Proiect Iea 2011 Mod

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI
MEDICINĂ VETERINARĂ „ION IONESCU DE LA BRAD” IAŞI
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
SPECIALIZAREA: IEA
PROIECT DE AN LA
MANAGEMENT
ÎNDRUMĂTOR:
CONF. DR BREZULEANU STEJĂREL
STUDENT:
Nistor Raileanu Mina
Grupa 219 C. Anul III
2011
INTRODUCERE
Reforma economică din agricultură, la nivel micro- sau macrosocial,

prezintă, pe lângă schimbarea fundamentală a formei de proprietate şi schimbarea
radicală a funcţiilor de producţie, a relaţiilor de schimb şi de repartiţie a profitului.
Reintrarea agriculturii româneşti în reţeaua relaţiilor economiei de piaţă, a
relaţiilor de concurenţă, unde criteriul de bază este doar eficienţa şi calitatea,
necesită un nou tip de management, care prin metodele şi tehnicile utilizate să
corespundă cerinţelor diferitelor tipuri de exploataţii agricole.
Întocmirea proiectului de an la disciplina de "Management în agricultură"
ocupă un loc important în cadrul pregătirii de ansamblu a viitorilor specialişti .
Pentru elaborarea proiectului de an, disciplina pune la dispoziţia studenţilor
prezentul ghid, elaborat în conformitate cu reglementările şi normativele actuale.
Ghidul pentru întocmirea proiectului de an la disciplina "Management în
agricultură" se adresează în special studenţilor de la Facultatea de Agricultură
specializarea INGINERIE ECONOMICĂ IN AGRICULTURĂ.
2
CUPRINS
CAP 1 .CONŢINUTUL PLANULUI DE AFACERI

PARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUI
A. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
A.1. Numele solicitantului:
A.2. Obiectul de activitate.
A.3. Forma juridica a solicitantului
A.4. Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la înfiinţare
A.5. Administratorii societatii
A.6. Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului :
A.7. Litigii ( in desfăşurare )
B. DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
B.1. Istoricul activitatii
B.2. Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
B.3. Descrierea activitatilor curente si a tehnologiilor aplicate
B.4. Politica de aprovizionare. Furnizori de materii prime
B.5. Politica de desfacere. Canale de distribuţie
PARTEA A II - A - DESCRIEREA PROIECTULUI
C. PREZENTAREA PROIECTULUI
C.1. Obiectivele proiectului.
C.2. Descrierea tehnica a proiectului
C.3. Managementul proiectului
C.4. Lista de achizitii si sursele de achiziţii
C.5. Personal si instruire
C.6. Graficul estimat al proiectului
C.7. Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
D. PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI

D.1. Bazele de productie
D.2. Contul de profit si pierderi previzionat
D.3. Fluxul de numerar previzionat
D.4. Indicatorii financiari
CAPITOLUL II STRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI ÎNTOCMIREA

ASOLAMENTULUI
CAPITOLUL III ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE

AGRICOLĂ
CAPITOLUL IV CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
3
CAP. I PLANUL DE AFACERI
PARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUI
A. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
A.1. Numele solicitantului:

NISTOR MINA - PERSOANA JURIDICA
A.2. Obiectul de activitate.
Achizitionarea de echipamente, utilaje si furaje pentru Ferma de pasari (gaini de rasa)

S.C. AGRO-TOP SRL din loc. PODU ILOAIE, jud. IASI. CAEN 0124/ ISIC 0146; CAEN
0111*/ ISIC 0111.
A.3. Forma juridica a solicitantului

SC AGRO-TOP SRL cu domiciliul in localitatea PODU ILOAIE jud. IASI Inscris la Oficiul
Registrului Comertului cu nr. F04/543/10.05.2009, Cod unic de inregistrare 1472034070089, este
autorizat sa functioneze in baza Legii 507/2002 cu activitatea –Cresterea pasarilor prin autorizatia
nr. 7/03.09.2003 eliberata de Primaria PODU ILOAIE , jud. IASI.
A.4. Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la înfiinţare

Tabel A.4.1
Structura acţionariat
STRUCTURA ACŢIONARIAT (Societatea)………………………
LA DATA………………( In prezent)
Nr. de Valoare
Participare
Nr. actiuni/parţi nominala Valoare totala
Denumire acţionar la capital
Crt. sociale deţinute a parţii sociale (lei)
(%)
(Buc) (RON)
1 NISTOR MINA 2800 170 476.000 45
2 PETRACHE PAUL 1950 170 331.500 31
3 IGNAT ADINA 1500 170 255.000 24
N
TOTAL 6250 510 1.062.500 100
Tabel A.4.2
Date de identificare ale acţionarilor
DATELE DE IDENTIFICARE ALE ACTIONARILOR PERSOANE FIZICE SI/SAU JURIDICE
4
Date de identificare ale acţionarilor
BI/CI
(Persoane fizice) CNP Participare
Nr.
Denumire acţionar Cod Unic de (Persoane fizice) Adresa la capital
Crt.
Inregistrare (%)
(Societati)
1 IS Ors. PODUL
NISTOR MINA 2630527031836 45
415367 ILOAIE, Jud. Iasi
2 IS Ors. PODUL
PETRACHE PAUL 1851210353639 31
356901 ILOAIE Jud. Iasi
3 IS Ors. PODUL
IGNAT ADINA 2820915684942 24
578342 ILOAIE Jud. Iasi
N
TOTAL 100
A.5. Administratorii societatii

Tabel A.5.1
Administratorii societatii
BI/CI /PP
Nr. Locul si
Serie/Nr.
Crt Nume, prenume CNP data Domiciliu Funcţia
Locul si data
. naşterii
emiterii
IS
415367 Mun.IASI PODUL
1 NISTOR MINA PODUL 2630527031836 JUD. IASI ILOAIE JUD. AD-TOR
ILOAIE 27.05.1963 Iasi
10.05.2009
2
..
..
n
Tabel A.5.2
NU ESTE CAZUL
Cenzorii societatii
BI/CI /PP
Serie/Nr.
Nr. Locul si data
Nume, prenume Locul si CNP Domiciliu Funcţia
Crt. naşterii
data
emiterii
1
2
..
..
n
5
A.6. Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului :
Tabel A.6.1
Puncte de lucru
Tip:
Nr.
Sediul social, punct de lucru, Activitate Localizare Adresa
Crt.
sucursala, filiala, loc de vanzare
LOC. PODUL ILOAIE LOC. PODUL
CRESTERE PASARI LOC. PODUL ILOAIE
1 JUD. Iasi ILOAIE JUD.
OUATOARE JUD. Iasi
Iasi
Loc.ERBICENI, Jud. Iasi CULTIVAREA Loc.
2 PLANTELOR ERBICENI, Loc. ERBICENI, Jud. Iasi
LEGUMINOASE Jud. Iasi
A.7. Litigii ( in desfăşurare )

Tabel A.7.1
NU ESTE CAZUL
In calitate de Reclamant
Observaţii
Nr. Cod Unic de Valoarea (in curs de
Denumire societate
Crt. Inregistrare, Adresa prejudiciului (Lei) soluţionare,in
executare,faliment,etc.)
1
2
..
..
N
TOTAL 0
Tabel A.7.2
NU ESTE CAZUL
In calitate de Parat
Observaţii
Nr. Cod Unic de Valoarea (in curs de
Denumire societate
Crt. Inregistrare, Adresa prejudiciului (Lei) soluţionare,in
executare,faliment,etc.)
1
2
..
..
N
TOTAL 0
Tabel A.7.3
NU ESTE CAZUL
Revendicări
Nr. Denumire societate sau Obiectul Valoarea estimata Observaţii
crt. persoana fizica Revendicării (cu a activului (in curs de
mentionarea revendicat soluţionare,in
sensului executare,faliment,etc.
revendicarii: de )
6
catre sau de la
solicitant)
1
2
..
..
n
TOTAL
B. DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
B.1. Istoricul activitatii
S.C.AGRO-TOP SRL a fost infiintata pe data de 10/05/2009, este o firma de productie si comert
care va avea ca obiect de activitate cresterea gainilor de rasa si comercializarea acestora si a
produselor derivate. Initial vanzarea se va face direct de la microferma urmand ca in scurt timp
firma sa-si dezvolte reteaua de distributie prin incheierea de contracte cu magazine ,supermarket-
uri, restaurante si firme de comercializarea produselor agroindustriale si alimentare.
Firma va fi o societate cu raspundere limitata, avand 3 actionari din care unul majoritar. Acesta se
va ocupa de toate problemele operationale, comerciale si manageriale ale firmei.
B.2. Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului :

Tabel B.2.1
Mijloace fixe, cu exceptia terenurilor, aflate in patrimoniul societatii in prezent
Amortizarea Valoarea
cumulata la rămasa la
Nr. Data Grupa de
Valoare de data data
Crt Denumire mijloc fix achizitionarii incadrare Buc
intrare ultimului ultimului
. PV/ NIR. contabila
bilant bilant
contabil contabil
1.1 Cladire administrativa
pentru exercitarea functiei de
1 contabil,secretar, director, etc.
07.04.2009 7500 1
1.2 …Adaposturi pt pui de o

saptamana pana la 3 luni;
2 constructie solida, incalzita,
20.03.2009 18000 8
izolata termic
1.3. Adaposturi pt hrana si
3 apa curenta, din lemn de 20 12.02.2009 5000 5
mp
1.4.cusca/ cotete portabile pt
4 pui mai mari de 3 luni; usor 14.03.2009 16000 22
de intretinut, dezinfectat;
5 1.5. Depozit pt furaje, cu 27.01.2009 3100 2
compartiment pt graunte
7
macinate, concentrate,
secara , soia.
1.6. Depozit pt fanete si furaje
6 cu continut ridicat de apa, 20.02.2009 6700 2
lucerna, fan.
1.7. Cladire pt procesul de
incubare prevazuta cu camere
pt dulapuri de depozitare a
7 oualor; pt eclozionator –locul 6.04.2009 6000 1
unde ies puii 1-2 zile; pt
incubator si ovoscop-se
verifica ouale.
2.UTILAJE TOTAL
88920 3
2.1 Moara pt macinat
fibroase, cereale, prevazuta cu
1 podea betonata
10.04.2009 24550 1
2.2.Tocator pt tocarea
furajelor la dimensiuni de 5
2 mm
30.03.2009 15690 1
2.3. Tractor Europard

450,prevazut cu lada pe doua
3 axe,cu plug prevazut cu 3 12.04.2009 48680 1
trupite si un disc cu roti
reglabile.
3.ANIMALE
255000 2300
4.ALTELE
1 4.1. Program informatic
3.02.2009 2310 1
4.2. Certificat BIO pt toate
produsele fermei,precum si
implementarea in productie a
trei standarde internationale:
2 ISO 9001/2001, ISO
15.06.2009 123500 1
14001/2005 şi
HACCP/22001/2005 având un
flux complet de fabricaţie
TOTAL 620950 5144
Tabel B.2.2
TOTALA(MP)/CATEGORIA
(MP)INDIVIZA/ EXCLUSIVA
VALOAREA CONTABILA
SERIE CERTIFICAT
NR CERTIFICAT
DATA EMITERII
DE FOLOSIRE
LOCALITATE/JUDET
SUPRAFAŢA
Nr.Crt.
(LEI)
5240/ Proprietate
1 PODU ILOAIE IASI arabil privata 785.000 132/N 412 12.02.1999
35000 Proprietate
2. ERBICENI /IASI fanete privata 1235000 324/N 79 24.07.1995
N
TOTAL N/A 2020000 N/A N/A N/A
8
B.3. Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
Buget de venituri - cheltuieli si consumuri intermediare pentru produsul –
OUA CONSUM
Volum
Indicatori U.M. e
Producţia medie/cap/an Buc 2300
0
I CONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE (1+2+3+4+5+6) 135075/9,11 1
1 Furaje 88432/7,3 1
2 Material biologic 0
3 Energie electrica 6700/0,18 1
4 Medicamente 25000/0,5 1
5 Alte materiale 6100/0,4 1
6 Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10%din 1) 8843/0,73
II CONSUMURI(CHELTUIELI) CU FORTA DE MUNCA 38590
III ALTE CONSUMURI(7+8+9+10) 5938,75 1
7 Cheltuieli generale(3%din I+II) 5209,95 1
8 Dobânzi la credite 0
9 Asigurări (8% din valoare pasare) 8 1
10 Amortismente 720,8
A TOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III) 179603,75 1
A1 din care pt. producţia principala 58531.6087 1
B VALOAREA PRODUCTIEI 278600 1
B1 din care pt. producţia principala 278600 1
C VENIT IMPOZABIL(B-A) 98996,25 1
(-)Impozite si taxe 47890,67 1
(+)Subvenţii
D VENIT NET 51105,58 1
E RATA IMPOZABILA (C:A1/100) 55,1204
Venit net(D:A1/100) 28,45522
F COST DE PRODUCTIE(A1:100) 1796,0375 1
G PRET PIATA INTERN PREVIZIBIL 750 1
H MARJA BRUTA(MB) 278600 1
H MARJA BRUTA(MB) 106,678 %
1.Cheltuieli cu furajarea/an
Consum
Preţ Valoare
Indicatori furaje
lei/kg lei/cap
kg/cap
2300 0.603 1086
Curs leu/Euro 4,2372
Orz 126,9 0.603 76.53
Ovaz 366,6 0.603 221.06
Tarate 112.8 0.603 68.20
Srot soia 35.25 0603 21.26
Faina peste 21.15 0.603 12.80
Faina oase 35.25 0.603 21.26
Minerale+ vitamine 7.05 0.603 4.25
Furaj fibros 1095 0.603 660.30
9
3. Cheltuieli cu energia electrica si combustibil
Indicatori kw kw ron ron Valoare ron/cap
Curs leu/Euro =4,2372 zi/ferma an/ferma Kw an/ferma
CONSUMURI CU ENERGIA 27.86 Pasari/ferma 2300 Zile /an 365
Consum energie adăpat 0 0 0 0 0
Total (ron)/an 0
Total (Euro) 0
Revine pe pasare (ron) 0 0
Revine pe pasare (Euro) 0 0
Pasari/ferma 2300 Zile /an 365
Consum energie mentinere ambient 4 1460 0.3740 546.04
Total (ron)/ferma 546.04
Total (Euro) 150.84
Revine pe pasare (ron) 26.00 26.00
Revine pe pasare (Euro) 7.183 7.183
Consum energie adaposturi + furajare 11 4015 0.3740 1501.61
Total (Euro) 414.81
Consum energie incubator 5.86 2138.9 0.3740 799.95
Total (Euro) 220.98
Consum energie iluminat 7 2555 0.3740 955.57
Total (Euro) 263.97
Indicatori litri litri lei Lei Valoare lei/cap
zi/ferma an/ferma litru an/ferma
CONSUMUL CU COMBUSTIBILUL 55.55 Pasari/ferma 2300 Zile /an 365
Manipulat remorci gunoi grajd 15 5475 2.214 12121.65
Distribuit hrana 10 3650 2.214 8081.1
Alte operaţii tehnologice 30.55 11150.75 2.214 24687.76
Total (ron)/ferma 122.99 44890.51
Total (Euro) 12400.69
TOTAL CONSUMUL
ENERGIE+COMBUSTIBILUL
Total (Euro) 13451.29
Revine pe um (ron) 2318.75
Revine pe um (Euro) 640.54
4.Cheltuieli cu medicamentele
10
Valoare
Indicatori ron
ron/cap
Pasari /ferma 2300 34
capete /tona 0
Unguent antibiotic 28
Ulei mineral pt. ocluzii 22
amoxicilina 10mg/kg 17
amikacin sulfat 10mg/kg 13
batryl 2,25mg/kg 16
gentamicina 4mg/kg 24
sulfadimetoxina 25-50mg/kg 26
tetraciclina 15mg/kg 32
tribrissen 2ml/kg 38
trimethoprim/Sulfadiazine 48%
(40mg/kg) 42
fenbendazol 15mg/kg 20
ivermectin 200mg/kg 52
carbaryl pulbere 5% 18
Apa oxigenata 8
Tifon 6
Total (ron)/ferma 7602 362
Total (Euro) 2100 100
Revine pe um (ron) 34
Revine pe um (Euro) 7,8
5.Alte cheltuieli materiale+apa

Valoare
Indicatori lei lei/cap
animal/an 0
capete /tona 0
Cheltuieli
diverse(galeti,lopeti,cizme,tifon,etc.) 0
Total (lei) 0
Total (Euro) 0
Revine pe um (lei) 0
Revine pe um (Euro) 0
9.Asigurari-cota parte 0.8% din valoare pasare

Indicatori Curs Valoare €/cap
4,2372 15
capete 2300
Valoare pasare ron 60
Valoare asigurare ron 0,48
Valoare asigurare Euro 2,033
Revine pe um (lei) 60,48
Revine pe um (Euro) 17,033
10.Amortisment
Indicatori Curs Valoare lei/cap
4,2372
11
Pasari
ferma 0
capete 2300

Valoare grajduri 119200
Valoare amortizare grajduri (2%) lei 2384
Valoare amortizare grajduri (Euro) 658.56
Revine pe pasare (lei/an) 4,58509
Revine pe pasare (Euro/an) 0,12912
Revine pe um (lei) 15197.6
Revine pe um (Euro) 0.39
I.CHELTUIELI CU FORTA DE MUNCA

Valoare
Indicatori Nr. nr. salariu ron
€/cap
animale îngrijitori încadrare an/ferma
CONSUMURI CU ENERGIA animale/ferma 21 Zile /an 365
Norma de îngrijire/îngrijitor 2300 1 500 6000
Programator 1 5430 65150
Contabil 1 3620 43440
Zootehnist 1 600 7200
Total fond salarii (ron)/ferma 121790
Total (Euro) 33644
Revine pe strut (ron) 5780
Revine pe strut (Euro) 1597
Ajutor şomaj( 5%) 6089.5 0
C A S (23,33%) 28413.607 0
Contribuţii pt.fond sănătate(7%) 8525.3 0
Fond solidaritate (2%) 2435.8 0
Total fond retribuire (ron)/ferma/an 121790
Total fond retribuire (Euro)/ferma an 33644
Total fond retribuire (ron)/pasare 5780
Total fond retribuire (Euro)/pasare 1597
Total fond retribuire (ron)/um 5780
Total fond retribuire (Euro)/um 1597
B.4. Politica de aprovizionare. Furnizori de materii prime
Tabel B.4 .1
PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII PRIME
%
Extern Valoare
aprox.
FURNIZOR / Adresa Cantitate aprox. aprox. (ron)
Intern din
+ TVA
total
Produs NUTRETURI CONCENTRATE achizitii
12
ARAD, CURTICI, 1t/ Seminte de
RURAL SERVICE S.R.L. STR. REVOLUTIEI, Nr. 64, Bl. , legume profesionale
1 Intern 23800
Intr. , Et. , Apt. de cea mai buna
Cod postal: 315200 calitate
100
RURAL SERVICE S.R.L. ARAD, CURTICI,
Seminte de lucerna,
STR. REVOLUTIEI, Nr. 64, Bl. ,
2 Intern trifoi , secara, orz, 35700
Intr. , Et. , Apt.
soia/1.5 t
Cod postal: 315200 100
Furaje si nutreturi
RURAL SERVICE S.R.L. combinate,
3 IDEM IDEM premixuri, 416500
concentrate, aditivi,
sroturi/10 t
100
TOTAL 12.5 t 476000
Produs MEDICAMENTE
SUCEAVA, CAMPULUNG
MOLDOVENESC, STR. DOJA
VELCRIS FARM-VET
1
S.R.L.
intern GHEORGHE, Nr. 4, Bl. , Intr. , 100 595
Et. , Apt.
Cod postal: 725100
100
TOTAL 100 595
I TOTAL GENERAL 476595 100
Tabel B.4 .2
PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII AUXILIARE
% aprox.
Extern Cantitate Valoare aprox.
FURNIZOR Adresa din total
/Intern aprox. (ron) + TVA
achizitii
Produs MATERIALE CONSUMABILE
Manusi
SABITEI 36, SECT.3, Cod
S.C. DISPOTRADING postal: chirurgicale
1 S.R.L.
intern
BUCURESTI, Bucuresti
2570.4
sterile
021/ 348.56.74
20 bax 100
11900
S.C.M. PROGRESUL PREL. TRAIAN nr. 6 Gluga pt a
2 GALAŢI GALAŢI, GALAŢI acoperi capul
800043 strutilor/1000 buc
100
PREL. TRAIAN nr. 6 Costum salopeta
3 S.C.M. PROGRESUL intern GALAŢI, GALAŢI 8925
de protectie/50
GALAŢI 800043 100
buc
Societatea Comerciala Peitris de granit/
Iasi bdul.Poitiers nr.14 cod-
4 MECON IASI S.A intern
postal 700671
119000
500t
50
5 Idem Idem idem Nisip/ 1000 t 238000

100
13
STR. RAREŞ PETRU bl.
6. ITALBALAST S.A. Idem 2A ap. 51 idem 119000
PIATRA NEAMŢ, NEAMŢ
50
BD. GRIGORESCU Smirghel pt

NICOLAE nr. 5 bl. M4 indepartarea
FAMA PROD S.R.L. sc. 4 et parter Ap. 64
7 intern pamantului si a 714
BUCUREŞTI-SECTOR 3,
BUCUREŞTI ingrasamintelor/
030431 1130 role
100
STR. DELEANU BUDAI Prosoape de
8 HOLDMANN intern ION nr. 64 714
CLUJ NAPOCA, CLUJ hartie/6 bax
100
Faina de scoici/
9 SC SURAKI SRL intern Canada
5t
148750
100
TOTAL 0 649573.4 100
USTENSILE+ APARATE
24.99
S.C. TERRA PLANT SRL Termometru cu
1 intern Barnarel, nr. 5 Neamt
mercur/ 10 buc
100
2 Pense / Forfecute/
SC. LIRIA SRL intern Schitului, nr. 9, Suceava 595
. 100 buc
100
FAMA PROD S.R.L. BD. GRIGORESCU

NICOLAE nr. 5 bl. M4 Pensule moi pt
sc. 4 et parter Ap. 64 indepartarea firelor
3 intern 1428
BUCUREŞTI-SECTOR 3, de nisip si de praf
BUCUREŞTI de pe oua/100 buc
030431
100
Ecoterm s.r.l.
Str. Movila Petru.nr.6, Str. Movila Petru.nr.6, Piatra
Piatra Neamt Incubator +
4 intern Neamt
eclozionator/ 2
44370.34
100
Ecoterm s.r.l.
Str. Movila Petru.nr.6, Str. Movila Petru.nr.6, Piatra
5 Piatra Neamt intern Neamt Ventilator/6 21420
100
idem
Panou radiant
6 idem idem
ceramic/ 10
17231.2
100
idem
7 idem idem Bec economic/ 200 1190
100
idem 17231.2
Statia WS 9152/
8 Idem idem
2buc
100
14
Idem Aparat aer 13784.96
conditionat
9 Idem idem
DAIKIN-
INVERTER/ 4 buc 100
TOTAL 0 117275.69 100
UTILAJE
SC. DERIK’98 IMPEX Moara de grau MG

1 Intern Berbesti,nr.147, Valcea 42562.5
SRL. 54
100
2 Idem Idem idem Siloz furaje/ 1 4307.8

100
Adapatoare din
3 Idem idem Idem 1190
plastic/100
100
Hranitoare din
4 idem Idem Idem+ PVC pentru 5831
pui./100
100
5 Idem Idem idem Motocositoare/ 3 3570

100
6 Idem Idem idem Motosape/ 3 2380

100
7 Idem Idem idem Semanatoare/ 3 2975

100
8 Idem Idem idem Remorci/ 2 16660
100
Tractor Europard
9 Idem Idem idem 59500
450/ 1 buc 100
Tocator pt tocarea
furajelor la
10 Idem Idem idem dimensiuni de 5 26180
mm / 1 buc 100
TOTAL 0 165156.3
II TOTAL GENERAL 932005.39
Tabel B.4 .3
PRINCIPALII FURNIZORI DE SERVICII

%
Valoare
Extern aprox.
FURNIZOR Adresa Cantitate aprox. aprox. (ron)
/Intern din total
+ TVA
achizitii
COMBUSTIBIL
1. S.C. PETROM Str. N. Balcescu, nr. 3, Motorina

1 Intern 263466
S.R.L. Tg Frumos, Jud. Iasi 100000 litri
100
TOTAL 0 263466 100
15
Tabel B.4 .4
PRINCIPALELE MATERII PRIME
VALOARE
SOCIETATE PRODUS CANT. aprox. (ron) + %
TVA
STEAUA SUDULUI, ALEXANDRIA, PITESTI 1 OUA PT INCUBARE 2300 20677.44 100
TOTAL 2300 100
20677.44
III TOTAL GENERAL 284143.44 100
TOTAL GENERAL (I+II+III) 1692743.83 100
B.5. Politica de desfacere. Canale de distribuţie

Tabel B.5.1
Principalii clienţi ai societatii
Nr. Client Valoare Pondere Termen de
crt. (Nume si adresa) (lei) % plata
1 Hypermarketul Kaufland IASI 72400 35 7 ZILE
2 Hypermarketul Carrefour IASI 181000 50 7 ZILE
3 Hypermarketul Billa IASI 18100 5 7 ZILE
4 METRO IASI 131044 10 7 ZILE
5 Hypermarketul Kaufland BOTOSANI 28690 20 7 ZILE
6 Supermarketul NovaMiro TARGU FRUMOS 72400 35 7 ZILE
503904 120%
Tabel B.5.2
Datele de identificare ale principalilor clienţi
Nr. Cod Unic de Telefon
Crt.
Societate Adresa
Inregistrare Fax
Municipiul Iasi, Sos. Pacurari, Nr. 121,
Hypermarketul RO 11588780
Iasi
J40/7766/2007,
1 Carrefour IASI 0232.205.050
Produsele obtinute – oua consum – sunt valorificate pe baza de contract la SC Carrefour SA

care preia intreaga cantitate de oua, aceasta avand propria retea de clienti. Distributia se
efectueaza direct fara intermediari. Livrarile se fac zilnic cu termene de plata la 7 zile.
16
PARTEA A II - A - DESCRIEREA PROIECTULUI
C. PREZENTAREA PROIECTULUI
C.1. Obiectivele proiectului.

Ferma pasari ouatoare SC AGRO-TOP SRL
Se va descrie conformitatea obiectivelor investitiei urmarite prin proiect cu obiectivele

masurii si se va preciza capacitatea existenta si capacitatea propusa a se realiza la finalizarea
investitiei.
Pentru proiectele aferente Masurii 121, se va descrie modul in care investitiile propuse
prin proiect sunt in acord cu potentialul agricol al zonei.
In ceea ce priveste obiectivul « Cresterea veniturilor exploatatiilor agricole sprijinite », proiectul
prin obiectivul sau are in vedere cresterea calitatii productiei la cerintele pietei,precum si
introducerea pe piata a unei noi nise.
Obiectivul principal al firmei in prima faza este sa patrunda si sa se mentina pe piata
produselor de acest fel. De asemenea isi propune sa organizeze piata de acest tip din Romania, si
prin atragerea de investitii sa se dezvolte si sa construiasca o retea de astfel de ferme de gaini de
rasa ouatoare.Are in vedere incheierea de contracte cu firme de profil din strainatate in scopul
comercializarii produselor.
Dezideratul care sta la baza înfiintarii fermei de gaini de rasa ouatoare este unul de natura
pur economica.
Bugetele de venituri si cheltuieli agrozootehnice
Buget de venituri - cheltuieli si consumuri intermediare pentru produsul –
OUA CONSUM
Volum
Indicatori U.M. e
Producţia medie/cap/an Buc 240
0
I CONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE (1+2+3+4+5+6) 135075/9,11 1
1 Furaje 88432/7,3 1
2 Material biologic 0
3 Energie electrica 6700/0,18 1
4 Medicamente 25000/0,5 1
5 Alte materiale 6100/0,4 1
6 Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10%din 1) 8843/0,73
II CONSUMURI(CHELTUIELI) CU FORTA DE MUNCA 38590
III ALTE CONSUMURI(7+8+9+10) 5938,75 1
7 Cheltuieli generale(3%din I+II) 5209,95 1
17
8 Dobânzi la credite 0
9 Asigurări (8% din valoare pasare) 8 1
10 Amortismente 720,8
A TOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III) 179603,75 1
A1 din care pt. producţia principala 58531.6087 1
B VALOAREA PRODUCTIEI 278600 1
B1 din care pt. producţia principala 278600 1
C VENIT IMPOZABIL(B-A) 98996,25 1
(-)Impozite si taxe 47890,67 1
(+)Subvenţii
D VENIT NET 51105,58 1
E RATA IMPOZABILA (C:A1/100) 55,1204
Venit net(D:A1/100) 28,45522
F COST DE PRODUCTIE(A1:100) 1796,0375 1
G PRET PIATA INTERN PREVIZIBIL 750 1
H MARJA BRUTA(MB) 278600 1
H MARJA BRUTA(MB) 106,678 %
Caracteristicile principale ale constructiilor intentionate a se realiza prin proiect
Prin proiectul propus se va realiza o hala cu dimensiunile in plan 36,2 x 7,65 m , cu

regim de inaltime parter semiingropat, cu scopul realizarii unui microclimat favorabil adapostirii
si cresterii de gaini ouatoare. Constructia va fi realizata pe structura metalica ( cadre din
profile metalice , stalpi metalici, fundatii din beton armat, inchideri din panouri termoizolante
sandwich – spuma poliuretanica intre doua foi de tabla aluminiu, acoperis tip sarpanta in doua
pante din acelasi tip de panouri dar cu alta geometrie a sectiunii ( cu coaste de rigidizare),
tamplarii din PVC cu geamuri termoizolante).
La interior, aceste panouri de inchidere – pereti si tavane – vor fi dublate de panouri de
gips carton in vederea realizarii unor conditii impuse de proiect.
Accesele in acest spatiu vor fi diferentiate si amplasate functie de importanta lor si de
functiunile pe care le deservesc. Astfel va fi un acces pe latura sudica a constructiei, acces care
va deservi spatiul de productie propriuzis si un acces secundar pe latura estica spre partea opusa,
care asigura aprovizionarea cu hrana pentru pasari si alte materiale necesare desfasurarii
activitatii.
Constructia se desfasoara numai pe parter si va cuprinde urmatoarele functiuni :
- un filtru fitosanitar pe latura sudica,
- un sas de acces spre spatiu de productie propriuzis,
- spatiu de productie unde sunt adapostite gainile ouatoare,
18
- un spatiu de depozitare, rezerva apa, furaje si alte materiale, tot aici va fi amplasata si
centrala termica cu rezervorul de apa.
Hala va avea un aspect unitar, estetic, fiind functionala atat din punct de vedere al
fluxului tehnologoic cat si a confortului termic.
La interior vor fi utilizate functie de destinatia fiecarei functiuni, placaje de gresie si
Faianta in spatiile in care normele sanitare si de igiena impun astfele de finisaje, varuri
lavabile la peretii din panouri de gipscarton, tamplarie din PVC, pardoseli din beton sclivisit.
Structura de rezistenta va fi realizata din profile metalice.
Infrastructura se va realiza din fundatii continui de tipul bloc de fundatie din beton simplu
si elevatie din beton armat, prevazuta la partea superioara cu centura.
Cu privire la instalatiile electrice acestea vor fi : instalatii iluminat, de forta, de
automatizare, de protectie si paratrasnet, racord electric.
Instalatia de automatizare asigura microclimatul in hala prin ventilatie longitudinala,
exhaustarea aerului pe frontonul halei, supraveghere pe calculator.
Sunt necesare urmatoarele instalatii termice :
- instalatii incalzire in incaperile filtrului sanitar,
- instalatii pentru realizare microclimat in hala, centrala termica pentru incalzire.
Sunt necesare urmatoarele instalatii sanitare:
- instalatii apa rece si apa calda in incaperile filtrului sanitar,
- instalatii apa rece pentru fluxul tehnologic in hala - adapare pasari,
- retea apa rece de la putul existent la centrala termica si la hala,
- instalatii interioare de canalizare la filtru sanitar, centrala termica, racorduri exterioare,
camine de vizitare si canalizare exterioara.
Alimentarea cu gaze naturale se face de la reteaua deja existenta care alimenteaza locuinta
proprie.
Parametrii constructivi si de performanta ai masinilor, utilajelor si echipamentelor

care se vor achizitiona prin proiect
 2/ Incubator + eclozionator Dimensiuni incubator: 135 x 170 x 210(inaltime) cm

Dimensiuni eclozionator: 120 x 120 x 90(inaltime) cm Reglaj automat al temperaturii si
umiditatii temperatura: 30-45 grade umiditate relativa: 25-70% (agregat frigorific pentru
devaporizare, introducere automata de apa pentru umezire ) Uniformizarea aerului din interior cu
19
ajutorul ventilatoarelor Sistem de protectie la incalzire cu rezistenta dubla, la arderea rezistentei
principale sistemul comuta automat la o rezistenta secundara, cu semnalizare sonora.In caz de
avarie, posibilitatea de incalzire manuala. Intoarcerea automata a oualelor Iluminare interioara cu
tub neon Consum specific: 700W (variaza in functie de temperatura si umiditatea camerei in care
este instalat aparatul) Avertizare sonora la dereglari ale parametrilor programati Cutie din panouri
tip "Sandwich" galvanizat si vopsit
 Oua de gaini ouatoare din rasele: Brahma (rasă grea - carne ); Cochinchina (rasă
grea), Orpington (rasă mixtă - carne şi ouă), Paduană (rasă de ornament - penaj), Plymouth
(rasă mixtă), Sussex (rasă mixtă);
 Furaje si nutreturi combinate, premixuri, concentrate, aditivi, sroturi si livreaza toata
gama de aditivi sau adaosuri destinate hrana pentru pasari;
 Pensule moi pt indepartarea firelor de nisip si de praf de pe oua.
 Moara de grau MG 54 Capacitatea de macinare(Kg/h) 400 Puterea electrica
instalata(KW) 29,7 Grad de extractie ( % ) 56 - 62 Numar sorturi de faina 1 sau 2
Nr. pasaje(macinare+cernere) 2 Numar valturi / numar macinisuri 2 ,/ 6
Gabarit ( L x l x H ) ( m ) 15x4,5x4,5 Greutate ( kg ) 5600
 Ventilator se livreaza cu motoare cu turatie variabila mono sau trifazice, cu debite de la
8660 mc/h pana la 48.500 mc/h iar distantele de refulare sunt de la 67m pana la 146m.
Ventilatoare cu garantie 36 luni.
 Siloz furaje pentru ferma de vaci, porci sau pasari capacitate 6mc, din fibra de sticla,
pregatit pentru incarcare pneumatica.Livrare din Brasov, asamblat cu palnie de descarcare si
optional se poate livra cu motoreductor, spira si teava pentru transportor de furaje.
 Adapatoare din plastic pentru pui. Apa nu se scurge, nu se murdareste, adapatoarea nu
poate fi rasturnata de pui.Volum 5L
 Hranitoare din PVC pentru pui. Nivelul de hrana poate fi reglat in 3 trepte. Se livreaza
cu capac de protectie la partea superioara.
 Panou radiant ceramic - echipament de incalzire radianta cu randament maxim.
Functionarea unui panou radiant este pe combustibil gazos.
Montajul de panouri radiante este facil si se face suspendat la tavan sau pe stilpi (suporti).
Posibilitate de incalzire zonala a posturilor de lucru individuale
20
 Bec economic pentru ferme obtine o economie de 75% la costurile cu iluminarea in
ferma de pui Culori bec economic: bec verde (1200lumeni), bec alb (900 lumeni), bec rosu (600
lumeni), bec albastru (300 lumeni). Carcasa si abajurul protejate IP55
 Statia WS 9152 afiseaza pe display mic:
- ora exacta - ore/minute, radiocontrolata DCF-77
– data
- prognoza meteo cu trei icoane (cu reglaj sensibilitate) + tendinta meteo cu sageata- indicator de
confort interior (in functie de temperatura si umiditate aer)
- temperatura interioara/exterioara in gradeC /gradeF, cu inregistrarea minimelor si maximelor cu
ora si data masurarii,
- umiditatea aerului interior/exterior in RH%, cu inregistrarea minimelor si maximelor- presiunea
atmosferica relativa in hPa/inHg, cu valoarea de referinta reglabila
- curba barometrica pe 12 de ore
- ecran LCD cu contrast reglabil indicator de uzura baterii.
- datele masurate de senzorul exterior se transmit la consola interioara prin radio 433 MHz, pana
la distanta de 100 m in spatiu liber.
 Aparat aer conditionat DAIKIN-INVERTER- numai racire si pompa de caldura
Modele: de perete,pardoseala,tavan,pentru racordare la tubulatura,casete de tavan,multi-split
(max. 4 unitati interioare),VRV cu recuperare de caldura,chiller-e si ventiloconvectoare
Capacitate de racire/incalzire aparate aer conditionat: 9000 ÷ 60000 BTU/h
Clasa energetica: A Freon ecologic R410AGarantie 3 ani Montaj in max 7 zile
 Tractor Europard 450, prevazut cu lada pe doua axe,cu plug prevazut cu 3 trupite si un
disc cu roti reglabile.
 Tocator pt tocarea furajelor la dimensiuni de 5 mm
In ce priveste masurile de protectia mediului atat proiectul principal de costructie a halei

cu dotarile necesare cat si utlitatile prevazute: retea apa, istalatii sanitare, canalizare, bazin
colector dejectii, toate sunt prevazute in proiect cu respectarea in totalitate a normativelor in
vigoare privind protectia mediului.
21
Fluxul tehnologic pentru cresterea puilor si gainilor ouatoare
1. Dezinfecţia halelor cu soluţii dezinfectante prin pulverizare cu pompe manuale;

2. Pregătirea silozului exterior şi a buncărelor de depozitare furaje - curăţarea, dezinfecţia,
transportul furajelor preparate in fabrici de nutreţuri şi depozitarea lor in silozurile
exterioare prin sistem pneumatic de alimentare;
3. Pregătirea patului (aşternutului) pentru halele de creştere utilizat în cantităţi de cca 15 -20
Kg/mp rumeguş.
4. Verificarea utilităţilor - calitatea apei şi a funcţionării instalaţiilor de adăpare, a
funcţionării inst. de furajare, de ventilaţie şi de încălzire;
5. Asigurarea temperaturiişi umidităţii optime pentru puii de o zi, 33- 34 0C la nivelul
solului ;
6. Transportul materiei prime - puii de o zi sunt transportaţi la hala pregătită de populare din
cadrul SC AGRO-TOP SA Iasi – Incubatie, cu mijloace proprii speciale ;
7. Popularea halei.
8. Hrănirea, adăparea, ventilaţia cu instalaţii utilizate pentru creşterea puilor la sol. (timpul
necesar pentru un ciclu de creştere este de 42 de zile);
9. Colectarea manuală a exemplarelor moarte, depozitarea (depozitarea provizorie în
compartimentul frigorific prevăzut în afara fermei cu acces auto şi predarea la unităţi
autorizate.
10. Depopularea la vârsta şi greutatea stabilită;
11. Colectarea uscată a dejecţiilor acumulate in timpul ciclului inclusiv a aşternutului cu
komatsu şi transportul cu autospeciala pe platforma special amenajată cu un volum de
7302 mc şi o suprafaţă de 3652 mp.;
C.3. Managementul proiectului

(Responsabilul legal)
1. Nume: NISTOR
Prenume: MINA
Funcţia ADMINISTRATOR
22
Curriculum Vitae
European
INFORMAŢII PERSONALE
Nume: NISTOR
Prenume: MINA
Adresă: Ors. PODU ILOAIE Jud. Iasi, Str. ROZELOR , Bl. 74ANL, Sc. A, Et1, Ap.6
Telefon
Fax -
E-mail minanistor@yahoo.com
Naţionalitate ROMANA
Data naşterii 27.05.1963
EXPERIENŢĂ PROFESIONALĂ
 15.02.2005 – prezent – angajat pe perioada nedeterminata pe postul de Responsabil
aprovizionare la SC TAC TAC SRL cu domeniul de activitate producerea si
comercializarea produselor de panificatie, cofetarie si patiserie.
EDUCAŢIE ŞI FORMARE
 15.09.2008-15.07.2011- Viitoare absolventa a Universitatii de Stiinte Agricole si

Medicina Veterinara’’ Ion Ionescu de la Brad’’Iasi,Specializarea Inginerie Economica in
Agricultura;
 15.09.1992-15.07.1996- am absolvit Liceul "Ion Neculce” Targu Frumos, specializarea
matematica-fizica;
 15.09.1986-15.07.1992 - am absolvit Scoala Generala Garabet Ibraileanu cu clasele I-
VIII din Targu Frumos Jud. Iasi.
APTITUDINI ŞI COMPETENŢE
PERSONALE
Sociabila, ambitioasa, foarte corecta, detest discriminarile cu privire la clasele sociale,
responsabila, increzatoare in fortele proprii, iubitoare de tot ce reprezinta frumusete
(culturala, intelectuala,a naturii, sufleteasca,etc),optimista, incapatanata si gata oricand sa-mi
ajut prietenii, fidela idealurilor mele si celor din jur.
23
Limba maternă
Romana
Limbi străine cunoscute
Limba engleza- scris, citit si vorbit foarte bine;
Limba franceza- scris, citit si vorbit foarte bine
Aptitudini şi competenţe sociale
Iubesc calatoriile, natura si imi place foarte mult sa imortalizez diferite peisaje prin pictura.Imi
plac mult poeziile, si in timpul liber compun poezii.
Aptitudini şi competenţe Organizatorice
In experienta mea profesionla am avut ocazia sa coordonez bunul mers al fluxului
tehnologic de la brutaria SC TAC TAC SRL.
Aptitudini şi competenţe
Tehnice
Urmez cursurile de ECDL si doresc ca pe viitor sa urmez si cursuri de AUTOCAD.
Permis de conducere
Detin permis de conducere categoria B.
Alte aptitudini şi Competenţe

Rezistenta psihica in situatii limita. Imi place sa studiez si sa inteleg experientele de viata ale
celor din jurul meu.
INFORMAŢII SUPLIMENTARE
Nu exista.
ANEXE
Nu este cazul
Studiile si experienţa (relevante pentru proiect) :

C V Responsabilul legal
Întreprinderea Funcţia avuta Perioada
AVICOLA xxxxxxxxxxxxxxx SEF BIROU 1965-2000
La pensie In prezent
(Responsabilul tehnic)
24
NU ESTE CAZUL
1. Nume:
Prenume:
Funcţia
Studii si experienţa:
C V Responsabilul tehnic
Întreprinderea Funcţia avuta Perioada
In prezent
C.4. Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru: activele ce fac obiectul proiectului/
materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
Tabel C.4.1 –
Lista de achizitii active
Furnizor % din
(daca este cunoscut Valoare total
Nr.
la momentul Date furnizor Produs/buc estimata valoare
Crt.
depunerii cererii de (RON/EUR) eligibila a
finantare) proiectului
SUCEAVA,
CAMPULUNG
VELCRIS FARM- MOLDOVENESC, STR.
1 VET S.R.L. DOJA GHEORGHE, Nr.
100 595
4, Bl. , Intr. , Et. , Apt.
S.C. TERRA 24.99
2 PLANT SRL Barnarel, nr. 5 Neamt Termometru cu mercur/ 10 buc
100
3 SC. LIRIA SRL Schitului, nr. 9, Suceava Pense / Forfecute/ 100 buc 595 100
BD. GRIGORESCU
FAMA PROD NICOLAE nr. 5 bl. M4
Pensule moi pt indepartarea
S.R.L. sc. 4 et parter Ap. 64
4 firelor de nisip si de praf de pe 1428
BUCUREŞTI-SECTOR oua/100 buc
3, BUCUREŞTI
030431 100
Ecoterm s.r.l.
Str. Movila
Str. Movila Petru.nr.6,
Petru.nr.6, Piatra
5 Neamt
Piatra Neamt Incubator + eclozionator/ 2 44370.34
100
Ecoterm s.r.l.
Str. Movila
Str. Movila Petru.nr.6,
Petru.nr.6, Piatra
6 Neamt
Piatra Neamt Ventilator/6 21420
100
7 idem idem Panou radiant ceramic/ 10 17231.2 100
8 idem idem Bec economic/ 200 1190 100
25
9 idem idem Statia WS 9152/ 2buc 17231.2 100
Idem Aparat aer conditionat 13784.96
10 idem
DAIKIN-INVERTER/ 4 buc 100
SABITEI 36, SECT.3, Cod
S.C. Manusi chirurgicale sterile
postal:
11 DISPOTRADING
BUCURESTI, Bucuresti
2570.4
S.R.L. 20 bax
021/ 348.56.74 100
11900
S.C.M.
PREL. TRAIAN nr. 6
PROGRESUL Gluga pt a acoperi capul
12 GALAŢI, GALAŢI
strutilor/1000 buc
GALAŢI 800043
100
Costum salopeta de protectie/50
S.C.M.
PREL. TRAIAN nr. 6 buc
PROGRESUL
13 GALAŢI, GALAŢI 8925
GALAŢI 800043
100
Societatea
Comerciala Iasi bdul.Poitiers nr.14 Peitris de granit/
14 cod-postal 700671
119000
MECON IASI S.A 500t
50
15 Idem idem Nisip/ 1000 t 238000 100
STR. RAREŞ PETRU
ITALBALAST
bl. 2A ap. 51
16 S.A. idem 119000
PIATRA NEAMŢ,
NEAMŢ 50
BD. GRIGORESCU Smirghel pt indepartarea
NICOLAE nr. 5 bl. M4
FAMA PROD pamantului si a
sc. 4 et parter Ap. 64
17 S.R.L. 714
BUCUREŞTI-SECTOR ingrasamintelor/
3, BUCUREŞTI
1130 role
030431 100
STR. DELEANU BUDAI
18 HOLDMANN ION nr. 64 Prosoape de hartie/6 bax 714
CLUJ NAPOCA, CLUJ 100
Faina de scoici/ 5t
19 SC SURAKI SRL Canada 148750
100
SC. DERIK’98
20 IMPEX SRL.
Berbesti,nr.147, Valcea Moara de grau MG 54 42562.5
100
21 Idem idem Siloz furaje/ 1 4307.8 100
22 Idem Idem Adapatoare din plastic/100 1190 100
Hranitoare din PVC pentru
23 idem Idem+
pui./100
5831
100
24 Idem idem Motocositoare/ 3 3570 100
25 Idem idem Motosape/ 3 2380 100
26 Idem idem Semanatoare/ 3 2975 100
27 Idem idem Remorci/ 2 16660 100
28 Idem idem Tractor Europard 450/ 1 buc 59500 100
Tocator pt tocarea furajelor la
29 Idem idem dimensiuni de 5 mm / 1 buc 26180
100
TOTAL 815324.7 100
Lista de achizitii materii prime
26
Furnizor
% din
(daca este
Valoare total
Nr. cunoscut la
Date furnizor Produs estimata necesar de
Crt. momentul
(EUR) materii
depunerii cererii
prime
de finantare)
ARAD, CURTICI,
RURAL SERVICE 1t/ Seminte de legume
STR. REVOLUTIEI, Nr.
1 S.R.L. profesionale de cea mai buna 23800
64, Bl. , Intr. , Et. , Apt.
calitate
RURAL SERVICE ARAD, CURTICI,
S.R.L. STR. REVOLUTIEI, Nr. Seminte de lucerna, trifoi ,
2 64, Bl. , Intr. , Et. , Apt. secara, orz, soia/1.5 t
35700
RURAL SERVICE
S.R.L. Furaje si nutreturi combinate,
3 IDEM premixuri, concentrate, aditivi, 416500
sroturi/10 t
100
1. S.C. PETROM Str. N. Balcescu, nr. 3, Tg Motorina
4 263466
S.R.L. Frumos, Jud. Iasi 100000 litri 100
STEAUA
SUDULUI, OUA DE GAINA PT
5 2400 20677.44 100
ALEXANDRIA, INCUBARE
PITESTI
TOTAL 476000 100
C.5. Personal si instruire

Tabel C.5.1
Grafic angajare personal
Nr. Număr
Crt.
Specialitate
2009 2010 2011 2012 2013 2014
TOTAL 4 1 1 2 3 13
C.6. Graficul estimat al proiectului

Durata de realizare (luni) si etape principale
Grafic de esalonare a investitiei exprimat valoric pe luni si activitati. Se vor evidentia investitiile
referitoare la adaptarea la standardele comunitare care trebuie sa se incadreze in perioada de
gratie.
27
DIAGRAMA GANT
ANUL I AL IMPLEMENTARII
Activitati 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12
1.Incubator 18643
+eclozionator
2.Oua de gaina din 17376
rasele mai sus
mentionate
3.Manusi 2160
chirurgicale sterile
4.Termometru cu 21
mercur
5.Peitris de granit 200000
6.Prosoape de 200
hartie/
7.Costum salopeta 7500
de protectie
8.Faina de scoici 41666.6
9.Furaje si 116666.6
nutreturi
combinate,
premixuri,
concentrate,
aditivi, sroturi si
livreaza toata gama
de aditivi sau
adaosuri destinate
hrana pentru pui si
gaini
10.Unguent 500
antibiotic
11.Pensule moi pt 1200
indepartarea
firelor de nisip si de
praf de pe oua
12.Ventilatoare 18000
13.Adapatoare din 1000
plastic pentru pui
14.Hranitoare din 4900
PVC pentru pui..
15.Panou radiant 14480
ceramic -
echipament de
incalzire radianta
cu randament
maxim.
16.Bec economic 1000
pentru ferme
17.Statia WS 9152 14480
28
afiseaza pe display
mic:,
- umiditatea
aerului
interior/exterior in
RH%, cu
inregistrarea
minimelor si
maximelor
18.Aparat aer 11584
conditionat
DAIKIN-
INVERTER-
numai racire si
pompa de caldura
19.Seminte de 6666.6
legume
profesionale de cea
mai buna calitate.
20.Motosape 2000
29. Semanatoare 2500
21.Nisip 200000
22.Seminte de 10000
lucerna, trifoi ,
secara, orz, soia
ANUL II AL IMPLEMENTARII
Activitati 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12
1.Motorina 221400
2. Pense / 500
Forfecute
3.Cleste de taiat 1500
sarma de
dimensiuni mici
4.Smirghel pt 600
indepartarea
pamantului si a
ingrasamintelor
5. Faina de scoici 41666.6
nutreturi
combinate,
premixuri,
concentrate,
aditivi, sroturi si
livreaza toata gama
de aditivi sau
adaosuri destinate
hrana pentru pui si
gaini.
29
7.Seminte de 10000
lucerna, trifoi ,
secara, orz, soia
8.Seminte de 6666.6
legume
profesionale de cea
mai buna calitate.
9.Siloz furaje 3620
pentru ferma de
pasari
10.Prosoape de 200
hartie/
ANUL III AL IMPLEMENTARII
Activitati 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12
1.Paravan pt a 10000
acoperi puii
2.Faina de scoici 41666.6
nutreturi
combinate,
premixuri,
concentrate,
aditivi, sroturi si
livreaza toata gama
de aditivi sau
adaosuri destinate
hrana pentru gaini
si pui.
4.Remorci 14000
5.Seminte de 10000
lucerna, trifoi ,
secara, orz, soia
6.Tocator pt 22000
tocarea furajelor
7.Seminte de 6666.6
legume
profesionale de cea
mai buna calitate.
8.Prosoape de 200
hartie/
9.Motocositoare 3000
10.Tractor 50000
Europard 450
11.Incubator 18643
+eclozionator
12.MOARA DE 35770
GRAU MG 54
30
C.7. Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
Fundamentarea investitiei consta in faptul ca localitatea unde va fi implementat acest

proiect detine o suprafata de 60% de teren care nu este pus inca in valoare la capacitatea lui
maxima,noi vom incerca sa valorificam aproximativ 25% din acest teren.
Pe de alta parte vom incerca sa reducem rata somajului oferind locuri de munca, deoarece
aceasta zona se confrunta cu un grad ridicat de somaj.
Vom incerca sa atragem investitori atat din tara cat si din strainatate pt a realiza o dezvoltare
economica cat mai viabila.
Afacerea este considerata o oportunitate pe piata locala si regionala a Moldovei, prin

caracterul specializat. Fiind o ferma de crestere a gainilor pentru oua, isi va concentra activitatea
pentru optimizarea productiei si pentru a valorifica un potential calitativ ridicat.
Din statisticile existente, o gaina crescuta in conditiile gospodariilor taranesti produce pe
an circa 120 oua, exclusiv in timpul verii, dar consuma pe zi 120 g graunte, sau pe an 43,8 kg,
rezultand cca. 365 g furaje pe ou, fata de 280 - 300 oua pe an in sistemul intensiv de crestere, cu
un consum de 140 -1 50 g pe ou. In concluzie, oportunitatea afacerii consta in faptul ca o gaina
crescuta in sistem intensiv (ferma) produce de 2,3 - 2,5 ori mai multe oua pe an, cu un consum de
furaje pe ou de 2,4 - 2,6 ori mai mic.
D. PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
D.2. Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 5 ani )

Proiectia contului de profit si pierdere activitate cu proiect
CursLeu - € 38.683
Nr. Categoria AN 1 AN 2 AN 3 AN 4 AN 5
Crt
Venituri din exploatare
1 Venituri din vanzarea marfurilor Mii Lei

Euro
2 Productia vanduta Mii Lei 1098550 1237300 1365000 1470000 1570000
Euro 28399 31986 35287 38001 40586
31
3 Variatia stocurilor Mii Lei
Euro
4 Alte venituri Mii Lei
Euro
5 Venituri din exploatare – total Mii Lei 1098550 1237300 1365000 1470000 1570000
Euro 28399 31986 35287 38001 40586
Cheltuieli pentru exploatare
6 Cheltuieli materiale – total Mii Lei
627254 689556 744600 781830 820925
Euro 16215 17826 19249 20211 21222
7 Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de Mii Lei
terti 46730 51395 55505 58280 61195
Euro 1208 1320 1435 1507 1583
8 Cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte Mii Lei
asimilate 12500 13740 14840 15580 16360
Euro 323 355 384 403 423
9 Cheltuieli cu personalul – total Mii Lei
Euro
10 Alte cheltuieli de exploatare Mii Lei
Euro
11 Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele Mii Lei
26064 26064 26064 26064 26064
Euro 674 674 674 674 674
12 Cheltuieli pentru exploatare - total Mii Lei 712548 790755 841009 881754 924554
Euro 18420 20183 21741 22794 23901
13 Rezultatul din exploatare Mii Lei 386002 456545 523991 588246 645436
Euro 9979 11802 13546 15207 16586
Venituri financiare – total
14 Venituri financiare – total Mii Lei 4000 4000 5000 5000 5000
Euro 103 103 129 129 129
Cheltuieli financiare, din care
15 Cheltuieli privind dobazile

Euro
16 Altele Mii Lei 2000 2000 2500 2500 2500
Euro 52 52 65 65 65
17 Cheltuieli financiare - total Mii Lei 2000 2000 2500 2500 2500
Euro 52 52 65 65 65
18 Rezultatul financiar al exercitiului Mii Lei 2000 2000 2500 2500 2500
Euro 52 52 65 65 65
19 Rezultatul brut al exercitiului Mii Lei
388002 458545 526491 590746
647936
Euro 10030 11854 13610 15271 16750
20 Impozit pe profit Mii Lei 97001 114636 131623 147687 161989
Euro 2508 2963 3403 3818 4188
21 Profit net Mii Lei 291001 343909 394868 443060 485967
Euro 7523 8891 10207 11453 12562
D.3. Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )

Curs Euro / leu 4,2372…………..din data de 14.05.2009………...….
 Procent finantare publica = …67……….%

Cheltuieli eligibile Cheltuieli neeligibile Total
- RON- Euro -RON- Euro - RON- Euro
Ajutor public
nerambursabil 954064.59 263553.75 954064.59 263553.75
32
Sursele de
finantare pentru
completarea
necesarului de
finantare din care: 469912.41 129810.05 162272.2721 44826.5945 740467.41 204549
- autofinantare 100000 27624.30 19000 5248.61 119000 33070.91
- imprumuturi 369912.41 102185.74 89283.3579 24663.91 621467.41 171478.1
TOTAL
PROIECT 1423977 393363.81 270555.63 73749.12 1694532 468102.76
 Procentul de finantare publica se va stabili in functie de conditiile impuse de fisa tehnica

a masurii aferente proiectului intocmit de solicitant.
 Pentru proiectele cu finantare publica mai mare de 50% din valoarea eligibila, se va
motiva solicitarea procentului.
 Solicit acest procent mai mare de 50% deoarece proiectul meu se adapteaza la standardele
comunitare nou introduse, este axat pe sectorul de crestere a animalelor mai exact
cresterea pasarilor in sistem extensiv pt oua de consum,deoarece sunt membru al unei
forme asociative recunoscute conform legislatiei in vigoare,deoarece exploatatia mea
agricola nu a mai beneficiat de sprijin SAPARD/FEADR pentru acelasi tip de
activitate,deoarece exploatatia mea este axata pe cresterea animalelor in sistem
ecologic,deoarece ma incadrez in criteriul exploatatii agricole detinute de fermieri cu
varsta sub 40 de ani,la data depunerii proiectului si deoarece exploatatia mea agricola este
intr-o zona defavorizata. (67%).
CAPITOLUL II
STRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI ÎNTOCMIREA
ASOLAMENTULUI
2.1. Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului
Tabelul 1
Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului
Specificare Ha % din total % din agricol

Suprafaţa totală 792 100,0 -
Teren agricol 767 96.84 100,0
33
Teren arabil 340 42.93 44.33
- din care irigat 340 42.93 44.33
Păşuni naturale 67 8.46 8.74
Fâneţe naturale 185 23.36 24.12
Livezi 100 12.63 13.04
Vii 75 9.47 9.77
Teren neproductiv 25 3.16
Condiţii naturale
a) Temperatura medie anuală : 5 grade Celsius, 15,59 grade Celsius in luna iulie, iar in
luna ianuarie -6 grade Celsius
b) Precipitaţii medii anuale
Datorită pădurilor din apropiere, media anuală de precipitații este de 450-500 mm pe

cmp.densitatea precipitațiilor este maximă în iunnnie și iulie,însă și precipitațiile din
cursul iernii sunt destul de numeroase, realizând un strat de zăpadă de 0,3-0,7m
grosime. Iernile durează 4 luni,
Precipitații lunare
Precipitațiile au un regim influențat în mare măsură de caracterul musonic al
circulației vestice, de origine atlantică, acurenților de aer. Valoarea precipitațiilor
medii anuale este de 450-500 mm. cele mai mari cantități de precipitații cad în
intervalul mai-august,deci în anotimpul cald, când există condiții prielnice pentru
formarea ploilor de convencție.
c) Tipul de sol predominant, textura
Calitatea solului
La baza proceselor pedogenetice care au dus la formarea și evoluția solurilor a stat la
acțtiunea continuă și diferențiată a factorilor externi și interni asupra materialului
litologic de suprafață. Unle au dus la dezagregarea și mărunțirea rocii, altele la formarea
argilei ți redistribuirea acesteia pe profilul solului, atele au avut drept rezultat formarea
celui mai important component al solului-humusul. Pe fundul depresiunii și a formelor de
relief convocate sau format solurile gleice,cauzate de nivelul ridicat al apei freatice.
Solurile dominante sunt brune și gălbui de pădure,favorabile pădurilor de
conifere,fânețelor de bună calitate pășunilor și plantelor de nutreț cultivate.
34
Condițiile naturale din zonă au făcut să se separe 5 clase de soluri, care, la rândul lors au
subdivizat în 11 tipuri de sol și 20 desubtipuri de sol.
Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi
Total suprafaţă agricolă Din care:

(hectare)
Arabil (ha) Păşuni (ha) Fâneţe (ha)
3.232 253 1.215 1.764
Categoria terenului Suprafaţa
ARABIL 253
APE 100
DRUMURI 42
CONSTRUCŢII 89
NEPRODUCTIV 115
PĂŞUNI 1.215
FÂNEŢE 1.764
TOTAL 14.434
Suprafaţa cultivată Producţia (tone)

Producţia agricolă
1995 2002 1995 2002
Cartofi 96 110 960 1375
Legume 20 278 20 208
Fructe 1 7 1 11
Plante de nutreţ 121 1676
35
2.2. Alegerea culturilor (criteriile avute în vedere; culturile alese)
MAZAREA- prezinta importanta pentru ca boabele sale sunt folosite in alimentatie, in

stare verde sau ca boabe uscate. Plantele de mazare cat si boabele au intrebuintari furajere
multiple : nutret verde, fan, nutreturi combinate, etc. De asemenea prezinta si importanta
agronomica deoarece este complet mecanizabila, are perioada de vegetatie scurta, lasa terenul
curat de buruieni cu o umiditate suficienta si bogat in azot. Boabele au o valoare alimentara si
furajera excelenta deoarece contin cca 25% proteine, cca 50% amidon,1.2% lipide, 6.1%
celuloza, 3.5 % saruri minerale.
SECARA- a fost luata in cultura mai tarziu si se cultiva in primul rand pentru hrana
omului fiind considerata a doua cereala panificabila; prezinta avantajul ca se poate cultiva in
conditii improprii graului valorificand astfel majoritatea terenurilor si se foloseste singura sau in
amestec la prepararea painii. Faina are o culoare neagra dar cu un continut ridicat in proteina.
Urluiala este un nutret concentrat, valoros, avand un continut proteic de cca 14-15%. Ca planta de
nutret se poate cultiva singura sau in amestec cu mazarichea, dand un furaj ce se poate valorifica
sub forma de masa verde, pasune, fan. Boabele se pot utiliza in industria alcoolului, amidonului,
glucozei. Culturile infectate artificial determina aparitia sclerotilor de cornul secarii cu utilizari in
industria farmaceutica. Paiele se utilizeaza ca furaj grosier, asternut, impletituri si industria
celulozei si hartiei.
CARTOFUL - Cartoful prezinta o deosebita importanta în alimentatia oamenilor, în
furajarea animalelor si pentru prelucrari industriale. În alimentatia oamenilor cartoful se foloseste
în stare proaspata sau sub forma de produse uscate si semipreparate. Este alimentul de baza sau
complementar pentru o mare parte a populatiei Europei dar si din alte tari ale lumii. Datorita
gustului placut, a digestibilitatii si a valorii nutritive ridicate preparatele din cartof satisfac
exigentele alimentare ale tuturor categoriilor populatiei, acesta fiind consumat fiert, copt sau
prajit, sub forma de supe, salate, piureuri substituind de multe ori pâinea si fiind de neînlocuit ca
aliment dietetic. Valoarea energetica a cartofului este ridicatÎ, datorita continutului mare de
amidon, precum si altor substante cum ar fi: proteine, grasimi vitamine (în special vitamina C).
Consumul anual direct de cartofi pe locuitor oscileaza în diferite tari ale lumii între 44 si 140 kg:
Irlanda - 140 kg, Olanda - 138 kg, Germania - 130 kg. Spania - 120 kg, Belgia - 118 kg, Franta
108 kg, Anglia - 95 kg, Elvetia - 87 kg, Italia - 65 kg etc. În România consumul anual pe locuitor
este de circa 100 kg tuberculi. În furajarea animalelor cartoful este valoros, în primul rând pentru
36
porcine si bovine dar poate fi utilizat si la alte specii de animale. Se folosesc mai ales tuberculii
raniti la recoltare sau cei cu dimensiuni mici reziduurile ramase de la industrializarea cartofului
dar si vrejurile (tulpinile) verzi, sau murati. Se impune o oarecare prudenta, deoarece în tuberculii
de cartof se acumuleaza o serie de alcaloizi care formeaza solanina, imprimând hranei gust amar,
dar care poate produce si deranjamente ale tubului digestiv la animale (cartofii nu se folosesc la
animalele gestante). Cartoful se utilizeaza în industria alimentara, obtinându-se produse uscate:
faina, fulgi, deshidratat, gris, produse prajite: cips (felii subtiri prajite in ulei, crocante); „pommes
frittes” (cartofi semiprajiti si congelati), cartofi pai. În industria amidonului si alcoolului, dintr-o
tona de tuberculi se obtin 140 kg amidon sau 100 kg dextrina respectiv 95 l alcool : de asemenea
se pot obtine 15 -17 kg cauciuc sintetic. Din punct de vedere agrofitotehnic cartoful este o planta
care valorifica solurile usoare, nisipo-lutoase (chiar nisipoase la cartoful destinat consumului
timpuriu) din zonele mai umede si racoroase, acolo unde cerealele nu reusesc în cultura
Tuberculii de cartof sunt organe suculente, cu un conţinut mediu de 25% substanţă uscată
şi 75% apă. în substanţa uscată predomină amidonul, urmat de proteine şi săruri minerale
Cartoful este şi o sursă de vitamine pentru organism (B1, B6, PP, C) şi de elemente minerale
(potasiu, fosfor, sodiu, calciu, fier).
Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute în vedere; soiurile şi hibrizi aleşi

pentru fiecare cultură)
Genul Pisum L. are mai multe specii, insa importanta practica prezinta numai Pisum
salivum L. si Pisum arvense L.
Mazarea, Pisum sativum L., poseda numeroase varietati si forme. Soiurile de mazare
cultivate in tara noastra apartin varietatilor grandise-mineum Gov., glaucospermum Gov. si
vulgatum Korn. Radacina este pivotanta si puternic dezvoltata, cu numeroase ramificatii laterale
pe care se gasesc nodozitatile. Zona perilor radiculari are o mare capacitate de solubilizare, ceea
ce permite plantei sa foloseasca fosforul si alte substante nutritive din compusii greu solubili.
Soiuri de mazare:
 Diana;
37
 Perla de Mai;
Soiuri de secară recomandate: Gloria; Suceveanu; Orizont; Marlo; Rapid; Apart

Soiuri de cartof
 Timpurii: ROCLAS; OSTARA; AGATA

 Vara: SEMENIC; SUCEVITA; TEO; RUSTIC;
 Toamna: SUPER; CASIN; DESIREE; MURESAN; SANTE;
 De iarna: PROVENTO; SIRICUS; SUPERSTAR; TITUS.
Soiuri de cartofi:
oval -
roz- alungită, consum
Suceviţa 85-
România violac coaja roşie, 14-16 43 S S vară -
02 100
ee miez galben toamnǎ
deschis
consum
rotund - oval,
B arsa 02 98 România alba 14- 17 28-34 R MR varǎ -
galben
toamnǎ
105- rotund - oval, industrializar
Caşin 03 România - 19-20 42 MR S
110 galben e alimentaţie
consum
albast oval -
toamnă -
93 - ră alungită, R-
Siculus 03 România 18,6 48,5 M iarnă,
107 -desc coaja şi pulpa M
industrializ
his galbenă
C/D
Este necesar sa se foloseasca numai soiuri care formeaza tuberculi cat mai devreme,
dintre care mentionam: Ostara, Sirtema, Resy, Desiree, Semenic, s.a.

Amplasarea
cartofi timpurii
 bune premergatoare sunt leguminoasele perene si anuale, cerealele paioase si

bostanoasele;
 nerecomandat dupa cartofi, tomate, vinete, radacinoase.
cartofi de vara
 bune premergatoare sunt cerealele de toamna, leguminoasele si plantele de nutret;

 nerecomandat dupa cartofi, in, morcovi.
38
cartofi de toamna
 bune premergatoare sunt cerealele de toamna si primavara, leguminoasele anuale si

plantele de nutre anuale
 nerecomandata este cultura de cartof.

Lucrarile solului
 aratura cat mai tampuriu posibi, in functie de umiditatea solului, pentru a nu scoate
bolovani; 25-30 cm (timpurii); 30-32 cm (de vara); 30-32 cm +10 cm subsolaj (de
toamna);
 pregatirea terenului: discuit la 10 -12 cm (timpurii); lucrat cu combinatorul la 10-12 cm
(cartofi de vara, toamna)

Pregatirea materialului de plantat
 sortat si calibrat: cand este pus la incoltit (timpurii); inainte de plantare cu 1-2 zile
(vara , toamna); manual, cu KSP-15 sau cu ISIC -30 +MCC 60/45;
 incoltirea materialulului de plantat la cartofii timpurii si extratimpurii: cu 30-40 inainte
de plantare; in spatii de incoltire; material sortat si calibrat; in ladite tip C; 16-18 grade
primele doua saptamani; 8-10 grade C pana la plantare.

Plantatul cartofilor
cartofi de vara
 epoca: 5.04 zona I de cultura; 10.04 zona II; 10.04 zona III.
 adancime: 3-5 cm (calibru 30-40 mm); 6-8 cm (calibru 45-60 mm);
 densitate: 65 mii/ha (calibru 30-40 mm); 50 mii/ha (calibru 45-60 mm);
 norma de samanta: 3200 kg/ha (calibru 30-40 mm); 4600 kg/ha (calibru 45-60 mm);
 distanata intre randuri: 60-70 cm.
cartofi de toamna
 epoca: 20.03 zona I de cultura; 30.03 zona II; 5.04 zona III.
 adancime: 4-6 cm (calibru 30-40 mm); 8-10 cm (calibru 45-60 mm);
 densitate: 60 mii/ha (calibru 30-40 mm); 50 mii/ha (calibru 45-60 mm);
 norma de samanta: 3000 kg/ha (calibru 30-40 mm); 4000 kg/ha (calibru 45-60 mm);
 distanata intre randuri: 70-75 cm.
39

Intretinerea culturii de cartofi
 fertilizarea chimica: 75 N, 45 P2O5, 60 K20 (timpurii); 120 N, 80 P2O5, 130 K20

(vara, toamna);
 erbicidarea: Gesagard 2 kg/ha +Dual 500 CE 2 l/ha dupa plantare (timpurii); Gesagard
3 kg/ha + Dual 500 CE 3 l/ha dupa plantare (vara); Gesagard 4 kg/ha + Dual 500 CE 4
l/ha dupa plantare (toamna);
 intretinerea culturii: 1 prasila si rebilonare (timpurii); 1-2 prasile si rebilonare (de vara);
2-3 prasile si rebilonare (de toamna);
 combaterea manei cartofului: Turdacupral; Ridomil plus 48, Sandofan, etc
 combaterea gandacului de Colorado: Decis, Fastac, Karate, Oltitox, Regent, Actara,
etc.
 irigarea: 4-6 udari la 3-5 zile cu norma de 250-300 mc/ha (timpurii); 4-6 udari la 6-10
zile cu norma de 300-400 mc/ha (vara, toamna)

Recoltarea
 cartofi timpurii: a doua jumatate a lunii Mai, pana la sfarsitul lui iunie; L 445 +MSC-2;
 cartofi de vara: 1 iulie -31 august; U 650 +E-684;
 cartofi de toamna: 1 septembrie - 5 octombrie; U650 + E-684
2.3. Intocmirea asolamentului
Specificare Ha
Suprafaţa totală a terenului arabil 340
Suprafaţa medie a solei 113.3(4)
Tabelul 2
Schema rotaţiei culturilor
40
SOLA/ANUL 2011 2012 2013
I MAZARE SECARA CARTOF
II SECARA CARTOF MAZARE
III CARTOF MAZARE SECARA
41
CAPITOLUL III
ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ
3.1. Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonitării
terenurilor agricole
Tabelul 3
Date iniţiale
Corecţia pt. Coeficient Producţia

Suprafa Nota de bonitare
Tipul de distanţă şi felul de medie
Cultura ţa - ha pentru condiţiile
sol drumului (k) potenţare realizată
(Si) ecologice (Pi)
(c)
Mazare 113.3 86 +3 1.2 1850
Secara 113.3 86 +3 1.2 2000
Cartof 113.4 86 +3 1.2 15000
TOTAL 340 18850
2) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni):

Mazare –9743.8
Ni = Si x Pi Secara –9743.8
Cartof –9752.4
TOTAL =29240
3) Nota medie ponderată de bonitare:
Ni
N mp   86
Si total
1) Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare:
Mazare
Prod.de pe intreaga supraf.
Pkg/punct   21.51 kg/pct
N i total
Secara
N i total
Cartof
N i total
42
6) Corecţia totală în funcţie de distanţă şi drumuri: Ct = S x k
Mazare – 339.9
Suprafaţă x coeficient corecţie Secara – 339.9
Cartof - 340.2
TOTAL = 1020
7) Nota de bonitare recalculată (Nbr)
Mazare – 9403.9
Nbr = Nota totală de bonitare – Corecţia Secara – 9403.9
Cartof – 9412.2
8) Notele totale de bonitare potenţate (Ntp):
Mazare – 11284.68
Nota de bonitare Coeficient de Secara – 11284.68
Ntp = x
recalculată (Nbr) potenţare
Cartof – 11294.64
9) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt):
Mazare – 242733.47
Producţia ce Secara – 262481.66
revine pe un
Nota totală de bonitare
Pt = x punct de
potenţată (Ntp)
bonitare
P(kg/punct)
Cartof – 1970011.11
TOTAL= 2475226.24
10) Producţia medie la hectar: Pmc
Pmc = Producţia totală : Suprafaţa totală = 2142.4

Mazare
Pmc = Producţia totală : Suprafaţa totală = 2316.7
Secara
Pmc Producţia totală : Suprafaţa totală = 17372.23
Cartof
43
3.2 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE ÎNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI
Calculul dozelor de îngrăşăminte s-a efectuat ţinându-se cont atât de producţiile medii cât
şi de existentul de suprafaţă activă din sol. S-au luat în considerare şi pierderile rezultate prin
levigare.
În tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de îngrăşăminte chimice la ha separat pentru
cele 3 culturi în parte.
Tabelul 4
Calculul dozelor de îngrăşăminte chimice
Nr SPECIFICA U.M CULTU

. RE . RA
Cr
t.
MAZARE SECAR CARTO
A F
N P K N P K N P K
1 Producţie Kg/ 2142.4 2316.7 17372.23
medie ha
2 Consum Kg 21 16 0 23 11 20 6 2 8
specific s.a./t
3 S.a. de Kg 45 34.28 0 53.28 25.48 46.33 104.23 34.74 138.9
administrat 8
4 S.a. în sol Kg 35 26 0 25 7 17 55.23 3 122
5 Diferenţa de Kg 10 8.28 0 28. 28 18.48 29.33 49 31.74 16.98
adm. s.a.
6 Pierderi prin % 13 5 7 16 6 8 16 4 7
levigare
7 Cant. Kg 1.3 0.414 0 4.53 1.11 2.35 7.48 1.27 1.12
pierdută prin s.a.
levigare
8 Total s.a. de Kg 11.3 8.7 0 32.81 19.6 31.68 56.48 33 18.1
administrat
9 Tipul de NO4NO3 Superfosf Sare NO4NO3 Superfo Sare NO4NO3 Superfos Sare
îngrăşământ at de K sfat de K fat de K
concentrat concent concentr
rat at.
10 Conţinutul Kg/t 47 27 20 47 27 20 47 27 20
ţn s.a. a îngr.
11 Doza de kg 24 32 0 69.81 73 79.2 121 122.2 90.5
îngr. de
administrat
44
3.3 PLANUL DE CULTURĂ
Planul de cultură cuprinde structura culturilor, dimensiunile fiecăreia, producţiile medii şi

totale. (tabelul 5)
Tabelul 5
Întocmirea planului de cultură
Cultura Suprafaţa (ha) Producţii medii Producţia totală Preţ livrare

(kg/ha) (t) (ron/kg)
Mazare 113.3 2142.4 553.44 2.8
Secara 113.3 2316.7 786.36 0.8
Cartof 113.4 17372.23 17.37223 1
3.4 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI
În vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie, în etapa pregătitoare, se

întocmesc fişele tehnologice pe culturi. Informaţiile cuprinse în fişele tehnologice servesc în
acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor, stabilirea destinaţiei producţiei, determinarea volumului
lucrărilor mecanice şi manuale, necesarul de forţă de muncă, cantităţile de materiale şi mijloacele
financiare necesare pentru aprovizionare.
DATELE NECESARE:
1. Culturile incluse în planul de producţie al firmei.

2. Suprafaţa ocupată de fiecare cultură în parte.
3. Culturile premergătoare.
4. Producţia medie şi totală a fiecărei culturi.
5. Lucrările tehnologice, în ordinea cronologică a executărilor.
6. Perioada de executare şi data lucrării.
7. Mijloacele cu care se execută lucrarea.
8. Tarifele de plată pentru lucrările mecanice.
9. Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii.
10. Cuantumul taxelor pentru CAS, şomaj, risc, asigurare.
11. Amortismentul specific.
45
12. Materialele necesare procesului tehnologic, consumul normat pe UM, preţul unitar şi cota
pentru cheltuielile de aprovizionare.
13. Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale).
MODUL DE LUCRU:
1. Se înscriu în fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie. Producţia medie se planifică
în raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de îngrăşământ aplicată.
2. Se înscriu lucrările tehnologice, în ordinea executării lor, precizându-se toată perioada
optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări.
3. Pentru fiecare în parte se determină: volumul lucrărilor, sumele necesare şi materiale.
4. La lucrările manuale, în raport cu volumul lucrării, se calculează numărul de zile om, iar
fondul de salarii rezultă înmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu
tariful pe zi/om corespunzător.
5. Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicând cota în proporţie de 30% pentru
CAS, 5% pentru fondul de şomaj, 1% pentru risc şi asigurare, impozit, 15% asupra sumei
care reprezintă fondul de salarii.
6. Amortismentul specific se determină în raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix
folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire.
7. Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea
materialului folosit.
8. Din însumarea pentru lucrările mecanice, lucrările manuale, taxe asupra valorilor,
materialelor, se obţin cheltuielile de producţie.
9. La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin însumarea lor se
determină cheltuielile de producţie.
10. După fiecare trimestru se fac totalurile.
11. Se calculează indicatorii: cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs.
46
47
49
49
50
50
51
51
52
52
53
53
3.5. Organizarea lucrării de semănat la cultura ___________
Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole, de care depinde în
ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate. Suprafeţele întinse ocupate de culturi
precum şi termenele restrânse în care trebuie executat, fac ca procesul de muncă al
semănatului să ocupe un loc important în activitatea de producţie a exploataţiilor
agricole.
Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele:

1. se stabileşte componenţa agregatului de semănat, potrivit condiţiilor existente
(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21).
2. Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului în termen
optim, folosind formula:
N – numărul de agregate pentru

terminarea lucrării în timpul propus;
S – suprafaţa de însămânţat;
n – numărul de zile în care trebuie
(1) N 
S terminată lucrarea;
,în care:
nP
P – randamentul zilnic al maşinii.
S 113 .3 113 .3
N     1.51
n * P 5 * 14.976 74.88
Aşadar, în prealabil, trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat

folosit. Aceasta se calculează după formula:
B V  t  H P – randamentul zilnic al agregatului
( 2) P  ,în
10000
(ha);
care:
B – lăţimea de lucru a agregatului în lucru
(m);
V – viteza de deplasare a agregatului
55
în lucru (m/oră);
t – durata zilei de lucru (ore);
H – coeficientul de folosire a timpului
de lucru (0,70-0,80)
B *V * t * H 3.6 * 6500 * 8 * 0.8

P   14.976
10000 10000
3. Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătorii.

Lungimea marcatoarelor, adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a
marcatorului faţă de ultimul brăzdar, se stabileşte în funcţie de:
 lăţimea de lucru a semănătorii (B);
 distanţa între două brăzdare (b);
 distanţa între roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor
tractorului (c).
B  b  c 3.6  0.125  1.6
(3) Md    1.06
2 2
B  b  c 3.6  0.125  1.6
(4) Ms    2.66
2 2
Când tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atât cu roata din dreapta cât şi
cu roata din stânga, lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia:
B  b  c 3.6  0.125  1.6
(5) Md    2.66
2 2
4. Stabilirea debitului semănătorii, în funcţie de norma de sămânţă la hectar. La începutul
lucrării, trebuie întotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la însămânţare.
Această verificare se face după formula:
Ad  B O . în care:
(6)G 
10000
G – cantitatea de sămânţă cursă din
semănătoare, la un număr stabilit de
învârtiri a roţii semănătorii;
A – norma de semănat la un ha (kg);
d – lungimea roţii semănătorii (m);
55
56
B – lăţimea de lucru a semănătorii (m);

O – nr. de învârtituri a roţii semănătorii
180 * 1.74 * 3.6 * 20

G  2.26
10000
5. Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat. Lungimea maximă a postatelor la

semănat este în funcţie de capacitatea cutiei semănătorii. Pentru a uşura organizarea
transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un
singur capăt a postatei. ~n acest caz, lungimea maximă a postatei se calculează după formula:
L – lungimea maximă a postatei (m);
0,5  10 4  Q  Y Q – capacitatea coşului de alimentare a
(7) L  , în
A B
semănătorii (kg);
care: Y – coeficientul de utilizare a capacităţii
coşului de alimentare a semănătorii (în
medie 0,70-0,80);
A – norma de semănat (kg/ha);
B – lăţimea de lucru a semănătorii (m).
0.5 * 10 4 * 40 * 0.8 160000

L   246.9
180 * 3.6 648
~n ce priveşte lăţimea postatei, aceasta se determină în funcţie de lăţimea totală a

parcelei de însămânţat şi de metoda de deplasare a agregatului. Ea se calculează aşa încât
să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru.
Lăţimea postatei la semănatul în suveică se calculează după formula:
10 4  P  Z l – lăţimea postatei (m);

(8)l  , în
L P – productivitatea zilnică a agregatului
care: (ha/zi);
Z – durata în zile a lucrului pe aceeaşi
postată (1-2 zile);
L – lungimea postatei (m).
56
57
10 4 * 14.976 * 1 149760
l   606.59
246.9 246.9
6. Lăţimea zonei de întoarcere a agregatului. Pentru întoarcerea agregatului, la

capetele parcelei se delimitează o fâşie de teren denumită „zonă de întoarcere“. Delimitarea
acestei zone se face, în cazul deplasărilor în parcursul liniar, cu buclă şi fără buclă. Lăţimea
zonei de întoarcere este dată de relaţia:
E – lăţimea zonei de întoarcere;
R – raza de întoarcere a agregatului;
e – lungimea de ieşire a agregatului
(adică distanţa de la centrul agregatului;
( 9) E  3R  e , în care: mijlocul osiei motoare a tractorului) până
la organele active ale maşinii.
E  3 * 4  1.5  13.5
Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului

pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de întoarcere a lucrului.
7. Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii . Distanţa dintre
punctele de alimentare a semănătorii se determină în funcţie de metoda de deplasare a
agregatului la semănat. ~n cazul semănatului în suveică, lungimea postatei este determinată în
funcţie de capacitatea cutiei de seminţe, în aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai
la unul din capetele postatei, distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula:
D – distanţa dintre punctele de
alimentare (m);
B – lăţimea de lucru a agregatului (m);
T – numărul turelor (adică nr. curselor
(1) D  2 B  T , în care: dus-întors) pe care le face agregatul până
la golirea coşului semănătorii.
D  2 * 3.6 * 10  72
In cazul când lungimea postatei nu este determinată în funcţie de capacitatea

cutiei de seminţe, este necesar ca, în prealabil, să cunoaştem turele pe care le face
57
58
agregatul până la golirea coşului semănătorii. Aceasta se determină împărţind

lungimea drumului pe care îl face semănătoarea până la golirea cutiei sale pe
lungimea cursei de lucru dus şi întors. ~n acest scop, se foloseşte următoarea
formulă:
T – numărul turelor;
Q – capacitatea cutiei semănătorii
(kg);
Y – coeficientul de utilizare a capacităţii
cutiei (0,80);
10 4  Q  Y
T , în care: A – norma de semănat (kg/ha);
A  B  2L
B – lăţimea de lucru a semănătorii (m);
L – lungimea postatei (m).
10 4 * 40 * 0.8 320000
T    10
180 * 3.6 * 2 * 246.9 31998.24
În cazul semănării în „laturi“ sau „pe două jumătăţi ale postatei“ distanţa dintre
punctele de alimentare se calculează după formula:
(12)( D)  T  B  10 * 3.6  36
(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11).

8. Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare.
Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează
după formula:
9.
(13)C  Q  a  40 * 2  80 ,
iar cantitatea care se pune la punctele următoare este:

(14)C1  Q  y  a ,în C – cantitatea de seminţe necesară
care: alimentării agregatului (kg);
Q capacitatea coşului semănătorii (kg);
58
59
y – coeficientul de utilizare a capacităţii

cutiei;
a – nr. semănătorilor în agregat.
C1  40 * 0.8 * 2  64
10. Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat

seminţele. Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor
variază în raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce
compun agregatul.
11. Necesarul de mijloace de transport se stabileşte în funcţie de cantităţile de
seminţe necesare semănătorilor la o încărcare, timpul de golire a semănătorilor,
capacitatea mijloacelor de transport, distanţa de transport şi timpul necesar
pentru un ciclu de transport.
In primul rând se determină timpul în care se consumă cantitatea de seminţe
existentă în cutia semănătorii, folosind relaţia:
q – capacitatea cutiei semănătorii (kg);
0,85 – coeficientul de folosire a cutiei
semănătorii;
10000  q  0,85 B – lăţimea de lucru a semănătorii (m);
Tgol  (ore )
B V  N
V – viteza de lucru a agregatului (m/oră);
, în care:
N – norma de sămânţă la ha (kg).
10000 * 40 * 0.85
Tgol   8.07
3.6 * 6.5 * 180
Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei:

n  q  0,85  t Nt – numărul mijloacelor de transport;
Nt  , în care:
Tgol  C m
n – numărul semănătorilor ce lucrează;
t – durata unui ciclu de transport (min.);
Cm – capacitatea mijlocului de transport
(kg).
59
60
2 * 40 * 0.85 * 60 4080
Nt    6.32
8.07 * 80 645.6
12. Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor, cunoscând că

pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg.
20394/40=509.85
Centralizarea datelor
Agregatul folosit
Nr.
Specificare U.M. Tractor + Tractor +
crt.
(SUP-29) SUP-21
1. Productivitatea zilnică a agregatului ha/schimb 14.976
-tractoare nr. 2
2. Necesarul zilnic de:
-semănători nr. 2
Productivitatea zilnică a tuturor
3. ha/zi 29.952
agregatelor
Dimensiunile solei de -lungime m 246.9
4. -lăţime m 606.59
semănat -suprafaţă ha 113.3
Dimensiunea -lungime m 246.9
5. -lăţime m 606.59
parcelelor de semănat -suprafaţă 113.3
Lungimea -dreapta m 1.06
6.
marcatorului -stânga m 2.66
Norma de -la 20 învârtituri kg
7.
însămânţare -la hectar kg 180
Distanţa dintre punctele de
8. m 72
alimentare cu seminţe
-la primul
Cantitatea de seminţe kg 80
punct
9. ce se pune la punct
-la punctele
de alimentare kg 64
următoare
-pt. servirea
10. nr. 2
semănătorii
60
61
-pt. transportul
Necesarul zilnic nr. 4
seminţelor
de muncitori -total nr. 6
Lăţimea fâşiei de întoarcere a
11. m 13.5
agregatului
Necesarul zilnic -atelaje nr. 6.32
-tractor+remorcă nr. 2
12. de mijl. de
-auto-camion nr. 4
transport
Necesar saci pt. transportul
13. nr. 509.85
seminţelor
3.6. Evaluarea producţiei
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi înregistrarea evoluţiei culturilor,

precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei.acestora.
Evaluarea se face în două etape:
1) în prima etapă, se apreciază aspectul vegetativ al culturilor în fazele
caracteristice de dezvoltare a plantelor;
2) în etapa a doua se face estimarea în câmp a producţiei agricole după anumite
norme standardizate
In funcţie de tipul de cultură, evaluarea se face astfel:
1) Grâu, orz (orz - 1 iunie, grâu - 15 iunie):

– se stabileşte numărul punctelor de control în funcţie de mărimea şi
uniformitatea parcelelor(în cazul parcele de până la 100 ha - 5 puncte; pe
suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte).
Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat).

Metodologie de lucru
– se numără spicele din interiorul ramei metrice;
61
62
– se stabileşte numărul mediu de boabe în spic;

– se calculează producţia medie la hectar, astfel:
Nsp x Nb x MMB x 10000

Q kg/ha  (I)
1000 x 1000
Q kg/ha - producţia medie kg/ha;

Nsp - număr mediu de spice la m.p. (medie pe toate punctele de control);
Nb - număr mediu de boabe în spice;
MMB - greutatea a 1000 boabe (grame);
10.000 m.p. = 1 ha
1.000 x 1.000 = 1.000 grame x 1.000 boabe
Exemplu:
2) Porumb (1 septembrie):
– se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la grâu;
– suprafaţa unui punct de control este de 28 m.p. (4 rânduri x 0,70 x 10 m
lungime; 0,70 (m) - distanţa dintre rânduri);
– se numără ştiuleţii la fiecare punct de control;
– se calculează numărul de ştiuleţi la hectar:
nst x 10000
Nst / ha  ( II )
d xi
Nst/ha - număr de ştiuleţi la ha;

nst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de control;
d - suprafaţa unui punct de control (m.p.);
i - numărul punctelor de control.
– se determină apoi numărul de boabe pe ştiulete;
62
63
– se calculează apoi producţia medie la hectar:
Nst x Nb x MMB
Q kg/ha  (III)
1000 x 1000
Q kg/ha - producţia medie;

Nst - număr ştiuleţi la hectar;
Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete;
MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)
Exemplu:
3) Floarea soarelui (15 august):

– suprafaţa unui punct de control este de 28 m.p. (4 rânduri x 0,70 x 10);
– se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu
de capitule la ha, după formula:
ncp x 10000
Ncp/ha  (IV)
dxi
Ncp/ha - număr total de capitule la ha;

ncp - număr de capitule numărate la toate punctele de control;
d - suprafaţa unui punct de control;
– se determină numărul mediu de seminţe pe capitul;(Ns)

– se calculează producţia medie la hectar, astfel:
Ncp x Ns x MMB
Q kg/ha  (V)
1000 x 1000
63
64
Q kg/ha - producţia medie;

Ncp - număr mediu de capitule la hectar;
Ns - număr seminţe pe capitul;
MMB - greutatea a 1000 seminţe în grame.
Exemplu:
4) Sfecla de zahăr (1 septembrie):

– suprafaţa unui punct de control este de 10 m.p. (3 rânduri x 0,45 m x 7,4 m
lungime);
– la fiecare punct de control, plantele se recoltează, se decoletează (tăierea
frunzelor), se curăţă de pământ şi se cântăresc;
– se determină producţia medie astfel:
q x 10000
Q kg/ha  (VI)
dxi
q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg);

d - suprafaţa unui punct de control (m.p.);
– la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data

evaluării la data prevăzută a se recolta (1,8 gr./zi/plantă).
Exemplu:
5) Fructe (1 septembrie):
Metoda de evaluare diferă în funcţie de tipul de livadă, clasică sau intensivă, dar
în mare, constă în următoarele etape:
64
65
– se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 %);

– se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora în kg;
– se înmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la
ha şi se obţine astfel producţia medie la ha
6) Struguri (de masă - 15 iulie, de vin - 1 septembrie):

– evaluarea se face separat la viile nobile, şi la viile de hibrizi;
– se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha, cu relaţia:
1000 Ng
Nb/ha  x (1  ) (VII)
dr x db 100
Nb/ha - numărul de butuci pe rod la ha;

dr - distanţa dintre rânduri (m);
db - distanţa între butuci pe rând (m);
Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductivi/inexistenţi) la ha, în procente.
– se evaluează producţia de struguri pe butuc, numărându-se toţi strugurii de pe

un număr de 1 - 2 % din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze
numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 în 15 rânduri).
Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel:
Gms x Ns
Pmb  (VIII)
Nba
Pmb - producţia medie pe butuc (grame);

Gms - greutatea medie a strugurilor (grame);
Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoare;
Nba - numărul butucilor analizaţi.
65
66
– se calculează producţia medie de struguri la ha, cu formula:
Nb/ha x Pmb
Pm/ha  (IX)
1000
Pm/ha - producţia medie de struguri la ha (kg);

Nb/ha - numărul de butuci pe rod la ha;
Pmb - producţia medie pe butuc (grame).
66
67
CAPITOLUL 4
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Cea mai răspândită formă de organizare a producţiei avicole industriale din

România şi din lume este integrarea pe verticală, începând de la producerea materialului
biologic şi până la comercializarea produsului finit.
Avantajele acestei forme de organizare sunt:
 O mai bună organizare a producţiei;
 Un bun management;
 Un transfer mai uşor al noutăţilor tehnologice;
 Practicarea unor afaceri de tip modern;
Un alt avantaj al sistemului integrat de producţie avicolă este acela că permite
dezvoltarea fermelor mici şi mijlocii, care pe bază de contract cu integratorii sau lucrând
independent, conduc la creşterea numărului de locuri de muncă şi implicit la sporirea
veniturilor gospodăriilor ţărăneşti din regiunile care dezvoltă această activitate.
Contribuţia industriei avicole la dezvoltarea economică regională
Contribuţia industriei avicole la dezvoltarea economică regională poate fi separată în trei
componente:
1. Contribuţia directă este evidentă prin crearea de noi locuri de muncă şi prin
creşterea veniturilor populaţiei dintr-o anumită regiune.
2. Contribuţia indirectă. O firmă individuală operează în cadrul unei reţele de
alte firme, ea primind serviciile unor firme şi, la rândul ei, furnizând servicii altor firme.
De exemplu, restaurantele „fast food” vând pui cumpăraţi de la fabricile de prelucrare a
cărnii sau direct de la abatoare. În mod similar, abatoarele şi fabricile de prelucrare a
carcasei depind de afluirea puilor vii pe fluxuri certe de producţie de la fermieri. Fermele
depind de fabricile de nutreţuri combinate, iar acestea, la rândul lor, depind de culturile
de cereale şi proteice.
Mărimea efectelor indirecte depinde de cantitatea de inputuri cumpărate şi
produse în cadrul regiunii respective. Mai multe inputuri produse şi cumpărate în
regiunea respectivă vor conduce la efecte indirecte mai mari.
67
68
3. Efecte induse. Crearea unor noi locuri de muncă duce la creşterea veniturilor
populaţiei, ceea ce înseamnă că un număr mai mare de familii câştigă bani din activitatea
de creştere a păsărilor. Când veniturile familiale cresc, va creşte şi volumul cheltuielilor,
care se constituie în efecte induse.
Concluzii
Contribuţia economică totală a sectorului de creştere a păsărilor într-o regiune,
prin extrapolare la nivelul unui stat, este suma efectelor directe, indirecte şi induse. Prin
măsurarea separată a acestor componente, se poate determina coeficientul de
multiplicare, coeficient care trebuie să cuprindă dezvoltarea producţiei, valoarea adăugată
şi creşterea numărului de locuri de muncă în regiunea respectivă.
Concret, coeficientul de multiplicare reprezintă procentul de creştere a veniturilor
regiunii respective în raport cu fiecare leu investit în creşterea păsărilor (pentru un leu
investit în avicultură, veniturile sporesc cu 50 de bani). Atunci când acest coeficient
depăşeşte 0,5 se poate aprecia că lucrurile merg bine în sectorul de creştere a păsărilor.
68

Proiect Iea 2011 Mod

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Iea 2011 Mod

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI

MEDICINĂ VETERINARĂ „ION IONESCU DE LA BRAD” IAŞI

Reforma economică din agricultură, la nivel micro- sau macrosocial,

CAP 1 .CONŢINUTUL PLANULUI DE AFACERI

D. PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI

CAPITOLUL II STRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI ÎNTOCMIREA

CAPITOLUL III ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE

CAPITOLUL IV CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

A. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT

A.1. Numele solicitantului:

A.2. Obiectul de activitate.

Achizitionarea de echipamente, utilaje si furaje pentru Ferma de pasari (gaini de rasa)

A.3. Forma juridica a solicitantului

A.4. Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la înfiinţare

Date de identificare ale acţionarilor

DATELE DE IDENTIFICARE ALE ACTIONARILOR PERSOANE FIZICE SI/SAU JURIDICE

A.5. Administratorii societatii

A.7. Litigii ( in desfăşurare )

B. DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE

B.1. Istoricul activitatii

B.2. Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului :

1.2 …Adaposturi pt pui de o

2.3. Tractor Europard

Buget de venituri - cheltuieli si consumuri intermediare pentru produsul –

5.Alte cheltuieli materiale+apa

9.Asigurari-cota parte 0.8% din valoare pasare

I.CHELTUIELI CU FORTA DE MUNCA

B.4. Politica de aprovizionare. Furnizori de materii prime

5 Idem Idem idem Nisip/ 1000 t 238000

BD. GRIGORESCU Smirghel pt

FAMA PROD S.R.L. BD. GRIGORESCU

SC. DERIK’98 IMPEX Moara de grau MG

2 Idem Idem idem Siloz furaje/ 1 4307.8

5 Idem Idem idem Motocositoare/ 3 3570

6 Idem Idem idem Motosape/ 3 2380

7 Idem Idem idem Semanatoare/ 3 2975

PRINCIPALII FURNIZORI DE SERVICII

1. S.C. PETROM Str. N. Balcescu, nr. 3, Motorina

B.5. Politica de desfacere. Canale de distribuţie

Produsele obtinute – oua consum – sunt valorificate pe baza de contract la SC Carrefour SA

C.1. Obiectivele proiectului.

Se va descrie conformitatea obiectivelor investitiei urmarite prin proiect cu obiectivele

Bugetele de venituri si cheltuieli agrozootehnice

Buget de venituri - cheltuieli si consumuri intermediare pentru produsul –

Caracteristicile principale ale constructiilor intentionate a se realiza prin proiect

Prin proiectul propus se va realiza o hala cu dimensiunile in plan 36,2 x 7,65 m , cu

Parametrii constructivi si de performanta ai masinilor, utilajelor si echipamentelor

 2/ Incubator + eclozionator Dimensiuni incubator: 135 x 170 x 210(inaltime) cm

In ce priveste masurile de protectia mediului atat proiectul principal de costructie a halei

1. Dezinfecţia halelor cu soluţii dezinfectante prin pulverizare cu pompe manuale;

C.3. Managementul proiectului

 15.09.2008-15.07.2011- Viitoare absolventa a Universitatii de Stiinte Agricole si

Alte aptitudini şi Competenţe

Studiile si experienţa (relevante pentru proiect) :

Lista de achizitii materii prime

C.5. Personal si instruire

C.6. Graficul estimat al proiectului

ANUL III AL IMPLEMENTARII

Fundamentarea investitiei consta in faptul ca localitatea unde va fi implementat acest

Afacerea este considerata o oportunitate pe piata locala si regionala a Moldovei, prin

D. PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI

D.2. Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 5 ani )

1 Venituri din vanzarea marfurilor Mii Lei

B V t * H 3.6 * 6500 * 8 * 0.8