Cap 2 Exfective de Animale Tecuci

Studiul zonei şi pieţei Municipiului Tecuci Grigore Aurica
2.3. Creşterea animalelor pentru carne

The animals breeding for meat
2.3.1. Efective de animale existente în municipiul Tecuci şi randamente la sacrificare

The existing livestock in Tecuci town and the slaughter efficiency
Creşterea animalelor, fiind una din ocupaţiile predilecte ale oamenilor din acesta
zonă, prezintă o importanţă deosebită pentru agricultura municipiului, datorită condiţiilor
favorabile ce permit creşterea principalelor specii (bovine, ovine, porcine, păsări, etc.).
Sectorul zootehnic furnizează produse alimentare valoroase (lapte, carne, ouă) şi materii
prime industriale (lână, piei, blănuri, gogoşi de mătase).(32,45,62,67)
Oferta în cadrul pieţei de carne este asigurată de la următoarele categorii de
animale: adulte, semi-adulte şi de tineret.
1. Animalele adulte, care încheindu-şi ciclul productiv şi alte direcţii de
exploatare (lapte, ouă, etc.), sunt reformate anual din efectivul matcă şi destinate
sacrificării pentru carne. Datorită vârstei înaintate, ele furnizează o carne de calitate
inferioară, necorespunzătoare cerinţelor tuturor categorii lor consumatorilor. Cota cu care
această categorie participă pe piaţă la fondul de carne al fiecărei specii reprezintă 3-35%.
Calitatea cărnii poate creşte când valorificarea animalelor adulte recondiţionate care se
face printr-o nutriţie adecvată timp de 40-45 zile.
Animalele semi-adulte reprezintă acele animale care după ce au fost crescute ca
tineret, în majoritatea cazurilor în sistem extensiv, sau îngrăşate într-o scurtă perioadă de
timp, sunt apoi valorificate pentru carne. Carnea obţinută din această categorie prezintă
însuşiri superioare, asigurând pentru piaţă o cotă de carne a speciei respective de cea 50-
55%.
3. Animalele tinere (tineret) sunt considerate cele sacrificate până la vârsta
menţionată la cele semi-adulte şi au însuşiri calitative superioare. Cota cu care această
categorie participă pe piaţa producţiei de carne a speciilor de bază producătoare de carne
respective este de 10-15%.(21,23)
-113-
Ca indicator, producţia totală de carne (Q) cuprinde greutatea tineretului la fătare

(pentru viţei), greutatea tineretului la înţărcare (pentru miei şi purcei) şi sporul de
creştere în greutate al animalelor, nivelul indicatorului fiind determinat conform relaţiei:
Q   N  q    n  tz  qz  .
în care:
N reprezintă, animalele obţinute prin fătare (înţărcare);
q - , greutatea medie a unui animal la fătare (înţărcare);
n - , numărul de animale de la categoria de tineret;
tz - , timpul de menţinere în categorie (în zile);
qz - , sporul mediu zilnic.
Producţia totală de carne se mai poate determina şi pe baza indicatorilor de
greutate din balanţa de mişcare a efectivului, astfel:
Q   Gs  Gi   V  S  M  G ,
în care:
Gs, Gi reprezintă, greutatea vie a animalelor la sfârşitul şi
începutul perioadei;
V - , greutatea vie a animalelor vândute;
S - , greutatea vie a animalelor sacrificate;
M - , greutatea vie a animalelor moarte;
G - , greutatea vie a animalelor cumpărate.
Volumul şi structura cererii de carne este un rezultat al combinaţiei
diferiţilor factori de ordin economic (legaţi de veniturile consumatorilor şi nivelul
preţurilor), de ordin politic, tehnic şi alţi factori socio-culturali (în special credinţele
religioase şi de alimentaţie dietetică), precum şi influenţa pe care o exercită oferta asupra
cererii de carne.
Randamentul de sacrificare al animalelor. Prin randament se înţelege procentul pe
care îl reprezintă greutatea carcasei din greutatea vie a animalului şi se calculează după
formula:
Gc
R 100
G v  G cg
-114-
în care:
R reprezintă, randamentul la tăiere;
Gc - , greutatea carcasei;
Gv - , greutatea vie (înainte de sacrificare);
Gcg - , greutatea conţinutului gastrointestinal.
Indicatorul gradului de îngrăşare Gi:
Gc
Gi   100
Gv
'
în care:
Gi reprezintă, greutatea la cârlig a animalului sacrificat;
Gv - , greutatea vie a animalului respectiv.
Factorii care influenţează oferta sunt legaţi de numărul de animale şi sistemele de

producţie practicate (specializate sau mixte).
-115-
DEPOZITARE FREIGORIFICĂ
PRODUSE CONDIŢIONAREA
AGRICOLE PENTRU
PENTRU INDUSTRIALIZARE
CARNE (de ex. îngrăşare)
ABATOR TRANŞARE
FABRICARE
PREPARATE
DIN CARNE
VALORIFICARE FABRICARE
SUBPRODUSE CONSERVE
DE ABATOR DIN CARNE
FABRICARE
ALIMENTE
TIP CATERING
SISTEMUL DE DISTRIBUŢIE
SISTEMUL DE CONSUM
Activitate ce necesită condiţii frigorifice de desfăşurare
Figura 14 Valorificarea materiilor animale pentru

carne
(după Niculescu N., 1980).
Valorificarea în cazul animalelor pentru carne este asigurată conform cerinţelor

pieţei pentru carne, de către producătorii agricoli, sau de către agenţii economici
-116-
specializaţi în producţia şi industria cărnii (societăţi comerciale pe acţiuni care au, la

rândul lor, organizate baze fixe şi puncte de colectare) (fig. 12.24.).
În etapele de valorificare a animalelor vii pentru carne un rol important revine

etapelor de recepţie şi transport.
 Recepţia animalelor vii pentru carne se referă la aprecierea calitativă şi
cantitativă, adică atestarea datelor privind numărul animalelor, greutatea acestora,
calitatea înscrisă în acte etc.
Aprecierea calităţii se poate face în viu şi după sacrificare. Aprecierea calităţii
animalelor "în viu" este un rezultat al factorilor intrinseci (rasă, sex, vârstă) şi a factorilor
extrinseci (sistemul de creştere şi alimentaţie), iar acţiunea conjugată a acestor factori
trebuie corelată cu preferinţele solicitate de consumator. Se ţine seama de:
vârstă, considerându-se că pe măsura înaintării în vârstă creşte randamentul la
tăiere, dar nu şi calitatea cărnii;
greutatea corporală, ca elemet component de apreciere, este corelată cu vârsta
şi rasa animalului (greutatea corporală se determină după un post aferent animalului sau
după efectuarea scăzământului legal);
conformaţia corporală, care depinde de specie, rasă, tip productiv şi vârstă (în
acest caz se ţine seama de profilul şi aspectul corpului animalului, precum şi a
principalelor regiuni corporale de carne);
Subordonare administrativă
Ministerul Agriculturii Şi Flux animale, carme şi

Alimentaţiei produse din carne
Centrala Industria Cărnii FERME DIN

UNITĂŢI
AGRICOLE
Intreprindere de Industria
Carnii S.A. ÎNGRĂŞĂTORI
I
GOSPODĂRIILE BAZE DE
POPULAŢIEI COLECTARE
ABATOARE
PUNCTE DE REŢEA
COLECTARE COMERCIALĂ
FABRICI DE
-117-
PRELUCRARE
Figura 15 Fluxul de valorificare a animalelor pentru carne.

starea de îngrăşare reprezintă un indiciu de calitate superioară.

Certificările pe care le poate atesta calitatea (enunţate anterior) pot fi determinate
atât prin aprecieri generale cât şi măsurători, cântăriri, dar şi prin metode fizice
(greutatea specifică a cărnii în raport cu apa, explorarea regiunilor corporale cu raze sau
ultrasunete etc.), chimice (compoziţia chimică a diferitelor ţesuturi, a sângelui etc.).
Important este şi faptul că creşterea animalelor este o activitate consumatoare de

materii prime vegetale, o parte din acestea nu are astfel nici o altă utilizare (păşuni,
fâneţe) şi este considerată totodată o mică industrie producătoare de îngrăşăminte
naturale (gunoi), considerate cele mai ieftine şi nepoluante îngrăşăminte. Etapa actuală a
procesului de vitalizare a agriculturii şi a perspectivei de integrare în structurile europene
impune o analiză lucidă şi complexă a sectorului zootehnic pornind de la condiţiile
naturale de care dispunem, de tradiţii şi nu în ultimul rând de cererea de produse de
origine animală. Integrarea în Uniunea Europeană va antrena modificări majore şi în
cadrul sectorului zootehnic din România. Crescătorii de animale vor trebui pe de o parte
să respecte legislaţia europeană specifică şi pe de altă parte să reziste concurenţei pe
piaţa comună europeană, în condiţiile eliminării barierelor vamale. Aceste obiective
necesită implicarea activă a cercetării zootehnice româneşti, care în acest moment se
regăseşte doar parţial în priorităţile cercetării europene. Aceasta presupune însă o
îmbinare între priorităţile româneşti şi cele ale Uniunii Europene. Integrarea în spaţiul de
cercetare european se realizează în principal prin participarea în proiectele de cercetare
europene, finanţate din fonduri comunitare. Obiectivul strategic fundamental în
dezvoltarea zootehniei şi al pieţei cărnii în special, îl constituie trecerea la economia de
piaţă şi pregătirea adaptării producţiei animale româneşti la cerinţele Uniunii Europene
De aceea, considerăm că obiectivul strategic fundamental al acestei perioade
pentru dezvoltarea zootehniei îl constituie adaptarea producţiei animale la cerinţele
Comunităţii Economice Europene. În acest context, direcţiile principale spre care trebuie
orientată activitatea zootehnică, sunt următoarele:
 Reconsiderarea întregii activităţi în legătură cu punerea în
valoare a suprafeţelor de pajişti naturale, inclusiv islazurile comunale.
-118-
 Alături de potenţialul genetic, alimentaţia îndestulătoare şi de

calitate a tuturor speciilor şi categoriilor de animale, constituie factorul
primordial în creşterea producţiei de carne la un nivel de eficienţă superior.
Astfel, ne propunem ca în cele ce urmează să examinăm pe scurt această problemă
pe ansamblu şi separat pe principalele specii din municipiul Tecuci între anii 2003-2005,
inclusiv 1990, este prezentată în tabelul de mai jos.
Tabelul 51
Evoluţia numărului de animale la principalele specii şi categorii
în municipiul Tecuci
The dynamics of the number of animals on species and category in Tecuci town
Specia şi U.M Anul Dinamică Dinamică
categoria de 1989 2001 2003 2004 2005 (+/- % ) (+/- % )
animale 2005 faţă 2005 faţă
de 1989 de 2003
Bovine - capete 1890 1200 1230 1195 1101 -41,75 -10,49
total, din
care
vaci, capete 897 550 560 502 500 -44,26 -10,71
bivoliţe,
juninci
Porcine - capete 1540 800 720 680 675 -56,17 -6,25
total, din
care
scroafe de capete 648 512 86 102 100 -84,57 16,28
prăsilă
Ovine - total, capete 8760 4050 4210 4240 4039 -53,89 -4,06
din care
oi şi mioare capete 4567 2120 2125 2200 2100 -54,02 -1,18
Caprine - capete 86 123 137 345 450 423,26 228,47
total
Păsări - total, capete 187650 90000 98000 95000 86900 -53,69 -11,33
din care
Păsări capete 140000 60000 52000 55000 52300 -62,64 0,58
outoare
Date prelucrate după informaţii statistice de la D.A.D.R-Galaţi
Processing dates after statistical information from D.A.D.R-Galaţi
Efectivele de animale au avut, în general o evoluţie oscilantă în perioada 1990-

2005. Prin urmare, în perioada 1990-2005, potrivit datelor oficiale, efectivul de animale a
-119-
scăzut la cote alarmante, după cum se poate observa şi din Tabelul. La bovine spre
exemplu, unde specia se reface cel mai greu a avut loc o descreştere însemnată a
efectivului, afirmaţie valabila şi altor specii de animale, cu excepţia caprinelor unde s-a
înregistrat o creştere semnificativă după 1990.
La sfârşitul anului 1990, din stocul de animale ale principalelor specii prezentate
mai sus, sectorul privat deţinea doar 57,3% din efectivul de bovine, 28,7% la porcine,
45,3% la păsări, 68,3% la ovine, 84,2% la albine, 100% la caprine şi 100,0% la cabaline.
(136,140,148). Imediat după anul 1990 a urmat etapa privatizării, în urma căreia a trecut
în proprietatea gospodăriilor individuale o serie de animale precum bovine, porcine,
păsări.
Această perioadă de privatizare parcursă într-un timp scurt, greşit concepută, a dus
la distrugerea efectivelor astfel ca din puţinul care a mai rămas, sectorul privat deţine
ponderea covârşitoare la toate speciile. În următorii ani aceste procente au crescut până
în jurul valorii de 100%, astfel încât putem afirma că la nivelul anului 2005 şeptelul din
municipiul Tecuci se află aproape în totalitate în proprietate privată: 99,7% bovine,
98,6% porcine, 99,2% ovine, 99,6% cabaline şi 100,0% caprine, păsări, albine.
Situaţia este dramatică dacă avem în vedere faptul că, la nivelul gospodăriilor
populaţiei care deţin o mare pondere în sectorul zootehnic, efectivele de animale au
scăzut în anul 2005 comparativ cu 1990 cu 3,4% la porcine, cu 23,8% la ovine, cu 52,9%
la caprine şi cu 17,9% la albine. (136,140,148).
Efectivele de ovine şi caprine au urmat în această perioadă o linie de declin, cea
mai accentuată dintre toate categoriile de animale. Începând cu anul 1990 efectivele de
ovine au scăzut sistematic de la 8760 capete, în anul 1989, la un număr de 4039 în anul
2005, cu -53,89% mai puţin decât în 1989. S-a redus de asemenea şi numărul de oi şi
mioare cu -54,02%.
În ceea ce priveşte numărul de animale existent la nivelul Municipiului Tecuci
comparativ cu situaţia judeţului, acesta deţine ponderi diferite în ceea ce priveşte
efectivele animale, ponderea cea mai mare fiind deţinută de către păsări, în timp ce
celelalte specii au ponderi mai reduse.
-120-
Tabelul 52
Evoluţia numărului pe specii de animale a municipiului Tecuci
The dynamic on species of animals from Tecuci town
Nr. Specia şi categoria U.M Total Anul Media
crt de animale judeţ
(2005)
2001 2003 2004 2005

1 Bovine - total, capete 49349 1200 1230 1195 1101 1181,5
Pondere din total % 100 2,43 2,49 2,42 2,23 2,39
judeţ
2 Porcine - total capete 59807 800 720 680 675 718,75
judeţ
3 Ovine+caprine - capete 232189 4173 4347 4585 4489 4398,50
total
judeţ
6 Păsări - total capete 2296200 90000 98000 95000 86900 92475,00
judeţ

Referindu-ne la structura efectivelor de animale la nivelul localităţilor

Municipiului Tecuci, putem spune că pe parcursul ultimilor ani se menţine aceeaşi
structură ca şi la nivelul municipiului. Se poate spune că între suprafaţa terenurilor
agricole pe care se produc, sub diferite forme, plantele necesare hranei animalelor şi
numărul animalelor, există o proporţionalitate directă.
În cele ce urmează ne propunem să prezentăm câteva aspecte mai importante
după părerea noastră, privind contribuţia diferiţilor participanţi la oferta de carne pe
piaţa municipiului Tecuci.
-121-
Tabelul 53
Structura efectivelor de animale pe specii
The livestock structure on species
%
% % % 2005
2005 2005 2005 faţă de
Taurine faţă Ovine faţă Porcine faţă Păsări 2003
de de de
Localitat 200 200 2003 2003 2003 200
ea 3 5 2003 2005 2003 2005 2003 5
Cosmeşt 120 - - 2600 265
i 0 1113 7,25 3800 3862 1,63 750 690 8,00 0 00 1,92
Drăgăne - - - 2700 242
şti 560 530 5,36 2995 2980 0,50 805 745 7,45 0 00 -10,37
117 98,3 - 2600 232
Matca 590 0 1 1580 1584 0,25 1720 1600 6,98 00 506 -10,57
Movilen - - 1020 105
i 590 578 2,03 1180 1109 6,02 890 937 5,28 0 00 2,94
-
224 216 - 1220 1190 - 24,0 5700 588
Munteni 3 2 3,61 0 0 2,46 3000 2280 0 0 00 3,16
Nicoreşt - - 2640 276
i 775 760 1,94 810 770 4,94 880 897 1,93 0 00 4,55
-
123 110 10,4 - - 9800 869
TECUCI 0 1 9 4347 4489 4,06 720 675 6,25 0 00 -11,33
229
Total 503 493 - 2066 2321 12,3 5899 5980 2375 620
judeţ 94 49 2,07 43 89 6 2 7 1,38 590 0 -3,34
În perioada 2003-2005, efectivele de animale au înregistrat o scădere la nivelul

tuturor localităţilor luate în studiu cu excepţia comunei Matca unde efectivul de bovine a
crescut cu 98,31.
La specia ovine, limita minimă se realizează în comuna Nicoreşti (770 t) şi cea
maximă în comuna Munteni (11900 capete).
Aceste scăderi au avut drept cauze următoarele:
-122-
- desfiinţarea fermelor de vaci din unităţile de stat, aflate în curs de privatizare;

- procent scăzut al efectivului de viţele pentru reproducţie;
- asanarea fermelor cu animale bolnave;
- mediul concurenţial ostil;
- lipsurile de ordin financiar cu care se confruntă crescătorii de animale şi care
creează greutăţi în procurarea unui material biologic de calitate, a furajelor concentrate, a
utilajelor agricole;
- insuficienta dezvoltare a infrastructurii din mediul rural;
- rentabilitatea scăzută a laptelui comparativ cu alte produse, ca de exemplu,
carnea de porc;
- ritmul lent de reorganizare a sectorului de creştere a bovinelor;
- lipsa subvenţiilor şi dobânzile mari practicate la creditele acordate crescătorilor
de bovine;
- lipsa canalelor de distribuţie organizate care limitează posibilităţile de sporire a
efectivelor de animale.
Densitatea animalelor în raport cu suprafaţa fondului funciar agricol.

Densitatea animalelor (numărul de animale ce revin la 100 ha teren agricol) este
considerat unul din principalii indicatori care măsoară gradul de intensivitate şi de
eficienţă al agriculturii. El prezintă aspectul cantitativ al sectorului zootehnic (aspectul
canlitativ este dat de structura efectivelor pe specii, structura de rasă, producţiile medii
obţinute etc).
Densitatea (încărcătura) animalelor (D) la 100 ha (capete sau unităţi vită mare/
100 ha) se calculează dupa relaţiile:
- pentru bovine, ovine, caprine şi cabaline,
Et
D x100 unde,
a p f
Et = numărul total de animale exprimat în capete sau unităţi vită mare (UVM).
Efectivul de animale exprimat în UVM se obţine prin produsul dintre efectivul fizic de
animale şi următorii coeficienţi pe specii: bovine = 1,00, porcine = 0,30, ovine şi caprine
= 0,15, păsări = 0,004;
-123-
a = terenul arabil - ha;

p = paşuni naturale - ha;
f = fâneţe naturale - ha;
- pentru porcine şi păsări,
Et
D x100
a
Dacă, de exemplu, pentru o vacă complexă (o vacă la care se adaugă, categoriile

de tineret corespunzătoare) este necesară o suprafaţă de 2,5 ha, înseamnă că la 100 ha vor
putea fi crescute 40 de capete. Presupunând că efectivul mediu ce ar trebui crescut în
anul respectiv este de 100 vaci complexe, înseamnă că suprafaţa furajată a exploataţiei
trebuie să fie de 250 ha. Dacă această suprafaţă reprezintă, conform consideraţiilor
noastre anterioare, 40% din suprafaţa totală a exploataţiei, înseamnă că întreprinderea
respectivă trebuie să aibe o suprafaţă de 625 ha. (158)
Din analiza structurii efectivelor de animale pe specii se desprind mai multe
aspecte. În primul rând, constatăm că ponderea cea mai mare din efectivul total
exprimată în UVM este mult diferită de la o specie la alta şi raportată la diferite teritorii.
Nivelul de dezvoltare al creşterii animalelor în zona cercetată şi nivelul judeţului
Galaţi îl prezentăm în tabelul 54.
Tabelul 54
Densitatea animalelor la 100 ha teren agricol in anul 2005
The livestock of animals on 100 hectares in 2005
Localitatea UVM Total Suprafaţa UVM la 100 ha % faţă de

specii agricolă agricol zonă judeţ
ha
Cosmeşti 2005,3 3047 65,81 343,05 212,07
Drăgăneşti 1297,3 5363 24,19 126,09 77,95
Matca 2817,6 8047 35,01 182,51 112,83
Movileni 1067,5 2116 50,45 262,95 162,55
Munteni 4866,2 11944 40,74 212,37 131,28
Nicoreşti 1255 9100 13,79 71,89 44,44
Tecuci 2257 8676 26,01 135,60 83,82
Zona 9264,8 48293 19,18 100,00 61,82
Judeţ 111304 358657 31,03 100 100,00
-124-

Folosind indicatorul de mai sus, rezultă că la nivelul zonei Tecuci, se creşte un

număr mai mare de animale raportat la unitatea de suprafaţă decât media pe judeţul
Galaţi.
După anul 1990, reducerea drastică a efectivelor la toate speciile (peste 50% din
totalul efectivelor exprimate în U.V.M.) şi restructurarea neavantajoasă a sistemelor de
creştere crează premisele unor importante dificultăţi în relansarea producţiei de carne.
Principala problemă a producţiei de carne din Municipiul Tecuci o constituie
criza în asigurarea necesarului de furaje şi a calităţii acestora. Fenomenul s-a agravat
după 1990, prin reducerea suprafeţelor cultivate cu plante de nutreţ, scăderea producţiilor
medii la hectar, reducerea ratei de conversie a furajului în carne: 7,5-8,5 U.N./kg spor la
taurine; 5,3 kg furaje combinate – la porcine; 3,2-3,5 kg – la păsări, etc.
Tabelul 55
Număr total de UVM la nivelul localităţilor
The total number of UVM to the locality level
(+ /
(+ / (+ / (+ / %)
Taurine Ovine Porcine Păsări
%) %) %) 2005
2005 2005 2005 faţă
Localitatea
faţă faţă faţă de
de de de 2003
2003 2005 2003 2003 2005 2003 2003 2005 2003 2003 2005
Cosmeşti 1200 1113 -7,25 570 579,3 1,63 225 207 -8,00 104 106 1,92
Drăgăneşti 560 530 -5,36 449,25 447 -0,50 241,5 223,5 -7,45 108 96,8 -10,37
Matca 590 1170 98,31 237 237,6 0,25 516 480 -6,98 1040 930,024 -10,57
Movileni 590 578 -2,03 177 166,35 -6,02 267 281,1 5,28 40,8 42 2,94
Munteni 2243 2162 -3,61 1830 1785 -2,46 900 684 -24,00 228 235,2 3,16
Nicoreşti 775 760 -1,94 121,5 115,5 -4,94 264 269,1 1,93 105,6 110,4 4,55
TECUCI 1230 1101 -10,49 631,5 605,85 -4,06 216 202,5 -6,25 392 347,6 -11,33
Total zonă 9191 1113 -87,89 4016,25 3936,6 -1,98 2629,5 2347,2 -10,74 2018,4 1868,024 -7,45
Total judeţ 50394 49349 -2,07 30996,45 34828,35 12,36 17697,6 17942,1 1,38 9502,36 9184,8 -3,34
Din analiza structurii efectivelor de animale pe specii se desprind mai multe

aspecte. În primul rând, constatăm că ponderea cea mai mare din efectivul total
exprimată în UVM este mult diferită de la o specie la alta şi raportată la diferite teritorii.
-125-
Astfel, ponderea majoritară, de peste 50% o deţin taurinele, cu valoarea cea mai
mare în comuna Nicoreşti de 60,65%. În al doilea rând constatăm că păsările (este firesc)
deţin ponderea cea mai mică în toate cazurile, având valori cuprinse între 3,93%
(comuna Movileni) şi 33,01% (comuna Matca).
Tabelul 56
Ponderea procentuală a UVM la nivelul localităţilor faţă de total
The percent weight of UVM to the locality level depending from total
% din % din % din % din
Localitate Total total total total total
a UVM Taurine UVM Ovine UVM Porcine UVM Păsări UVM
2005 2005 2005 2005
Cosmeşti 2005,3 1113 55,50 579,3 28,89 207 10,32 106 5,29
Drăgăneşti 1297,3 530 40,85 447 34,46 223,5 17,23 96,8 7,46
Matca 2817,624 1170 41,52 237,6 8,43 480 17,04 930,024 33,01
Movileni 1067,45 578 54,15 166,35 15,58 281,1 26,33 42 3,93
Munteni 4866,2 2162 44,43 1785 36,68 684 14,06 235,2 4,83
Nicoreşti 1255 760 60,56 115,5 9,20 269,1 21,44 110,4 8,80
TECUCI 2256,95 1101 48,78 605,85 26,84 202,5 8,97 347,6 15,40
Total zonă 9264,824 1113 12,01 3936,6 42,49 2347,2 25,33 1868,024 20,16
Total judeţ 111304,25 49349 44,34 34828,35 31,29 17942,1 16,12 9184,8 8,25
Din formularea obiectivului fundamental al strategiei de dezvoltare a agriculturii

se includ şi obiectivele strategice ale acestei subramuri - zootehnia, dintre care se pot
menţiona:
 stoparea declinului efectivelor de animale şi al producţiilor acestora
şi asigurarea creşterii acestora la limitele necesare acoperirii cererii pieţei
interne pentru produsele de origine animală;
 creşterea disponibilităţilor pentru exportul de produse de origine
animală;
 valorificarea integrală a condiţiilor şi posibilităţilor naturale, dar şi a
tradiţiei existente pentru creşterea animalelor;
 folosirea integrală a capacităţilor de producţie existente, mai ales în
complexele de tip industrial, retehnologizarea acestora, sprijinirea realizării de
noi capacităţi de producţie moderne, în exploataţii zootehnice private;
-126-
 sprijinirea crescătorilor din sectorul privat, prin acordarea de credite

avantajoase, impozite reduse, facilităţi în modernizări, organizarea de forme
asociative, precum şi valorificarea internă şi prin export a produselor animale;
 creşterea veniturilor şi a profitului net al crescătorilor de animale,
care trebuie să se apropie de nivelul salariului mediu al muncitorilor din
industrie, în vederea creşterii stabilităţii populaţiei din mediul rural.
Pentru rolul prioritar al creşterii bovinelor pledează ponderea ridicată în valoarea
producţiei animale, suprafeţele mari de păşuni şi fâneţe naturale, precum şi locul pe care
laptele şi carnea provenite de la bovine îl ocupă în acoperirea necesarului de proteine în
alimentaţia populaţiei.
2.3.2. Producţii realizate pe specii şi categorii de animale

The realised production on species and categories of animals
Resursa directă care asigură realizarea şi cantitatea produsului carne este

reprezentată de efectivele de animale, de greutatea acestora la sacrificare şi de
randamentul lor la tăiere. Calitatea produsului este determinată de numeroşi factori
printre care specia şi rasa din care face parte vârsta animalului la sacrificare, calitatea
raţiei furajere, tehnologia de creştere a animalelor, greutatea medie la tăiere, experienţa
crescătorilor.
Referitor la producţiile animalelor, acestea au urmat aceiaşi linie de evoluţie ca şi
a efectivelor de animale. Astfel, o serie de probleme precum lichidarea complexelor
zootehnice; lipsa oricărei subvenţii pentru crescătorii de animale a condus la scăderea
producţiei de carne de la 1382,40 tone în 1990 la 648,6 tone în 2005, cu 53,08% mai
puţin, în ultimii ani ajungându-se la situaţia nefirească de a se consuma o gamă largă de
astfel de produse de import. Pe fondul neglijării complete a acestui sector, producţia
totală de carne a scăzut, în schimb s-a mărit aportul adus de sectorul privat la acest
indicator, producţia din domeniul privat crescând de 1,6 ori în 2005 faţă de 1990. O
evoluţie satisfăcătoare a avut producţia totală de lapte.
Pentru a avea o imagine mai clară asupra stadiului actual al zootehniei vom
examina în cele ce urmează producţia de carne obţinută de la principalelor specii: bovine,
-127-
porcine, ovine şi păsări. Acestea au o însemnătate aparte în zootehnia municipiului

Tecuci, deoarece au condiţii favorabile de dezvoltare, constituind o sursă de bază pentru
alimentaţia populaţiei. Produsele obţinute de la bovine constituie materii prime valoroase
pentru industria alimentară în urmă căreia se obţin preparate precum lapte praf,
brânzeturi, carne, preparate din carne etc.
Tabelul 57
Producţii de carne realizate pe specii de animale în municipiul Tecuci
The realised production of meat on species of animals in Tecuci town
Dinamică Dinamică
Anul (+/- % ) (+/- % )
2005 faţă 2005 faţă
Felul producţiei U. M 1990 2003 2004 2005 de 1990 de 2003
Producţia de carne – total,
din care tone 1382,40 701,2 680,70 648,6 -53,08 -7,50
 sector privat,
din care: tone 760,61 696,98 675,08 648,57 -14,73 -6,95
 gospodăriile
populaţiei tone 191,00 662,50 675,08 632,11 230,95 -4,59
Carne de bovine –total, din
care: tone 245,60 158,14 150,24 141,6 -42,36 -10,49
 sector privat,
din care: tone 163,73 156,91 147,77 141,56 -13,54 -9,78
 gospodăriile
populaţiei tone 0 156,91 147,77 141,56 100 -9,78
Carne de porcine –total, din
care: tone 910,30 427,03 418,49 400,3 -56,02 -6,25
 sector privat,
din care: tone 528,56 424,10 418,49 400,34 -24,26 -5,60
 gospodăriile
populaţiei tone 176,19 389,62 418,49 383,88 117,88 -1,47
Carne de păsări –total, din
care: tone 119,50 63,21 61,31 56,0 -53,10 -11,33
 sector privat,
din care: tone 7,17 63,21 58,16 56,0 681,72 -11,33
 gospodăriile
populaţiei tone 7,17 63,21 58,16 56,0 681,72 -11,33
Carne de ovine şi caprine –
total, din care tone 107,00 52,77 50,66 50,62 -52,69 -4,06
 sector privat,
din care: tone 61,14 52,77 50,66 50,62 -17,20 -4,06
 gospodăriile
populaţiei tone 7,64 52,77 50,66 50,62 562,37 -4,06
-128-

În cele ce urmează ne propunem să prezentăm Ponderea procentuală a producţiilor

de carne realizate pe specii de animale în municipiul Tecuci, privind contribuţia acestora
la oferta totală de carne pe piaţa municipiului.
Tabelul 58
Ponderea procentuală a producţiilor de carne realizate pe specii de animale în

municipiul Tecuci
The percent weight of the realized production of meat on species and of animals in
Tecuci town
Felul producţiei Media
Ponderea Anul
1990 2003 2004 2005

Producţia de carne – total, din care % 100 100,0 100,0 100,0 100,00
 sector privat, din care: % 55,02 99,40 99,17 100,00 88,40
 gospodăriile populaţiei % 13,82 94,48 99,17 97,46 76,23
Carne de bovine –total, din care: % 17,77 22,55 22,07 21,83 21,06
Carne de porcine –total, din care: % 65,85 60,90 61,48 61,72 62,49
Carne de păsări –total, din care: % 8,64 9,01 9,01 8,63 8,82
 sector privat, din care: % 6 100 94,85 100 75,21
 gospodăriile populaţiei % 6 100 94,85 100 75,21
Carne de ovine şi caprine – total, din care % 7,74 7,53 7,44 7,80 7,63
Astfel, specia bovine asigură în anul 1990, 17,77% din producţia de carne după
care s-a diminuat atât cantitativ dar a crescut procentual ajungând la 21,83 % din total.
Scăderea volumului de carne de bovine îşi găseşte justificarea în reducerea efectivelor de
bovine cu -10,49% în anul 2005 comparativ cu anul 2003, timp în care au crescut
efectivele de vaci, fenomen resimţit pozitiv şi în evoluţia cantităţii de lapte de vacă şi
bivoliţă.
Producţia de carne de bovine (mii tone greutate vie) a scăzut de la an la an cu
-129-
45,2% faţă de anul 1990. În anul 2005, din producţia de carne de bovine 100,00%
aparţinea sectorului privat comparativ cu anul 1990 când acest procent era de zero
procente, întrucât era interzisă sacrificarea bovinelor.
Mutaţiile survenite în ultimele decenii în preferinţele consumatorilor pe plan
mondial au determinat o preocupare crescândă pentru mărirea producţiei de carne de
taurine. Acest lucru este atestat, atât de evoluţia producţiei, cât şi de evoluţia preţurilor
diferitelor produse agricole.
La bovine se sacrifică viţeii de anumite vârste şi hrăniţi special pentru obţinerea
unor anumite sortimente de carne. Randamente mari şi carne de calitate superioară se
obţin prin sacrificarea bovinelor în greutate de peste 400 hg şi la vârsta în jur de 2 ani,
rezultând carne de mânzat. Carnea bovinelor adulte exploatate 7-8 ani este inferioară
celei obţinute de la cele sacrificate la vârsta optimă.
Creşterea porcinelor este considerată o ramură de bază a zootehniei, fiind o

adevărată industrie agricolă de carne ce asigură în anul 1990 circa 65,85% din producţia
de carne a municipiului. Sporirea în ritm superior a efectivelor de porcine este
determinată de marea capacitate de reproducţie şi marea viteză de creştere, pe de o parte
specializarea exclusiv pe produsul carne. În perioada 1990-2005 producţia de carne de
porcine a municipiului a înregistrat o tendinţă de scădere cu 510 tone, de la 910,30 tone
în 1990 la 400,30 tone în 2005, aceasta datorită reducerii numărului de porcine cu
-56,02%, efectivul la sfârşitul anului 2005 fiind de 675 porci, din care 6,0% reprezintă
scroafele de prăsilă.
În perioada analizată producţia de carne de porcine obţinută din sectorul privat s-a
majorat atât în valoare absolută cât şi în structură, astfel încât în anul 2005 sectorul privat
deţinea 100,00% din totalul producţiei de carne.
Referitor la efectivele de porcine aflate în gospodăriile populaţiei acestea avut o
evoluţie mai bună, drept urmare a crescut sistematic producţia de carne de porcine din
gospodăriile proprii de la 176,19 tone, în 1990, la 383,88 tone în 2005.
Porcinele pot fi sacrificare în faza de purcei de lapte (de circa 4-6
săptămâni). Carnea de cea mai bună calitate se obţine de la porci tineri (7-9 luni), în
-130-
greutate de 80-120 kg. Prin sacrificarea porcilor adulţi de 3-4 ani sau chiar mai tineri se
obţine carne tare, cu un conţinut mare de grăsime, iar randamentele sunt reduse.
Pe fondul diminuării efectivelor, producţia de carne de ovine şi caprine a fost în
anul 2005 de doar 50,62 tone, în scădere evidentă faţă de anul 1990 cu 52,69 %. În
schimb a crescut ponderea sectorului privat în ceea ce priveşte producţia de carne de la
7,62%, în anul 1990 la 50,62%, în anul 2005.
Carnea de ovine considerată pentru ţara noastră ca o producţie secundară a fost
asigurată, în cea mai mare parte, de la animalele adulte reformate şi de mieii cruzi
sacrificaţi de timpuriu la greutăţi mici, cu scopul de a obţine cantităţi mari de lapte pe
cap de oaie-mamă. În cazul cărnii provenite de la ovinele reformate se poate spune că
aceasta nu are aspectul comercial şi nici însuşiri organoleptice preferate de consumatori,
precum şi faptul că are un conţinut mare de apă cu randament mare la tăiere şi efecte
economice ale valorificării foarte scăzute. Valorificarea mieilor cruzi sau de lapte provine
de la mieii din perioada de alăptare la vârsta de 4-6 săptămâni şi de la 8-12 kg, dacă
aparţin raselor locale, de la 15-22 kg dacă provin din rasele specializate sau din metişi
industriali.
Valorificarea acestor miei este nerentabilă, deoarece ei se sacrifică în perioada în
care energia lor de creştere este maximă. Valorificarea mieilor de 100 zile (circa 13-16
săptămâni). care pe baza unui spor zilnic de 250 g/zi pot avea greutăţi de sacrificare de 5-
35 kg.
Referitor la rentabilitatea fermelor în care se cresc capre pentru producţia de
carne acesta este strict condiţionată de numărul de produşi obţinuţi şi crescuţi până la
vârsta de sacrificare. Se ştie că dintre speciile de rumegătoare, capra este cea mai
prolifică. Prin intensivizarea fătărilor combinată cu prolificitatea nativă a acestei specii,
putem obţine un număr mai mare de iezi destinaţi sacrificării.
Creşterea păsărilor, în condiţiile favorabile existente la noi are toate şansele de a
deveni o activitate foarte eficientă datorită, în principal, faptului că nu necesită investiţii
prea mari, putând fi practicată în gospodării individuale, având un rol important în
alimentaţia populaţiei, carnea de pasăre fiind o carne uşoara, mai ieftina decât carnea de
-131-
porc, vita, oaie, păsările având şi o perioadă de reproducere rapidă, cu o productivitate

ridicată şi un cost relativ scăzut.
Puii de găină se sacrifică la o greutate de peste 1 kg sau mai mare, în funcţie de
rasă, de 45-60 zile.
Astfel, această categorie este singura care deşi după 1990 s-a înscris pe aceeaşi
linie descendentă ca a celorlalte animale, a reuşit în ultimii ani să se redreseze, producţia
de carne de pasăre în anul 2005 devansând cu 53,10% nivelul anului 1990. În anul 1990
creşterea păsărilor se făcea cu precădere în unităţi de stat precum combinatele agricole,
sector care în acelaşi an asigură 92,83% din producţia de carne de pasăre a municipiului,
restul producţiei de carne, de 7,17%, provenind din gospodăriile individuale. Acest sector
zootehnic ar fi cunoscut poate, după 1990, o ascensiune remarcabilă (creşterea producţiei
de carne) dacă cel puţin pentru consumul intern s-ar fi apelat la producţia autohtonă şi nu
la importuri, care de multe ori au o calitate îndoielnică, sub valoarea producţiei
româneşti. În aceste condiţii este de prisos să mai vorbim de valoarea exporturilor, în
condiţiile în care noi importăm produse animaliere (136,140,148). Toate aceste probleme
au apărut în urma invadării pieţei cu carne şi produse de carne din import ieftine, care au
falimentat producătorii autohtoni, aceştia fiind obligaţi să vândă un kilogram de carne, cu
un preţ mai mic decât preţul de cost al cărnii produse, aceasta ducând la falimentarea
producătorilor autohtoni.
În concluzie, situaţia existentă în zootehnia municipiului Tecuci la sfârşitul anului
2005 se poate caracteriza astfel: 97,46 % din numărul animalelor se află în posesia
producătorilor privaţi (gospodării individuale şi societăţi agricole), iar sectorul de stat
care deţinea odată un sistem zootehnic bine definit, este astăzi practic distrus consecinţă
a desfiinţării majorităţii complexelor animaliere. Dacă avem în vedere situaţiile deosebite
cu care se confruntă crescătorii de animale, este foarte greu ca în următorii ani să se pot
înregistra schimbări pozitive deosebite. De aceea este important ca în acest domeniu să
se aloce fonduri speciale şi să se acorde atenţie condiţiilor de creştere, de îngrijire şi
reproducţia animalelor.
Pentru a adânci analiza, prezentăm structura producţiei de carne greutate vie pe
specii şi contribuţia fiecărei comune la producţia totală din zonă.
-132-
Tabelul 59
Structura producţiei de carne greutate vie pe total zonă

The structure of meat in live weight on total region
Carne de Carne de
Localitatea UM bovine Carne de ovine porcine Carne de păsări Total producţie
Localitatea 2005 2005 2005 2005
Cosmeşti tone 145,8 65,65 96,6 145,75 453,8
% din total zonă % 15,41 15,12 8,95 5,86 9,18
% din total judeţ % 2,26 1,66 1,15 1,15 1,44
Drăgăneşti tone 69,43 50,66 104,3 133,1 357,49
% din total zonă % 7,34 11,67 9,67 5,36 7,23
% din total judeţ % 1,07 1,28 1,25 1,05 1,14
Matca tone 153,27 26,93 224 1278,78 1682,98
% din total zonă % 16,20 6,20 20,76 51,45 34,04
% din total judeţ % 2,37 0,68 2,68 10,13 5,36
Movileni tone 75,72 18,85 131,18 57,75 283,50
% din total zonă % 8,00 4,34 12,16 2,32 5,73
% din total judeţ % 1,17 0,48 1,57 0,46 0,90
Munteni tone 283,22 202,3 319,2 323,4 1128,12
% din total zonă % 29,93 46,59 29,59 13,01 22,82
% din total judeţ % 4,38 5,13 3,81 2,56 3,59
Nicoreşti tone 99,56 13,09 125,58 151,8 390,03
% din total zonă % 10,52 3,01 11,64 6,11 7,89
% din total judeţ % 1,54 0,33 1,50 1,20 1,24
TECUCI tone 119,11 56,70 78,04 394,72 648,60
% din total zonă % 12,59 13,06 7,23 15,88 13,12
% din total judeţ % 1,84 1,44 0,93 3,13 2,06
Total zonă tone 946,12 434,19 1078,90 2485,31 4944,53
% din total zonă % 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00
% din total judeţ % 14,64 11,00 12,89 19,68 15,74
Total judeţ tone 6464,72 3947,21 8372,98 12629,1 31414,01
% din total zonă % 683,29 909,09 776,06 508,15 635,33
% din total judeţ % 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00
Studiind cantitatea de carne la nivelul producţia totală de carne la nivel de zonă şi

total judeţ, se poate observa că în anul 2005 aceasta a fost de 4944,53 tone la nivelul
zonei, ceea ce reprezintă 19,68% faţă de situaţia pe judeţ. Cantitatea cea mai mare de
carne este obţinută de la păsări atât la nivel de zonă (2485,31 tone) cât şi la nivel de judeţ
(12629,1 tone). Acest lucru poate fi explicat prin faptul că producţia de carne de pasăre a
-133-
devenit unul din cei mai importanţi substituenţi ai cărnii de vită şi de porc, ca urmare a
rotaţiei foarte mari a efectivului şi conţinutului scăzut de colesterol faţă de celelalte
produse din carne.
Referitor la carnea de bovine, acestea sunt crescute în special pentru lapte însă
regimul diferenţiat aplicat livrărilor de carne de bovine urmăreşte cointeresarea
producătorilor în obţinerea unor greutăţi mai mari, iar pentru calitatea superioară
obţinerea de prime suplimentare.
Suprafaţa mare de teren agricol precum şi tradiţia din zonă determină ca primul
loc la aprovizionarea pieţei cu carne îi revine localităţii Matca, şi aceasta datorită
cantităţii mai mari de carne de pasăre livrată comparativ cu celelalte zone.
Astfel, la taurine locurile extreme sunt ocupate de comunele Drăgăneşti şi
Movileni . La specia ovine, limita minimă se realizează în comuna Nicoreşti (13,09 tone)
şi cea maximă în comuna Munteni (202,3 tone). La porcine limita minimă aparţine
comunei Tecuci (78,04 tone) şi cea maximă comunei Munteni (319,2 tone) iar la păsări
comuna Movileni realizează cea mai mică producţie (57,75 tone) şi cea mai mare
producţie de carne (1278,78 tone) aparţine comunei Matca. Aceste diferenţieri pe specii
şi mărime a producţiei confirmă potenţialul diferit ca mărime şi specificitatea fiecărei
comune în parte.
-134-
Tabelul 60
Locul ocupat la aprovizionarea pieţelor cu carne pe localităţi la nivel de zonă
şi pe judeţ
The place of locality to furnish the meat to the region and county level
Locul final
ocupat
Carne de Carne de Carne de Carne de
pe total
bovine ovine porcine păsări
producţie de
carne
Cosmeşti 3 2 6 5 5
Drăgăneşti 7 4 5 6 6
Matca 2 5 2 1 1
Movileni 6 6 3 7 7
Munteni 1 1 1 3 3
Nicoreşti 5 7 3 4 4
TECUCI 4 3 7 2,0 2
Astfel, în anul 2005 pe primele trei locuri fruntaşe în ceea ce priveşte producţia
de carne, s-au aflat localităţile Matca, Tecuci şi Munteni.
În cazul nostru, producţia de carne poate să difere foarte mult în situaţia aceluiaşi
efectiv de animale, întrucât produsul de carne este dat de numărul de animale şi de
greutatea acestora, când exprimăm greutatea vie, iar când este vorba de carnea de produs
de consum, trebuie să ţinem cont şi de randamentul la sacrificare (carcasă).
În ceea ce priveşte participarea zonei la realizarea producţiei de carne în carcasă,
obţinută de la animalele sacrificate la producţia judeţului, constatăm aceleaşi corelări cu
resursele şi efectivele de animale, precum şi diferenţieri pe specii aşa cum rezultă din
datele tabelele anterioare la nivel de zonă (29,25% la taurine, 9,77% la ovine, 27,49% la
porcine şi 36,15% la păsări).
-135-
Tabelul 61
Producţia de carne în carcasă la nivelul zonei şi Municipilui Tecuci
The meat production in carcasses to the region level and Tecuci town
% din % din % din % din % din

Localitat Carne de total Carne de total Carne de total Carne de total Total total
UM
ea bovine producţi ovine producţi porcine producţi păsări producţi producţie producţ
e e e e ie
Localitat
ea 2005 2005 2005 2005
Cosmeşti tone 123,93 44,35 29,54 10,57 67,66 24,22 58,27 20,86 279,41 100,00
Drăgăneş
ti tone 59,02 28,36 22,79 10,95 73,06 35,11 53,21 25,57 208,08 100,00
Matca tone 130,28 16,07 12,11 1,49 156,90 19,36 511,26 63,07 810,56 100,00
Movileni tone 64,36 34,27 8,48 4,51 91,89 48,92 23,09 12,29 187,82 100,00
Munteni tone 240,74 35,16 91,03 13,30 223,59 32,66 129,30 18,88 684,66 100,00
Nicoreşti tone 84,63 35,38 5,89 2,46 87,96 36,78 60,69 25,38 239,17 100,00
TECUCI tone 101,24 29,84 25,52 7,52 54,66 16,11 157,81 46,52 339,23 100,00
Total
zonă tone 804,20 29,25 195,39 7,11 755,73 27,49 993,64 36,15 2748,96 100,00
Total
judeţ tone 5495,0 30,22 1776,24 9,77 5864,9 32,25 5049,1 27,76 18185,4 100,00
După cum se poate observa, faţă de această cantitate de carne, reprezentată de

animalele vii destinate sacrificării pe masa consumatorului, rezultă o cantitate mai mică,
corespunzătoare randamentului la tăiere a animalelor, care se calculează pe baza unor
coeficienţi de transformare după cum urmează: taurine 0,850; ovine 0,45; porcine 0,70;
păsări 0,40.
-136-
2.3.3. Principalii furnizori de carne şi preparate din carne pe piaţa municipiului

Tecuci
The main supplier of meat and derivative meat on the trade of Tecuci town
In prezent se poate vorbi despre dezvoltarea unor exploataţii zootehnice private în

fostele grajduri ale CAP - urilor din comunele limitrofe Municipiului Tecuci, care au fost
date cu titlu gratuit unor întreprinzători particulari dornici să crească animale. Aceştia au
fost ajutaţi şi cu fonduri SAPARD. În prezent există peste 15 exploataţii zootehnice
populate cu bovine porcine şi ovine, care asigură producţia de carne pe piaţa
Municipiului Tecuci.
Aceşti întreprinzători au contribuit prin intermediul aportului de capital în natură
şi sub formă de lichidităţi precum şi prin asistenţă tehnică privind dezvoltarea tehnologică
a fermelor.
Urmare a investiţiilor efectuate, a contractelor sub licenţă, precum şi a controlului
de calitate strict, exploataţiile produc astăzi carne la nivelul standardelor europene.
De asemenea, au apărut întreprinderi de abatorizare şi industrializare a cărnii cu
dotare tehnologică la nivelul standardelor europene, unele din ele deţinând cele mai
performante instalaţii din România.
Secţiile de industrializare sunt aproape complet automatizate fiind dotate cu
automate programabile foarte performante.
Secţiile de abatorizare şi de industrializare a cărnii au cunoscut după anul 1998
schimbări majore concretizate prin înlocuirea tuturor traseelor tehnologice vechi, cu
aparatură şi armături din oţel inoxidabil, livrate de firma elveţiană RADIX A.G.
La igienizarea şi curăţirea aparatelor şi instalaţiilor din secţiile de abatorizare şi
industrializare a cărnii sunt utilizaţi detergenţi şi dezinfectanţi bazici şi acizi agreaţi
alimentar.
Pentru controlul strict al calitătii se lucrează în condiţii de asepsie şi sub controlul
strict al laboratorului central al unităţii şi al personalului sanitar veterinar.
Astfel la o populaţie de 50.000 locuitori există un consum aproximativ de 17.5
tone carne pe an. Există perspective pentru dezvoltarea în continuare a producţiei
-137-
zootehnice care să asigure o producţie crescută de carne pe piaţa Municipiului Tecuci,

aceasta fiind favorizată şi de faptul că zona respectivă este puternic cerealieră.
Producţia de carne din zona Municipiului Tecuci asigură consumul pentru
populaţie, excedentul fiind vândut în zonele de munte.
Există potenţial, datorită producţiei mari de cereale din zona Tecuciului pentru
dezvoltarea zootehniei privind producţia de carne în cantitate mai mare, în aşa fel încât
consumul pe cap de locuitor să crească, iar excedentul să fie vândut pe piaţa zonelor cu
agricultură redusă şi industrie dezvoltată, fiind vorba de marile oraşe precum şi de
capitală.
Tabelul 62
Principalii furnizori de carne pe piaţa municipiului Tecuci
The main provisioner of meat on the Tecuci town trade
Taurine Ovine Porcine Păsări

Furnizorul
(localitatea) cap tone cap tone cap tone cap tone
AGRICULTORUL 184 24,1 160 22,4

Munteni
SC. Agrimat SRL 95 12,4
Avicola - Matca 118 177
CARNIPROD 70 9,82
FULGA 94 13,2 80 120
SC. Prisaca SRL 67 8,8 164 23
Munteni
Total
346 45,3 0 0 488 68,42 198 297
Capacitatea totală de prelucrare a agenţilor economici ce activează în sector este

structurată pe principalele produse din carne, din care ponderea cea mai mare este
deţinută de carnea de pasăre (Tabelul 62).
-138-

Cap 2 Exfective de Animale Tecuci

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cap 2 Exfective de Animale Tecuci

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiul zonei şi pieţei Municipiului Tecuci Grigore Aurica

2.3. Creşterea animalelor pentru carne

2.3.1. Efective de animale existente în municipiul Tecuci şi randamente la sacrificare

Ca indicator, producţia totală de carne (Q) cuprinde greutatea tineretului la fătare

Factorii care influenţează oferta sunt legaţi de numărul de animale şi sistemele de

Activitate ce necesită condiţii frigorifice de desfăşurare

Figura 14 Valorificarea materiilor animale pentru

(după Niculescu N., 1980).

Valorificarea în cazul animalelor pentru carne este asigurată conform cerinţelor

specializaţi în producţia şi industria cărnii (societăţi comerciale pe acţiuni care au, la

În etapele de valorificare a animalelor vii pentru carne un rol important revine

Ministerul Agriculturii Şi Flux animale, carme şi

Centrala Industria Cărnii FERME DIN

Figura 15 Fluxul de valorificare a animalelor pentru carne.

starea de îngrăşare reprezintă un indiciu de calitate superioară.

Important este şi faptul că creşterea animalelor este o activitate consumatoare de

 Alături de potenţialul genetic, alimentaţia îndestulătoare şi de

Efectivele de animale au avut, în general o evoluţie oscilantă în perioada 1990-

2001 2003 2004 2005

Date prelucrate după informaţii statistice de la D.A.D.R-Galaţi

Referindu-ne la structura efectivelor de animale la nivelul localităţilor

În perioada 2003-2005, efectivele de animale au înregistrat o scădere la nivelul

- desfiinţarea fermelor de vaci din unităţile de stat, aflate în curs de privatizare;

Densitatea animalelor în raport cu suprafaţa fondului funciar agricol.

a = terenul arabil - ha;

Dacă, de exemplu, pentru o vacă complexă (o vacă la care se adaugă, categoriile

Localitatea UVM Total Suprafaţa UVM la 100 ha % faţă de

Date prelucrate după informaţii statistice de la D.A.D.R-Galaţi

Folosind indicatorul de mai sus, rezultă că la nivelul zonei Tecuci, se creşte un

Din analiza structurii efectivelor de animale pe specii se desprind mai multe

Din formularea obiectivului fundamental al strategiei de dezvoltare a agriculturii

 sprijinirea crescătorilor din sectorul privat, prin acordarea de credite

2.3.2. Producţii realizate pe specii şi categorii de animale

Resursa directă care asigură realizarea şi cantitatea produsului carne este

porcine, ovine şi păsări. Acestea au o însemnătate aparte în zootehnia municipiului

Date prelucrate după informaţii statistice de la D.A.D.R-Galaţi

În cele ce urmează ne propunem să prezentăm Ponderea procentuală a producţiilor

Ponderea procentuală a producţiilor de carne realizate pe specii de animale în

1990 2003 2004 2005

Creşterea porcinelor este considerată o ramură de bază a zootehniei, fiind o

porc, vita, oaie, păsările având şi o perioadă de reproducere rapidă, cu o productivitate

Structura producţiei de carne greutate vie pe total zonă

Studiind cantitatea de carne la nivelul producţia totală de carne la nivel de zonă şi

% din % din % din % din % din

După cum se poate observa, faţă de această cantitate de carne, reprezentată de

2.3.3. Principalii furnizori de carne şi preparate din carne pe piaţa municipiului

In prezent se poate vorbi despre dezvoltarea unor exploataţii zootehnice private în

zootehnice care să asigure o producţie crescută de carne pe piaţa Municipiului Tecuci,

Taurine Ovine Porcine Păsări

AGRICULTORUL 184 24,1 160 22,4

Avicola - Matca 118 177

Capacitatea totală de prelucrare a agenţilor economici ce activează în sector este

S-ar putea să vă placă și