Scutaru Magdalena Ioana 1

....
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI

MEDICINĂ VETERINARĂ „ION IONESCU DE LA BRAD” IAŞI
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
SPECIALIZAREA: IEA
PROIECT DE AN LA
MANAGEMENT
ÎNDRUMĂTOR:
PROF. DR BREZULEANU STEJĂREL
STUDENT:
SCUTARU MAGDALENA-IOANA
2017
INTRODUCERE
Reforma economică din agricultură, la nivel micro- sau macrosocial, prezintă, pe lângă
schimbarea fundamentală a formei de proprietate şi schimbarea radicală a funcţiilor de producţie, a
relaţiilor de schimb şi de repartiţie a profitului.
Reintrarea agriculturii româneşti în reţeaua relaţiilor economiei de piaţă, a relaţiilor de
concurenţă, unde criteriul de bază este doar eficienţa şi calitatea, necesită un nou tip de management,
care prin metodele şi tehnicile utilizate să corespundă cerinţelor diferitelor tipuri de exploataţii
agricole.
Întocmirea proiectului de an la disciplina de "Management " ocupă un loc important în
cadrul pregătirii de ansamblu a viitorilor specialişti .
Pentru elaborarea proiectului de an, disciplina pune la dispoziţia studenţilor prezentul ghid,
elaborat în conformitate cu reglementările şi normativele actuale.
Ghidul pentru întocmirea proiectului de an la disciplina "Management" se adresează în
special studenţilor de la Facultatea de Agricultură specializarea Inginerie economică în
agricultură.
2
Tema proiectului
PROIECT MANAGERIAL DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A

REZULTATELOR TEHNICO- ECONOMICE DE
ANSAMBLU LA
S.C. BIO BELLA S.R.L.
3
CUPRINS
CAP. I PLANUL DE AFACERI PENTRU CREȘTEREA EFICIENȚEI ECONOMICE A

FIRMEI S.C. BIO BELLA S.R.L.
PARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUI
A. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
A.1. Numele solicitantului:
A.2. Obiectul de activitate.
A.3. Forma juridica a solicitantului
A.4. Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la înfiinţare
A.5. Administratorii societatii
A.6. Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului:
A.7. Litigii ( in desfăşurare )
B. DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
B.1. Istoricul activitatii
B.2. Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
B.3. Descrierea activitatilor curente si a tehnologiilor aplicate
B.4. Politica de aprovizionare. Furnizori de materii prime
B.5. Politica de desfacere. Canale de distribuţie
PARTEA A II - A - DESCRIEREA INVESTIȚIEI
C. PREZENTAREA PROIECTULUI
C.1. Obiectivele proiectului.
C.2. Descrierea tehnica a proiectului
C.3. Managementul proiectului
C.4. Lista de achizitii si sursele de achiziţii
C.5. Personal si instruire
C.6. Graficul estimat al proiectului
C.7. Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
D. PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI

D.1. Bazele de productie
D.2. Contul de profit si pierderi previzionat
4
D.3. Indicatorii financiari
CAPITOLUL II STRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI ÎNTOCMIREA
ASOLAMENTULUI
CAPITOLUL III ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ
CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (PUNCTULUI

CRITIC) PE CULTURI
CAPITOLUL V CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
5
CAP. I
PLANUL DE AFACERI PENTRU CREŞTEREA EFICIENŢEI
ECONOMICE A FIRMEI S.C. BIO BELLA S.R.L..
PARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUI
A. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT

A.1. Numele solicitantului: S.C. BIO BELLA S.R.L.
A.2. Obiectul de activitate
S.C. BIO BELLA S.R.L. are ca obiect de activitate principal prelucrarea și conservarea
legumelor, având codul CAEN cu numărul 1039. Acest cod cuprinde în principal următoarele
activități:
- activitatea de conservare a legumelor: congelarea, uscarea, conservarea în ulei sau în
oțet, ambalarea în cutii de conserve etc.
- fabricarea produselor alimentare din legume;
A.3. Forma juridica a solicitantului
S.C. BIO BELLA S.R.L. cu sediul social în sat Ungheni, comuna Raucesti, nr. 22 Judetul
Neamt, înregistrată la Oficiul Registrului Comertului în data de 01.02.2016, cod unic de înregistrare
35559448, număr de ordine în registrul comerţului J12/2066/2016, cu obiectul de activitate principal
fiind prelucarea si conservarea legumelor.
A.4. Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la înfiinţare

Tabel A.4.1
Structura acţionariat
STRUCTURA ACŢIONARIAT (Societatea) S.C. BIO BELLA S.R.L.
LA DATA 30.05.2017 ( In prezent)
Nr. de Valoare
Participare
Nr. actiuni/parţi nominala Valoare totala
Denumire acţionar la capital
Crt. sociale deţinute a parţii sociale (lei)
(%)
(Buc) (lei)
1 SCUTARU MAGDALENA-IOANA 1000 10 10000 100
TOTAL 1000 10 10000 100
6
Tabel A.4.2
Date de identificare ale acţionarilor
DATELE DE IDENTIFICARE ALE ACTIONARILOR PERSOANE FIZICE SI/SAU JURIDICE

BI/CI
(Persoane fizice) CNP Participare
Nr.
Denumire acţionar Cod Unic de (Persoane fizice) Adresa la capital
Crt.
Inregistrare (%)
(Societati)
1 Sat
SCUTARU MAGDALENA- Ungheni,Comuna
35559448 2950812271696 100
IOANA Raucesti, judetul
Neamt
TOTAL 0
A.5. Administratorii societăţii

Tabel A.5.1
Administratorii societatii
BI/CI /PP
Serie/Nr. Locul si
Nr. Nume,
Locul si CNP data Domiciliu Funcţia
Crt. prenume
data naşterii
emiterii
NT 781998 JUD.
JUD.
SCUTARU SPCLEP NEAMT
NEAMT
1 MAGDALEA- TG 2950812271669 ORAS TG. ADMINISTRATOR
TG.
IOANA NEAMT NEAMT
NEAMT
08.08.14
7
B. DESCRIEREA ACTIVITĂŢII CURENTE
B.1. Istoricul activităţii
S.C. BIO BELLA S.R.L. s-a înfiinţat la data de 01.02.2016 atribuindu-se Codul Unic de
Înregistrare 35559448 din data de 01.02.2016 şi numarul de ordine în registrul comertului
J40/2066/2002, cu sediul social în sat Ungheni, comuna Răucesti, nr.22, județul Neamț,
reprezentată de SCUTARU MAGDALENA-IOANA în calitate de asociat unic .
Capitalul social subscris este de 10000 de lei integral vărsat.Valoarea unei părţi sociale este
de 100 lei.
Societatea are un efectiv de 4 muncitori.
Structura şi relaţiile de subordonare între salariaţi sunt prezentate în cadrul organigramei
întreprinderii.
Societatea are în exploatare 25 ha leguminoase/cereale.
B.2. Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al

solicitantului:
Tabel B.2.1
Valoare neta la data

Data
Suprafaţă întocmirii ultimului
Denumire mijloc fix achiziţiei Bucăţi
(m²) bilanţ (lei)
1.CLĂDIRI TOTAL 228951 4
Magazin 23.03.2016 200 94.215 1
Hală de depozitare a 27.06.2016 400 110.551 1
legumelor
Hală de depozitare a 04.09.2016 1000 8.853 1
utilajelor
Clădire administrativă 11.12.2016 60 15.332 1
2.UTILAJE TOTAL 80835 6
Utilitară Mercedes 30.04.2016 - 41.831 1
Sprinter
Utilitara VW LT35 05.05.2016 - 17754 1
Tractor Fiat 500 15.05.2016 - 13950 1
Tocător resturi vegetale 17.06.2016 - 4700 1
Pompă 17.06.2016 - 1500 1
8
Plug 17.06.2016 - 1100 1
3.INSTALAŢII 171260 3
Linie de procesare 23.07.2016 - 117500 1
Tocător 27.07.2016 - 38760 1
Cameră frigorifică 28.08.2016 - 15000 1
4.ALTE DETALII 4950 4
Aparatură de birotică 28.03.2016 4950 4
TOTAL MIJLOACE 458996 17
FIXE
TERENURI
Nr. Amplasere Suprafaţa Valoarea Regim juridic
crt. Judeţ/Localitate totală(mp)/categoria de contabilă
folosinţă (lei)
1. Neamţ/Ungheni 15000/cultură de legume 32.932 Proprietate
personala
2. Neamţ/Ungheni 1.660/Construcţii 60,000 Proprietate
personală
9
B.3. Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
Buget de venituri - cheltuieli si consumuri intermediare pentru produsele–

Legume conservate și ambalate
Preț/
Indicatori U.M Cantitate VALOARE
U.M
CONSUMURI (CHELTUIELI)
I lei - - 89853,3
MATERIALE (1+2+3+..12)
1 Combustibil litri 4345 5,22 22680,9
2 Ingrăşăminte chimice cu azot kg 1200 3,9 4680,0
3 Ingrăşăminte chimice cu potasiu kg 980 4,7 4606,0
4 Ingrăşăminte chimice cu fosfor kg 970 3,33 3230,1
5 Fitosanitare litri 450 33 14850,0
6 Erbicide litri 260 39 10140,0
7 Îngrăşăminte foliare litri 84 35 2940,0
8 Apă m³ 1000 2,37 2370,0
9 Conservanți kg 240 4 960,0
10 Condimente kg 220 3,8 836,0
11 Energie electrică kw 5500 0,65 3575,0
12 Ambalaje buc 10000 1 10000,0
Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10%din
13 lei - - 8985,3
I)
CONSUMURI (CHELTUIELI) CU
II lei - - 131934,0
FORȚA DE MUNCA (13+13+..16)
Personalul permanent implicat în
14 z.o 1500 40 60000,0
producție
15 Personal sezonier implicat în producție z.o 180 50 9000,0
16 Personalul administrativ persoane 6 45 48600,0
17 Fond retribuire lei - - 14334,0
III ALTE CONSUMURI (17+18+...22) lei - - 53830,6
18 Cheltuieli generale (3%din I+II) lei - - 6653,6
19 Dobânzi la credite lei - - 8400,0
20 Telefonie mobilă lei - - 1200,0
21 Asigurări (8% din valoare la ha) lei - - 20043,2
22 Energie electrică kw 1500 0,65 975,0
23 Amortismente lei - - 16558,8
TOTAL CONSUMURI
A lei - - 275618,0
INTERMEDIARE (I+II+III)
B VALOAREA PRODUCȚIEI lei 91400 - 328030,0
24 Legume la borcan în oțet Buc 21000 4 84000,0
25 Murături la borcan Buc 12000 4,5 54000,0
26 Legume congelate Kg 11000 4 44000,0
27 Conserve de legume Buc 15000 2,5 37500,0
28 Bulion la borcan Buc 7600 3,85 29260,0
10
29 Legume tăiate și ambalate Kg 9800 3,65 35770,0
30 Legume proaspete Kg 15000 2,9 43500,0
C VENIT IMPOZABIL lei - - 302330,0
31 (-)Impozite si taxe lei - - 25700,0
32 (+)Subvenții lei - - 39000,0
D PROFIT BRUT lei - - 65712,0
IMPOZITUL PE PROFIT (16%
E lei - - 10513,9
din D)
F PROFIT NET lei - - 55198,1
G COST DE PRODUCTIE lei - - 2,10
H PROFIT LA KG lei - - 1,90
I MARJA BRUTA(MB) lei - - 20,03
Cheltuieli cu energia electrică şi combustibil

Indicatori kw kw Lei/Kw Lei
Curs leu/Euro =4,2122 zi/ferma an/ferma an/ferma
CONSUMURI CU ENERGIA
Consum energie clădire administrativă 5 1500 0.65 975
Consum în producţie 5500 3575
Total (lei)/an 4550
Total (Euro) 1080,19
Indicatori litri lei/litru Lei

an/ferma an/ferma
CONSUMUL CU COMBUSTIBILUL
Arat 845 5.22 4410,9
Stropit 2870 5.22 14981,4
Transport recoltă 350 5.22 1827
Alte operaţii tehnologice 280 5.22 1461,6
Total (lei)/ferma 22680.9
TOTAL CONSUMUL ENERGIE+COMBUSTIBILUL
Total (lei)/ferma 9934,57
Alte cheltuieli materiale+apa

Valoare
Indicatori lei/an
Curs euro= 4,2122
Cheltuieli diverse 3337.28
Total (lei) 3337,28
Total (Euro) 792,28
11
Revine pe um (lei) 0,03
Revine pe um (Euro) 0,007
Asigurari
Indicatori Valoare lei
Clădiri 350
Mijloace fixe 750
Producţie 18943,2
Valoare asigurare lei 20043.2
Revine pe l (lei) 0.17
Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile

Indicatori Cantitate Lei/u.m Valoare
Ingrăşăminte chimice
1200 3.9 4680
cu azot
980 4.7 4606
cu potasiu
970 3.33 3230.1
cu fosfor
Fitosanitare 450 33 14850
Erbicide 260 39 10140
Îngrăşăminte foliare 84 35 2940
Îndulcitori 220 3.8 836
Ambalaje 10000 0.1 1000
Total (lei)/ferma 42282,1
Alte cheltuieli materiale+apa

Valoare
Indicatori lei
Cheltuieli cu aprovizionarea 1943.30
Cheltuieli cu apa 2370
Total (lei) 4313,3
Amortismente
Valoarea rămasa la Număr ani Valoare
Dată intrare data ultimului bilant rămaşi amortizare
Imobilizare în gestiune contabil neamortizaţi anuală
12
20.03.2002
Hală de procesare a legumelor 53218 37 1438.32
25.04.2002
Hală de depozitare legumelor 21763 27 806.04
Clădire administrativă 27.05.2003 11332 38 298.21
Utilitara Iveco ECODaily
Furgon 21.07.2004 47831 8 5978.88
Centrifugă 25.03.2003 5823 6 970.5
Presa 25.03.2003 10520 8 1315
Linie de ambalare 26.03.2003 32210 8 4026.25
Tractor 29.05.2003 5326 4 1331.5
Amortizarea totală - 197876 - 15558.82
Revine pe l producţie (lei) - - - 0.040
CHELTUIELI CU FORTA DE MUNCĂ

Indicatori Nr. Muncitori Lei
an/ferma
CONSUMURI CU ENERGIA
Personalul permanent implicat în
producţie 4 18000
Personal sezonier implicat în producţie 20 2500
Personalul administrativ 1 10200
Total fond salarii (lei)/ferma 40900
Ajutor şomaj ( 1%) 1920
CAS (26,3%) 8958.72
Contribuţii pt.fond sănătate CASS(10,7%) 2688
Fond solidaritate (2%) 768
Total fond retribuire (lei)/ferma/an 14334.72
B.4. Politica de aprovizionare. Furnizori de materii prime
Tabel B.4 .1
PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII PRIME
13
Extern % aprox.
Cantitate Valoare
FURNIZOR / Adresa din total
Intern aprox. aprox. (LEI)
achizitii
Produs: combustibil
Str. Stefan cel Mare, Targu
1 OMV PETROM Intern 4345 22680.9 35,45
Neamt, jud Neamț
TOTAL 4345 22680.9 35,45
Produs:îngrăşăminte chimice
SC AZOMUREŞ Tg.Mures, str Corneşti Nr
1 Intern 3150 12516,1 19,56
SRL 27/A
TOTAL 3150 12516,1 19,56
Produse fitosanitare
S.C. Insaro Energy Str. Postavarul, nr. 17, sector 3,
1 Intern 794 27930 44,99
S.R.L. Bucureşti
TOTAL 794 27930 44,99
TOTAL 62963 100
Tabel B.4 .2
PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII AUXILIARE
Valoare % aprox.
Extern Cantitate
FURNIZOR Adresa aprox. din total
/Intern aprox.
(LEI) achizitii
Produs Ambalaje
Str. FAGULUI, nr. 19
SC AN-BO PROD
1 intern POPEŞTI LEORDENI, jud 10000 1000 100
SRL
ILFOV
TOTAL 1000 100
Tabel B.4 .3
PRINCIPALII FURNIZORI DE SERVICII
14
%
aprox.
Extern Cantitate Valoare
FURNIZOR Adresa din
/Intern aprox. aprox. (LEI)
total
achizitii
Serviciu: energie electrică
S.C Eon Moldova Str. Stefan cel Mare, Târgu
1 S.A Intern 7000 4550
Neamț, jud Neamț
TOTAL 7000 4550 12,44
Serviciu: apă şi canalizare
Str. Mihail Kogălniceanu,
1 S.C. Aquavas S.A. Intern 1000 2370
Târgu Neamț, jud Neamț
TOTAL 1000 2370 6,48
Serviciu telefonie
Str. Stefan cel Mare, Târgu
1 Romtelecom S.A Intern 12 1200
Neamț, jud Neamț
TOTAL 12 1200 3,28
Servicii bancare
Str. 1 Decembrie, Târgu
1 BCR S.A Intern 12 8400
Neamț, jud Neamț
TOTAL 12 8400 22,97
Serviciu: asigurări
Groupama Str. Stefan cel Mare, Targu
1 Intern 12 20043.2
Neamt, jud Neamț
TOTAL 12 20043.2 54,81
TOTAL 36563,2 100
Tabel B.4 .4
PRINCIPALELE MATERII PRIME
VALOARE
SOCIETATE PRODUS CANT. %
(LEI)
OMV PETROM 1 Combustibil 4345 22680.9 35,45
TOTAL 4345 22680.9 35,45
Ingrăşăminte chimice cu
1 1200 4680 7,31
azot
SC MATCONS SRL 2 980 4606 7,19
potasiu
3 970 3230.1 5,04
fosfor
TOTAL 3150 12516,1 19,56
1 Fitosanitare 450 14850 23,21
S.C. Insaro Energy S.R.L.
2 Erbicide 260 10140 15,85
15
3 Îngrăşăminte foliare 84 2940 4,6
TOTAL 794 27930 43,66
TOTAL GENERAL 63963 100
B.5. Politica de desfacere. Canale de distribuţie

Tabel B.5.1
Tabel B.5.2
Datele de identificare ale principalilor clienţi
Nr. Cod Unic de Telefon
Crt.
Societate Adresa
Inregistrare Fax
S.SC MASPEX ROMANIA Str.Ştefan cel Mare nr.38-40;
1 5782006 0244.282.366
S.R.L. Vălenii de Munte, jud.Prahova
Str. C.F.R., Nr.14
2 S.SC. LEGUME HAPPY S.A 1278951 0040-265.511.419
Reghin, Jud. Mures, Romania
Bistriţa, B-dul Republicii,
3 S SC. Pombis SA 2265870 +40 263 231278
nr.65
16
PARTEA A II - A - DESCRIEREA INVESTIŢIEI
C. PREZENTAREA PROIECTULUI
C.1. Obiectivele proiectului
ASAMBLAREA UNEI NOI LINII PENTRU PRELUCRAREA SI CONSERVAREA

LEGUMELOR ”
Buget de venituri - cheltuieli si consumuri intermediare pentru produsul–
Sucuri din roșii
Pret/
Indicatori U.M Cant. U.M VAL.
CONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE
I (1+2+3+4+5+6) 194441.76
1 Combustibil l 4345 5.22 22680.9
8 Apă m³ 2900 2.37 6873
10 Energie electrică kw 11500 0.65 7475
11 Ambalaje buc 20000 0.1 2000
12 Legume tone 200 750 150000
12 Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10%din I) lei - - 4576.86
II CHELTUIELI CU FORŢA DE MUNCĂ 75363.2
13 personalul permanent implicat în produscuţie z.o 1300 26 33800
14 personal sezonier implicat în producţie z.o 235 50 2500
15 personalul administrativ persoane 7 30.35 20395.2
16 fond retribuire lei 18668
III ALTE CONSUMURI(13+14+15+16+17) 111548.75
17 Cheltuieli generale(3% din I+II) lei 8094.15
18 Dobânzi la credite lei 19000
19 Asigurări (8% din valoare) lei 44625.6
20 Energie electrică kw 1700 0.65 1105
21 Amortismente lei 38724
A TOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III) 381353.70
B VALOAREA PRODUŢIEI 184800 557820
22 Conserve in oţet litri 40000 3.1 124000
23 Bullion litri 15000 2.8 42000
24 Murături la borcan litri 27500 2.5 68750
25 Legume congelate litri 27700 2.9 80330
26 Conserve de legume litri 15000 2.7 40500
C PROFIT IMPOZABIL(B-A) 176466.30
(-)Impozite si taxe 38700
(+)Subvenţii 0
D PROFIT BRUT 137766.30
E IMPOZITUL PE VENIT 22042.61
F PROFIT NET 115723.69
G COST DE PRODUCTIE 2.06
H PROFIT LA L 0.63
I MARJA BRUTA(MB) 20.75
17
Fundamentarea necesităţii şi oportunităţii investiţiei
Economiile de piaţă din ţările dezvoltate şi iniţiativa privată, care constituie baza lor de
existenţă, sunt interesate în prelucrea legumelor .
Statul oferă subvenţii şi adoptă reglementări care susţin direct. Statul este interesat să asigure
o dezvoltare locală şi regională bazată pe aceste resurse, o permanentizare a unor locuri de muncă în
mediul rural, o reducere a importurilor de sucuri de fructe şi legume, eventual crearea unor
disponibilităţi de export, precum şi o alimentaţie echilibrată, cât mai sănătoasă pentru populaţie, din
oferta naţională.
Producătorii de legume beneficiază de avantajele unor direcţii alternative de valorificare
pentru produsele care nu corespund standardeleproprii consumului proaspăt. În anii cu producţii
foarte mari sau calamităţi, în lipsa unor oferte mai bune, livrarea către industrie contribuie singura
alternativă.
Producătorii care sunt grupaţi în jurul societăţii au posibilitatea să încheie în condiţii
avantajoase contracte de livrare parţială sau totală a produselor pentru procesare,
Mobilitatea pieţelor internaţionale va avantaja pe cei care se orientează către sursele de
materie prime cele mai ieftine, la o calitate cât mai bună. Cu alte cuvinte producerea materiilor
prime, procesarea şi desfacerea sunt secvenţe din traseul unui produs care se pot desfăşura pe
meridiane diferite, dar se pot corela pentru a realiza eficienţa, calitatea şi profitul maxim.
România este o ţară cu tradiţie agricolă, o ţară care beneficiază de condiţii climaterice şi de
sol cum puţine ţări au în lume.
După 1990 datorită scumpirii materiei prime materiilor prime, a forţei de muncă şi a lipsei
modernizărilor, unităţile şi-au diminuat producţia , iar unele au dispărut. O perioadă finală în selecţie
a fost intrarea în UE, când s-a admis existenţa unităţilor care îndeplineau condiţiile.
În prezent foarte multe unităţi fucţioneză ce proprietari străini. Principalele probleme sunt:
costul şi disponibilitatea materiei prime, costul energiei, costul forţei de muncă.
Securitatea alimentară constituie o preocupare actuală şi un domeniu de cercetare în care
apar permanent noi tehnologii. Impactul modernizării tehnologiilor de producere implică şi o
redimensionare a managementului calităţii produselor oferite spre comercializare.
Legumele constituie o sursă valoroasă de elemente nutritive care contribuie la o alimentaţie
sănătoasă, prevenind carenţe şi boli.
În anumite situaţii se pierde beneficiul îniţial prin tehnologiile deficitare sub raportul
siguranţei alimentare, urmarindu-se cantitatea, precum şi volumul producţiei.
18
Prin implementarea proiectului, societatea urmăreşte asigurarea unui nivel ridicat de calitate
ale produselor obţinute prin tehnologie modernă, la standardele impuse de UE, realizând un control
amănunţit, bazat pe o aparatură ultraperformantă.
Conservarea legumelor se va face prin tratamente fizice fără utilizarea unor produse chimice
care au efecte negative asupra sănătăţii prin prezenţa reziduurilor în alimente, cum sunt aditivii
alimentari.
Investiţiile propuse a se realiza în cadrul prezentului proiect decurg ca o necesitate firească a
stadiului socio-economic în care ne găsim, de ţară membră a Uniunii Europene (UE).
Prin proiect se urmăreşte mărirea capacităţii de producţie prin achiziţionarea şi asamblarea
unei noi linii de procesare a fructelor şi legumelor pentru obţinerea sucurilor naturale.
Prin implementarea proiectului capacitatea totală de producţie a firmei va creşte de la 434
tone pe an, la 868 tone pe an, realizându-se un plus de 434 tone pe an. Se va opţine o creştere cu 50
% a capacităţii de procesare a legumelor.
Productivitatea actuală a muncii este de 7,2, iar plin implementarea proiectului, creşterea
capacităţii de producţie şi a numărului de angajaţi se va ajunge la o productivitate a muncii de 21,12.
Firma va avea o mai mare influenţă asupra pieţei, oferind produse de calitate, la preţuri mai
mici decât ale concurenţei, mărindu-şi veniturile şi în final profitul.
În prezent schimbările şi tendinţele din mediul economic general determină societăţile
comerciale să realizeze produse cât mai competitive şi pe placul consumatorilor, în vederea
satisfacerii cererii.
Pentru economia locală aceste schimbări reprezintă mari oportunităţi. Din cele prezentate
mai sus rezultă necesitatea şi oportunitatea realizării prezentului proiect. Considerăm că proiectul
este viabil şi are toate şansele de a fi realizat întrucat beneficiarul deţine cadre cu competenţă
necesară.
Descrierea activităţii propuse prin proiect

Prin proiectul „Asamblarea unei noi linii pentru producerea sucului proaspăt natural”.
S.C. BIO BELLA S.R.L. are ca obiectiv general mărirea capacităţii de producţie prin
achiziţionarea şi asamblarea unei noi linii de procesare a fructelor şi sucurilor din roșii pentru
obţinerea sucurilor naturale.
19
Capacitatea de producţie a actualei linii de porcesare este de 162 kg/ora. În condiţiile unui
program de 8 ore/zi, 5 zile/săptămână, se pot procesa în decursul unei luni 36,288 tone de fructe şi
legume.
Datorită liniile de producţie AMOS ce oferă o capacitate de producţie de 324 kg/oră.
capacitatea de procesare a liniei de producţie va fi de 72,57 de tone pe lună. Linia de producţie
AMOS are un randament înalt datorită utilizării presei AMOS cu sită filtrantă.
Tehnologia nouă permite renunţarea la folosirea de conservanţi. Tehnologia AMOS de
producere a sucului de fructe îndeplineşte cerinţele certificarii - bio şi astfel obţine dreptul de a intra
pe piaţa produselor organice.
Obiective specifice şi operaţionale

I. Creşterea capacităţii de producţie
Prin implementarea proiectului capacitatea totală de producţie a firmei va creşte de la 434
tone pe an, la 868 tone pe an, realizându-se un plus de 434 tone pe an. Se va opţine o creştere cu 50
% a capacităţii de procesare a legumelor.
II. Creşterea productivităţii muncii
Productivitatea actuală a muncii este de 7,2, iar plin implementarea proiectului, creşterea
capacităţii de producţie şi a numărului de angajaţi se va ajunge la o productivitate a muncii de 21,12.
III. Creşterea şi menţinerea locurilor de muncă în spaţiul rural

S.C. BIO BELLA S.R.L. prin realizarea acestei investiţii va crea 2 locuri de muncă noi pe o
perioadă nedeterminată în satul Ungheni, comuna Răucești, judeţul Neamț. Aceste noi locuri de
muncă vor conduce la creşterea veniturilor familiilor angajaţilor şi la reducerea ratei şomajului în
spaţiul rural.
IV. Considerente asupra mediului
Prin implementarea acestui proiect societatea comercială S.C. BIO BELLA S.R.L. îşi
propune să protejeze mediul înconjurător prin introducerea unor instalaţii care au un consum de apă
şi energie electric mai mic.
V. Creşterea calităţii produselor obţinute
În urma implementării proiectului şi asamblării noii linii de procesare a legumelor calitatea
produselor obţinute va creşte prin înlăturarea necesităţii folosirii conservanţilor datorită
tehnologiilor folosite.
20
Date generale despre proiectul care se va implementa în cadrul societăţii comerciale
S.C. BIO BELLA S.R.L.
Prin proiect se urmăreşte mărirea capacităţii de producţie prin achiziţionarea şi asamblarea
unei noi linii de procesare a legumelor pentru conserve.
Prin implementarea proiectului, societatea urmăreşte asigurarea unui nivel ridicat de calitate
ale produselor obţinute prin tehnologie modernă , la standardele impuse de UE, realizând un control
amănunţit, bazat pe o aparatură ultraperformantă.
Parametrii constructivi şi de performanţă ai maşinilor, utilajelor şi echipamentelor

care se vor achizitiona prin proiect
Prin prezentul proiect se va achiziţiona o linie de prelucrare și ambalare pentru fructe și

legume ce va avea următoarele componente:
 Linie automată procesare ambalare castraveți, ardei 12.000
 Uscător deshidrator fructe și legume
 Instalații pasteurizare
 Mașină universală de tăiat legume
 Linie producție suc și pastă tomate
 Instalații de fierbere, mixare și concentrare
 Mașină de spălat cu dușuri pentru materii prime
 Mașină de curățat
 Dozator pentru produse păstoase
21
Schema liniei de producţie a conservelor obţinute din legume
Activitatea de desfacere
Activitatea de desfacere a produselor obţinute în urma implementării proiectului se va
realiza pe pieţele locale, judeţene şi naţionale.
Pentru a-şi spori vînzările şi a obţine profit (scopul final, perfecţiunea oricărei întreprinderi),
orice întreprindere trebuie să studieze cererea căreia i se adresează prin intermediul produselor pe
care le fabrică.
Acest lucru se poate realiza prin intermediul studiilor de marketing, care trebuie să aibă o
strategie de marketing elaborată pe baze realiste. Strategia de marketing influenţează profitabilitatea
vînzărilor. Orice activitate de marketing presupune existenţa în cadrul întreprinderii a unui sistem
bine pus la punct, care să poată favoriza informaţii referitoare la nivelul trecut şi actual al
consumului, la factorii care influenţează decizia consumatorilor, precum şi să permită realizarea de
prognoze de cereri viitoare.
22
Derularea normală a proceselor de desfacere a producţiei realizate la nivelul socităţii
comerciale necesită organizarea, în cadrul structurii manageriale a societăţii unui compartiment de
specialitate constituit sub formă de departamente care să urmărească activitatea de desfacere a
produselor realizate.
Desfacerea produselor firmei se va face prin intermediul supermarketurilor şi hipermarketurilor,
precum şi prin magazine de profil
Principalii concurenţi ai societăţii S.C. BIO BELLA S.R.L.
Nr. Denumire Cifră de afaceri Număr de Productivitatea muncii Cota de
Ctr. (Lei) angajaţi (W) piaţă %
1 SC ABV Invest 1423900 20 2119.5 35
S.R.L
2 SC Ecowood 1287300 12 727,5 27
SRL Suceava
3 SC Agrostar 1254290 17 1495.8 26
SRL Iaşi
Din tabelul prezentat anterior se observă că societatea comercială S.C.BIO BELLA S.R.L. se
confruntă pe piaţă în relaţia de rivalitate cu trei firme mari care înregistrează cifre de afaceri mari şi
care deţin cote de piaţă ridicate în comparaţie cu S.C. BIO BELLA S.R.L. care deţine o cotă de piaţă
de 7 %. Principalul concurent al societăţii comerciale S.C. BIO BELLA S.R.L. este SC ABV Invest
SRL care deţine o cotă de piaţă de 23 % şi înregistează o cifră de afaceri de 42390 lei.
Firma va avea o mai mare influenţă asupra pieţei, oferind produse de calitate, la preţuri mai
mici decât ale concurenţei, mărindu-şi veniturile şi în final profitul.
23
C.3. Managementul proiectului
(Responsabilul legal)
1. Nume: ROȘU
Prenume: GABRIELA
Funcţia: Administrator
Studiile şi experienţa (relevante pentru proiect) : Inginer economist în agricultură
C.4. Lista de achiziţii şi sursele de achiziţii pentru: activele ce fac obiectul proiectului/
materiile prime pentru punerea în funcţiune a proiectului
24
% din
Furnizor Produs furnizat Bucăţi Valoare (lei) total
achiziţii
Linie automată de procesare 1 39000 14,88
Uscător deshidrator 2 56000 21,36
Instalații pasteurizare
2 68000 25,94
Mașină universală de tăiat 1 12000 4,57
Linie producție suc și pastă de
S.C TECO CRIS 1 4000 1,52
tomate
S.R.L
Instalații de fierbere, mixare și
2 6070 2,31
concentrare
Mașină de spălat cu dușuri 1 25000 9,53
Mașină de curățat
1 34000 12,97
Dozator pentru produse
1 18000 6,86
păstoase
Total 262.070 100
% din
Furnizor Produs furnizat Bucăţi Valoare (lei) total
achiziţii
Instalaţie pentru recepţia
1 34540 11.30
fructelor
Filtre apă 2 19330 6.32
Elevator 1 18810 6.15
S.C AMOS EXPERT AMOS presă OPUS 1 63500 20.78
S.R.L
Separator 2 27210 8.90
Tancuri de interstocare 1 18670 6.11
Staţie de tratament termic
1 99780 32.66
Staţie de umplere Bag-in-Box 1 28650 9.37
S.C Procomputer S.A Calculator 2 6070 1.98
Cablaj electric 1 2640 0.86
S.C Eon Moldova S.A Sistem de iluminat 1 5800 1.89
Total 378000 100
25
Lista de achizitii materii prime
% din
Valoare total
Nr. Furnizor
Date furnizor Produs estimata necesar de
Crt.
(Lei) materii
prime
S.C AMOS
1 Str. CIORNEI 4 Iasi Instalaţii 363490 95.24
EXPERT S.R.L
Str. Stefan cel Mare,
2 S.C Altex S.A nr.22, Complex IT 6070 1.98
Proxima Shopping Mall
S.C Eon Moldova str. Toma Caragiu nr.
3 Instalaţie electică 8440 2.78
S.A 7, Vaslui
TOTAL 378000 100
C.6. Graficul estimat al proiectului

Proiectul va fi realizabil în 12 luni de la aprobarea finanţării.
Luna I – Se vor încheia contractele cu furnizorii şi se va face plata parţială a consultanţei.
Lunile II-III- Achiziţionarea instalaţiilor
Lunile IV – Livrarea instalaţiilor
Lunile V –VII – Amenajarea halei de producţie
Lunile VIII- IX - Montarea liniei de producţie
Luna X – Activităţi de finisaj
Luna XI - Testarea instalaţiilor
Luna XII - Plata finală pentru consultanţă şi darea în folosinţă a halei de producţie
26
Grafic de eşalonare a investiţiei exprimat valoric pe luni şi activităţi.
Valorile sunt exprimate în lei şi includ TVA
GRAFIC DE IMPLEMENTARE A INVESTIŢIEI
Activitatea prevazuta I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Plata partială consultanţă 6000
Încheierea contractelor cu furnizorii 210
Achiziţionarea utilajelor 262.070
Livrarea instalaţiilor 2500
Amenajarea halei de producţie 40000
Montarea liniei de producţie 5350
Activităţi de finisaj 1900
Testarea instalaţiilor 400
Darea în folosinţă a halei de
producţie 3450
Plata finala pentru consultanţă
TOTAL 321.880
29
C.7. Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei şi a mediului de afaceri
A. Efectele economice asupra dezvoltarii regionale:

 Crearea unor noi locuri de muncă permanete în cadrul comunei Dimitrie Cantemir;
 Creşterea veniturilor populaţiei;
 Prin realizarea investiţiei vor fi atraşi şi alţi investitori în comună,
 Fluxurile economice create prin proiect vor genera impozite şi taxe care vor contribui la
dezvoltarea comunităţii rurale din satul Hurdugi.
B. Efectele sociale asupra dezvoltarii regionale:

 creşterea gradului de ocupare a populaţiei active şi reducerea şomajului prin crearea de
noi locuri de muncă;
 dezvoltarea durabilă a comunităţilor rurale, prin promovarea tehnologiilor performante
şi a pluriactivităţilor;
 fluxurile economice create prin proiect vor genera impozite şi taxe care vor contribui la
dezvoltarea comunităţii rurale din satul Hurdugi.
C. Efectele de mediu asupra dezvoltării regionale

 reducerea poluării prin utilizarea de tehnologiilor moderne;
D. Efectele tehnice asupra dezvoltarii regionale:

 creşterea gradului de tehnologizare.
Analizând datele prezentate mai sus putem formula următoarele concluzii cadru:
 va creşte gradul de ocupare a populaţiei rurale, cu efecte pozitive asupra nivelului
de trai;
 va creşte productivitatea muncii la nivel de întreprindere;
 va creşte volumul producţiei;
 vor creşte volumul vânzărilor;
 creşte calitatea produselor obţinute;
30
C.8. Finanţarea investiţiei
Din valoarea totală a investiţiei de 90000 Euro ajutorul public nerambursabil este de 30.000 Euro
Cheltuieli
Curs Euro / leu 4,20 Cheltuieli eligibile TOTAL
neeligibile
Procent finantare publică = 70% Euro Euro Euro
Ajutor public nerambursabil 30.000 0 30.000
Sursele de finantare pentru completarea

necesarului de finantare din care:
30.000 5.000 35.000
 Autofinantare
 Imprumuturi 25.000 0 25.000
TOTAL PROIECT 85.000 5.000 90.000
D. PROIECŢII FINANCIARE ŞI INDICATORI FINANCIARI
D.1. Bazele de producţie
Cu proiect
A6 Denumire utilaj Amortizare Intretinere
Costuri
(noi) % 2%
Linie automată procesare

39000 10,00% 780
ambalare
Uscător deshidrator legume 56000 10,00% 1120
Instalații pasteurizare 68000 10,00% 1360
Mașină universală tăiat legume 12000 10,00% 240
Linie producție suc și pasta
4000 10,00% 80
tomate
Instalații de fierbere, mixare și
6070 10,00% 121,4
concentrare
Mașină de spălat cu dușuri 25000 10,00% 500
Mașină de curățat 34000 10,00% 680
Dozator pentru produse
18000 10,00% 360
păstoase
262.070 26.204 5241
31
D.2. Contul de profit şi pierderi previzionat ( pe o perioadă de 3 ani )
Capacităţi de producţie rezultate ca urmare a investiţiei (în unităţi fizice)
Pentru prognoza veniturilor s-au utilizat date privind producţia totală previzionată şi
preţurile medii de vâzare.
Vânzări previzionate anul 1
Nr. Produsul UM Cantitate Preţ vânzare Venit din
crt. Lei/buc/kg vânzare
1 Legume la borcan în
20.000 2,5 50.000
oțet buc
2 Murături la borcan buc 10.000 3,0 30.000
3 Legume congelate kg 13.000 4,0 52.000
4 Conserve de legume buc 17.000 1,8 30.600
5 Bulion la borcan buc 15.000 2,8 42.000
6 Legume tăiate și
10.000 3,1 31.000
ambalate kg
7 Legume proaspete kg 15.000 2,38 35.700
Total 100.000 270.700
Din tabel se poate observa că valoarea cea mai mare a vânzărilor se obţine din
comercializarea sucuri naturale cu pulpă. Prin implemantarea acestui proiect se preconizează o
creştere a vânzărilor cu 30 % faţă de perioada anterioară realizării investiţiei .
Vânzări previzionate anul 2

22.000 2,5 55.000
oțet buc
12.000 3,1 37.200
ambalate kg
Total 111.000 300.460

23.000 2,5 57.500
oțet buc
13.000 3,1 40.300
ambalate kg
32
Total 116.000 314.440
D.3. Indicatorii financiari
Valoarea investiţiei (Vi) = valoarea totală a proiectului (exprimată în lei) – 450.000 lei
___________________________________________________________________________
Specificare AN 1 AN 2 AN 3
___________________________________________________________________________
Veniturile din exploatare* (Ve)
660.000 663.000 659.000
___________________________________________________________________________
Cheltuieli de exploatare* (Ce)
235.987,98 431.654,34 326.954,90
____________________________________________________________________________
Rezultatul din exploatare* (Re) = Se calculeaza: Re = Ve – Ce - minim 10% din Ve
424.012,02 231.345,66 332.045,1

___________________________________________________________________________
Profitul net* (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazut
impozitul pe profit.
356.171 194.330 278.918
____________________________________________________________________________
Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a
investitiei (exprimat in ani)
Se calculeaza Dr= Vi/Pn mediu
unde Pn mediu = profit net mediu pe orizontul de prognoză

Dr – este de 4,26 ani
Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = Pn/Vi x 100 (%), Pn-profit net pentru fiecare an al
perioadei previzionate.
31,88 % 35,77% 33,27%
____________________________________________________________________________
Cheltuieli financiare* (Cf) = 20.000 20.000 20.000

____________________________________________________________________________
Flux de numerar net la sfârşitul perioadei (FNN) = Total intrari-Total ieşiri, FNN>=0
(pentru fiecare an de prognoză)
97765,70 105225,29 104191,18
33
CAPITOLUL II
STRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI ÎNTOCMIREA
ASOLAMENTULUI
2.1. Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului
Tabelul 1
Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului
Specificare Ha % din total % din agricol

Suprafaţa totală 41 100,0 -
Teren agricol 39 100,0
Teren arabil 25 60,97 64,10
- din care irigat 0 0 0
Păşuni naturale 2 4,87 5,12
Fâneţe naturale 1 2,43 2,56
Livezi 5 21,19 12,83
Vii 6 14,63 15,39
Teren neproductiv 2 4,87 -
Amplasarea suprafeţelor şi condiţiile naturale
- Regiunea: NORD-EST
- Judeţul: Târgu Neamț
- Comuna: Răucești
- Sat: Ungheni
Răucești este o comună în județul Neamț, Moldova, România, formată din
satele Oglinzi, Răucești (reședința), Săvești și Ungheni.
Comuna se află în extremitatea nordică a județului, la limita cu județul Suceava, pe
malul drept al râului Moldova, acolo unde acesta primește apele afluentului Sărata, la nord de
orașul Târgu Neamț. Este străbătută de șoseaua națională DN15C, care leagă Piatra
Neamț de Fălticeni.[4]
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Răucești se ridică la
7.781 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
8.263 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (97,85%). Pentru 2,15% din
33
populație, apartenența etnică nu este cunoscută. [2] Din punct de vedere confesional, majoritatea
locuitorilor sunt ortodocși (78,78%), cu o minoritate de ortodocși de rit vechi (16,37%). Pentru
2,15% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]
2.2. Alegerea culturilor (criteriile avute în vedere; culturile alese)
VINETE
Solanum melongena L. Familia Solanaceae
Se cultivă bine după lucernă, trifoi, mazăre, fasole, dar se poate cultiva şi după
rădăcinoase, bulboase şi bostănoase. Se vor evita ca premergătoare culturile de vinete, cartofi şi
ceapa care a fost erbicidată cu Afalon sau Gesagard. 180-300 kg N, 30-75kg P, 375 kg K20,
Îngrăşarea terenului toamna se administrează 40-50 t/ha gunoi de grajd, 300kg./ha
superfosfat şi 100-150kg.sare potasică, iar primăvara 150 kg azotat de amoniu. Pregătirea
terenului se face din toamnă.
După eliberarea terenului de resturi vegetale, se aplică îngrăşăminte organice şi
chimice, apoi se efectuează arătura de bază la adâncimea de 30-32cm. Primăvara înainte de
plantare are loc prelucrarea terenului cu grapa cu colţi reglabili sau cu freza.
Erbicidarea terenului Înainte de plantare cu 5-6 zile se erbicidează terenul cu DUAL
GOLD 960 EC- pentru toate categoriile de buruieni (1,2 l/ha) şi se încorporează în sol la 6-8
cm adâncime, cu grapa cu colţi reglabili. De asemenea se poate erbicida terenul şi după
plantarea răsadurilor (AGIL 100 EC-0,8 l/ha, LEOPARD 5EC-1,5 l/ha, pentru buruieni cu
frunza îngustă). Semănatul şi plantatul Vinetele se cultivă prin producerea prealabilă a
răsadurilor.
Semănatul se realizează după 20 februarie. Sămânţa se seamănă în rânduri distanţate la
8-10 cm şi la 2-3 cm/rând. Atunci când se produce un număr redus de răsaduri, seminţele se
seamănă în lădiţe din lemn, care, în prealabil, au fost umplute cu mraniţă (amestec de pământ -
60%, nisip -10% şi gunoi de grajd fermentat -30% ). Imediat după semănat substratul se
stropeşte cu Previcur SL- 0,15%. La începutul formării primelor două frunze adevărate, după
10-15 zile de la răsărire, răsadul se poate repica în pahare de unică folosinţă, care au fost
umplute în prealabil cu mraniţă.
34
Adâncimea de repicat este de 3-3,5 cm. Pentru reuşita lucrării de repicat trebuie
respectate câteva reguli generale: nu se repică în zilele prea reci sau prea însorite, pentru a
proteja răsadurile de frig sau insolaţie puternică; răsadurile se scot din patul cald în cantităţi
mici, prin dislocare şi se ţin acoperite până la repicat. După repicare plăntuţele se udă imediat
cu stropitoarea cu sită, apoi se umbresc timp de 1-3 zile şi se aerisesc mai puţin, pentru a se
asigura prinderea.
La început, când răsadurile sunt mici şi timpul friguros, se udă rar şi cu apă puţină
deoarece stratul de pământ se usucă doar la suprafaţă. Apa trebuie să fie la temperatura
ambientului pentru a nu răci substratul, cu urmări negative asupra răsadurilor. Pe măsură ce
timpul se încălzeşte, udările se fac mai des şi cu cantităţi mai mari de apă. Se urmăreşte ca apa
să pătrundă mai adânc şi să umezească stratul de pământ pe toată grosimea.
Distribuirea apei se face cu stropitori sau furtun cu sită Cu câteva zile înainte de
plantare răsadurile se călesc printr-o aerisire mai puternică ziua şi noaptea, iar cu câteva ore
înainte de scoaterea răsadurilor se udă abundent. Vârsta răsadurilor este de 60 de zile. Plantarea
are loc numai atunci când temperatura solului, pe adâncimea de 10-15cm este de minimum 140
C. Răsadurile se plantează pe strat înălţat, plantându-se câte două rânduri la 80 cm, iar între
plante/rând 45 cm.
Lucrări de îngrijire La 4-5 zile de la plantare se face completarea golurilor.
Se aplică 3-4 praşile între rânduri şi 2 praşile /rând. Irigarea culturii se face prin 8-10
udări la interval de 7-10 zile, cu norme de udare de 300-350 m3 /ha pentru primele 3-4 udări,
după care norma de udare creşte la 400-500 m3 /ha. Se aplică 2-3 fertilizări faziale, în principal
cu îngrăşăminte foliare tip F. Prima fertilizare se face la 15-20 zile de la plantare cu F411 –
0,5%, iar a doua la 10-15 zile după prima, cu F231 -0,5% în cantitate de 1000 l soluţie/ha. Se
acordă atenţie combaterii bolilor şi dăunătorilor. Dintre boli, pagube însemnate produc: pătarea
brună, pătarea brună a frunzelor şi fructelor, putregaiul cenuşiu, putregaiul fructelor, verticiloza
şi fuzarioza, iar dintre dăunători: păduchele verde al solanaceelor, gândacul din Colorado,
omida fructelor, coropişniţa.
Produsele folosite pentru combaterea chimică sunt: - TOPSIN 500 SC (0,07-0,14%) –
pentru vestejirea plantelor, fuzarioză; - TOPSIN AL 50 PU (0,05-0,1%) – pentru vestejirea
plantelor; - DECIS 2,5 EC (0,04%) – fluturele alb al verzei; - ACTARA 25 WG -0,06 kg/ha –
pentru gândacul din Colorado. Combaterea ecologică cuprinde respectarea unor măsuri
culturale şi tratamente, cum ar fi:
 producerea răsadului se va face în pământ dezinfectat termic
35
 sămânţa înainte de semănat se va dezinfecta cu soluţie de piatră vânătă de
concentraţie 5% timp de 15 minute;
 revenirea pe aceeaşi solă a culturii se va realiza după o perioadă de 5- 6 ani pentru
evitarea infecţiei cu verticiloză;
 tratarea plantelor la apariţia simptomelor de mană, antracnoză şi putregai cenuşiu cu
zeamă bordeleză 0,2-0,5 %;
 limitarea atacului gândacului de colorado prin recoltarea manuală şi distrugerea
adulţilor;
 limitarea atacului de acarieni, afide şi larve de colorado prin stropiri cu rotenonă.
Copilitul se practică mai rar, de obicei în regiunile mai răcoroase şi umede, înlăturându-
se lăstarii fără rod.
Cârnitul la culturile timpurii se face în cursul perioadei de vegetaţie cu scopul de a
limita numărul de fructe (ruperea vârfului de creştere a plantei), iar la restul culturilor se aplică
toamna cu 15-20 de zile înaintea primei brume.
Copilitul şi cârnitul se fac cu foarfecele sau cu briceagul. Recoltarea fructelor se face la
maturitatea de consum, când au culoare specifică soiului şi sunt elastice la apăsare, la interval
de 5-6 zile. Tehnologia producerii seminţelor de vinete este asemănătoare cu cea pentru
obţinerea de fructe destinate consumului, respectându-se totuşi anumite particularităţi.
Distanţele de izolare sunt prezentate în fişier „distanţe minime de izolare la culturile semincere
de legume”).
Lucrări de îngrijire specifice - purificarea culturii se face de 2-3 ori până când fructele
au ajuns la maturitatea de consum prin îndepărtarea plantelor netipice, a celor slab dezvoltate
precum şi a celor bolnave. - limitarea numărului de fructe pe fiecare plantă la 2-3, păstrându-se
numai primele fructele formate, mari şi sănătoase.
După formarea unui număr suficient de fructe are loc ciupirea vârfurilor de creştere şi
îndepărtarea florilor întârziate.
Recoltarea fructelor pentru sămânţă începe atunci când cele de la baza plantei au ajuns
la coacerea deplină. Se fac 3-4 recoltări pe măsură ce fructele au ajuns la maturitatea deplină.
Înainte de extragerea seminţelor se face o sortare a fructelor, reţinându-le numai pe cele mari şi
sănătoase. Seminţele extrase se spală cu apă, apoi se usucă, de obicei pe o hârtie de sugativă.
36
GRÂUL DE TOAMNĂ
Triticum aestivum (L), Familia Gramineae
Întrucât în campania de toamnă, cultura grâului ocupă un loc important, reuşita unei
culturi bune depinde de respectarea tehnologiei specifice de cultură. Rotaţia culturilor Cele mai
recomandate culturi premergătoare sunt: borceagurile, trifoiul, lucerna, cartoful, porumbul. La
grâu nu se recomandă monocultura.
Fertilizarea
Odată cu pregătirea terenului, se aplică 20 – 30 tone gunoi de grajd/ha, o dată la 3 – 4
ani şi îngrăşăminte pe bază de fosfor şi potasiu, în cantitate de 40 – 60 kg substanţă activă/ha.
În lipsa gunoiului de grajd, cantitatea de fosfor şi potasiu creşte la 80 – 100 kg s.a. la hectar.
Lucrările solului
Se efectuează în aşa fel încât între executarea arăturii şi semănat să treacă un interval de
15 – 20 zile, necesar pentru a se realiza „aşezarea solului”. Arătura se efectuează, funcţie de
sol, la 18 – 20 cm adâncime, cu precizarea că pe solurile cu o vegetaţie prea înaltă se
procedează mai întâi la o mărunţire a acesteia cu grapa cu discuri. Dacă solul este prea uscat şi
rezultă bulgări prea mari, se renunţă la arat şi se pregăteşte terenul utilizând grapa cu discuri
grea, GDG-4,2M, în agregat cu grapa stelată.
Pregătirea patului germinativ se face cu 1 – 2 zile înainte de semănat şi constă în
afânarea şi mărunţirea bulgărilor pe o adâncime de 6 – 8 cm cu ajutorul grapei cu discuri.
Sămânţa trebuie să aibă o valoare biologică şi culturală ridicată, cu îndeplinirea următoarelor
condiţii: puritate peste 98%, capacitate germinativă peste 90%, sănătoasă, umiditate sub 14%.
Înainte de semănat sămânţa se tratează în mod obligatoriu cu fungicide (CELEST STAR
-1l/tonă)) pentru protejarea împotriva principalelor boli. Semănatul se realizează în epoca
optimă, data semănatului fiind diferită în funcţie de zona ecologică. Cantitatea de sămânţă
necesară pentru un hectar de cultură este cuprinsă între 200 şi 240 kg/ha, funcţie de condiţiile
pedo-climatice, fertilitatea terenului şi epoca semănatului.
Adâncimea de semănat este de 3 – 4 cm pe solurile luto-argiloase sau lutoase şi 5–6 cm
pe solurile nisipoase. Este bine de ştiut că cercetările efectuate au consemnat că pentru fiecare
zi de întârziere a semănatului în luna octombrie se pierd 60 kg/ha, iar pentru luna noiembrie
100 kg/ha. Semănat în perioada optimă, grâul are posibilitatea să înfrăţească şi să se călească,
37
fortificându-se pentru perioada de iarnă, în aceste condiţii putând rezista până la -200 C.
Lucrările de întreţinere În situaţia în care, în perioada semănatului, se manifestă fenomenul de
secetă, se recomandă tăvălugirea semănăturilor pentru a realiza un contact mai bun al
seminţelor cu solul şi a asigura o răsărire uniformă şi rapidă Combaterea buruienilor se
efectuează prin respectatrea tuturor lucrărilor agrotehnice şi fitotehnice sau prin aplicarea de
erbicide, în funcţie de gradul de îmburuienare şi structura speciilor de buruieni:
● pentru combaterea buruienilor din familia Cruciferae (muştar sălbatic, ridiche
sălbatică, susai, pălămidă, etc.) se pot aplica următoarele erbicide: SDMA (2 l/ha) sau Dicotex
(2 l/ha). Epoca de aplicare: primăvara, când buruienele sunt în faza de rozetă şi plantele de grâu
în faza de înfrăţire, iar temperatura aerului să fie de peste 150 C;
● în combaterea buruienilor mai rezistente la erbicidele pe bază de 2,4-D (volbură,
mohor, muşeţel sălbatic, iarba bărboasă, rocoină,) se pot folosi: Lontrel 418C (4-5 l/ha),
Logran D (1,5 kg/ha), Granstar (20-25 g/ha), Glean (20-30 g/ha), Oltisan (1 l/ha), Icedin forte
(2 l/ha). Datorită remanenţei de lungă durată, în cazul tratamentului cu erbicidul Glean, după
grâu nu se vor semăna specii sensibile la acest erbicid (floarea soarelui, sfecla de zahăr, sfecla
furajeră). Epoca de aplicare: când temperatura aerului este de peste 120 C, plantele de grâu se
găsesc în faza de înfrăţire-începutul formării primului internod, iar buruienele în faza de rozetă;
● speciile de buruieni monocotiledonate, iarba vântului şi odosul (Avena fatua), se pot
combate cu erbicidele: Puma super (1 l/ha), Assert (2-3 l/ha), Avenge (4-5 l/ha), Dicuran (2-3
kg/ha). Epoca de aplicare: primăvara, când plantele de grâu sunt în faza de înfrăţire-până la
primul internod, iar buruienele până la începutul înfrăţirii.
● în timpul vegetaţiei, pentru combaterea unui complex de boli (fuzarioză, făinarea,
septorioza, etc), se pot aplica: Miraje (1 l/ha), Tilt 250 EC (0,5 l/ha), Bayleton 250 EC (0,5
kg/ha). Combaterea dăunătorilor se efectuează în funcţie de specia dăunătoare:
● combaterea ploşniţelor cerealelor se face cu: Sinoratox (3l/ha) sau Dimevur (3 l/ha);
● combaterea gândacului ghebos se face cu Lindatox 3 sau PEB + Lindan (25 kg/ha);
● distrugerea gândacului bălos al ovăzului, care atacă şi grâul, se poate efectua cu :
Sinoratox (3 l/ha), Carbetox (3 l/ha), Onefon 80 (1,2 kg/ha). În funcţie de nivelul
precipitaţiilor, irigarea constituie o măsură eficientă şi se aplică astfel: o udare pentru răsărire şi
1-2 udări în timpul vegetaţiei, cu o normă de udare de 500-600 m3 /ha apă.
Recoltarea
Recoltarea se efectuează mecanizat în totalitate, cu combinele de recoltat cerealele
păioase, în faza de coacere deplină, când umiditatea boabelor este cât mai aproape de 14%.
38
Durata optimă a recoltării grâului este de 5-7 zile în zonele mai secetoase (la câmpie) şi 7-9
zile în zonele mai umede (colinare). În funcţie de soiul folosit, paiele reprezintă 55- 65% din
recolta totală a părţii aeriene.
Producerea de sămânţă la populaţiile locale de grâu tehnologia de cultivare folosită în
producerea seminţei are în vedere respectarea următoarelor aspecte specifice:
 Izolarea culturii folosită pentru sămânţă la cel puţin 4 m faţă de alte soiuri de
grâu sau alte specii de cereale păioase;
 Asigurarea celor mai bune premergătoare şi evitarea cu stricteţe a revenirii în

rotaţie a culturilor de grâu după grâu sau alte cereale păioase la intervale mai
mici de doi ani;
 Executarea a cel puţin 2 purificări biologice, din care prima imediat după
înspicare iar ultima la intrarea în faza de coacere în pârgă;
 Curăţirea perfectă a combinelor şi a sacilor utilizaţi la recoltare;
Uscarea, condiţionarea şi păstrarea seminţei până în momentul semănatului în magazii

răcoroase şi uscate
SOIA
Glycine max subfamilia Faboideae
Utilizările boabelor de soia sunt multiple, boabele ei având o ridicată valoare nutritivă
datorită conţinutului ridicat în proteină 34 – 39%, grăsimi 19 – 20%, vitamine (A,D,E). Din
boabe măcinate se prepară : lapte, fulgi, brânză, ciocolată, sosuri, biscuiţi, cafea, bomboane,
macaroane, prăjituri, etc. Se amestecă în proporţie de 4 – 5% în făina de grâu pentru prepararea
pânii sau ca adaos la pastele făinoase pentru îmbogăţirea în lizină. Laptele de soia fiind
apropiat celui de vacă se produce şi se foloseşte în China de peste 2000 de ani.
Din boabele de soia se obţine faină şi gris cu cca. 40% proteină, concentrate cu 70%
proteină, având diferite utilizări în alimentaţie. Astfel făina de soia sau concentratele proteice
se folosesc în amestec până la 30% cu carne tocată, în obţinerea unor supe concentrate şi alte
preparate culinare. Soia are utilizări în industria vopselelor, lacurilor, glicerinei, săpunurilor,
lecitinei, cauciucului, cernelei de tipar, etc. În hrana animalelor boabele de soia se folosesc
39
dupa degresare în compoziţia nutreţurilor combinate. Valoarea şrotului creşte mult dacă se
elimină un procent cât mai mare de coji, înainte sau după extracţia uleiului.
Planta întreagă se foloseşte ca furaj singură sau în amestec sub formă verde, uscată sau
siloz. Paiele şi tecile tocate şi opărite pot fi folosite în furajare. Paiele de soia pierzând frunzele
la maturitate pierd mult din calitate.
Cerinţe faţă de factorii de vegetaţie

Temperatura minimă de germinaţie este 7-8°C (după unii cercetători de 6-7°C). Pentru
răsărire, soia necesită o sumă a temperaturilor pozitive de 110-130oC.
După răsărire, plăntuţele de soia suportă temperaturi de -2°C...-3°C, pentru perioade
scurte.În schimb, temperaturile de -3°C în faza de 3 frunze trifoliate determină pagube
însemnate.
Temperaturile optime sunt în intervalul 21-23°C pentru formarea organelor de
reproducere,22-25°C pentru înflorirea, 21-23°C pentru formarea fructelor şi seminţelor şi 19-
20°C pentru maturare.
Soia este o plantă cu cerinţe relativ ridicate faţă de umiditate. Consumul
specific(coeficientul de transpiraţie) este cuprins între 500 şi 700.
Pentru a germina, seminţele de soia obsorb 120-150% apă din greutatea lor uscată.
Perioada critică pentru apă se înregistrează în fazele de formare a organelor de
reproducere, înflorire, dar mai ales în perioada de formare şi umplere a seminţelor, faze care
calendaristic se încadrează de obicei între 10-15 iunie şi 15-20 august. Insuficienţa apei în
această perioadă duce la căderea florilor şi păstăilor, formarea de seminţe mici, ceea ce în final
duce la obţinerea unei producţii mici, redusă până la jumătate. Excesul de umiditate este
dăunător în toate fazele de vegetaţie După cerinţele faţă de fotoperioadă (lungimea zilei), soia
este o plantă de zi scurtă. La o iluminare intensă, planta de soia ramifică mai mult şi se
formează mai multe păstăi pe plantă.
Soia are cerinţe relativ mari faţă de sol. Necesită soluri cu textură mijlocie, cu reacţie
neutră (pH în jur de 6,5), bine drenate, bogate în humus, fosfor, potasiu şi calciu. Sunt indicate
solurile din seria cernoziomurilor, solurilor brun-roşcate şi aluviale.
Nu sunt favorabile pentru soia solurile argiloase, cu apă stagnantă, acide sau sărăturate, precum
şi cele nisipoase.
40
Tehnologia de cultivare a soiei
Rotaţia
Soia este o plantă de cultură puţin pretenţioasă faţă de planta premergătoare. Totuşi,
aceasta preferă ca plante premergătoare cerealele păioase, porumbul, sfecla de zahăr, cartoful.
Nu sunt indicate ca plante premergătoare leguminoasele anuale sau perene, efectul
benefic al acestora fiind valorificat mai bine de alte plante de cultură. De asemenea, nu sunt
indicate ca plante premergătoare floarea-soarelui şi rapita, acestea având boli comune cu soia
(Sclerotinia sclerotiorum – putregaiul alb).
Spre deosebire de alte leguminoase pentru boabe, soia suportă monocultura timp de 2-3
ani.
Totuşi, se recomandă evitarea monoculturii ca urmare a faptului că se înmulţesc bolile
şi dăunătorii specifici şi creşte gradul de îmburuienare.
Ca urmare a efectului pozitiv asupra fertilităţii solului, prin lăsarea unei cantităţi mari
de azot în sol (80-120 kg azot/ha), soia este plantă bună premergătoare pentru toate plantele de
cultură,cu excepţia florii-soarelui, rapiţei şi a altor plante leguminoase.
Rotaţia soia-porumb este favorabilă atât soiei cât şi porumbului, fiind practicată în
exploataţiile agricole mari cultivatore de soia şi porumb.
Soiurile timpurii de soia sunt bune premergătoare pentru cerealele păioase de toamnă.
Lucrările solului
Lucrările solui după plante premergătoare cu recoltare timpurie. Atunci când planta
premergătoare se recoltează timpuriu, imediat după recoltarea acesteia se recomandă efectuarea
lucrării de dezmiriştit.
Imediat ce se poate sau imediat ce umiditatea solului permite trebuie efectuată arătura,
cu plugul în agregat cu grapa stelată sau grapa inelară.
Până în toamnă, terenul trebuie menţinut curat de buruieni şi afânat, prin lucrări de
întreţinere a arăturii efectuate cu grapa cu discuri şi lamă nivelatoare în agregat cu grapa cu
colţi reglabili, grapa rotativă, sau numai cu grapa cu colţi reglabili, în funcţie de starea arăturii
(grad de nivelare şi de măruţire a bolovanilor) şi de gradul de îmburuienare a solului. Se
recomandă ca lucrările de întreţinere a arăturii să fie efectuate perpendicular sau oblic pe
direcţia arăturii, pentru o bună nivelare a terenului.
Lucrările solui după plante premergătoare cu recoltare târzie. Atunci când planta
41
premergătoare se recoltează târziu (toamna), imediat după recoltarea acesteia se recomandă
efectuarea lucrării de dezmiriştit. Arătura se efectuează cât mai repede cu putinţă, cu plugul în
agregat cu grapa stelată sau grapa inelară.
Soia face parte din grupa plantelor cu cerinţe mijlocii faţă de adâncimea de afânare a
solului.
Ca atare, arătura de vară sau de toamnă se efectuează la adâncimea de 20 - 25 cm.
Nivelarea terenului este foarte importantă pentru soia, pentru a se asigura un semănat şi
deci un răsărit uniform, precum şi un recoltat fără pierderi. Terenurile denivelate se lucrează
după dezmiriştit cu nivelatorul (1-2 lucrări), după care se efectuează arătura. În cazul lucrărilor
de întreţinere a arăturii efectuate cu grapa cu discuri, aceasta este obligatoriu să fie prevăzută
cu lamă nivelatoare.
Lucrările solui în primăvară. Dacă arătura a fost efectuată în condiţii bune, iar terenul se
prezintă în primăvară nivelat, neîmburuienat şi fară resturi vegetale la suprafaţă, solul rămâne
nelucrat până în preziua sau ziua semănatului, când se va pregăti patul germinativ prin 1-2
lucrări cu combinatorul.
Atunci când la desprimăvărare terenul este denivelat şi îmburuienat, imediat după
zvântare se execută o lucrare cu grapa cu discuri şi lamă nivelatoare în agregat cu grapa cu
colţi, sau grapa rotativă, după care se face pregătirea patului germinativ în preziua sau ziua
semănatului, cu combinatorul perpendicular pe direcţia de semănat.
Patul germinativ trebuie să fie mărunţit, nivelat, afânat pe adâncimea de 3-5 cm, iar
dedesubt să fie „aşezat", pentru a se favoriza ascensiunea apei către bobul de soia.
Fertilizarea
Pentru producții de peste 4,5 tone/ha, trebuie să se asigure în jur de 80-90 kg/ha s.a. N;
50-55 kg/ha s.a. P; 35-45 kg/ha K; 55-60 kg/ha s.a. S. Fertilizarea de bază (după arătură și
înainte de discuit/combinator) trebuie să asigure 20% din cantitatea totală de N, 20% din
cantitatea de S și 100% din cantitatea de P și K. Se pot folosi îngrășăminte complexe ca
20:20:20, etc. iar pentru sursa de sulf îngrășăminte chimice ca Sulfatul de Amoniu. Primăvara,
la pregătirea patului germinativ se aplică cea mai mare parte din Azot, circa 60% (Azotat de
amoniu/Uree/Sulfat de amoniu), iar restul de 20% N se va aplica odată cu semănatul.
42
Sămânţa şi semănatul
Sămânța de soia trebuie să fie certificată (C1), să aibă puritatea peste 97%, iar
geminația minimum 80%. Pentru prevenirea bolilor care se transmit prin samânța și a unor
dăunători care atacă plantele la germinație – răsărire se tratează cu produse specifice. Este
recomandat ca samânța să fie tratată cu biopreparate fertilizante (nitragin). Este nevoie de 3-4
flacoane pentru cantitatea de samânță folosită la hectar. Folosirea acestor biopreparate la soia
este absolut necesară, deoarece fără ele, pe solurile din țara noastră, sau nu se formează
nodozitați sau se formează un numar redus.
Epoca de semănat recomandată pentru soia în sudul țării este între 20-25 aprilie, iar
pentru celelalte zone până la 30 aprilie. La stabilirea datei semănantului trebuie luate ca
elemente de baza temperatura în sol de 7-8 grade C și cu vreme în curs de încălzire.
Dacă se depășește epoca optimă de semănat, semințele de soia beneficiază de umiditate
redusă în stratul de germinație, ceea ce conduce la un răsărit neuniform și la reducerea efectului
tratării semințelor cu biopreparatul Nitragin. De asemenea, la semănatul târziu are loc o
parcurgere mai rapidă a fazelor de vegetație, inclusiv reducerea perioadei de înflorire-formarea
boabelor, cu consecințe negative asupra producției.
Densitatea de semănat recomandată pentru cultura de soia este de 55-65 boabe
germinabile/m2. Se recomandă semanatul soiei în rânduri echidistante la 45-50 cm sau în benzi
de 3 rânduri la 45 cm, cu 60-70 cm între benzi. Semănatul soiei în rânduri echidistante la 60-70
cm se practică în cazul când nu se folosesc erbicidele, iar intreținerea culturii se face prin
lucrări mecanice.
Adâncimea de semănat pentru soia se recomandă a fi de 3-4 cm pe soluri ușoare și 2-3
cm pe soluri grele. Cantitatea de sămânță la hectar se calculează în funcție de soi, fiind
cuprinsă între 70-100 kg/hectar.
Lucrări de întreţinere
La soia, lucrările până la răsărire constau în combaterea buruienilor și afânarea solului
prin lucrări mecanizate și manuale. Erbicidarea se execută cu produse specifice și doze
recomandate preemergent (de ex. Eradicane, Sencor, Stomp) sau postemergent (de ex.
Basagran, Flex).
Mana soiei se combate prin 2-3 tratamente cu produse cuprice, având efect și împotriva
bacteriozelor.
43
Combaterea dăunătorilor (larva muștei cenușii) se face preventiv cu 30-40 kg/ha
Lindatox 3, încorporat la pregatirea patului germinativ.
Acarianul Tetranichus urticae (păianjenul roșu), care provoacă defolierea plantelor se
combate cu Envidore 240 SC (24 g/l)
Recoltarea
Recoltarea soiei este recomandat să înceapă când umiditatea boabelor este sub 15%, iar
peste 70% din păstăi sunt uscate. Întârzierea recoltării poate determina pierderea prin scuturare
a semințelor din primele păstăi de la bază. Recoltarea mai timpurie atrage după sine obținerea
unui număr mare de semințe verzi.
Se pot obţine producţii de peste 4000kg/ha.
44
TABELE CU PREȚURI LA SEMINȚELE: VINETE, GRÂU TOAMNĂ, SOIA
VINETE:
PRODUS DESCRIERE PRODUS INDICAȚII PREȚ

Semințe BIO vinete Puteți păstra vinetele SPECIE vinete -
Black Beauty proaspăt recoltate circa o pătlăgele
5,95 Lei
săptămână, doar la Semanare in spatii
temperaturi de 8-10°C și protejate III
umiditate ridicată
Transplantare V
Recoltare VII-IX
Semințe vinete Corvus - Soi semitimpuriu cu SPECIE vinete -
3.000 sem perioada de vegetație de
9,23 Lei
pătlăgele
130-135 zile. Plantele Semanare in spatii
sunt viguroase, dense cu protejate III
fructele semilungi, ovale Transplantare V
cu greutate medie de 250-
350 g. Recomandat Recoltare VII-IX
pentru cultura în câmp
deschis sau spaţii
protejate.
Semințe vinete Soi de vinete SPECIE vinete -
Alexandra - 25.000 sem semitimpuriu pentru pătlăgele
68,90 Lei
cultura în câmp deschis. Semanare in spatii
Prezintă fructe piriform- protejate III
alungite de culoare violet Transplantare V
închis spre negru lucios,
cu greutatea cuprinsă Recoltare VII-IX
între 300-400 g. Este
destinat consumului în
stare proaspătă,
conservării și
industrializării.
Semințe vinete Balder Hibrid nou de vinete fără SPECIE vinete -
F1 - 100 sem țepi, timpuriu, cu pătlăgele
34,64 Lei
productivitate ridicată, Semanare in spatii
recomandat pentru protejate II-III
cultura în spații protejate Transplantare 50 zile
și câmp deschis. Fructele
au forma ovală,atractivă, Recoltare VI-IX
cu lungimea de 15-20 cm,
iar greutatea fructelor
este de peste 300 g.
45
Alegerea soiurilor şi hibrizilor
VÂNĂTA:
Soiul de pătlăgele vinete Luiza, cel mai răspândit în România, semitimpuriu, cu fructe
colorate violet foarte închis (negru), cu luciu persistent, ovoid-alungite, de 250-300 de grame;
capacitatea de producție este de 45-50 t/ha;
GRÂU DE TOAMNĂ:
Soiul COLUMNA
Caractere morfologice:
 Inaltimea plantei: 80 -105 cm;
 Inaltimea insertiei primei pastai: 14 cm;
 Culoarea bobului: galbena cu hilul cafeniu;
 MMB: 150 -190 g.
Insusiri fiziologice:
 Grupa de precocitate: semitimpuriu (0);
 Perioada de vegetatie: 115 -120 zile;
 Prezinta rezistenta la: foarte buna la cadere, scuturare; seceta;
 Rezistenta la boli: mediu la mozaicul soiei; buna arsura bacteriana si la mana.
Insusiri de calitate:
 Continutul in proteina: 38,5-42 %;
 Continutul in grasimi: 19,5 - 23 %.
Productia:
 Productia la irigat: 5000 kg /ha;
 Productia la neirigat: 3850 kg /ha;
 Densitatea recomandata: 400 -500 mii plante/ha.
2.3. Intocmirea asolamentului

Tabel 1
Specificare Ha
46
Suprafaţa totală a terenului arabil 369
Suprafaţa medie a solei 369/3
Întocmirea asolamentului agricol se va face în mai multe etape:
1. Stabilirea culturilor şi a suprafeţelor în ha şi % ocupată de fiecare cultură.
Structura culturilor
Tabel 2
Nr. Cultura Suprafaţa

Crt. ha %
1 Vinete 5 33.06
2 Grâu de toamnă 10 33.06
4 Soia 10 33.87
TOTAL 25 100
2. Stabilirea grupelor de cultură, a numărului de sole şi a suprafeţei solelor.
Gruparea plantelor de cultură

Tabel 3
Nr. Grupa de cultură Suprafaţa Nr. de sole

Crt. Ha %
1 Leguminoase 5 33.06 1
2 Cereale de toamnă 10 33.06 1
3 Prăşitoare 10 33.87 1
TOTAL 25 100 3
3. Stabilirea tipului şi a schemei de asolament
Sola Culturi
1 Vinete
2 Grâu de toamnă
3 Soia
47
Tabel 5- Schema de asolament
Culturi
1 Leguminoase
2 Cereale de toamnă
3 Prăşitoare
4. Întocmirea planului de rotaţie în timp şi spaţiu pentru un ciclu complet de rotaţie
Tabelul 6- Tabelul sinoptic al succesiunii culturilor
ANUL
2012 2013 2014
SOLA
Grâu de
I Vânăta Soia
toamnă
II Grâu de toamnă Soia Vânăta
Grâu de
III Soia Vânăta
toamnă
48
CAPITOLUL III
ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCȚIE AGRICOLĂ
3.1. Proiectarea producțiilor medii prin metoda bonitării
terenurilor agricole
Tabelul 3
Date inițiale
Nota de
Corecția pt. Producția
Tipul de Suprafața bonitare pentru Coeficient de
Cultura distanță şi felul medie realizată
sol - ha (Si) condițiile potențare (c)
drumului (k) Kg/ha
ecologice (Pi)
Cernoziom
Vânata levigat
5 75 0.10 1,12 32000
Grâu de Cernoziom
tipic
10 80 0.14 1,13 4500
toamnă
Cernoziom
Soia levigat
10 85 0.13 1,14 4000
TOTAL 25 - - - -
1) Notele totale de bonitare pentru condițiile ecologice (Ni):
Ni = Si x Pi
Ni vânătă = Si vânătă x Pi vânătă= 5*75 = 375

Ni grâu = Si grâu x Pi grâu = 10*80 = 800
Ni soia = Si soia x Pi soia = 10*85 = 850
2)Producția ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare:
Pkg/punct vânătă = Prod. vânătă / Ni vânătă = 5*32000/375= 426,6 kg/punct

Pkg/punct grâu = Prod. grâu / Ni grâu = 10*4500/800= 56,2 kg/punct
Pkg/punct soia = Prod. soia / Ni soia = 10*4000/850= 47,05 kg/punct
3) Corecția totală în funcție de distanță şi drumuri:

Ct = S x k (Suprafață X coeficient corecție)
Ct vânăta = Si * kvânăta = 5*0,10=0,5

Ct grâu = Si grâu * k grâu = 10*0,14= 1,4
Ct soia = Si soia * k soia = 10*0,13=1,3
49
4) Nota de bonitare recalculată (Nbr)
Nbr = Ni–Corecția
Nbr vânătă = Ni vânătă - Ct vânătă = 375-0,5 = 374,5

Nbr grâu = Ni grâu - Ct grâu = 800-1,4 = 798,6
Nbr soia = Ni soia- Ct soia = 850- 1,3= 848,7
5)Notele totale de bonitare potențate (Ntp):

Nota de bonitare Coeficient de
Ntp = X
recalculată (Nbr) potențare (c)
Ntp vânăta = Nbr vânăta* c vânăta = 374,5*1,12 = 419,44

Ntp grâu = Nbr grâu * c grâu = 798,6*1,13 = 902,41
Ntp soia = Nbr soia * c soia = 848,7*1,14 = 967,51
6) Producția totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt):
Producția ce
Nota totală de revine pe un
Pt = bonitare potențată x punct de
(Ntp) bonitare
P(kg/punct)
Pt vanata = Ntp vanata * Pkg/t vanata = 419,44 *426,6 = 178933,1

Pt grâu = Ntp grâu * Pkg/t grâu = 902,41 *56,2 = 50715,4
Pt soia = Ntp soia * Pkg/t soia = 967,51*47,05 = 45521,3
7) Producția medie la hectar (Pt/ St):
Cultura Producția totală Suprafața totală Producţia medie

(Pt) (St) prognozată (kg/ha)
Vanata 178933,1 5 35,786,6
Grâu 50715,4 10 5071,5
Soia 45521,3 10 4552,1
50
3.2 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE ÎNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI
Calculul dozelor de îngrăşăminte s-a efectuat ţinându-se cont atât de producţiile medii
cât şi de existentul de substanţă activă din sol prin aportul de paie sau tulpini. S-au luat în
considerare calculelel făcute la aplicaţia în NPK Excel.
În tabelele 4, 5, 6 este prezentat calculul dozelor de îngrăşăminte chimice la ha separat
pentru cele 3 culturi în parte.
51
Tabelul 4
Calculul dozelor de îngrăşăminte chimice la cultura GRÂU DE TOAMNĂ
CALCULUL DOZELOR DE INGRASAMINTE
VÂNĂTA Conținut × Producție = total × Factorul- = Necesar – Substanță nutritivă-

kg/t t/ha kg/ha necesar kg/ha Intrări din paie
Revocare Valo-
×
kg/ha rificare
Boabe 200.00 × 35.7 = 7140.0 × 1.1 = 7854.0
+ Paie* 30.00 × 28.6 = 856.8 × 1.1 = 942.5
= Nec. ingr. la livrarea paielor = 8796.5
N
– Intrari din paie – 342.7 = 856.8 × 40%

= Soldul nec. de ingrasaminte la incorporarea paielor = 8453.8
Boabe 50.00 × 35.7 = 1785.0 × 1.0 = 1785.0

+ Paie* 20.00 × 28.6 = 571.2 × 1.0 = 571.2
P2O5
– Intrari din paie – 571.2 = 571.2 × 100%

Boabe 250.00 × 35.7 = 8925.0 × 1.0 = 8925.0

+ Paie* 50.00 × 28.6 = 1428.0 × 1.0 = 1428.0
K 2O
– Intrari din paie – 1428.0 = 1428.0 × 100%

52
53
CALCULUL DOZELOR DE INGRASAMINTE
GRÂU Conținut Producție Total Factorul- Necesar Substanță nutritivă-

× = × = –
kg/t t/ha kg/ha necesar kg/ha Intrări din paie
Revocare Valo-
×
kg/ha rificare
Boabe 24.00 × 5.0 = 120.0 × 1.1 = 132.0
+ Paie* 3.00 × 5.5 = 16.5 × 1.1 = 18.2
= Nec. ingr. la livrarea VREJILOR = 150.2
N
– Intrari din VREJI – 6.6 = 16.5 × 40%

= Soldul nec. de ingrasaminte la incorporarea VREJILOR = 143.6
Boabe 15.00 × 5.0 = 75.0 × 1.0 = 75.0

+ Paie* 3.00 × 5.5 = 16.5 × 1.0 = 16.5
P2O5

Boabe 33.00 × 5.0 = 165.0 × 1.0 = 165.0

+ Paie* 3.00 × 5.5 = 16.5 × 1.0 = 16.5
K 2O

* VREJI-Produc-
tie = 1.1 × Productia de boabe
nec.=necesar
54
55
SOIA Continut Productie total Factorul- Necesar Substanta nutritiva-
× = × = –
kg/t t/ha kg/ha necesar kg/ha Intrari din tulpini
Revocare Valo-
×
kg/ha rificare
tuberculi 50.00 × 4.5 = 225.0 × 1.1 = 247.5
+ tulpini* 5.00 × 1.4 = 6.8 × 1.1 = 7.4
= Nec. ingr. la livrarea tuberculior = 254.9
N
– Intrari din tulpini – 2.7 = 6.8 × 40%

= Soldul nec. de ingrasaminte la incorporarea tulpinilor = 252.2
tuberculi 60.00 × 4.5 = 270.0 × 1.0 = 270.0

+ tulpini* 10.00 × 1.4 = 13.5 × 1.0 = 13.5
P2O5

tuberculi 10.00 × 4.5 = 45.0 × 1.0 = 45.0

+ tulpini* 2.00 × 1.4 = 2.7 × 1.0 = 2.7
K 2O

* TULPINI-Produc-
tie = 0.3 × Productia de TUBERCULI
nec.=necesar
56
3.3 PLANUL DE CULTURĂ
Planul de cultură cuprinde structura culturilor, dimensiunile fiecăreia, producţiile medii şi totale. (tabelul 5)
Tabelul 5
Întocmirea planului de cultură
Cultura Suprafaţa Producţii Producţia Preţ livrare

(ha) medii (kg/ha) totală (t) (lei/kg)
Vanata 5 35,786,6 178933,1 5
Grâu toamnă 10 5071,5 50715,4 0,60
Soia 10 4552,1 45521,3 1,90
3.4 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI
În vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie, în etapa pregătitoare, se întocmesc fişele tehnologice pe culturi.
Informaţiile cuprinse în fişele tehnologice servesc în acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor, stabilirea destinaţiei producţiei, determinarea
volumului lucrărilor mecanice şi manuale, necesarul de forţă de muncă, cantităţile de materiale şi mijloacele financiare necesare pentru
aprovizionare.
DATELE NECESARE:
1. Culturile incluse în planul de producţie al firmei.
57
2. Suprafaţa ocupată de fiecare cultură în parte.
3. Culturile premergătoare.
4. Producţia medie şi totală a fiecărei culturi.
5. Lucrările tehnologice, în ordinea cronologică a executărilor.
6. Perioada de executare şi data lucrării.
7. Mijloacele cu care se execută lucrarea.
8. Tarifele de plată pentru lucrările mecanice.
9. Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii.
10. Cuantumul taxelor pentru CAS, şomaj, risc, asigurare.
11. Amortismentul specific.
12. Materialele necesare procesului tehnologic, consumul normat pe UM, preţul unitar şi cota pentru cheltuielile de aprovizionare.
13. Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale).
MODUL DE LUCRU:
1. Se înscriu în fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie. Producţia medie se planifică în raport cu fertilitatea solului şi cantitatea
de îngrăşământ aplicată.
2. Se înscriu lucrările tehnologice, în ordinea executării lor, precizându-se toată perioada optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări.
3. Pentru fiecare în parte se determină: volumul lucrărilor, sumele necesare şi materiale.
4. La lucrările manuale, în raport cu volumul lucrării, se calculează numărul de zile om, iar fondul de salarii rezultă înmulţind numărul
de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu tariful pe zi/om corespunzător.
5. Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicând cota în proporţie de 30% pentru CAS, 5% pentru fondul de şomaj, 1% pentru
risc şi asigurare, impozit, 15% asupra sumei care reprezintă fondul de salarii.
58
6. Amortismentul specific se determină în raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata
de folosire.
7. Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea materialului folosit.
8. Din însumarea pentru lucrările mecanice, lucrările manuale, taxe asupra valorilor, materialelor, se obţin cheltuielile de producţie.
9. La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin însumarea lor se determină cheltuielile de producţie.
10. După fiecare trimestru se fac totalurile.
11. Se calculează indicatorii: cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs.
59
ANUL 2016 Fișa tehnologică a culturii VINETE-- 358000kg/ha
Suprafața 5 ha Producția medie principală 35800 kg/ha Producția totalăprincipală 179,00 t

secundară 28640 kg/ha secundară 143,20 t
Lucrări manuale Lucrări mecanice Consum materiale

Tarif Salarii Consum Consum
Luna/ Total kg Norma Zile agregat Total lucrări
Denumirea lucrării U.M. Vol. Norma Categ. Tarif coef. de Preț mecani mecaniz. ( motorină motorină
decada Total z.o. lei / z.o. Salarii (lei) Agregat Ha a.n Total ( lei) Materiale consum /ha (sau Total (lei) agregat (z.a.) (lei)
z.o./UM salariz ha/a.n. transform lei/kg zator lei) pe ha total (litri)
U.M.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26
Încărcat, transportat IC (PK) IX/1 t 2,3 0,11 0,25 III 50 12,65 2RM2 210 0,05 0,1 24,15 superfosfat 230 1150 2,5 2875,00 25 0,09 60 6,44 3,6 8,28 2918,24
Descărcat IC (PK) IX/1 t 2,3 0,11 0,25 III 50 12,65 0,0 sare potasica 230 1150 2,9 3335,00 3347,65
Adm. şi deservit IC (PK) IX/1 ha 5,00 0,06 0,30 III 50 15,00 Amazone 210 0,2 1,0 210,00 14,5 0,16 70 11,10 2,6 13,00 236,10
Arat 20 cm +grăpat IX/1 ha 5 PR-3-30 210 1 5,0 1050,00 5 1,00 65 65,00 28 140,00 1115,00
TOTAL PRODUCTIE NETERM 0,81 40,30 1284,15 6210,00 1,25 82,54 161,28 7616,99
Încărcat, transportat pământ III-1 t 6,00 0,11 0,66 II 45 29,70 2RM2 210 0,05 0,30 63,00 25 0,16 70 11,20 3,6 21,60 103,90
Pregătit pat germinativ IV-1 ha 12 0,00 0,00 FREZA 210 0,2 2,40 504,00 0,00 11,3 1,06 65 69,0 7,5 90 573,03
Întins folie și picurare V-1 ha 12 0,00 0,00 210 0,65 7,80 1638,00 410 4920 14 68880,00 3 4,00 70 280,0 12 144 70798,00
Plantat V-3 ha 12 4,5 54,00 IV 50 2700,00 0,00 0,00 2,3 0,00 0,0 0 2700,00
Prășit mecanic VI-3 ha 12 0,00 0,0 PRASITOARE 210 0,2 2,40 504,00 0 0,00 6,5 1,85 65 120,0 8 96 624,00
Irigat VI-3 ha 12 0,00 0,0 TR+POMPA 210 0,01 0,12 25,20 APA 60000 720000 0,00 0,0 30 360 25,20
Transportat apa preg soluție VII-1 mii l 10 0,00 0,0 AMAZONE 210 0,05 0,50 105,00 0,00 25 0,40 70 28,0 15 150 133,00
Administrare îngraș. Foliare și tratamente VII-1 MII L 10 0,00 0,0 MET 210 0,1 1,00 210,00 CROPMAX 2,5 24 120 2880,00 3090,00
Prășit manual VII-2 ha 12 2,8 33,60 IV 50 1680,0 0,00 0,00 0,00 1680,00
TOTAL TRIMESTRUL II 88,26 4409,700 3049,20 71760,00 7,47 508,23 861,60 79727,13
Recoltat VINETE IX-3 t 635,82 0,9 572,24 IV 50 28611,900 28611,90
Incarcat si transportat VINETE IX-3 t 635,82 0,1 63,58 IV 50 3179,100 TIR 210 0,05 31,79 6676,11 50 12,72 70 890,148 13 8265,66 10745,36
TOTAL AN CURENT 635,82 31791,000 6676,11 0,00 12,72 890,15 8265,66 39357,26
TOTAL GENERAL 724,89 36241,00 52,4 11009,5 77970,0 21,44 1480,9 9288,5 126701,38
60
EFICIENȚĂ ECONOMICĂ A CULTURII GRĂU CONSUM-10 HA producția 52984,74 kg/ha - preț vânzare 1,3 lei kg- 2017 FERMIER SUB 40 ANI
Introducerea datelor lucrarii Rezultate obtinute
1 Suprafața culturii (ha) 5,00 1 Producția totală principală (tone) 179,00
2 Productia medie principala (kg/ha) 35800,00 2 Producția totală secundară (tone) 143,20
3 Producția medie secundara (kg/ha) 28640,00 3 Cheltuieli cu carburanții (lei) 45513,85
4 Consum total de forța de muncă (z.o.) 724,89 4 Salarii total (lei) 37721,92
5 Salarii lucrări manuale (lei)-daca se platesc zilieri 36241,00 5 Impozit pe salarii lucrări manuale (lei) 5798,56
6 Cheltuieli cu lucrările mecanice (lei) daca se inchiriaza mijloace mec 11009,46 6 Impozit pe salarii salarii mecanizatori (lei) 236,95
7 Cheltuieli cu materialele (lei) 77970,00 7 Impozite totale (lei) 6035,51
8 Zile agregat (z.a.) 21,44 8 Fond somaj (lei) 377,22
9 Salariile mecanizatorilor (lei) daca se platesc mecanizatori 1480,92 9 Pensii suplimentare (lei) 320,64
10 Consum total de motorină (litri) 9288,54 10 C.A.S. (lei) 9920,86
11 Prețul combustibilului (lei/l) 4,90 11 Fond de sanatate CASS(lei) 4036,25
12 Cota de impozitare a fondului de salarii lucrari manuale (%) 16,00 12 Taxe total (lei) 20690,47
13 Cota de impozitare a fondului de salarii mecanizatori (%) 16,00 13 Cheltuieli de aprovizionare (lei) 11695,50
14 Fond de șomaj (%) 1,00 14 T.V.A. (lei) 7017,30
15 CONTRIBUTII CONCEDIU (%) 0,85 15 Amortizarea mijloacelor fixe (lei) 2500,00
16 C.A.S. (%) 26,30 16 Total cheltuieli directe (lei) 200609,04
17 Fond de sănătate CASS(%) 10,70 17 Alte cheltuieli directe (lei) 30091,36
18 Cheltuieli de aprovizionare (%) 15,00 18 Cheltuieli comune (lei) 10030,45
19 T.V.A. (%) 9,00 19 Cheltuieli generale (lei) 20060,90
20 Irigații ( lei / ha) 0,00 20 Total cheltuieli indirecte (lei) 30091,36
21 Amortizarea mijloacelor fixe ( lei / ha) doar la SC 500,00 21 Total cheltuieli de exploatare (lei) 260791,75
22 Prețul de vânzare a producției principale (lei/kg) 3,00 22 Venituri din producția principala (lei) 537000,00
23 Subventii 18376,63
23 Prețul de vanzare a producției secundare (lei/kg) 0,10 24 Venituri din producția secundară (lei) 14320,00
24 Cota de cheltuieli comune (%) 5,00 25 Venituri totale (lei) 569696,63
25 Cota de cheltuieli generale (%) 10,00 26 Costul de producție (lei/t) 1456,94
26 Cota de impozit pe profitul realizat (%) doar la SC 16,00 27 Profit brut total (lei) 308904,88
27 Cota de alte cheltuieli directe (%) 15,00 28 Impozit pe profit (lei) 49424,78
29 Profitul net (lei) 259480,10
28 Fermier 10 ha SUB 40 ani (eligibil schema Tineri fermieri)
29 SAPS plata unica pe supraf la ha = valoare euro/ha an 2016* curs 96,8861 30 Profitul net (lei/t) 1449,61
30 Plata redistrib-NIVELUL 1 (1-5ha) - euro /ha 5 31 Profitul la unitatea de suprafață (lei/ha) 51896,02
31 Plata redistrib-NIVELUL 2 (5-30ha) - euro /ha 48,8554
32 Plata inverzire( schema pt practici agricole pt clima si mediu) 57,3714 32 Rata profitului net (%) 79,00
33 Schema de plata pt tineri fermieri euro /ha 22,8718
34 TOTAL SUBVENTIE 2016 euro/ha 5 ha REDISTRIB I 182,1293
35 cursul Bancii Centrale Europene la data de 30 sept 2016 4,4537
36 subventie 5 ha REDISTRIB I--lei/ ha 811,1492634 33 Productivitatea muncii (lei/z.o.) 785,91
Subventie totala pt 5 ha Redistrib I-lei 4055,746317
37 TOTAL SUBVENTIE 2016 euro/ha 5 ha REDISTRIB II 225,9847
subventie 5 ha REDISTRIB II--lei/ ha 1006,468058
Subventie totala pt 5 ha Redistrib II-lei 5032,340292
38 TOTAL SUBVENTIE 2016 REDISTRIB I+REDISTRIB II lei 9088,086609
38 Subvenții motorina= 1leu/ l 9288,54 34 Productivitatea muncii (z.o./kg) 0,004
61
ANUL 2016 Fișa tehnologică a culturii SOIA-- 4550kg/ha
Suprafața 10 ha Producția medie principală 4550 kg/ha Producția totalăprincipală 45,50 t


Tarif Salarii Consum
Luna/ Total kg Norma Zile agregat Consum Total lucrări
Denumirea lucrării U.M. Vol. Norma Categ. Tarif coef . de consum Preț mecani mecaniz. ( motorină
decada Total z.o. lei / z.o. Salarii (lei) Agregat Ha a.n Total ( lei) Materiale (sau Total (lei) agregat (z.a.) motorină pe ha (lei)
z.o./UM salariz ha/a.n. transf orm /ha lei/kg zator lei) total (litri)
U.M.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26
Încărcat, transportat IC (PK) IX/3 t 2,62 0,11 0,29 II 45 12,97 2RM2 210 0,05 0,5 105,00 superf osf at 142 1420 2,4 3408,00 25 0,10 60 6,29 5 13,10 3532,26
Descărcat IC (PK) IX/3 t 2,62 0,11 0,29 II 45 12,97 sare potasica 120 1200 2,5 3000,00 3012,97
Adm. şi deserv it IC (PK) IX/3 ha 10,00 0,06 0,60 III 50 30,00 Amazone 210 0,2 2,00 420,00 14,5 0,18 65 11,74 2,6 26,00 461,74
Dezmiristit IX/3 ha 10,00 GD-3,2 210 0,2 2,00 420,00 11,5 0,87 70 60,87 7,5 75,00 480,87
Arat 25cm +grăpat sol mijlociu X/1 ha 10 PR-3-30 210 1,1 11 2310,00 5 2,00 65 130,00 28 280,00 2440,00
Discuit și preg. pat germ. IV/2 ha 10 Amazone 210 0,23 2,3 483,00 11,5 0,87 65 56,52 7,5 75,00 539,52
Tratare seminte IV/2 l 2,4 0,66 1,58 III 50 79,200 NITRAGIN 5,6 56 300 16800,00 16879,20
Incărcat, transportat săm. IV/2 t 2,40 0,11 0,26 II 45 11,880 2RM2 210 0,05 0,5 105,00 SALAMANCA 240 2400 12 28800,00 25 0,10 60 5,76 6 14,40 28922,64
Semănat +deserv it IV/3 ha 10 0,08 0,80 III 50 40,00 Amazone 210 0,3 3,0 630,00 COLUMNA 16 0,63 70 43,75 7 70,00 713,75
Incărcat, transportat IC (PK) IV/3 t 1,00 0,11 0,11 II 45 4,95 2RM2 210 0,05 0,50 105,00 azotat de amoniu 100 1000 2,24 2240,00 25 0,04 60 2,40 3,6 3,60 2352,35
Descărcat, IC (N) IV/3 t 1,00 0,11 0,11 II 45 4,95 4,95
Adm. şi deserv it IC (N) IV/3 ha 10 0,033 0,33 II 45 14,85 AMAZONE 210 0,1 1,00 210,00 45 0,22 70 15,56 2,6 26 240,41
Transportat apa prep. sol. V/1 mii l 65 0,09 5,85 IV 55 321,8 Class 210 0,05 0,50 105,00 Apă 200 2000 60 1,08 60 65,0 2,6 169 491,75
Erbicidat V/1 ha 10 0,04 0,40 IV 55 22,00 Amazone 210 0,25 2,50 525,00 Dual Gold 1,9 19 230 4370,00 50 0,20 70 14,00 3,5 35 4931,00
Recoltat soia X/1 t 45,50 NEW HOLANDE 210 0,22 2,2 462,00 80 0,57 70 39,81 3,5 159,25 501,81
Transportat soia X/1 t 45,50 2RM2 210 0,05 2,28 477,75 26 1,75 60 105 3,6 163,8 582,75
Balotat X/2 t 58,30 Class 210 0,2 10,60 2226,00 plasa 2 116,2 10 1162,00 25 2,00 70 0 2,5 145,75 3388,00
Încarcat+transport baloți X/2 t 50,05 0,01 0,50 III 50 25,03 2RM2 210 0,05 2,5 525,53 2,6 130,13 550,55
TOTAL AN CURENT 0,50 25,025 3691,28 1162,00 4,32 144,81 598,93 5023,11
TOTAL GENERAL 8,48 449,46 43,4 7891,3 14180,0 10,27 450,7 1226,6 22971,41
62
EFICIENȚĂ ECONOMICĂ A CULTURII SOIA -10 HA producția 4550 kg/ha - preț vânzare 0,6 lei kg- 2016 FERMIER SUB 40 ANI
15 CONTRIBUTII CONCEDII (%) 0,85 15 Amortizarea mijloacelor fixe (lei) 5000,00
63
ANUL 2016 Fișa tehnologică a culturii GRAU DE TOAMNA - 5100kg/ha
Suprafața 5 ha Producția medie principală 5100 kg/ha Producția totală principală 25,50 t

Tarif Salarii Consum Consum
Luna/ Total kg Norma Zile agregat Total lucrări
Denumirea lucrării U.M. Vol. Norma Categ. Tarif coef . de consum Preț mecani mecaniz. ( motorină motorină
decada Total z.o. lei / z.o. Salarii (lei) Agregat Ha a.n Total ( lei) Materiale (sau Total (lei) agregat (z.a.) (lei)
z.o./UM salariz ha/a.n. transf orm /ha lei/kg zator lei) pe ha total (litri)
U.M.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26
Încărcat, transportat IC (PK) IX/1 t 1,28 0,11 0,14 II 50 7,04 2RM2 210 0,05 0,3 52,50 superf osf at 134 670 1,4 938,00 25 0,05 67 3,23 1,6 2,05 1000,77
Descărcat IC (PK) IX/1 t 1,28 0,11 0,14 II 50 7,04 sare potasica 122 610 1,6 976,00 983,04
Adm. şi deserv it IC (PK) IX/1 ha 5,00 0,06 0,30 III 55 16,50 Amazone 210 0,2 1,00 210,00 14,5 0,09 70 6,18 2,6 13,00 232,68
Dezmiristit IX/1 ha 5,00 VARDESTAD 210 0,2 1,00 210,00 11,5 0,43 70 30,43 7,5 37,50 240,43
Arat 20 cm +grăpat IX/1 ha 5 LEMKEN 210 1 5 1050,00 5 1,00 65 65,00 28 140,00 1115,00
Discuit și preg. pat germ. IX/2 ha 5 AMAZONE 210 0,23 1,2 241,50 11,5 0,43 65 28,26 7,5 37,50 269,76
Incărcat, transportat săm. IX/2 t 1,00 0,11 0,11 II 50 5,500 2RM2 210 0,05 0,3 52,50 COMBIN 200 1000 3,2 3200,00 25 0,04 67 2,68 1,6 1,60 3260,68
Semănat +deserv it IX/2 ha 5 0,08 0,40 III 55 22,00 AMAZONE 210 0,3 1,5 315,00 16 0,31 70 21,875 7 35,00 358,88
Incărcat, transportat IC (N) IV-1 t 1,10 0,11 0,12 II 50 6,05 2RM2 210 0,05 0,25 52,50 Azotat 220 1100 1,4 1540,00 25 0,04 67 2,95 1,6 1,76 1601,50
Descărcat, IC (N) IV-1 t 1,10 0,11 0,12 II 50 6,05 6,05
Adm. şi deserv it IC (N) IV-1 ha 5 0,033 0,17 II 50 8,25 AMAZONE 210 0,1 0,50 105,00 45 0,11 67 7,44 2,6 13 120,69
Transportat apa prep. sol. IV-1 mii l 80 0,09 7,20 IV 60 432,0 AMAZONE 210 0,05 0,25 52,50 Apă 800 4000 60 1,33 63 84,0 1,6 128 568,50
Erbicidat şi deserv it IV-1 ha 5 0,04 0,20 I 45 9,00 TECHNOMA 210 0,25 1,25 262,50 GRANSTAR 0,04 0,2 1150 230,00 50 0,10 63 6,30 3,5 17,5 507,80
Recoltat grâu IX-3 t 25,50 NEW HOLANDE 210 0,22 1,1 231,00 80 0,32 70 22,31 3,5 89,25 253,31
Transportat grâu IX-3 t 25,50 2RM2 210 0,05 1,28 267,75 25 1,02 60 61,2 1,6 40,8 328,95
Balotat IX-3 t 28,05 CLASS 210 0,2 5,10 1071,00 Ață 2 56,1 5 280,50 25 1,12 67 75,174 1,6 44,88 1426,67
Încarcat+transport baloți Ix -3 t 28,05 0,01 0,28 III 55 15,43 2RM2 210 0,05 1,4 294,53 309,95
TOTAL AN CURENT 0,28 15,428 1864,28 280,50 2,46 158,69 174,93 2318,89
TOTAL GENERAL 9,18 534,86 21,3 4468,3 7164,5 5,62 417,0 601,8 12584,67
64
EFICIENȚĂ ECONOMICĂ A CULTURII GRĂU CONSUM-5HA producția 5100 kg/ha - preț vânzare 0,6 lei kg- 2016 FERMIER SUB 40 ANI
15 CONTRIBUTII CONCEDII (%) 0,85 15 Amortizarea mijloacelor fixe (lei) 2500,00
65
3.5. Organizarea lucrării de semănat la cultura de grâu de toamnă
Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole, de care depinde în ultimă
instanţă obţinerea de producţii ridicate. Suprafeţele întinse ocupate de culturi precum şi
termenele restrânse în care trebuie executat, fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe
un loc important în activitatea de producţie a exploataţiilor agricole.
Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele:
 se stabileşte componenţa agregatului de semănat, potrivit condiţiilor existente
(tractor plus semănătoare SUP-29 M ).
 se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului în termen optim,
folosind formula:
N – numărul de agregate pentru
terminarea lucrării în timpul propus;
S – suprafaţa de însămânţat;
,în care:
n – numărul de zile în care trebuie
terminată lucrarea;
P – randamentul zilnic al maşinii.
N=122/(5*12,96)=1,88~2
Aşadar, în prealabil, trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit.

Aceasta se calculează după formula:
P – randamentul zilnic al agregatului

(ha);
B – lăţimea de lucru a agregatului în lucru
(m);
,în
V – viteza de deplasare a agregatului
care: în lucru (m/oră);
t – durata zilei de lucru (ore);
H – coeficientul de folosire a timpului
de lucru (0,70-0,80)
P=(3,6*6000*8*0.75)/10000=12,96
Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătorii.

Lungimea marcatoarelor, adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a
marcatorului faţă de ultimul brăzdar, se stabileşte în funcţie de:
66
 lăţimea de lucru a semănătorii (B);
 distanţa între două brăzdare (b);
 distanţa între roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor tractorului (c).
= (3.6+0.125-1.6)/2=1.062
= (3.6+0.125+1.6)/2=2,6
Când tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atât cu roata din dreapta cât şi cu
roata din stânga, lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia:
=(3.6+0.125+1.6)/2=2,662
Stabilirea debitului semănătorii, în funcţie de norma de sămânţă la hectar. La

începutul lucrării, trebuie întotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la
însămânţare. Această verificare se face după formula:
G – cantitatea de sămânţă cursă din
semănătoare, la un număr stabilit de
învârtiri a roţii semănătorii;
, în
A – norma de semănat la un ha (kg);
care: d – lungimea roţii semănătorii (m);
B – lăţimea de lucru a semănătorii (m);
O – nr. de învârtituri a roţii semănătorii.
G=(250*1.74*3.6*20)/10000= 3,132
Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat. Lungimea maximă a postatelor la

semănat este în funcţie de capacitatea cutiei semănătorii. Pentru a uşura organizarea
transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un
singur capăt a postatei. În acest caz, lungimea maximă a postatei se calculează după formula:
L – lungimea maximă a postatei (m);
Q – capacitatea coşului de alimentare
a semănătorii (kg);
, Y – coeficientul de utilizare a capacităţii
coşului de alimentare a semănătorii (în
în care: medie 0,70-0,80);
A – norma de semănat (kg/ha);
B – lăţimea de lucru a semănătorii (m).
L=(0.5*10000*400*0.78)/250*3.6=1560000/900= 1733,33
67
În ce priveşte lăţimea postatei, aceasta se determină în funcţie de lăţimea totală a
parcelei de însămânţat şi de metoda de deplasare a agregatului. Ea se calculează aşa încât să
asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru.
Lăţimea postatei la semănatul în suveică se calculează după formula:
l – lăţimea postatei (m);

P – productivitatea zilnică a agregatului
, în(ha/zi);
Z – durata în zile a lucrului pe aceeaşi
care: postată (1-2 zile);
L – lungimea postatei (m).
l=(10000*12,96*2)/1733,33= 259200/1733,33= 149,53 m
Lăţimea zonei de întoarcere a agregatului. Pentru întoarcerea agregatului, la capetele

parcelei se delimitează o fâşie de teren denumită „zonă de întoarcere“. Delimitarea acestei zone
se face, în cazul deplasărilor în parcursul liniar, cu buclă şi fără buclă. Lăţimea zonei de
întoarcere este dată de relaţia:
E – lăţimea zonei de întoarcere;
R – raza de întoarcere a agregatului;
e – lungimea de ieşire a agregatului
, în care:
(adică distanţa de la centrul agregatului;
mijlocul osiei motoare a tractorului) până
la organele active ale maşinii.
E=3*4+1.5=13.5 m
Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru

aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de întoarcere a lucrului.
Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii. Distanţa dintre
punctele de alimentare a semănătorii se determină în funcţie de metoda de deplasare a
agregatului la semănat. ~n cazul semănatului în suveică, lungimea postatei este determinată în
funcţie de capacitatea cutiei de seminţe, în aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai
la unul din capetele postatei, distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula:
, în care: D – distanţa dintre punctele de
alimentare (m);
B – lăţimea de lucru a agregatului (m);
T – numărul turelor (adică nr. curselor
dus-întors) pe care le face agregatul până
68
la golirea coşului semănătorii.
D=2*3.6*1=7,2 m
În cazul când lungimea postatei nu este determinată în funcţie de capacitatea cutiei de seminţe, este
necesar ca, în prealabil, să cunoaştem turele pe care le face agregatul până la golirea coşului semănătorii. Aceasta
se determină împărţind lungimea drumului pe care îl face semănătoarea până la golirea cutiei sale pe lungimea
cursei de lucru dus şi întors. ~n acest scop, se foloseşte următoarea formulă:
T – numărul turelor;
Q – capacitatea cutiei semănătorii
(kg);
Y – coeficientul de utilizare a capacităţii
, în care:
cutiei (0,80);
A – norma de semănat (kg/ha);
L – lungimea postatei (m).
T=(10000*400*0.78)/(250*3.6*2*400)=3120000/720000=4,33
În cazul semănării în „laturi“ sau „pe două jumătăţi ale postatei“ distanţa dintre punctele
de alimentare se calculează după formula:
= 4,33* 3,6=15,58
(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11).
Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare. Cantităţile de
seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula:
,
C=400*2=800
iar cantitatea care se pune la punctele următoare este:

C – cantitatea de seminţe necesară
alimentării agregatului (kg);
,în Q capacitatea coşului semănătorii (kg);
care: y – coeficientul de utilizare a capacităţii
cutiei;
a – nr. semănătorilor în agregat.
C1=400*0.78*2=624
Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele.

Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază în raport cu numărul de
agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul.
69
Necesarul de mijloace de transport se stabileşte în funcţie de cantităţile de seminţe
necesare semănătorilor la o încărcare, timpul de golire a semănătorilor, capacitatea mijloacelor
de transport, distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport.
În primul rând se determină timpul în care se consumă cantitatea de seminţe existentă
în cutia semănătorii, folosind relaţia:
q – capacitatea cutiei semănătorii (kg);
0,85 – coeficientul de folosire a cutiei
semănătorii;
, în care:
V – viteza de lucru a agregatului (m/oră);
N – norma de sămânţă la ha (kg).
Tgol=(10000*600*0.85)/(3.6*6000*250)=5100000/5400000=0,94
Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei:

Nt – numărul mijloacelor de transport;
n – numărul semănătorilor ce lucrează;
, în care: t – durata unui ciclu de transport (min.);
Cm – capacitatea mijlocului de transport
(kg).
Nt=(2*400*0.85*35)/0.94*2000= 23800/1880=12,65~13
Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor, cunoscând că pentru

uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg.
70
Centralizarea datelor
Agregatul folosit
Nr.
Specificare U.M. Tractor + Tractor + SUP-
crt.
(SUP-29) 21
1. Productivitatea zilnică a agregatului ha/schimb 12,96
-tractoare nr. 2
2. Necesarul zilnic de:
-semănători nr. 2
3. Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor ha/zi 25,92
-lungime m 1733,33
Dimensiunile solei de
4. -lăţime m 703,84
semănat
-suprafaţă ha 122
-lungime m 1733,33
Dimensiunea parcelelor de
5. -lăţime m 149,53
semănat
-suprafaţă ha 25,91
-dreapta m 1,062
6. Lungimea marcatorului
-stânga m 2.66,2
-la 20 învârtituri kg 900
7. Norma de însămânţare
-la hectar kg 250
8. Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe m 15,58
-la primul punct kg 800

Cantitatea de seminţe ce se
9. -la punctele
pune la punct de alimentare kg 624
următoare
-pt. servirea
nr. 2
semănătorii
Necesarul zilnic de
10. -pt. transportul
muncitori nr. 1
seminţelor
-total nr. 3
11. Lăţimea fâşiei de întoarcere a agregatului m 13.5
12. Necesarul zilnic de mijl. de transport nr. 13

nr.
13. Necesar saci pt. transportul seminţelor 762,5
71
CAPITOLUL IV
DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE
(A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI
Punctul critic marchează acea dimensiune a producţiei medii la care încasările din
valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie, deci acel punct al
producţiei medii la care nu se obţine profit, dar nu se înregistrează nici pierderi.
Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc într-o strânsă legătură cu
raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate. Prin analiza
costurilor şi cheltuielilor de exploatare, întreprinzătorul poate calcula nivelul minim de
activitate cerut de menţinerea în stare de funcţionare a firmei. Cunoscând pragul de
rentabilitate, se poate proiecta volumul de vânzări în vederea obţinerii profitului scontat.
De asemenea, creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului critic
pentru a ajuta în evaluarea câştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi, în consecinţă, aceasta
trebuie introdusă în planul de afaceri. Punctul critic se poate determina în două moduri, şi
anume: fără profit programat sau cu profit programat.
Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie simplă:
y = y‫י‬
y = Pv·x
y‫ = י‬Cvx + CF
Pvx = Cvx + CF
x(Pv – Cv) = CF
în care:
y – veniturile din valorificarea producţiei ( lei);
y‫ י‬- cheltuielile totale înregistrate (lei);
Pv – preţul de vânzare unitar;
x – producţia medie sau volumul vânzărilor (unităţi fizice);
Cv – cheltuieli variabile unitare;
CF – costuri fixe totale.
72
De unde x marchează acea dimensiune a producţiei la care nu se înregistrează nici profit nici
pierderi.
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ŞI REPREZENTAREA GRAFICĂ A P.C.

LA CULTURA GRÂU DE TOAMNĂ
Cheltuielile variabile
Cheltuieli
Cheltuieli variabile
Nr. crt. Denumirea lucrarii U.M. Volumul lucrarii variabile
(lei / t grâu)
grâu)
(lei)
(a) (b) (c) (d) (e)

Incărcat, transportat IC
1 t 2,56 1993,41 37,61
(PK)
2 Descărcat, IC (PK) t 2,56 1963,26 37,04
3 Incarcat, transport sământa t 2 6513,60 122,90
4 Incărcat, transportat IC (N) t 2,2 3194,96 60,28
5 Descărcat, IC (N) t 2,2 9,68 0,18
6 Transportat apa prep. sol. mii l 80 540,00 10,19
7 Recoltat cereale paioase t 53 486,38 9,18
8 Transport recolta principală t 53 657,20 12,40
9 Balotat t 58,3 2842,92 53,64
10 Încarcat+transport baloți t 558.8 609,24 11,50
TOTAL 18810,65 354,92
73
Cheltuielile fixe
Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

Nr. crt. Denumirea lucrarii U.M. Volumul lucrarii
(lei) (lei / ha)
(a) (b) (c) (d) (e)

1 Adm. şi deservit IC (PK) ha 10 438,48 43,84
Dezmiristit ha 10 456,52 45,65
2 Arat 20 cm ha 10 2130,00 213,00
Discuit si preg. pat germ. ha 10 516,52 51,65
3 Semanat ha 10 679,75 67,97
4 Adm. şi deservit IC (N) ha 10 227,64 22,76
5 Erbicidat şi deservit ha 10 988,00 98,80
TOTAL 5436,91 543,69
ELEMENTE NECESARE PT.CALCULUL P.C. la cultura grâu de

toamnă - fără profit programat
 Ch. variabile: Cv = 18810,65 lei

 Ch. fixe: CF = 5436,91 lei
 Ch. fixe/ha: CF/ha = 543,69 lei/ha
 Preţul de vânzare/kg grâu: Pv = 0,60 lei/kg = 600 lei/t
 Producţia totală de grâu de toamnă: PT= 53 t
 Suprafata cultivată cu grâu de toamnă: S = 10 ha
Calcul:
 Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch. variabile + ch. Indirecte =18810,65+3723,97 =
22534,62 lei
 Cheltuieli variabile /t (CV/t) = CVT/ PT = 22534,62/53= 425,18 lei/t
 Productia medie de grâu la punctul critic (X):
X=(CF/ha)/(Pv-CV/t)= 543,69/(600-425,18)= 543,69/174,82= 3,11 t/ha = 3110 kg/ha
74
 Cheltuieli variabile pentru productia “X” (CvX)
CvX=X*CV/t = 3,11 t/ha* 425,18 lei/t = 1322.30 lei/ha
 Cheltuieli totale de exploatare/ha (CT/ha):
CT/ha=CF/ha+Cvx = 543,69 lei/ha+ 1322.30 lei/ha = 1865.99 lei/ha
Nivelul producţiei de 3110 kg / ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura grâu de toamnă, în care valoarea veniturilor obţinute prin vânzarea acestei cantităţi la
preţul de 0,6 lei/kg, asigură acoperirea integrală a costului de producţie. Depăşirea acestui nivel
al producţiei (3110 kg/ha) duce la obţinerea unui profit, iar scăderea producţiei sub acest nivel
determină pierderi.
75
Exprimarea grafică a PC la cultura grâu de toamnă – fără profit programat
CHELTUIELI Y
( lei/ha)
4500
4000
3500
3000
2500
Cheltuieli totale de exploatare

2000
1865.99 lei/ha
1500
Cheltuieli Punctul
variabile critic
1000
Cheltuieli fixe
543,69 lei/ha
PRODUCT
IA MEDIE
500
(kg/ha)
X
1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 PRODUCȚIA MEDIE

kg/ha x
3110 kg/ha
76
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
În prezent schimbările şi tendinţele din mediul economic general determină societăţile

comerciale să realizeze produse cât mai competitive şi pe placul consumatorilor, în vederea
satisfacerii cererii. Cu alte cuvinte pentru a satisface cerintele diversificate ale clienţilor, S.C.
BIO BELLA S.R.L.va obţine, prin tehnologia implementată prin proiect, produse de calitate,
fără conservanţi, la preţuri mai mici în comparaţie cu a principalilor concurenţi.
Pentru economia locală aceste schimbări reprezintă mari oportunităţi. Din cele
prezentate mai sus rezultă necesitatea şi oportunitatea realizării prezentului proiect.
Considerăm că proiectul este viabil şi are toate şansele de a fi realizat întrucat beneficiarul
deţine cadre cu competenţă necesară.
Prin prezentul proiect s-a urmărit observarea schimbărilor ce au loc la nivelul

întreprinderii S.C. BIO BELLA S.R.L în urma implementării unui proiect de investiții.
Au fost analizați principalii indicatori economici pentru a se putea observa
rentabilitatea capitalului Şi durata în care se va recupera investiția.
În cazul S.C. BIO BELLA S.R.L investiția de 90000 euro va fi recuperată în 3,26 ani.
Prin implementarea proiectului capacitatea totală de producţie a firmei va creşte de la 434 tone pe an, la
868 tone pe an, realizându-se un plus de 434 tone pe an. Se va opţine o creştere cu 50 % a capacităţii de procesare
a fructelor şi legumelor.
Productivitatea actuală a muncii este de 7,2, iar plin implementarea proiectului, creşterea capacităţii de
producţie şi a numărului de angajaţi se va ajunge la o productivitate a muncii de 21,12.
Firma va avea o mai mare influenţă asupra pieţei, oferind produse de calitate, la preţuri
mai mici decât ale concurenţei, mărindu-şi veniturile şi în final profitul.
De asemenea în urma achizițiilor efectuate de către societate aceasta îŞi va spori
profiturile, astfel societatea va înregistra în anul 2012 un profit de 114715.69 lei, în 2013 un
profit de 122215.21 Şi în 2014 un profit de128181.22
Pe lânga acest profit va mai înregistra un profit net de 472083,37 lei de pe urma
cultivării a 122 ha cu mazăre, 122 ha grâu de toamnă Şi 125 ha cu porumb.
Toate aceste rezultate se datorează unui management eficient Şi a unui personal
calificat care dă dovadă de măiestrie Şi pricepere în tot ceea ce face.
77
BIBLIOGRAFIE
1. Brezuleanu S., 2009 – Management în agricultură, Editura Tehnopress, Iaşi;

2. Ciurea I.V. , Brezuleanu S. ,Ungureanu G..2005 - Management, Editura "Ion Ionescu
de la Brad", Iaşi;
3. Ciurea I.V.,1992 - Management în zootehnie, Editura „Ion Ionescu de la Brad", Iaşi;
4. Bîlteanu Ghe., 2003, Fitotehnie, Editura „Ceres”, Bucuresti, vol. 1, BucureŞti;
5. Gologan I., Dornescu Alexandrina, 1981, Curs de ameliorarea plantelor, Institutul
Agronomic „Ion Ionescu de la Brad”, Iaşi;
6. Jităreanu G., Onisie T., 2000, Agrotehnică, editura ”Ion Ionescu de la Brad”, IaŞi.
78

Scutaru Magdalena Ioana 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Scutaru Magdalena Ioana 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

....

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI

PROIECT MANAGERIAL DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A

CAP. I PLANUL DE AFACERI PENTRU CREȘTEREA EFICIENȚEI ECONOMICE A

PARTEA A II - A - DESCRIEREA INVESTIȚIEI

D. PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI

CAPITOLUL III ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ

CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (PUNCTULUI

PARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUI

A. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT

A.3. Forma juridica a solicitantului

A.4. Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la înfiinţare

DATELE DE IDENTIFICARE ALE ACTIONARILOR PERSOANE FIZICE SI/SAU JURIDICE

A.5. Administratorii societăţii

B.1. Istoricul activităţii

B.2. Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al

Valoare neta la data

Buget de venituri - cheltuieli si consumuri intermediare pentru produsele–

Cheltuieli cu energia electrică şi combustibil

Indicatori litri lei/litru Lei

Alte cheltuieli materiale+apa

Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile

Alte cheltuieli materiale+apa

CHELTUIELI CU FORTA DE MUNCĂ

B.4. Politica de aprovizionare. Furnizori de materii prime

TOTAL 62963 100

PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII AUXILIARE

PRINCIPALII FURNIZORI DE SERVICII

TOTAL 36563,2 100

PRINCIPALELE MATERII PRIME

TOTAL GENERAL 63963 100

B.5. Politica de desfacere. Canale de distribuţie

ASAMBLAREA UNEI NOI LINII PENTRU PRELUCRAREA SI CONSERVAREA

Descrierea activităţii propuse prin proiect

Obiective specifice şi operaţionale

III. Creşterea şi menţinerea locurilor de muncă în spaţiul rural

Parametrii constructivi şi de performanţă ai maşinilor, utilajelor şi echipamentelor

Prin prezentul proiect se va achiziţiona o linie de prelucrare și ambalare pentru fructe și

Principalii concurenţi ai societăţii S.C. BIO BELLA S.R.L.

Nr. Denumire Cifră de afaceri Număr de Productivitatea muncii Cota de

Ctr. (Lei) angajaţi (W) piaţă %

1 SC ABV Invest 1423900 20 2119.5 35

2 SC Ecowood 1287300 12 727,5 27

3 SC Agrostar 1254290 17 1495.8 26

C.6. Graficul estimat al proiectului

A. Efectele economice asupra dezvoltarii regionale:

B. Efectele sociale asupra dezvoltarii regionale:

C. Efectele de mediu asupra dezvoltării regionale

D. Efectele tehnice asupra dezvoltarii regionale:

Ajutor public nerambursabil 30.000 0 30.000

Sursele de finantare pentru completarea

TOTAL PROIECT 85.000 5.000 90.000

D. PROIECŢII FINANCIARE ŞI INDICATORI FINANCIARI

D.1. Bazele de producţie

Linie automată procesare

Vânzări previzionate anul 2

Nr. Produsul UM Cantitate Preţ vânzare Venit din

D.3. Indicatorii financiari

Rezultatul din exploatare* (Re) = Se calculeaza: Re = Ve – Ce - minim 10% din Ve

424.012,02 231.345,66 332.045,1

unde Pn mediu = profit net mediu pe orizontul de prognoză

Cheltuieli financiare* (Cf) = 20.000 20.000 20.000

2.1. Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

l=(1000012,962)/1733,33= 259200/1733,33= 149,53 m