlocii si un spic mic la care se
numara boabele. Totalul boabelor obtinute se imparte la spicele la care s-au
numarat boabele (10) obtinindu-se numarul mediu de boabe in spic.
Pe baza celor doua elemente, numarul mediu de spice la mp si numarul mediu de
boabe in spic, cunoscind masa a 1000 boabe (MMB) la soiurile in cultura se calculeaza
productia medie la hectar, folosind formula:

Nsp x Nb x MMB x 10000 450 * 20 * 30 * 10000 270000


Q kg/ha = = = = 2700 kg
1000 x 1000 1000 * 1000 100

Q kg/ha - producţia medie kg/ha;


Nsp - număr mediu de spice la m.p. (medie pe toate punctele de control);
Nb - număr mediu de boabe în spice;
MMB - greutatea a 1000 boabe (grame);
10.000 m.p. = 1 ha
1.000 x 1.000 = 1.000 grame x 1.000 boabe

Nsp = 350
Nb = 30
MMB = 38 grame

53
54

2.Porumb

a) Numarul punctelor de ridicare a probelor de control se stabileste in functie de


uniformitatea si marimea solei; astfel, pentru o sola uniforma de pina la 100 hectare se
iau 5 puncte de control, iar pentru solele mai mari de 100 hectare se vor lua minimum
8 puncte situate la distante egale pe diagonala mare a solei.
Suprafata unui punct de control este de 28 mp (4 rinduri x 0,70 x 10 m lungime).
b)Evaluarea productiei in punctele stabilite La fiecare punct de control se numara
stiuletii.Numarul de stiuleti la hectar se calculeaza folosind formula urmatoare:
nst x 10000 1050 * 10000
Nst / ha = = = 75000 stiuleti
d xi 28 * 5
Nst/ha - număr de ştiuleţi la ha;
nst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de control;
d - suprafaţa unui punct de control (m.p.);
i - numărul punctelor de control.

Nst = 1050
d = 28
i=5

Din totalul stiuletilor la probele delimitate se stabileste procentul stiuletilor mari,


mijlocii si mici (exemplu: 50% stiuleti mari, 30% stiuleti mijlocii, 20% stiuleti mici). In acest
caz, se vor recolta 10 stiuleti din care, dupa exemplul luat revin 5 stiuleti mari, 3 mijlocii si 2
mici.
Determinarea numarului mediu de boabe pe un stiulete se face ponderat la cei 10
stiuleti recoltati (5 stiuleti mari, 3 mijlocii si 2 mici ).
Avind cele doua elemente (numarul de stiuleti la hectar si numarul mediu de boabe pe un
stiulete) si cunoscind se va calcula productia medie la hectar dupa formula:
Nst = 75000 stiuleti
Nb = 500 boabe
MMB = 280 grame

– se determină apoi numărul de boabe pe ştiulete;


– se calculează apoi producţia medie la hectar:

Nst x Nb x MMB 75000 * 500 * 280


Q kg/ha = = = 10500
1000 x 1000 1000 * 1000

Q kg/ha - producţia medie;


Nst - număr ştiuleţi la hectar;
Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete;
MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)

Nst = 75000 stiuleti


Nb = 500 boabe
MMB = 280 grame

Exemplu:
Floarea soarelui (15 august):

54
55

– se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la grâu;


– suprafaţa unui punct de control este de 28 m.p. (4 rânduri x 0,70 x 10);
– se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu
de capitule la ha, după formula:

ncp x 10000
Ncp/ha = (IV)
dxi

Ncp/ha - număr total de capitule la ha;


ncp - număr de capitule numărate la toate punctele de control;
d - suprafaţa unui punct de control;
i - numărul punctelor de control.

– se determină numărul mediu de seminţe pe capitul;(Ns)


– se calculează producţia medie la hectar, astfel:

Ncp x Ns x MMB
Q kg/ha = (V)
1000 x 1000

Q kg/ha - producţia medie;


Ncp - număr mediu de capitule la hectar;
Ns - număr seminţe pe capitul;
MMB - greutatea a 1000 seminţe în grame.

Exemplu:

1) Sfecla de zahăr (1 septembrie):


– se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la grâu;
– suprafaţa unui punct de control este de 10 m.p. (3 rânduri x 0,45 m x 7,4 m
lungime);
– la fiecare punct de control, plantele se recoltează, se decoletează (tăierea
frunzelor), se curăţă de pământ şi se cântăresc;
– se determină producţia medie astfel:

q x 10000
Q kg/ha = (VI)
dxi

q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg);


d - suprafaţa unui punct de control (m.p.);
i - numărul punctelor de control.

– la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data


evaluării la data prevăzută a se recolta (1,8 gr./zi/plantă).

Exemplu:

2) Fructe (1 septembrie):

55
56

Metoda de evaluare diferă în funcţie de tipul de livadă, clasică sau intensivă, dar în
mare, constă în următoarele etape:
– se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 %);
– se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora în kg;
– se înmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la
ha şi se obţine astfel producţia medie la ha

3) Struguri (de masă - 15 iulie, de vin - 1 septembrie):


– evaluarea se face separat la viile nobile, şi la viile de hibrizi;
– se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha, cu relaţia:

1000 Ng
Nb/ha = x (1 − ) (VII)
dr x db 100

Nb/ha - numărul de butuci pe rod la ha;


dr - distanţa dintre rânduri (m);
db - distanţa între butuci pe rând (m);
Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductivi/inexistenţi) la ha, în procente.

– se evaluează producţia de struguri pe butuc, numărându-se toţi strugurii de pe


un număr de 1 - 2 % din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze
numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 în 15 rânduri).

Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel:

Gms x Ns
Pmb = (VIII)
Nba

Pmb - producţia medie pe butuc (grame);


Gms - greutatea medie a strugurilor (grame);
Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoare;
Nba - numărul butucilor analizaţi.

– se calculează producţia medie de struguri la ha, cu formula:

Nb/ha x Pmb
Pm/ha = (IX)
1000

Pm/ha - producţia medie de struguri la ha (kg);


Nb/ha - numărul de butuci pe rod la ha;
Pmb - producţia medie pe butuc (grame).

56