Sunteți pe pagina 1din 20

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI FACULTATEA DE ADMINISTRATIE SI AFACERI MARKETING

Filiera vinului

Proof. Coord: Lector Univ. Dr. Popescu Cristian

Studenti: Mihai Madalina-grupa 303 Prajisteanu Alexandru-grupa 304

BUCURESTI 2013

Cuprins:

Pag

1.Scurt istoric al dezvoltarii pietei vinului..2 2.Caracteristicile filierei3


2.1.Agricultura.4 2.2.Colectarea..10 2.3.Procesarea..11 2.4.Comercializarea.Import-export..12

3.Cererea si consumul de vin.16


3.1.Consumul de vin..16 3.2.Cererea de vin..16 3.3.Autoconsumul...17

4.Concluzii..17 Bibliografie.19

1.Scurt istoric al dezvoltarii pietei vinului

Originile cultivarii vitei de vie si a productiei de vin dateaza din timpuri stravechi. Se presupune ca primul vin, avand caracteristici foarte diferite in raport cu vinurile actuale, a fost produs in Mesopotamia, acum aproape 5.000 de ani. Numeroasele fresce regasite in mormintele din vechiul Egipt confirma ca egiptenii s-au ocupat de cultura vitei de vie. Grecii si fenicienii au fost promotorii viticulturii si ai consumului de vin in toata regiunea mediteraneana. Opera lor de raspandire a fost continuata de Romani pana in Burgonia si de-a lungul raului Moselle in Germania. Actualmente viticultura cuprinde aproximativ 8,2 milioane hectare in 50 tari, mai ales in Europa, continent reprezentiand aproape 80% din productia mondiala. Cultura vitei de vie gaseste cele mai bune conditii pedoclimatice intre paralele 30 si 50 din emisfera nordica si 30 si 40 emisfera sudica. A strabate drumul parcurs de vita de vie pe actualul teritoriu al Romaniei inseamna, de fapt, a reconstitui trecutul acestei tari incepand din cele mai vechi timpuri. Cultivarea vitei de vie a fost o preocupare straveche a strabunilor nostri. Getodacii, locuitorii stravechi ai pamanturilor de la Dunare, Marea Neagra si Carpati, pretuiau vinul in mod deosebit, iar vita de vie era una din cele mai de seama bogatii ale lor. Ei obisnuiau sa bea vinul turnat in coarne de bou, in ulcica sau chiar in tigve. Romania este una din marile tari viticole ale lumii. Ea detine in prezent o suprafata de 243.000 ha vie (242.000 ha vii pe rod, la care se adauga 1000 ha vii tinere). Plantatiile pentru struguri de vin ocupa 82% din suprafata viticola totala, iar productia de vinuri se situeaza la nivelul a 5 - 6 milioane hl anual. Dezvoltarea viticulturii se datoreste conditiilor foarte prielnice pe care vita de vie le gaseste pe tot cuprinsul tarii, mai ales in zona colinara din rasaritul si sudul lantului carpatic, din Transilvania, din Dobrogea si din partea de vest a tarii. Clima, solul si expozitia constituite, pe teritoriul Romaniei, factori determinanti ai reusitei culturii vitei de vie si ai calitatii vinurilor.

Stugurii fac parte din categoria celor mai puternice alimente cu proprietati terapeutice, atunci cand sunt utilizati corect. Cura de struguri, denumita si ampeloterapie ( ampelos = vita ) sau cura uvala ( uva = strugure ) este practicata de milienii. Cercetarile stiintifice din ultimii ani fundamenteaza credinta asupra impresionantei valori a curelor de struguri. Pornind de la analiza compozitiei chimice si continuand cu studii clinice de specialitate despre efectele tratamentelor cu struguri asupra organismului uman, cercetatorii moderni dezleaga misterele acestei licori, sucul de struguri si o recomanda in prevenirea si in recuperarea unei palete destul de largi de boli. Printre acestea se numara afectiuni gastro-intestinale, afectiuni hepato-biliare, ictere, boli cardiovasculare, boli renale, afectiuni ale aparatului respirator, boli de nutritie, diabet, boli infectioase si mai ales pentru intarirea sistemului imunitar. Stugurii la sfarsitul perioadei de maturare au o compozitie chimica foarte complexa. Ei contin apa in proportie de 78- 85 % , zaharuri 15 - 25 %, acizi organici 0,2 5 %, substante azotate 0,5 1,2 % , compusi fenolici 0,2 1 % , lipide 0,08 0,2 % , substante minerale 1 3 % , substante odorante, enzime si nu in ultimul rand vitaminele din grupele B, C, H, si PP . Ele au un rol important in cresterea si dezvoltarea organismelor prin stimularea si reglarea principalelor procese metabolice din organism. Dinamica acumularii depinde de soi, potgorie, conditii climatice si lucrari de intretinere a plantatiei viticole.

2.Caracteristicile filierei
Filiera vinului are particularitati tehnice si tehnologice, privind marketingul produsului, organizarea producatorilor, efectele economice si sociale, autoconsumul, politicile si cadrul legislativ si institutional : In Romania,strugurii se obtin in sapte zone viticole consacrate si se prelucreaza in 160 de centre viticole; Viticultorii pot avea mai multe functii : producerea strugurilor, procesarea, depozitarea, transportul si comercializarea;

Plantatiile de vii necesita investitii importante pentru infiintarea plantatiilor, forta de munca si cheltuielile de productie mari la hectar; Cultura vitei-de-vie necesita cheltuieli ridicate, in special cu actiunile fitosanitare si cu forta de munca ( cheltuieli ridicate la hectar ) Pentru reducerea consumului de munca manuala si cresterea eficientei economice in fermele mari trebuie implementate tehnologii moderne de cultivare a vitei-devie; Pentru un vin de calitate sunt necesare masuri de restructurare si modernizare a plantatiei si a sectorului de vinificatie Vinul destinat comercializarii se cultiva pe suprafete mari, in special in exploatatii de tip asociativ pe cand vinul destinat autoconsumului este produs in gospodarii taranesti pe suprafete mult mai mici. Recoltarea strugurilor pentru vin se executa la maturitatea tehnologica, ce variaza in functie de tipul de vin ce urmeaza a se obtine.Orice deviere de la acest proces tehnologic poate determina pierderi de productie insemnata Fiind produse perisabile, strugurii impun masuri riguroase de transport, depozitare si prelucrare Filiera vinului se caracterizeaza printr-un grad ridicat de integrare verticala atat in societatile si fermele care produc pentru comercializare cat si in exploatatiile ce produc pentru autoconsum.

2.1.Agricultura Romania este una din marile tari viticole ale lumii. Ea detine in prezent o suprafata de 243.000 ha vie (242.000 ha vii pe rod, la care se adauga 1000 ha vii tinere).Plantatiile pentru struguri de vin ocupa 82% din suprafata viticola totala, iar productia de vinuri se situeaza la nivelul a 5 - 6 milioane hl anual. Dezvoltarea viticulturii se datoreste conditiilor foarte prielnice pe care vita de vie le gaseste pe tot cuprinsul tarii, mai ales in zona colinara din rasaritul si sudul lantului carpatic, din Transilvania, din Dobrogea si din partea de vest a tarii. Clima, solul si expozitia constituite, pe teritoriul Romaniei, factori determinanti ai reusitei culturii vitei de vie si ai calitatii vinurilor.
4

Clima dealurilor noastre, favorabila pentru viticultura, este asigurata de resursele heliotermice bogate din perioada de vegetatie a vitei de vie (lunile aprilie - octombrie), care cresc din nordul spre sudul tarii, de toamnele lungi si insorite, de lipsa precipitatiilor in exces, mai ales in lunile de vara si toamna si, in general, de absenta oricaror excese climatice care ar putea crea probleme in realizarea calitatii vinurilor.

Dar iata cum a evoluat suprafata viticola a Romaniei din 1990 si pana in 2010.

Iata cum a evoluat suprafata vitei de vie cultivata cu struguri de vin in cele opt mari regiuni ale Romaniei:

Pe teritoriul Romaniei, suprafetele / plantatiile viticole sunt raspandite sub forma de lant continuu sau asezate dispersat, constituind dupa caz, regiuni (zonale) viticole, podgorii, centre viticole si plaiuri: 7 regiuni / zone viticole, cu numeroase podgorii (aproape 40) si centre viticole (peste 160), cunoscute pentru vinurile de calitate si vinurile speciale, astfel:

Zona viticola a dealurilor Subcarpatilor Meridionali cuprinde podgoriile: Dragasani, Samburesti, Leordeni-Stefanesti, Dealu Mare, (cu centre viticole: Boldesti-Scaieni, Valea Calugareasca, Urlati-Ceptura, Tohani, Pietroasele, Merei, Breaza, Naieni, Valea Teancului) si Costesti. Zona viticola a colinelor si dealurilor subcarpatice de rasarit cuprinde podgoriile: Odobesti, Panciu, Cotnari, Iasi, Husi, Nicoresti, Dealu Bujorului, Ivesti.

Zona viticola din centrul Transilvaniei cuprinde: podgoriile Tarnave si Alba Iulia (Tara Vinului), in care cele mai renumite centre citicole sunt: Jidvei, Alba Iulia, Blaj, Apoldu, Miercurea, Medias, Tarnaveni, Sebes, Aiud, Valea NIrajului, Lechinta si Bistrita. Zona viticola din vestul si nord-vestul Transilvaniei cuprinde podgorii si centre viticole ca: Oradea-Diosig, Zalau, Valea lui Mihai, Simleul Silvanei, Carei si Satu Mare. Zona viticola din Banat cuprinde podgoria Banatului, care reuneste centrele viticole Silagiu, Dealul Tirolului, Moldova Noua, Recas si Teremia si respectiv podgoria Aradului cu doua centre viticole mai importante Siria-Madarat si Minis-Bratca. Zona viticola din Sesul Dunarii in care se reunesc podgoriile Severinului si Greaca precum si centrele viticole Corcova, Sadova-Corabia, Segarca, Turnu Magurele Draganesti-Olt si Dealul Craiovei. Zona viticola a Dobrogei cu podgoriile Murfatlar (centre viticole - Murfatlar, Medgidia si Ceravoda), Sarica-Niculitel, Istria-Babadag si Ostrov.

Murfatlar Romnia S.A. Pogoria Murfatlar este amplasat n zona Dobrogei beneficiind de unul dintre cele mai potrivite amplasamente naturale i acumulnd o experien ndelungat n cei 100 de ani de activitate desfurat n epoca modern. Acest productor a devenit renumit prin multiplele premii primite la Oscar i la concursuri internaionale i mondiale, Rai de Murfatlar Grade Reserve 2001 fiind premiat cu aur i reprezenta o gam sortimental ntr-o ediie limitat de 50 000 de sticle. Murfatlar ofer urmatoarea gam de produse: - Rai de Murfatlar alb/ rosu/ roze - Sauvignon Blanc - Cabernet Sauvignon - Muscat Ottonel - Pinot Gris - Chardonnay - Merlot - Lacrima lui Ovidiu - Riesling - Feteasca Neagra

S.C. Cotnari S.A. Se spune c denumirea sa provine de la metesugul cotitului butoaielor. Situat la nordest de Iasi, la fel de batran ca si Moldova, sau poate mai batran, Cotnari isi are propriul trecut, la fel de incitant ca si vinul sau. Aproape ca nu este om in Romania, prieten al vinului care sa nu fi spus cuvinte de lauda la adresa vinului de Cotnari. Cotnari este unul dintre putinele nume rezonante care a reusit sa traverseze secolele fara sa-si pirda faima. Cotnari ofer urmtoarele vinuri: - Gras de Cotnari - Feteasc Alb
8

- Tmioas Romneasc - Frncu - Chateau - Muscat Ottonel - Sauvignon - Pinot Gris - Chardonnay

Jidvei S.R.L. Situat n inima podgoriei Trnave, mai exact pe valea Trnavei mici, ntre localitile Cetatea Balta i Sona, la limita ntre judeele Mure i Alba, Jidvei deine cel mai modern complex de vinificaie din Ardeal. Podgoria cuprinde o suprafa de peste 1000 de hectare. Aproximativ 50 ha sunt renoite n fiecare an. Iniial, podgoria nfiinat n anul 1949, aparine Statului, urmnd o continu dezvoltare pn la suprafaa actual. Jidvei ofer urmtoarele produse: - Feteasca Alba - Feteasca Regala - Traminer - Sauvignon Blanc - Riesling - Muscat Ottonel - Pinot Gris - Perla - Vinars

S.C. Vincon Vrancea S.A. S.C. VINCON VRANCEA S.A. s-a nfiinat n anul 1949 i este cea mai mare societate care produce i comercializeaz vin, distilate din vin, buturi spirtoase i oet.
9

Societatea deine peste 1000 ha cultivate cu vi de vie i este amplasat n Regiunea Viticol a Piemontului de la Curbura Carpailor, n inima vestitelor podgorii COTESTI, ODOBETI i PANCIU, podgorii ce aparin celei mai mari regiuni viticole a rii. Compania ne ofer vinurile: - Pinot Gris/ Blanc/ Noir - Feteasca Alba/ Neagra/ Regala - Cabernet Sauvignon - Merlot - Aligote - Muscat Ottonel - Tamaioasa Romaneasc - Galbena de Odobesti - Busuioaca de Bohotin - Grasa - Riesling

2.2Colectarea Colectarea strugurilor pentru vin se executa la maturitatea tehnologica, in momentul in care strugurii prezinta caracteristicile de compozitie ( zahar, aciditate, culoare si aroma ) necesare obtinerii tipului de vin urmarit, astfel : Tipuri de vin Albe de consum Superioare albe seci Albe demidulci Superioare Superioare cu denumire de origine Superioare cu denumire de origine si trepte de calitate Momentul recoltarii 170 180 g/l zaharuri 196 g/l zaharuri 210 g/l zaharuri 160 170 g/l zaharuri 190 g/l zaharuri 220 g/l zaharuri

10

Recoltarea strugurilor pentru vin se face : pe soiuri intr-o singura etapa manual cu o norma de circa 600 kg/ zi/ om mecanizat cu o norma de 25/30 tone/ zi/ combina de recoltat.

La colectare o atentie deosebita se acorda pastrarii integritatii boabelor, deoarece aparitia mustuielii conduce la oxidarea acestuia pe timpul transportului si depozitarii, ducand la deprecieri puternice privind calitatea vinului. Pentru a preveni oxidarea, se trateaza strugurii inca din bene cu solutii de bioxid de sulf. Este foarte important ca recoltarea sa se faca la momentul optim in maxim 3-4 saptamani, timpul optim nu trebuie sa depaseasca 20 de zile. Fiecare zi de intarziere a culesului peste momentul optim determina aproximativ 1% pierderi de productie pe zi.

2.3 Procesarea A) Obtinerea vinului Prelucrarea strugurilor se poate realiza industrial in unitati specializate de vinificatie artizanal in cramele si pivnitele exploatatiilor agricole familiale Procesarea consta in urmatoarele operatiuni : zdrobire presare fermentare tratamente cu bioxid de sulf B) Stabilizarea si imbutelierea vinului

11

Vinul brut obtinut in centrele de vinificatie este transportat la unitati specializate pentru conditionarea si stabilizarea vinului. In aceasta faza a filierei au loc urmatoarele operatiuni : centrifugarea cleirea corectii cu bioxid de sulf si acid citric ( tartic ) pasteurizarea filtrarea imbutelierea Aceasta faza a filierei creeaza cel mai ridicat nivel al valorii adaugate.

2.4 Comercializarea.Import-export Vinul romanesc nu ajunge la export, pentru ca nu se bucura de promovare corespunzatoare, dar si pentru ca mare parte din el nu are calitatea corspunzatoare pentru a intra pe o piata competitiva. Aceasta cu atit mai mult cu cit aproximativ 50% din vinul produs la noi nu se poate comercializa fiind obtinut din hibrizi. Vinurile noastre au mai multe dezavantaje: soiurile predominante in cultura la noi nu sint dintre cele mai cautate la export si mai mult de 50% din

12

vinul de calitate superioara este obtinut de micii producatori care nu ajung sa-si vinda marfa pe o

piata organizata, a aratat presedintele ONVV. Exportul de vin al Romaniei este nesemnificativ, reprezentind sub 5% din productia realizata, fata de 27% cit exporta tarile europene. Pentru a reusi sa se impuna pe pietele straine, si mai ales pe cea europeana, vinul romanesc are nevoie in primul rand de promovare. Este important si faptul ca nu intotdeauna se exporta vin de calitate corespunzatoare, nu sunt evidentiate aspectele ce tin de traditie si prezentarea produselor lasa de obicei de dorit fata de cele europene, a aratat Ioan Namolosanu, presedintele Oficiului National al Viei si Vinului. Daca toate aceste aspecte ar fi imbunatatite, vinul romanesc ar putea avea succes, mai ales ca piata europeana cere produse cit mai diversificate. In ultimii 15 ani este o moda in Europa sa se consume vinuri din Lumea Noua, adica din Australia, Africa de Sud sau Chile. Acestea au intrat pe piata occidentala, reusind chiar sa scoata de pe rafturi vinuri fabricate in ri de tradiie sau care au investit enorm in acest domeniu, a mai aratat Namolosanu. Totalul exporturilor anuale de vin ale Romaniei (valoric) a crescut de la 17,7 mil US$ in 2000 la un maxim de 26,2 mil US$ in 2004, pentru ca in 2005 sa scada la 22,3 mil

13

US$ ;Cantitativ, Romania avea un export de vin de 253 mii hl in 2000, a atins un maxim de 504 mii hl in 2002, pentru ca sa scada din nou in 2005, pana la 269 mii hl. Cea mai importanta destinatie de export pentru vinurile romanesti a fost, in toti acesti ani, Germania (150 mii hl in 2000, 173 mii hl in 2001, 152 mii hl in 2002, 154 mii hl in 2003, 134 mii hl in 2004, 111 mii hl in 2005) - dupa cum se vede, si aici, dupa o crestere, exporturile catre principala destinatie au scazut in ultimii doi ani.A doua piata de export pentru vinurile romanesti este Republica Moldova (in primii ani din intervalul mentionat cresterea a fost spectaculoasa - de la aproape 3 mii hl in 2000, 50 mii in 2001 pana la un maxim de 218 mii in 2002), dar si aici s-a inregistrat o tendinta de scadere, pana la 83 mii hl in 2005. Interesanta aici este evolutia comparativa a importurilor de vinuri dinspre Republica Moldova catre Romania dupa ce rusii au instituit embargoul pentru Moldova si Georgia: daca in primele 5 luni ale anului 2005 Romania a importat 2,5 mii hl de vinuri moldovenesti, in aceeasi perioada a lui 2006 cifra asta a crescut aproape exponential, la 101 mii hl (valoric, de la 218 mii Euro, importurile de vinuri moldovenesti au sarit la peste 4 milioane). In ceea ce priveste pretul mediu la care Romania a exportat vin in ultimii doi ani, acesta a crescut de la 0,5 Euro in primele 5 luni ale lui 2005 la 0,8 Euro in aceeasi perioada a acestui an. Pe de alta parte, Romania a inceput sa importe din ce in ce mai mult vin ieftin (pretul mediu pe litrul de vin importat a fost de 2,2 Euro in primele luni ale lui 2005 si a scazut la 0,32 Euro in aceeasi perioada a lui 2006).

14

Exportul de vin, principalele destinaii pentru anul 2002 :

Importurile de vinuri au crescut in anul 2005 pana la 14.738 hectolitri, mai mult decat dublu fata de nivelul consemnat in aceeasi perioada din 2004, in timp ce exporturile s-au redus cu 21%, la 209.399 hectolitri. Importurile de vin au crescut in perioada ianuarie - septembrie 2005 cu peste 122% din punct de vedere cantitativ, majorarea fiind datorata in special importurilor din Republica Moldova, dar si din Franta, Italia si Ungaria. Valoarea importurilor in 2005 s-au ridicat la 3,5 milioane euro. Importul de vin pentru anul 2002 :

15

3.Cererea si consumul de vin


3.1.Consumul de vin Vanzarile de vinuri au scazut in Romania, atat cantitativ, cat si valoric, din cauza scaderii puterii de cumparare a consumatorilor, accizelor ridicate si diminuarii productiei de struguri. Acestor cauze li s-au adaugat si puternica ofensiva a producatorilor de bere si bauturi alcoolice, care au stimulat consumul intern prin multiple si costisitoare campanii promotionale. In 2005, consumul de vin in Romania s-a ridicat la 4,7 milioane hl fata de 7,3 milioane hl in 1997. Consumul individual anual a scazut de la 32,4 litri in 1997 la numai 20,5 litri in 2000, 26,6 litri in 2005 situandu-se astfel sub media Uniunii Europene de circa 37 litri. Sub raportul ponderii in consumul mondial de vin, Romania se suitueaza pe locul 10, cu 2,1%, cu mult sub nivelul 6 inregistrat de alte tari, cum ar fi Franta (15,4%), Italia (13,9%), Statele Unite (9,7%), Germania (9,0%), Spania (6,4%), Argentina (5,5%) si Marea Britanie (4,6%). Importanta productiei de vin pentru nevoi proprii si a consumului casnic aferent a crescut in ultimii ani, fiind caracteristica marelui numar de gospodarii de subsistenta, fragmentarii proprietatii, declinului veniturilor proprii ca si ritmului lent de realizare a reformei in agricultura si a reformei economic, in general. Vinurile de masa pentru consumul curent detin o pozitie dominanta in cadrul cererii interne, dupa cum vinurile albe predomina in preferintele consumatorilor (68,6% din consumul total in 2005). Acestea sunt urmate de vinurile rosii cu 31,4%, intrucat vinurile ros practic nu conteaza inca.

3.2.Cererea de vin Vinul este consumat de diferite persoane att de individ ct i de familie. Persoanele care aprecieaz cel mai bine calitile vinului sunt cele de vrsta a III a. Exist ns foarte multe persoane minore care cumpr i consum vin dei acest lucru este interzis prin lege. Unitatea de consum este considerata a fi alctuita din persoanele majore, indiferent de

16

vrsta, sex, clas social sau religie. Categoria vizat n principal de productori este cea a tinerilor ntre 21 i 30 de ani, deoarece conform studiilor efectuate, se pare c aceast generaie prezint o preferin ridicat pentru consumul de vinuri. Decizia de cumprare poate aprea n diferite situaii, cum ar fi: - vinul cumprat la restaurant - vinul cumprat pentru a fi fcut cadou - vinul cumprat pentru a fi consumat acas Unitatea de consum, ca i cea de cumprare i decizie este puternic influenat de femei. Femeile sunt cele care aleg cu preponderen vinul cu ocazia consumului n locurile publice. Astfel, conform uzuanelor de consum, berea i buturile spirtoase sunt considerate a fi buturi n general masculine, care nu sunt compatibile n general cu consumul de ctre persoanele de sex feminin. Iat de ce, n ceea ce privete consumul feminin de buturi alcoolice, vinul are o poziie privilegiat i aparent de nenlturat. Pe de alt parte, femeile sunt cele care iau, ca regul general, decizia de achizitionare a produselor alimentare i din hiper-magazine, ceea ce o face pe aceasta s fie considerat reprezentantul principal a unitii de cumprare i decizie. 3.3.Autoconsumul Autoconsumul reprezinta o pondere importanta din consumul de vin. De asemenea, sunt extinse vanzarile realizate de catre producatori, direct de la exploatatii catre consumatori.Aceasta situatie este aplicata prin preturi foarte atractive si este foarte raspandita ideea ca acest vin cumparat direct de la producator este un vin mai natural si autentic. Peste 70% din producia anual de vin din Romnia, respectiv 4 milioane de hectolitri, este nefiscalizat i se mparte ntre autoconsum i piaa neagr, a declarat Ovidiu Gheorghe, directorul general al Patronatului Naional al Vinului i Viei din Romnia (PNVV).

4.Concluzii
Vinul are, deci, o viata a sa, care trebuie cunoscuta si inteleasa nu numai de catre cei care il produc, dar si de cei care-l beau. Vinul e ca omul :se nate, triete i moare. Foarte vechi nu nseamn i foarte bun neaprat. P. Teodoreanu
17

Vinul e att de sntos nct ar trebui vndut i n farmacii Ramon Eder In concluzie Romania este o tara cu importante zone viticole cu un istoric pe masura.Fiind situate la 45 grade latitudine zona este mai mult decat favorabila dezvoltarii viticulturii.Pentru a ne face cunoscuti pe piata international ar trebui sa ne punem in valoare atuurile si sa mizam pe o agricultura mecanizata in ceea ce priveste viticulture si deasemenea pe o promovare mult mai intense si corecta.

18

Bibliografie:
1. Cartea Vinului, Dorin Popa si Cornel D, Ed. Expert; 2.Politici si piete agricole reforma si integrare Europeana, Letitia Zahiu, Ed. Ceres, Bucuresti 2005; 3.Marketingul productiei agroalimentare, editia a VI a,Prof. univ. Dr. Marian Constantin, editura AgroTehnica, Bucuresti 2007; 4. www.vinul.ro 5. http://www.insse.ro 6. http://www.winetaste.ro

19