RAFO ONESTI SA

STUDENT:
LUCAŞ CLAUDIA

PROFESOR ÎNDRUMĂTOR: LOZNEANU MIHAELA

DRUMEA CRISTINA POPA NICA MIHAELA

POPA NICA CRISTINA

GRUPA 8472 - ANUL III.

Braşov
2009
Introducere
Pentru a înţelege contribuţia comerţului în privinţa ridicării calităţi vieţii, este necesară
reexaminarea conţinutului şi locului său în societatea noastră, aflată în procesul de tranziţie la
economia de piaţă.
Comerţul rămâne, în esenţă, o activitate de intermediere; aceasta este, de altfel, elementul
principal care defineşte activitatea comerţului şi o distinge de celelalte activităţi economice.
Activitatea comercială, într-o economie de piaţă, „prin distribuţie şi vânzare” constituie o
verigă importantă în viaţa economică, pentru că ea leagă producţia cu consumul.1 Cu alte
cuvinte, distribuţia leagă, în spaţiu şi în timp, producătorii şi consumatorii. Totodată, abordând
într-o optică nouă, prin prisma economiei de marketing, activitatea fiecărei întreprinderi
producătoare, distribuţia mărfurilor apare ca fiind o funcţie indispensabilă ce asigură drumul
optim al produselor întreprinderii spre locurile unde ele întâlnesc cererea.
Distribuţia fizică reprezintă un complex de activităţi prin care se asigură circuitul produselor şi
al serviciilor de la producător la consumator sau utilizatorul final. Sistemul logistic este format
dintr-un ansamblu de activităţi legate între ele. Este vorba de: transportul produselor; stocarea;
depozitarea, manipularea, sortarea; preambalarea; expedierea şi recepţia. Transportul
produselor este componenţa de bază a distribuţiei fizice reprezentând aproape 2/3 din costurile
activităţilor logistice. Cele cinci metode de transport sunt: calea ferată, calea maritimă, căile
rutiere, transportul prin conducte şi transportul aerian. Stocarea produselor este o componentă
cu pondere în costurile logisticii, fiind necesară pentru asigurarea unei aprovizionări ritmice
corespunzător cerinţelor firmelor. Depozitarea se referă la amplasarea, proiectarea şi alegerea
spaţiilor necesare conservării mărfurilor pentru perioada când ele se află în depozit.
Depozitarea cuprinde activităţi privind recepţia produselor, păstrarea şi protecţia produselor şi
sortarea acestora. Manipularea mărfii reprezintă un sistem de mişcare a mărfii în interiorul
depozitelor. Ea se referă la primirea, aşezarea, expedierea mărfurilor.
Fluxurile internaţionale reprezintă o componentă a distribuţiei fizice care contribuie la
creşterea eficienţei circuitului produselor.

Capitolul 1. Caracterizarea firmei

1
Tudose, C., Tehnologia comercializarii marfurilor, Ed.Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1995
1.1. Date de identificare
Societatea comercială "RAFO" SA Oneşti este constituită prin Hotărârea Guvernului
României nr. 1200/12.11.1990 în temeiul Legilor nr.15 şi 31/1990. Este organizată şi
funcţionează ca agent economic cu personalitate juridică, având formă juridică de societate pe
acţiuni.
Societatea comercială "RAFO" SA Oneşti este înmatriculată la Oficiul Registrul Comerţului,
judeţul Bacău sub nr. J/04/538 din 1991, vol. IV. Sediul societăţii este în România, localitatea
Oneşti, jud. Bacău, str. Industriilor nr.3. RAFO Oneşti este una din principalele rafinării de
petrol din România. Rafinăria a fost privatizată în anul 2001 prin preluarea pachetului
majoritar de acţiuni (59,9%) de către consorţiul format din Imperial Oil (deţinută de Corneliu
Iacubov) şi Canyon Servicos (Portugalia) pentru suma de 7,48 milioane dolari. Firma britanică
Balkan Petroleum a preluat de la acest consorţiu pachetul majoritar în anul 2003. Compania
Calder-A (parte a grupului Petrochemical Holding) a achiziţionat Balkan Petroleum în
noiembrie 2006 devenind acţionarul majoritar. Capacitatea actuală de prelucrare este de 3,5
mil. t/an ţiţei sulfuros şi nesulfuros, profilul societăţii fiind producerea de carburanţi,
combustibili şi materii prime pentru industria petrochimică. Până în noiembrie 2007, RAFO
Oneşti a plătit toate datoriile către bugetul general consolidat, în suma de 898 milioane de
RON (aproximativ 250 milioane Euro).
Număr de angajaţi: 2.600 (în anul 2006). Capitalul social este de 403.406.795 lei, subscris şi
vărsat integral, divizat în 165.362.718 acţiuni cu valoare nominală de 2.5 lei acţiunea.
Structura capitalului social şi împărţirea să pe acţionari este menţionată în Actul Constitutiv al
societăţii. Acţiunile societăţii sunt tranzacţionate pe piaţa liberă de capital. S.C.RAFO S.A.
Oneşti este societate comercială deschisă.
Principalii acţionari ai Rafo, în urma conversiei în acţiuni a creanţelor:
PETROCHEMICAL HOLDING = 639.493.522,5 lei = 255.797.409 actiuni = 31,64%
BALKAN PETROLEUM LTD. = 423.722.032,5 lei = 169.488.813 actiuni = 20,96 %
RAG LAM OVERSEAS LTD. = 151.535.075,0 lei = 60.614.030 actiuni = 7,5%
S.C. PROSPECTIUNI S.A. = 45.834.132,5 lei = 18.333.653 actiuni = 2,27 %
S.C. TENDER S.A. = 13.946.652,5 lei = 5.578.661 actiuni = 0,69 %
S.C. ATLAS GIP S.A. = 9.566.732,5 lei = 3.826.693 actiuni = 0,47 %
S.C. CONPET S.A. = 2.424.440 lei = 969.776 actiuni = 0,12%
Alti actionari = 8.304.922,5 lei = 3.321.969 actiuni = 0,41%
 CALDER A INTERNATIONAL
B.V.
0,6908% 0,1200% PETROCHEMICAL HOLDING
0,4738%
GMBH
0,2913% BALKAN PETROLEUM LTD.
2,2701%
7,5055% RAG LAM OVERSEAS LTD.
35,9876%
S.C. PROSPECTIUNI S.A.

20,9869% S.C. TENDER S.A.

S.C. ATLAS GIP S.A.

31,6740% S.C. CONPET S.A.

Alti actionari

1.2. Scurt istoric

 1956-1957 prima platforma RAFO proiectata pentru procesarea titeiului extras din
sondele de pe teritoriul Romaniei.
 1978 a doua platforma RAFO ce proceseaza titei pentru a produce carburanti si
hidrocarburi aromatice folosite in industria chimica.
 2001 privatizarea RAFO.
 2002 standardul Euro 3 introdus pentru produsele rafinate.
 2006 EURO 4 introdus pentru produsele rafinate cu o productie de 2,7 mln. tone pe
an.

1.3. Plan de investitii

 Derularea unui program de modernizare complex, pentru obtinerea standardului Euro 5
pentru produsele RAFO;
 Nevoia de a avea un buget cat mai apropiat de realitate, estimat pentru fiecare proiect
din programul de modernizare;
 Nevoia de a urmari in timp util intarzierile cauzate de nerespectarea planificarii
Contractorilor;
 Nevoia de a avea sub control tot timpul stadiul fizic al lucrarilor, facturile si platile,
pentru a avea imaginea completa si reala a proiectului.
1.4. Oferta firmei
Domeniul de activitate este: prelucrarea ţiţeiului, producerea şi vânzarea produselor petroliere
pentru obţinerea de profit. Obiectul de activitate al societăţii cuprinde o sumă de activităţi de
bază şi auxiliare care concură la prelucrarea ţiţeiului, obţinerea produselor petroliere finite şi
comercializarea lor. Principalele produse de rafinărie obţinute sunt benzina, motorina, gazul
petrolier lichefiat, păcură, combustibilul lichid uşor, cocsul de petrol, hidrocarburile aromatice
şi sulful. RAFO este conectată la sistemul de conducte pentru transportul ţiţeiului din import şi
din bazinul petrolifer Moldova şi funcţionează în sistemul de asigurare a calităţii, conform ISO
9002 şi în Sistem Managerial de Mediu, conform ISO 14001.
 1.5. Principalii indicatori ai activitatii

Nr. Perioada exercitiului financiar

Crt. INDICATORI U.M. 2006 2007 2008 I2008-2007 I2007-2006 D2008/2007 D2007/2006
1 CA lei 719.792.556 575.407.872 386.119.141 -189.288.731 -144.384.684 67,1036% 79,9408%
2 Pierdere lei 36.347.544 182.687.096 85.369.428 -97.317.668 146.339.552 46,7299% 502,6119%
3 Ns pers 2.600 2.326 1.354 -972 -274 58,2115% 89,4615%
4 Dt lei 2.124.929.866 1.901.789.563 157.820.246 -1.743.969.317 -223.140.303 8,2985% 89,4989%
5 Cp lei 907.689.754 1.054.361.197 450.562.935 -603.798.262 146.671.443 42,7333% 116,1588%
6 Rp=Pierdere/CA % 5,0497% 31,7491% 22,1096% -9,6395% 26,6994% 69,6384% 628,7302%
7 w=CA/Ns lei/sal 276.843,2908 247.380,8564 285.169,2326 37.788,3762 -29.462,4344 115,2754% 89,3577%
 Evoluţia pricipalilor indicatori ai activităţii societăţii
în perioada 2006-2008
Milioane
2.500,0000

2.000,0000
VALOARE

1.500,0000

1.000,0000

500,0000

0,0000
CA 2006 2007 2008
Pierdere
Dt ANI
Cp

Concluzii ce reies din tabel

Analizand parcursul societatii SC RAFO SA Onesti in perioada 2006-2008 a rezultat graficul de
mai sus. Urmarind graficul se poate observa cu ochiul liber tendinta de crestere a capitalului
propriu, iar in ceea ce priveste cifra de afaceri, pierderea si datoriile totale, situatia sta tocmai
invers.
Compania Rafo a avut mari probleme in a reusi inregistrarea unui profit, asa ca pe masura ce au
trecut anii, firma a mers numai pe pierdere incepand cu anul 2005.
Anul 2007 a fost cel mai greu an din acest punct de vedere, in anul 2008 pierderea inregistrata de
companie fiind semnificativ mai redusa, adica cu 46.70%.
In ceea ce priveste capitalul propriu, acesta a atins nivelul maxim in anul 2007, adica
1054361197 lei, in 2008 fiind cu 19.15% mai mic fata de anul 2007. Datoriile totale au
inregistrat insa o scadere in anul 2008 fata de anul 2007 cu 8.30%. Aceasta scadere drastica a
cifrei de afceri si cresterea datoriilor s-a datorat faptul ca timp de 6 luni societatea nu a desfasurat
nici o activitate deoarece se afla intr-o perioada de retehnologizare.
In anul 2006 societatea prezinta o CA in valoare de 719792556, insa in anii 2007 si 2008
prezinta o scadere destul de mare.
Principalii factori care au determinat scăderea semnificativă a cifrei de afaceri în exerciţiul
2007 sunt:
 perioada de stationare a activitatii pana in luna august 2007;
 in luna august 2007 S.C. RAFO S.A. si-a repornit instalatiile si a inceput sa proceseze
titei, ca rezultat al derularii contractului de procesare incheiat cu Fair Energy.
 In luna decembrie RAFO a prelucrat o cantitate de 41.181 tone de titei cumparat in nume
propriu.
 Din luna noiembrie 2007 S.C. RAFO S.A. a trimis spre procesare reziduu de vid la S.C.
Petrochemical Trading Darmanesti, primind inapoi spre prelucrare semifabricatele
rezultate. Rezultatul inregistrat de S.C. RAFO S.A. in anul 2007 trebuie analizat tinand
seama de faptul ca rafinaria a desfasurat activitate in conditii normale numai in ultimele 5
luni ale exercitiului.
 De la inceputul anului si pana in luna iulie 2007, RAFO a continuat sa cumpere produse
petroliere de la alte rafinarii si sa vanda prin intermediul statiilor si depozitelor proprii, cu
scopul de a-si pastra pozitia pe piata.
 In perioada 01.01.2007 – 31.07.2007, S.C. RAFO S.A. a inregistrat o pierdere
operationala in valoare de 81.507.070 lei. Pierderea inregistrata de RAFO in ultimele 5
luni ale anului 2007 a fost de 39.567.793 lei, deci jumatate din pierderea pe care ar fi
avut-o in cazul in care nu ar fi functionat in aceasta perioada.
 In anul 2008, comparativ cu exercitiul precedent, s-a inregistrat o scadere semnificativa a
cifrei de afaceri, respectiv cu 32,9%, iar in valoare absoluta cu 189.288.731 lei, datorita
faptului ca rafinaria si-a intrerupt activitatea si a demarat un program de conservare,
modernizare si retehnologizare.
Capitolul 2. Diagnosticul mediului firmei
2.1. Delimitarea sectorului de activitate
In anul 2008, activitatea rafinariei s-a bazat, in principal, pe efectuarea de procesari de tite pentru
firma Fair Energy in baza contractului de procesare incheiat in data de 19.06.2008.
Prin incheierea acestui contract S.C. RAFO S.A. a putut reporni rafinaria in data de 9.08.2008 si
a putut continua masurile prevazute in Suplimentul Planului de Reorganizare. In acest Supliment,
RAFO s-a angajat sa prelucreze in perioada august 2008 – decembrie 2008 o cantitate de
760.000 tone de titei si a prelucrat o cantitate de 715.152 tone, realizand un grad de indeplinire al
acestui criteriu de 94%.
Prin acest contract S.C. RAFO S.A. Oneşti nu a fost obligată să constituie nici un fel de garanţie
în favoarea procesantului pentru marfa livrată în vederea procesării şi, de asemenea, nu a fost
necesar ca pentru plăţile aferente operaţiunilor de import să se indisponibilizeze sume din contul
societăţii, toate aceste cheltuieli intrând în sarcina procesantului. Fondurile necesare garantarii
datoriei vamale au fost asigurate in continuare de catre procesant, Fair Energy platind in numele
lui RAFO o suma in valoare de 20,4 milioane RON (600 de mii de USD).
Pentru cantitatile de titei indigenizate, in vederea obtinerii de produse pentru piata interna, s-a
achitat anticipat TVA in vama, S.C. RAFO S.A. ramanand in continuare singura rafinarie din
Romania care nu beneficiaza de nici un fel de facilitati fiscale. Se mentioneaza faptul ca in
Suplimentul Planului de Reorganizare s-a prevazut prelucrarea unei cantitati de 100.000 tone in
luna august 2008, 120.000 tone in luna septembrie 2008 (primele doua luni fiind considerate luni
de repornire dupa o perioada de mai bine de un an de stationare) si 180.000 tone titei/luna pentru
perioada octombrie – decembrie 2008, intrucat toate analizele efectuate au indicat ca acesta este
nivelul de productie necesar pentru a asigura profitabilitatea activitatii. Dar datorita multitudinii
de factori, independenti de vointa conducerii societatii, care au determinat atat o aprovizionare
neritmica cu titei, dar si intreruperi de activitate, acest indicator nu a fost realizat in mod
constant. Cu toate acestea, in perioada august 2008 – decembrie 2008, perioada in care s-a aflat
in derulare Contractul de procesare cu firma Fair Energy, cantitatea de titei prelucrat s-a situat la
nivelul de 94% din cantitatea estimata in Supliment. Chiar si in aceste conditii, conducerea
societatii a depus toate eforturile pentru desfasurarea normala a activitatii, ceea ce a permis
achitarea integral atat a datoriilor curente, cat si a datoriilor restante acumulate in perioada de
stationare (iunie 2007 – august 2008).
Domeniul de activitate al societãtii este productia, obiectul de activitate fiind definit în principal
de activitatea de prelucrare a titeiului, îmbuteliere aragaz, comercializarea cu ridicata si
amanuntul a produselor petroliere.
2.2. Caracteristicle de mediu

Micromediu

Furnizori Clienti
Innospec Anglia, Afton Anglia,
Grace Davison Germania, Fair Energy
Infineum Anglia, Axens Franta

RAFO S.A.
ONESTI

Concurenti
Intermediari
Petrom - OMV, Rompetrol
Conpet S.A.
Rafinare, Lukoil, Steaua
Romana, Astra, Vega Ploiesti
si Petrolsub

Clienti
Rafo S.A este o companie ce actioneaza atat pe plan local cat si international. Pe piata interna
Rafo S.A se adreseaza direct consumatorului final prin benzinariile proprii pe care le detine
dispersate in toata tara. Compania ofera clientilor locali urmatoare produse: carburanţi,
combustibili şi materii prime-petrochmice.
Pe plan international Rafo S.A momentan se adreseaza doar companiei elvetiene Fair Energy
prin procesare titei si companiilor Calder A International si Expanet Trading-Cipru pentru care
rafineaza petrol.

Furnizori
S.C. RAFO S.A. este dependenta de importul de materie prima pentru acoperirea capacitatilor de
prelucrare.

Macromediu
Mediul natural
Acesta influenteaza activitatea firmei prin diversele reglementari, legi si autorizatii care sunt
impuse pentru protectia mediului. Toate acestea sunt generatoare de noi cheltuieli deoarece
presupun retehnologizarea echipamentelor, pentru a da un randament mai bun si pentru a micsora
gradul de poluare.
In anul 2007 S.C. RAFO S.A. Onesti:
1. a functionat in baza urmatoarelor autorizatii de mediu:
 Autorizatie de Gospodarire a Apelor nr. 15/2007;
 Autorizatie Integrata de Mediu nr. 19/29.12.2005 actualizata la 30.10.2007;
 Autorizatie nr. 6/2006 privind emisiile de gaze cu efect de sera.
2. a obtinut in “Planul National de Alocare” un drept de emisie a 785 915 tone CO 2 in anul 2007,
respectiv un numar egal de certificate de emisie de gaze cu efect de sera, aflat in prezent la
Comisia Europeanã pentru aprobare .
Monitorizarea, inregistrarea si raportarea starii mediului la nivel de societate se efectueaza
continuu si este asigurata de Laboratorul Protectia Mediului si Birou Protectia Mediului din
cadrul Departamentului Mediu – AQ.
Pe baza “Programului de monitorizare a mediului", elaborat in baza Autorizatiei Integrate de
mediu si Autorizatiei de gospodarire a apelor, sunt efectuate analize/ masuratori/ calculi pentru
emisiile de poluanti in mediu. Rezultatele sunt centralizate zilnic, iar la sfirsitul lunii se
intocmesc rapoarte care sunt transmise autoritatilor de mediu.
In anul 2007 RAFO a realizat investitii de mediu in valoare de 105 000$ finalizand astfel
masurile din Programul de Conformare la termenele scadente.
In anul 2008 S.C. RAFO S.A. Onesti a realizat urmatoarele:
1. a functionat in baza a mai multe autorizatii de mediu:
 Autorizatie de Gospodarire a Apelor nr. 15/2007, revizuita la 02.06.2008;
 Autorizatie Integrata de Mediu nr. 19/29.12.2005 actualizata la 30.10.2007;
 Autorizatie nr. 13/2008 privind emisiile de gaze cu efect de sera.
2. a primit alocarea de certificate de emisie de gaze cu efect de sera, respectiv 704.474 de
certificate aferente anului 2008.
3. a finalizat preinregistrarea substantelor produse de S.C. RAFO S.A. Onesti, la Agentia
Europeana de Subsante Chimice.
4. a obtinut Acorduri de mediu pentru lucrarile de investitii din cadrul programului de
modernizare.
Monitorizarea, inregistrarea si raportarea starii mediului la nivel de societate se efectueaza
continuu si este asigurata de Biroul Monitoring din cadrul Departamentului Mediu – AQ.
Pe baza “Programului de monitorizare a mediului”, elaborat in baza Autorizatiei Integrate de
mediu, Autorizatiei de gospodarire a apelor si Autorizatiei de gaze cu efect de sera, sunt
efectuate analize/ masuratori/ calcule pentru emisiile de poluanti in mediu. Rezultatele sunt
centralizate zilnic, iar la sfarsitul lunii se intocmesc rapoarte care sunt transmise autoritatilor de
mediu.
In anul 2008 RAFO a realizat investitii de mediu in valoare de 318.869$ pentru indeplinirea
masurilor din Planul de actiune la Autorizatia Integrata de Mediu nr. 19/29.12.2005 actualizata la
30.10.2007.
In acest moment RAFO:
 se conformeaza la toti indicatorii de caliatate privind emisiile de poluanti pentru
valorile maxim admise de legislatia de mediu in vigoare
 realizeaza investitii de mediu pentru indeplinirea, la tremenele scadente, a masurilor
prevazute in planul de actiune la Autorizatia Integrata de Mediu nr. 19/2005.
 actioneaza in continuare in vederea imbunatatirii performantelor de mediu.

Analiza Matricei SWOT

In general, activitatea oricarei societati este influientata pe parcursul desfasurarii sale de o serie
de factori. Acestia sunt de doua feluri, si anume: factori interni şi factori externi.
Factorii interni – influenteaza asupra activitatii firmei atat pozitiv, cat si negativ, si anume:
pozitiv prin intermediul punctelor tari (calitatea bunurilor, potentialul calitativ al produslui,
tehnologia folosita la prelucrare, stilul de management folosit, nivelul costului de productie) pe
care le-au creat in timp conducerea unitatii cu ajutorul deciziilor lor; negativ prin intermediul
punctelor slabe (proasta gestionare a produselor, calificarea personalului, publicitate, lansarea de
noi produse, distibutia produselor).
Referitor la aceasta situatie putem afirma ca societatea RAFO S.A. se afla intr-o situatie foarte
buna, deoarece valoarea factorilor de influenta interni este de 3.40 din maximum 4, iar dintre
acestia factorii care determina punctele tari a unitatii sunt evaluati la 2.00. Conducerea unitatii
trebuie sa intreprinda in viitor stratecii si sa ea anumite decii care sa determine minimizarea
punctelor slabe si sa sporeasca punctele tari, aceata indatorire ii revine managerului soicietatii,
care prin vasta experinta si abilitati intelectuale reuseste sa stipuleze situatiile oferite de piata in
contiunua miscare si sa aleaga cea mai buna varianta de dezvoltare sau acaparere de segment de
piata ivit.
Factorii externi – influenteaza activitatea noastra atat pozitiv, cat si negativ, si anume: pozitiv
prin intermediul oportunitatilor create de acestia (distanta dintre furnizori , fidelitatea clientilor,
factorii socio-economici, factorii demografici, piata potentiala) si negativ prin amenintarile
mediului (concurenta, specificul zonei productive, putere de cumparare , fluctuatia preturilor,
aparitia unor probleme in procesul de productie). In viitor conducerea unitatii sau factorii
decidenti a acesteia trebuie sa profite de oportunitatile mediului astfel incat cu ajutorul lor sa
inlature sau sa minimizeze actiunea amenintarilor.
Avand in vedere cele prezentate mai sus mentionam ca puncte forte:
 Pozitia geografica (in E Romaniei, in zona Moldova,ceea ce-I confera avantajul
aprovizionarii cu produse petroliere a nordului , centrului si sudului Moldovei, precum si
a Transilvaniei centrale, de vest si nord-vest;
 Capacitatea de prelucrare-de 3 500 000 tone/an titei sulfuros si nesulfuros;
 Calitatea produselor petroliere obtinute satisface cerintele standardelor nationale pentru
produsele comercializate;
 Preturile practicate sunt sensibil mai mici in comparative cu ceilalti producatori;
 Posibilitatea asigurarii transportului la benzinariile cumparatorilor sau acolo unde ei
solicita(aceasta in conditiile in care e solicitat acest serviciu), prin incheierea unui
contract cu un transportator auto.
Puncte slabe:
 Lipsa unei retele proprii de distributie: societatea are 4 reprezentante in teritoriu dar nu
detine decat 3 statii proprii de distributie de carburanti.
Oportunitati:
 Valorificarea la maximum a potentialului pietei interne prin:
1.Identificarea si valorificarea nisei pe piata create prin retragerea de pe piata a firmei LUKOIL
pe o perioada de 2 ani pentru retehnologizare;
2.Crearea unui lant de benzinarii proprii care sa poata desface o cat mai mare cantitate de
produse;
3.Crearea unui sistem de depozite care sa deserveasca in exclusivitate RAFO si care sa acopere
toata tara.
Amenintari:
1. Lipsa surselor de aprovizionare pe plan intern(cea mai mare parte din material prima fiind
importata), fapt ce ar putea duce la intreruperea procesului de fabricatie;
2.Concurenta pe piata interna e reprezentata in principal de SNP PETROM, care prelucreaza in
totalitate resursa de titei interna. Societatea amintita detine cca. 50% din reteaua de distributie a
tarii.

2.3. Partenerii de mediu - diagrama fortelor lui Porter.

România dispune de o industrie petrolieră integrată total, ţiţeiul extras este procesat în rafinăriile
din România, iar produsele rezultate sunt distribuite prin intermediul infrastructurii create
(depozite de produse petroliere şi staţii de carburanţi) sau exportate în divese ţări.
Industria petroliera deţine 3 mari sectoare:
 sectorul de extracţie – care a cunoscut o evoluţie din punct de vedere al tehnologiilor de
extracţie (cantitatea anuala de ţiţei extras este de cca. 6 mil.t.);
 sectorul de rafinare – care dispune de capacităţi de rafinare ce depăşesc 34 mil.t. ţiţei
anual;
 sectorul de distribuţie – care este reprezentat prin depozite (peste 170) şi benzinării (peste
1600). Rafinăriile importante sunt: PETROMIDIA, PETROBRAZI, ARPECHIM,
LUKOIL, RAFO, STEAUA ROMANA, ASTRA, DARMANESTI, VEGA, PETROM,
MOL, OMV etc.
Pe plan intern, modernizarea şi restructurarea industriei petroliere pe segmentele: upstream,
midstream, downstream (retail&marketing).
Aceste obiective sunt legate de:
 creşterea eficienţei economice şi a gradului de siguranţă în funcţionare (ex. modernizarea
instalaţiilor de distilare, cracare, reformare, hidrofinare, dezasfaltare, piroliză,
infrastructură, utilităţi etc.);
 realizarea calităţii produselor conform normelor UE (ex. instalaţii şi tehnologii noi la
alchilare, extracţie de aromate din benzine, TAME, MTBE, hidrodesulfurare, distilate
medii şi grele etc.);
  reducerea poluarii şi reconstrucţia ecologică (ex. modernizarea instalaţiilor de desulfurare
a gazelor şi de recuperare a sulfului, de tratare a apelor uzate acrilonitrilice şi sulfuroase,
prelucrarea nămolurilor din bataluri etc.).
Modelul lui Porter se concentrează în special pe impactul extern al strategiei şi ajută firmele să
analizeze forţele din industrie care generează oportunităţi şi ameninţări.
Drept rezultat, strategia dominantă devine o chestiune de alegere a unui sector industrial pentru
desfăşurarea activităţii şi de poziţionare a firmei în cadrul acesui sector în funcţie de următoarele
cinci forţe:
1. Firmele nou intrate pe piaţă;
2. Puterea de negociere furnizorilor;
3. Puterea de negociere clienţilor;
4. Ameninţarea produselor sau serviciilor de substituţie;
5. Concurenţa din sectorul de activitate.

1. Nu este asteptata intrarea vreunui nou jucator pe piata. Consumul de motorina va continua sa
fie mai mare decat cel de benzina, ceea ce va tine si pretul la motorina peste cel al benzinei.
Cota benzinariilor particulare va deveni nesemnfificativa, majoritatea punctelor de alimentare
particulare urmand sa fie preluate de marii jucatori.
Romania deţine în momentul de faţă 10 rafinării, care pot fi încadrate în două mari grupe:
rafinăriile mari, care concentrează circa 85% din capacitatea de prelucrare:
- Petrobrazi Ploieşti - construcţia sa a fost începută în data de 17 iulie 1934 datorită eforturilor
companiei româneşti Creditul Minier;
- Arpechim Piteşti;
- Petrotel Ploieşti - cunoscută şi drept Rafinăria Româno-Americană (înainte de 1945) sau
Teleajen (1979 - 1998)
- Petromidia;
Dar si rafinăriile mici mai vechi, însumând circa 15% din capacitatea de prelucrare cu un grad de
complexitate mai redus
- Astra Ploieşti - fondată în 1880;
- Vega Ploieşti - înfiinţată în 1905 cu o capacitate iniţială de 0,2 milioane tone ţiţei/an ;
- Steaua Română Câmpina - înfiinţată în anul 1895 ;
- Petrolsub Surplacu de Barcău
Toate aceste rafinării au o capacitate totală de 34 milioane tone pe an, cu mult peste consumul
intern al României. Pe marginea contractului semnat cu Iranul în timpul regimului comunist,
Romănia primea mari cantităţi de ţiţei din această ţară şi îl prelucra în rafinăriile româneşti,
pentru că dupa aceea mare parte din produsele finite să fie vandute, în Mediterana, la preţ de
dumping către ţările occidentale. În schimbul ţiţeiului iranian, România livra acestei ţări
tractoare, ciment şi alte produse ale industriei prelucrătoare.

2. Puterea de negociere a furnizorilor este una foarte mare deoarece fabricarea produselor
petroliere se face cu respectarea stricta a cerintelor de calitate impuse de legislatia interna si cea a
Comunitatii Europene, aprovizionarea cu aditivi si catalizatori facandu-se din import, de la
producatori speciali consacrati:
- INNOSPEC ANGLIA
- AFTON ANGLIA
- GRACE DAVISON GERMANIA
- INFINEUM ANGLIA
- AXENS FRANTA
Un alt furnizor care are o putere de negociere mare este Conpet S.A. care deţine şi operează
sistemul naţional de transport al ţiţeiului brut prin conducte, având statut de transportor comun.
Aceasta firma detine monopolul in Romania ina cest domeniu de activitate.
RAFO S.A. mai are si alti furnizori, insa puterea lor de negociere nu este la fel de mare:
- furnizori de chimicale: - interni: Chimcomplex S.A. Borzesti, Olsten Magnus
Ploiesti, Asio Impex S.R.L. Bucuresti
- externi: Interchim Austria, Nalco Austria, Ashland Austria,
Ge Betz Austria
- furnizori de alte materiale (lubrifianti, piese de schimb, etc) doar interni: Com Gaz S.A.
Ploiesti, Ductil S.A. Buzau, Gomar Lux Bistrita, Electrocontact S.A. Botosani, Iaifo S.A. Zalau,
Romberfil S.A. Ploiesti, Dedeman Bacau.
- furnizori de utilitati: Apele Romane S.A., Apa Canale S.A., E-ON Gaz Romania, Green-Energy
S.R.L.

3. Radiografia pietei petroliere

Valoarea pietei in 2008: 6,8 miliarde de euro
Ritm de crestere fata de 2007: 7%
Consum de carburanti prin benzinarii in 2007: 3,7 mil. Tone
Consum total de carburanti in 2007: 5 mil. Tone
Consum de benzina in 2007: 1,6 mil. Tone
Consum de motorina in 2007: 3,4 mil. Tone
Puterea de negociere a clientilor nu este foarte mare, deoarece piata produselor petroliere
reprezinta o piata pura, adica sunt foarte multe companii care ofera produse petroliere care se
adreseaza direct consumatorilor finali, iar diferentele dintre produse este foarte mica, astfel ca
firmele aplica aproximativ aceleasi preturi.
Un important client extern al companiei RAFO este Fair Energy din Elvetia. RAFO efectueaza
procesari de titei pentru aceasta.
Toti jucatorii importanti au planuri majore de extindere, ceea ce va impinge concurenta dintre
acestia mai mult spre partea de servicii, pretul fiind un instrument de diferentiere nesemnificativ.
Potrivit Asociatiei Romane a Petrolului, piata carburantilor s-a apreciat cu aproximativ 14% in
primele 7 luni din 2007 fata de perioada similara din 2006. In aceasta perioada se evidentiaza
scaderea vanzarilor de benzina si cresterea volumului de motorina comercializat. Daca in primele
sapte luni ale anului trecut, ponderea vanzarilor pe piata carburantilor din Romania era 42,5% -
benzina si 53,41% - motorina, in aceeasi perioada a lui 2007 ponderea este de 39,15% - benzina
si 59,32 % - motorina. Piata carburantilor evolueaza in stransa legatura cu tendintele importante
inregistrate de economia romaneasca, in ansamblu. Astfel, ritmul de crestere a vanzarilor de
carburanti a fost influentat puternic atat de sporirea puterii de cumparare, cat mai ales de
dinamica vanzarilor auto. Numai in primele opt luni ale acestui an au fost inmatriculate peste
209.000 masini noi pe piata romaneasca, conform statisticilor Asociatiei Constructorilor
Europeni de Automobile. Numarul este cu peste 29% mai mare decat in aceeasi perioada a anului
trecut si pozitioneaza tara noastra pe locul 4 in Europa. De asemenea, activitatea transportatorilor
s-a dezvoltat puternic in 2007, in paralel cu intensificarea relatiilor comerciale dintre tarile din
regiune, ceea ce a generat o majorare a volumului vanzarilor de produse petroliere.
Piata carburantilor s-a apreciat cu 14% in primele 7 luni din 2007 fata de perioada similara din
2006. Se evidentiaza scaderea vanzarilor de benzina si cresterea volumului de motorina
comercializat.Piata romaneasca a carburantilor este una dintre cele mai dinamice, cumuland anul
trecut peste 9 miliarde euro, dintre care aproximativ 3 miliarde euro revin segmentului de retail,
de comercializare a produselor petroliere. Vanzarile celor mai importanti jucatori din piata -
AGIP, Lukoil, MOL, OMV, Petrom si Rompetrol, reuniti in Asociatia Romana a Petrolului -
detin 80-85% din distributia de combustibili si produse petroliere.

4. Biocarburanţii sunt carburanţii lichizi sau gazoşi utilizaţi pentru transport, produşi din
biomasă.
Lista produselor considerate biocarburanţi cuprinde cel puţin următoarele:
a) bioetanol - etanol produs din biomasă şi/sau fracţia biodegradabilă a deşeurilor, în vederea
utilizării ca biocarburant;
b) biodiesel - ester metilic, de calitatea motorinei, produs din ulei vegetal sau animal, în vederea
utilizării ca biocarburant;
c) biogaz - carburant gazos produs din biomasă şi/sau din partea biodegradabilă a deşeurilor, care
poate fi purificat până ajunge la calitatea gazului natural, în vederea utilizării ca biocarburant sau
gaz de lemn;
d) biometanol - metanol extras din biomasă, în vederea utilizării ca biocarburant;
e) biodimetileter - dimetileter extras din biomasă, în vederea utilizării ca biocarburant;
f) bio-ETBE (etil-tert-butil-eter) - ETBE produs pe bază de bioetanol. Procentajul volumic de
bio-ETBE, calculat ca biocarburant, este de 47%;
g) bio-MTBE (metil-tert-butil-eter) - carburant produs pe bază de biometanol. Procentajul
volumic de bio-MTBE, calculat ca biocarburant, este de 36%;
h) biocarburanţi sintetici - hidrocarburi sintetice sau amestecuri de hidrocarburi sintetice, care au
fost extrase din biomasă;
i) biohidrogen - hidrogen extras din biomasă şi/sau din partea biodegradabilă a deşeurilor, în
vederea utilizării ca biocarburant;
j) ulei vegetal pur - ulei produs din plante oleaginoase prin presare, extracţie sau procedee
comparabile, brut ori rafinat, dar nemodificat din punct de vedere chimic, în cazul în care
utilizarea sa este compatibilă cu un tip de motor şi cu cerinţele corespunzătoare privind emisiile.

5. Concurenta este acerba, Rafo a pierdut foarte mult si a ajuns pe ultimul loc in Romania atat ca
si capacitate de productie momentan cat si ca distributie. Ceilalti concurenti sunt Petrom-Omv,
Petromidia si Lukoil. Aceasta este ierarhia atat ca si numar de statii proprii de desfacere a
produselor cat si al capacitatii de productie. In acest moment Rafo este intr-un program de
modernizare, retehnologizare si marire a capacitatii de productie unul din cele mai ample din
Europa. La finalul programului se va ajunge la una din cele mai mari capacitati de productie cat
si va putea produce compoenente care nu se fac in Romania la ora actuala de nicio rafinarie.
Principalii concurenti ai S.C. RAFO S.A. in domeniul prelucrarii titeiului sunt Petrom, OMV,
Rompetrol Rafinare, Lukoil, Steaua Romana, Astra, Vega Ploiesti si Petrolsub. In segmentul de
retail, principalii concurenti sunt Petrom, OMV, Rompetrol, Lukoil, MOL si Agip, la care se
adauga micile retele particulare si benzinariile independente.
2.3.1. Diagrama forţelor lui Porter
FURNIZORI

5 STATUL

2
PRODUSE DE RIVALIATEA
SUBSTITUTIE 1 INTRE
FIRME

5 4 3 2 1 1 2 3 4 5

NOU INTRATII
CLIENTI

2.4. SEGMENTAREA ACTIVITATII

Denumirea produsului si piata produsului
Benzine - Piata produsului este reprezentata de utilizatorii de automobile si autovehicule,
persoane fizice sau juridice.
Motorine - Piata produsului este reprezentata de utilizatorii de automobile, autovehicule de mare
tonaj. Se mai foloseste si drept combustibil pentru utilaje agricole, focare industriale sau pentru
furnizorii de agent termic.
Propan - Piata produsului este reprezentata de industria petrochimica, de producatorii de agregate
frigorifice, de firme care deruleaza activitati de reparare a drumurilor.
Gaz petrolier lichefiat (GPL) - Piata produsului este reprezentata de consumatorii de combustibil
casnic (butelii) si combustibil industrial.
GPL – carburant auto - Piata produsului este reprezentata de utilizatorii de automobile care
utilizeaza drept carburant GPL auto.
Pacura - Piata produsului este reprezentata de consumatorii industriali pentru furnizarea de agent
termic, pentru ardere in focare industriale cu scop productive.
Cocs de petrol - Piata produsului este reprezentata de consumatorii industriali pentru furnizarea
de agent termic, pentru ardere in focare industriale cu scop productive.
Propilena - Piata produsului este reprezentata de consumatorii industriali care folosesc produsul
in industria petrochimica.
Sulf de petrol - Piata produsului este reprezentata de consumatorii industriali care folosesc
produsul in productia de ingrasaminte chimice, viticulture, benzi transportoare de cauciuc,
anvelope, etc.
Distributia tuturor acestor produse se face prin statii proprii, depozite si alti intermediari, cu
mijloace de transport auto sau CF. Reţeaua de retail RAFO a cuprins circa 290 de staţii din care
33 propietate şi aproximativ 250 de statii particulare afiliate.
Incepand cu data de 10.09.2007 S.C. RAFO S.A. a inchiriat statiile proprii de distributie de
carburanti catre S.C. GRIZZLY PETROL S.R.L. Bucuresti deoarece rezultatele economice
obtinute pe acest segment de activitate au fost negative .

2.5 Domeniul de activitae strategic (DAS)

Prezentarea cifrei de afaceri pe tipuri de produse - RON -

DAS Denumire 2007 2006 %

DAS1 Benzina 61.183.579 131.731.960 112.32
DAS2 Motorina 298.433.855 265.706.088 46.45
DAR3 Alte produse 18.051.566 57.628.060 31.32
 DAS4 Componenti 14.883.292 6.883.904 16.20
DAS5 Pacura 0 91.421.473 0.00
DAS6 Servicii 148.158.358 136.206.027 108.78
DAS7 Cocs 3.504.083 5.911.435 59.28
DAS8 Gaze lichefiate 29.444.339 23.560.196 124.97
DAS9 Produse reziduale 1.748.799 743.413 235.24
TOTAL 575.407.872 719.792.556 79.94
MATRICEA BCG

Ritm de crestere al sectorului

20%

DAS9
DAS8
DAS2
DAS6

DAS1

DAS3
DAS5
DAS7
DAS4

0 1,5% 3%
Piata relativa
Capitolul 3. Diagnosticul potentialului intern al entităţii

3.1. Analiza si diagnosticul situatiei fortei de munca

3.1.1. Analiza indicatorilor de dinamica a factorului uman

Indicatorii de dinamica a factorului uman sunt: Nop-numarul personalului operativ sunt acele
persoane care participa in mod direct la realizarea obiectului de activitate al societatii, si Ns-
numarul scriptic de salariati, reprezinta numarul total de angajati prezenti in statele de functiune
ale entitatii pe baza unui contract intr-o anumita perioada de timp.

Indicator 2007 2008

Nop 1928 1104
Ns 2326 1354

Ponderea personalului operativ in total salariati:

Indicator 2007 2008

+82,89% +81,54%

Analiza indicatorilor de dinamica a personalului:

Indicator Variatia absoluta a numarului Variatia relativa Ritmul de crestere

scriptic de salariati (salariati) (%) (%)
2008-
2007
= -100
-972 +52,21 -41,79
Analiza indicatorilor privind miscarea personalului

INDICATORI u.m. 2007 2008

% 0 0

% 23,73 59,08

% 23,73 59,08
% 23,73 59,08

% 76,26 40,92

3.1.2. Analiza indicatorului de structura

SALARIATI 2007 2008 I2007 I2008 Δ2008-2007

calificati 1.919 1.099 82,5021% 81,1669% -820
necalificati 9 5 0,3869% 0,3693% -4
studii 290 189 12,4678% 13,9586% -101
fara studii 108 61 4,6432% 4,5052% -47
TOTAL 2.326 1.354 100,0000% 100,0000% -972

3.1.3. Analiza si diagnosticul productivitatii si a Profitului net/salariat

Nr crt Indicatori u.m. 2007 2008 Δ2008-2007

1 CA Lei 575.407.872 386.119.141 -189.288.731
2 Ns din care Pers 2326 1354 -972
Nop Pers 1928 1104 -824
3 Nop/Ns Coef +82,89% +81,54% -1,35%
4 CA/Nop Lei/sal operat 298.448,066 285.169,232 -13.278,834
5 W=CA/Ns Lei/sal 247.380,8564 285.169,2326 +37.788,38
I. Analiza productivitatii:

= 285.169,2326 - 247.380,8564 = 37788,3762 lei/salariat

1. -4037,6767

lei/salariat

2. 41826,0530

lei/salariat

VERIFICARE

II. Analiza si diagnosticul pierderii/salariat

Analiza se realizeaza in cele doua perioade de gestiune consecutive 2007 si 2008 si este
prezentata mai jos:

Nr Indicatori u.m. 2007 2008 Δ2008/2007

crt
1 CA Lei 575.407.872 386.119.141 -189.288.731
2 Pierdere Lei 18.281.903 85.369.428 67.087.525
3 Ns Pers 2326 1354 -972
4 CA/Ns Lei/pers 247.380,86 285.169,23 37.788,38
5 Pierdere/CA Coef -0,031772077 -0,221096079 -0,189324002
6 Pierdere/Ns Lei/sal -7859,803525 -63049,79911 -55189,99559
 = 63049,7991 – 7859,8035 = 55189,9956

lei/salariat

1.

lei/salariat

2.

lei/salariat

VERIFICARE:

3.2. Analiza si diagnosticul potentialului material

3.2.1. Analiza dinamicii si structurii activelor fixe si circulante

Indicator de dinamica si structura a mijloacelor fixe

Indicatorii de dinamica si structura a mijloacelor fixe sunt cei care masoara pe de o parte evolutia
valorica a investitiilor in mijloace de productie, si anume:

sau (ritm de crestere)

si pe de alta parte, indicatorii ce masoara miscarea elementelor de activ imobilizat odata cu

intrarea sau iesirea lor din patrimoniu:

INDICATOR 2007 2008

TERENURI 0 1.937.536
CONSTRUCTII 21.011.244 17.891.590
ECHIPAMENTE, APARATE, INSTALATII, etc. 50.105.555 16.683.064
MOBILIER, APARATURA BIROTICA 1.247.953 387.570
TOTAL=FF 72.364.752 36.899.760
TERENURI UTILIZATE IN PRODUCTIE (65% din total) 0 1.259.398,4000
ECHIPAMENTE UTILIZATE IN PRODUCTIE (75% din total) 32.568.610,7500 944.548,8000
TOTAL=FFa 32.568.610,7500 2.203.947,2000

2007 2008
INDICATOR INTRARI IESIRI INTRARI IESIRI
TERENURI 0 188.993 1.937.536 6.731.433
CONSTRUCTII 21.011.244 11.036.654 17.891.590 47.333.480
ECHIPAMENTE,
APARATE, INSTALATII 50.105.555 159.209 16.683.064 23.457.820
MOBILIER, APARATURA
BIROTICA 1.247.953 12.049 387.570 1.151.318
TOTAL=FF 72.364.752 11.396.905 36.899.760 78.674.051

Valoarea fondurilor fixe:

- finala

Indicator de eficienta a utilizarii mijloacelor fixe

Modele de analiza a :
Diagnosticul mijloacelor circulante
Activele circulante cuprind in esenta 3 categorii de elemente :

 Stocuri (de materii prime, materiale, produse fabricate, produse in curs de executare,
marfuri)

 Creante din exploatare (de la clienti) si creante din afara exploatarii (propriilor asociati,
personal, stat sau partenerii)

 Disponibilitati si plasamente (contul de casa, la banci, titluri detinute in capitalurile altor

societati=actiuni)

2008 2007 %20082007

ACTIVE CIRCULANTE 154.180.907 388.102.458 39.70

Stocuri 130.793.051 225.364.402 58.00

Creanţe 15.105.389 157.873.536 9.60

Investiţii financiare pe termen scurt 0 0 -

Casa si conturi la banci 8.282.467 4.864.521 170.30

CA 386.119.141 575.407.872 67,1036%

3.2.2. Ratele de rotatie a activelor circulante

3.2.3. Analiza stocurilor totale şi durata medie de recuperare a creanţelor clienţi

Capitolul 4. Diagnosticul fortei de vanzare si a performantelor

4.1. Calculul si analiza indicatorilor de performanta

Aceasta etapa a diagnosticului se realizeaza cu ajutorul indicilor:

INDICATORI 2007 2008

Qfabr 167.069.472,0000 222.914.855,0000
Qimob 219.703,0000 11.273.919,0000
Qstocata 18.247.779,0000 -35.923.504,0000
Qex 185.536.954,0000 198.265.270,0000

(consumuri intermediare)

Ci2008=VA-Mjcom=29.506.346 lei – 4.448.393 lei= 25.057.953 lei

VA2007=-36.020.476 lei VA2008=29.506.346 lei

INDICATORI 2007 2008

Fond salarii 66.297.033 64.345.056
Chelt cu imp si taxe 4.531.619 4.556.257
Pierdere -182.687.096 -85.369.428
 Chelt cu dobanzile 3.648.471 6.715.270,35
Chelt cu amortizarea 72.189.497 39.259.191
Dividende distribuite 0 0
VA -36.020.476 29.506.346
U.M. Lei Lei

Rate de analiza (de remunerare) a VA:

INDICATORI 2007 2008

-184,0537% 2,1807%

-12,5807% 0,1544%

507,1757% -2,8933%

-10,1289% 0,2276%

-200,4124% 1,3305%

4.2. Diagnosticul CA, VA si a Marjei comerciale

Evaluarea activitatii de vanzare

Valoare 2007 2008 Qv2008 pvi gi2008

Benzina 61.183.579,0000 24.324.969,4827 67.411,0000 360,8457 23,1657%
Motorina 298.433.855,0000 138.561.126,4770 92.298,0000 1.501,2365 31,7180%
Alte produse 18.051.566,0000 95.523.873,9527 94.183,0000 1.014,2369 32,3658%
Componenti 14.883.292,0000 3.441.952,0000 4778,322053 720,3265 1,6421%
Servicii 148.158.358,0000 109.279.720,0924      
Cocs 3.504.084,0000 2.955.717,5000 11147,38737 265,1489 3,8308%
Gaze lichefiate 29.444.339,0000 11.660.074,9952 15.962,0000 730,4896 5,4853%
Produse reziduale 1.748.799,0000 371.706,5000 5215,54984 71,2689 1,7923%
TOTAL 575.407.872,0000 386.119.141,0000 290.995,2593   100,0000%
CA-servicii 427.249.514,0000 276.839.420,9076      
Modele de analiza a CA:

1.

2.

3.
Capitolul 5. Diagnosticul cheltuielilor si costurilor

5.1. Analiza dinamicii şi structurii consumurilor de resurse

ENUMIRE INDICATOR 2007 2008 Ritm creştere

Chelt cu mat prime şi
materialele 59.285.247 131.911.779 72.626.532 122,5035%
Chelt privind mărfurile 439.366.855 158.755.893 -280.610.962 -63,8671%
Chelt cu personalul 66.297.033 64.345.056 -1.951.977 -2,9443%
Chelt privind prest externe 55.868.858 30.695.352 -25.173.506 -45,0582%
Chelt cu imp, taxe, vars
assimilate 4.531.619 4.556.257 24.638 0,5437%
Chelt cu despâg, donaţii 2.186.744 5.004.152 2.817.408 128,8403%

Cu ajutorul datelor obţinute observăm atât creşteri cât şi scăderi în ceea ce priveşte cheltuielile
consumului de resurse.
Astfel:
 Cheltuielile cu materiile prime şi materialele au înregistrat o creştere de 122,5035% în
anul 2008 faţă de anul 2007, ceea ce înseamnă că a crescut mărimea bunurilor care au
participat direct la fabricarea produsului.
 Cheltuielile privind mărfurile au înregistrat o scădere de 63,8671% faţă de anul 2007.
 In ceea ce priveşte cheltuielile cu personalul, acestea au înregistrat o scădere de 2,9443%
faţă de valoarea din anul 2007.
 Cheltuielile privind prestaţiile externe (cheltuieli cu întreţinerea, reparaţiile, redevenţe
plătite, locaţii de gestiune şi chirii, sumele plătite pentru obţinerea de studii şi cercetări,
cheltuielile cu primele de asigurare, sumele plătite colaboratorilor – sub forma de
comisioane şi onorarii – cheltuielile de protocol, reclamă şi publicitate, transport de
bunuri şi personal, cheltuielile făcute cu detaşări, transferări, deplasări, poştă şi
telecomunicaţii, servicii bancare şi altele) au înregistrat schimbări considerabile, valoarea
lor fiind mai mică cu 45,0582% decât în anul 2007.
 Cheltuielilor cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate, cheltuieli ce includ taxele şi
impozitele suportate de întreprindere indiferent de rezultatul exerciţiului (cum ar fi
impozitul pe clădiri, taxa pe mijloace de transport).au avut aproximativ acelaşi parcurs pe
perioada analizată 2007-2008, ele înregistrând o creştere de numai 0,5473% faţă de anul
2007.
  O creştere considerabilă au înregistrat cheltuielile cu despăgubiri, donaţii şi active
cedate, acestea înregistrând o valoare cu 128,8403% mai mare decât în aul 2007.

5.2. Diagnosticul chletuielilor totale - model de analiză

Diagnosticul cheltuielilor şi costurilor
Cheltuiala reprezintă orice consum monetar sau nemonetar (degajând sau nu fluxul monetar) care
este realizat de către entitate în vederea aprovizionării, asigurării activităţii cu utilităţi,
remunerării personalului, amortizării mijloacelor fixe şi înregistrării obligaţiilor fiscale. În timp
ce cheltuiala reprezintă o sumă plătită sau de plată pentru unul din motivele enumerate mai sus
(sumă înregistrată ca atare în clasa de conturi 6), costul reprezintă repartizarea acelei cheltuieli
pe unitatea de produs sau serviciu realizat (fiind ca atare înregistrat într-o clasă extrabilanţieră,
clasa9).
După modul lor de participare şi de imputare respectiv repartizare asupra costului complet,
cheltuielile sunt: directe (imputabile direct) şi indirecte (rapartizabile).
În funcţie de variaţia lor în raport cu volumul de activitate, cheltuielile se clasifică în fixe şi
variabile.
Cheltuielile variabile sunt cele care evoluează (se modifică) în ritm proporţional sau
neproporţional, în raport cu variaţia volumului de activitate, iar cheltuielile fixe sunt cele care
rămân relativ constante în număr, îndiferent de variaţiile înregistrate de indicatorii de volum.

  2007 2008 ∆2008-2007

CA 575.407.872 386.119.141 -189.288.731
Chelt totale 790.783.598 474.981.181 -315.802.417
Chelt fixe 514.735.335 241.864.450 -272.870.885
Chelt cu Amortiz 290.659.832 145.607.307 -145.052.525
Alte chelt fixe 224.075.503 96.257.143 -127.818.360
Chelt var 276.048.263 233.116.731 -42.931.532
Chelt cu mat pr si mat 59.285.247 131.911.779 72.626.532
Chelt cu salarii 66.297.033 64.345.056 -1.951.977
Alte chelt var 150.465.983 36.859.896 -113.606.087

MODELUL DE ANALIZĂ A CHELTUIELII TOTALE

(lei Cht/ 1000 lei CA realizată)

-144,1595 lei Cht/ 1000 lei CA realizată

Influenţe:

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

MODELUL DE ANALIZĂ A CHELTUIELILOR SALARIALE

INFLUENŢE:

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.
12.

Capitolul 6. Diagnosticul rezultatelor si rentabilităţii

6.1. Calculul şi analiza rezultatului exerciţiului şi a S.I.G.

Nr crt Elemente de calcul Suma initiala Rata Suma finala

inflatiei
1 Venituri din vânzarea mărfurilor 163.204.286 1,059% 1.728.333,3887
 2 Cheltuieli privind mărfurile 158.755.893 1,059% 1.681.224,9069
3 Marja comercială (1 -2) 4.448.393 1,059% 47.108,4819
4 Producţia vândută 222.914.855 1,059% 2.360.668,3145
5 Variaţia stocurilor -35.923.504 1,059% -380.429,9074
6 Producţia imobilizată 11.273.919 1,059% 119.390,8022
7 Producţia exerciţiului (4 +5 + 6) 198.265.270 1,059% 2.099.629,2093
8 Consumuri intermediare inclusiv cheltuieli 56.041.753
provenite de la terţi 1,059% 593.482,1643
9 Valoarea adăugată(3+7-8) 146.671.910 1,059% 1.553.255,5269
10 Venituri din subvenţii de exploatare 29.456.143 1,059% 311.940,5544
11 Cheltuieli cu impozitele şi taxele 4.556.257 1,059% 48.250,7616
12 Cheltuieli cu personalul 64.345.056 1,059% 681.414,1430
13 Excedentul brut din exploatare(9+10-11-12) 107.226.740 1,059% 1.135.531,1766
14 Alte venituri din exploatare şi venituri din 11.909.294
provizioane 1,059% 126.119,4235
15 Alte cheltuieli din exploatare 40.255.761 1,059% 426.308,5090
16 Cheltuieli cu amortizarea şi provizioanele 5.275.391 1,059% 55.866,3907
17 Rezultatul din exploatare(13+14-15-16) 73.604.882 1,059% 779.475,7004
18 Venituri financiare 17.450.965 1,059% 184.805,7194
19 Cheltuieli financiare 44.768.469 1,059% 474.098,0867
20 Rezultatul curent(17+18-19) 46.287.378 1,059% 490.183,3330
21 Venituri extraordinare 0 1,059% 0,0000
22 Cheltuieli extraordinare 0 1,059% 0,0000
23 Rezultatul extraordinar(21-22) 0 1,059% 0,0000
24 Rezultatul brut al exerciţiului(20+23) 46.287.378 1,059% 490.183,3330
25 Impozitul pe profit 0 1,059% 0,0000
26 Rezultatul net al exerciţiului(24-25) 46.287.378 1,059% 490.183,3330

6.2. Analiza rezultatului din exploatare

Rezultatul din exploatere consemnează premisele profitabilităţii sau lipsei de profitabiliate

exprimată de ultimul indicator al CPP şi al S.I.G (profitul sau pierderea netă).Cu cât valoarea
rezultatului din exploatre este ridicată şi în creştere de la o perioadă la alta de gestiune,cu atât
următoarele solduri intermediare reprezentate de rezultate obţinute pe alte trepete de
activitate(financiară şi extraordinară)vor fi positive în sens aritmetic.
Analiza rezultatului din exploatare

Nr.
Crt
Indicator U.M 2007 2008 ∆
1. CA-servicii lei 427.249.514 276.839.420,9076 -150.410.093,0924
Benzina lei 61.183.579 24.324.969,4827 -36.858.609,5173
Motorina lei 298.433.855 138.561.126,4770 -159.872.728,5230
Alte produse lei 18.051.566 95.523.873,9527 77.472.307,9527
Componenti lei 14.883.292 3.441.952 -11.441.340
Servicii lei 148.158.358 109.279.720,0924 -38.878.637,9076
Cocs lei 3.504.084 2.955.717,5000 -548.366,5000
Gaze lichefiate lei 29.444.339 11.660.074,9952 -17.784.264,0048
Produse reziduale lei 1.748.799 371.706,5000 -1.377.092,5000
CA total lei 575.407.872 386.119.141 -189.288.731
2. RE lei 182.819.026 85.369.428 -97449598
Benzina lei 26879575 13632147 -13247428
Motorina lei 36233437 23746958 -12486479
Alte produse lei 21197311 7626421 -13570890
Componenti lei 17246905 5216549 -12030356
Servicii lei 31977783 18644215 -13333568
Cocs lei 14874604 4614156 -10260448
Gaze lichefiate lei 21155591 9325976 -11829615
Produse reziduale lei 13253820 2563006 -10690814
3. gi % 100 100
Benzina % 10,6331 6,2999
Motorina % 51,8648 35,8856
Alte produse % 3,1372 24,7395
Componenti % 2,5866 0,8914
Servicii % 25,7484 28,3021
Cocs % 0,6090 0,7655
Gaze lichefiate % 5,1171 3,0198
Produse reziduale % 0,3039 0,0963
4. rci (Lei RE/ 100 lei CArlz) 14.732,2247 4.997,9269
Benzina Lei RE/ 406,6381 354,8677
Motorina 100 lei 114,7103 137,4553
Alte produse CA real 1063,4984 48,3274
Componenti Lei RE/ 1024,4309 643,9802
Servicii 100 lei 202,3361 133,9701
Cocs CA real 3965,2702 546,2806
Gaze lichefiate Lei RE/ 720,1924 542,2758
Produse reziduale 100 lei
CA real 7235,1482 2590,7699

INFLUENTE:
1.

2.

3.

4.

6.3 Analiza şi diagnosticul rentabilităţi activităţii

Variaţia ratelor de rentabilitate ne arată efectele în termen de rezultate obţinute de pe urma

utilizări fiecarii unităţi de investiţie realizată,de capital angajat,de cheltuială realizată sau de
effect commercial obţinut.

A. Rata rentabilităţii comerciale măsoară rentabilitatea ciclului de aprovizionare desfacere,

consemanand efectele obţinute în urma utilizări forţei de vânzare a firmei pe care o
diagnosticăm.

ANALIZA RENTABILITĂŢII COMERCIALE

Datele folosite pentru această analiză sunt aceleaşi cu cele din tabelul de la analiza RE.

INFLUENŢE:

1.

2.

B. Rata rentabilităţii economice măsoară variabilitatea rezultatului în urma creşteri sau

descreşteri capitalurilor utilizate în activele firmei.

Analiza rentabilităţii economice

Datele folosite pentru această analiză sunt aceleaşi cu cele din tabelul de la analiza RE la care am
adăugat:
 Nr.
Crt Indicator U.M 2007 2008 ∆
5. CA lei 575.407.872 386.119.141 -189.288.731

6. At lei 865.651.581 662.947.536 -202.704.045

7. CA/At lei 0,6647 0,5824 -0,0823

INFLUENŢE:

1.

2.

C. Rata rentabilităţii resurselor consumate măsoară eficienţa angajării cheltuielilor firmei pe

trepte de activitate.

Analiza rentabilităţii resurselor consumate

INDICATORI 2007 2008 ∆

115,2175 166,6456 51,4281

204,7127 661,1973 456,4846

-297,6820 -150,3472 147,3348

INFLUENŢE:

1.
2.

3.

D. Rata rentabilităţi financiare exprimă rezultatele nete obţinute pe unitate de capital angajat.

Analiza rentabilităţii financiare

INDICATOR U.M 2007 2008 ∆

CA/AT lei 0,6647 0,5824 -0,0823
DAT lei 1.901.789.563 157.820.246 -1.743.969.317
KPR lei 1.054.361.197 450.562.935 -603.798.262
DAT/KP lei 0,3503 1,8037 1,4535
RC lei -297,6820 -150,3472 147,3348

INFLUENŢE:

1.

2.

3.

6.4. Analiza şi calculul fondului de rulment

Fondul de rulment (FR) reprezintă echilibrul dat de confruntarea activului societăţii cu pasivul
acesteia şi se defineşte pe termen mediu şi lung.
FR reprezintă excedentul de capital permanent peste valoarea activului imobilizat. Cu alte
cuvinte, este acea parte din capitalul permanent care este utilizată pentru finanţarea ciclului de
exploatare. FR constituie o garanţie de lichidare a întreprinderii, cu cât valoarea sa este mai
ridicată, cu atât garanţia este mai importantă, deci marja de securitate finală a întreprinderii este
mai ridicată.
FR poate fi calculat atât pornindu-se de la bilanţul financiar, cât şi de la cel funcţional, cu
obţinerea aceluiaşi rezultat. Calculul FRf (fondul de rulment financiar), cu obţinerea aceluiaşi
rezultat se poate realiza în două moduri diferite, şi anume:
 INDICATOR 2008 2007
Cangajat 450.562.935 -1.054.361.197
Aimobilizate 508.540.310 473.558.978
Acirculante 154.180.907 388.102.458
DTS 157.820.246 1.901.789.563
-57.977.375 -1.527.920.175
-3.639.339 -1.513.687.105

COMETARIU:
Având în vedere faptul că obligaţiile pe termen scurt depăşesc activele circulante, FRf rezultat
are o valoare negativă, ceea ce reprezintă o situaţie îngrijorătoare deoarece societatea îşi pierde
orice capacitate de autofinanţare.

Marja de securitate a firmei:

Partea de active circulante fianţată din resurse permanente:

Calculul şi analiza necesarului fondului de rulment

NFR reprezintă suma destinată şi necesară finanţării decalajului dintre activele de exploatare şi
resursele generate de operaţiunile ciclice (pasivele de exploatare).

INDICATOR 2007 2008

Stocuri 225.364.402 130.793.051
Creanţe 157.873.536 15.105.389
DTS 1.901.789.563 157.820.246
-1.518.551.625 -11.921.806

Rate de analiză ale NFR

1.

Diminuarea acestei rate de analiză este favorabilă activităţii societăţii.

2.

Rata de acoperire a necesarului din fondul de rulment din fondul de rulment a crescut de la o
perioadă la alta, acest fenomen fiind deasemenea favorabil activităţii companiei.

Calculul trezoreriei (T)

Valorile negative ale acestor indicatori au o influenţă nefavorabilă asupra activităţii firmei S.C.
RAFO S.A. Oneşti. Putem observa că în anul 2007 am avut o , iar în anul
2008 valoarea acesteia s-a înrăutăţit, ajungând la valoarea de .