Subiecte:

1.Romania va sustine mentinerea bugetului Politicii Agricole Comune (PAC) dupa 2020 si a
celor doi piloni din cadrul PAC, dar va spune „nu” plafonarii platilor directe, a
declarat ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Petre Daea.
„Romania sustine mentinerea bugetului PAC si cei doi piloni si spune nu plafonarii. Vrem sa ne
ducem spre convergenta, sa vedem ce perspective cream pentru fermierii tineri. Un tanar de
astazi nu poate fi un fermier de maine fara pamant. Ce perspective ii dam? si noi avem din acest
punct de vedere instrumente de sprijin, care presupun garantarea cu 80% de catre stat a
creditului pentru capitalul de lucru. Este un act normativ care functioneaza, 80% garantii de la
stat si 20% pun valoarea pamantului, dar in anumite conditii. Este (o masura n.r.) pentru toti,
dar in primul rand pentru tineri. Mai sunt masuri in PNDR pe care trebuie sa le mobilam cu bani
si cu bani consistenti in viitorul PAC”, a precizat Daea.
Acesta sustine ca in bugetul viitoarei PAC, cercetarea trebuie sa detina o fila separata, in asa fel
incat „ea sa se poata alimenta pentru a raspunde la marile provocari ale timpului, la schimbarile
climatice, care au devenit o realitate”.
In ceea ce priveste achizitia terenurilor agricole, seful MADR a subliniat ca prin schimbarea
conditiilor impuse in cumpararea terenurilor – proces care se afla in derulare – se doreste crearea
„unui culoar favorabil tinerilor”.
Joi, 29 martie 2018, ministrul Agriculturii, Petre DAEA, secretarul de stat Daniel Botanoiu
si secretarul de stat Alexandru POTOR au prezidat, la sediul Ministerului Agriculturii si
Dezvoltarii Rurale (MADR), sedinta de lucru in cadrul careia au fost prezentate rezultatele
consultarii nationale si primele elemente ale pozitiei României fata de Comunicarea
Comisiei Europene privind Viitorul sectorului alimentar si al agriculturii dupa 2020.

2.Propunerile legislative ale Comisiei Europene pentru modernizarea și simplificarea

Politice Agricole Comune pentru perioada 2021-2027 se anunță mai flexibile, bazate pe
rezultate și performanță.
Noua Politica Agricolă Comună va fi bazată pe 9 obiective generale care reflectă importanța
economică, de mediu și socială și va prioritiza rezultatele și performanța în detrimentul regulilor
și a conformității. Aceasta va introduce o abordare personalizată, oferind o mai mare libertate
statelor membre UE de a decide cum să atingă mai eficient obiectivele fără a-și neglija propriile
nevoi.
Conform propunerii, din bugetul general UE din data de 2 mai 2018, PAC-ului îi vor fi alovate
365 de miliarde de euro, inclusiv 265,2 miliarde pentru tranzacții directe, 20 de miliarde pentru
măsurile de susținere ale pieței și 78.8 miliarde pentru dezvoltarea rurală.
De ce este nevoie de o reformă a PAC-ului?
Încă din 1962, Politica Agricolă Comună și-a îndeplinit cu succes obiectivul inițial de a oferi
suport financiar fermierilor pentru a garanta produsele de înaltă calitate, sigure și accesibile,
pentru cetățenii europeni. Adaptabilitatea PAC-ului în tot acest timp i-a asigurat relevanța/
Lumea se dezvoltă rapid și o dată cu ea și provocările cu care se confruntă nu doar fermierii, ci
societatea în general. Schimbările climatice, volatilitatea prețurilor și nesiguranța economică,
depopularea rurală și impotanța crescândă a comerțului global: fermierii se adaptează constant la
circumstanțe și legislatorii trebuie să le asigure susținerea adecvată pe termen mediu și lung.
PAC-ul duce mai departe tranziția către o agricultură sustenabilă. Este nevoie să se mențină
reziliența sectorului și să susțină veniturile și viabilitatea fermierilor. Este nevoie să se asigure că
agricultura își joacă rolul pe deplin când vine vorba de mediu și de schimbările climatice și de
asemenea să acomodeze pe deplin inovațiile digitale care să ușureze munca fermierilor, să reducă
birocrația și să susțină regenerările din generație în generație. Cu peste 50% din populația
europeană locuind în zonele rurale, eforturile sunt necesare pentru a menține aceste zone atractive
și vitale ca spații de locui în materie de creștere și locuri de muncă, dar și ca infrastructură,
mobilitate și servicii de bază. Contribuind la dinamica economică în zonele rurale și la viața
socio-culturală, agricultura europeană joacă un rol important asemenea PAC-ului care țintește să
mențină agricultura sustenabilă în toată Europa și investind în dezvoltarea zonelor rurale și a
comunităților.
Propunerile legislative actuale introduc o politică simplificată și modernizată care să facă față
acestor provocări și obiective.
Ce buget va fi valabil pentru PAC-ul 2021-2027?
Propunerea Comisiei pentru cadrul financiar multianual (MFF) 2021-2027 include 365 de
miliarde de euro pentru PAC (la valoarea curentă). Această sumă corespunde unui procent de
28,5% din bugetul total alocat perioadei 2021-2027. Din această sumă alocată PAC-ului, 265.2
miliarde de euro sunt pentru tranzacțiile directe, 20 de miliarde pentru măsurile de susținere a
pieței și 78.8 miliarde de euro pentru dezvoltarea rurală.
O sumă adițională de 10 miliarde de euro va fi valabila prin programul de cercetare Horizon
Europe pentru a susține cercetările specifice și inovația în alimentație, agricultură, dezvoltarea
rurală și bio-economie.
Care sunt obiectivele viitoarei PAC?
Viitoarea Politică Agricolă Comună se va focaliza pe 9 obiective generale care reflectă
importanța economică, de mediu și socială a politicii:
1. Susținerea venitului viabil al fermierilor și reziliența de-a lungul teritoriului european
pentru a evidenția siguranța alimentară;
2. Punerea în evidență a orientării pieței și creșterea competitivității prin intensificarea
cercetărilor, a tehnologiei și digitalizării;
3. Îmbunătățirea poziției fermierilor în lanțul de valori;
4. Contribuirea la atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea și dezvoltarea energiei
sustenabile;
5. Menținerea dezvoltării durabile și managementul eficient al resurselor naturale precum
apa, pământul și aerul;
6. Contribuirea la protecția biodiversității, punerea în evidență a serviciilor de mediu și
conservarea habitatelor și a peisajelor;
7. Atragerea tinerilor fermieri și facilitarea dezvoltării afacerilor în zonele rurale;
8. Promovarea angajărilor, a creșterii, a incluziunii sociale și a dezvoltării locale în zonele
rurale, incluzând bio-economia și silvicultura sustenabilă;
9. Îmbunătățirea răspunsului agriculturii europene la cererile societății cu privire la
alimentație și sănătate, inclusiv alimentele sigure, nutritive și sustenabile, precum și a
bunăstării animalelor.
Nutrind cunoștințele, inovația și digitalizarea în agricultură și în zonele rurale este un obiectiv
crucial.
Cum se simplifică lucrurile pentru fermieri și administrațiile naționale și cum se
modernizează PAC-ul?
Fermierii știu mai bine decât oricine de ce ajutor au nevoie pentru a-și îmbunătăți performanțele.
Cu noile planuri strategice ale PAC, statele membre pot lucra alături de fermieri pentru a
determina nevoile la nivel național sau regional pentru a atinge obiectivele europene stabilite, cu
o mai mare flexibilitate de a alege măsurile potrivite pentru a obține rezultate. Lista măsurilor
generale adoptate la nivel european va fi simplificată – spre exemplu, noua Politică Agricolă
Comună definește opt arii mari de acțiune în cadrul dezvoltării rurale (mediu și climat, tinerii
fermieri, instrumente de management al riscului, cunoștințe și informații etc.) în locul celor 69 de
măsuri și sub-măsuri. Dându-le libertatea statelor membre de a răspunde propriilor nevoi va
simplifica și eficientiza metoda prescriptivă în mod excesiv și universală care este utilizată la
momentul actual.
Comisia se va concentra de asemenea pe siguranța că sistemele de guvernare ale statelor membre
vor lucra eficient, dându-le ocazia în schimb să decidă dacă propunerile sunt eligibile pentru
susținerea UE în locul verificării eligibilității fiecărui proiect și beneficiar în parte așa cum se
procedează în mod curent.
Noua PAC va încuraja inițiativa noilor tehnologii, atât din partea fermierilor, cât și a
administrațiilor naționale, pentru a simplifica metoda de lucru. Spre exemplu, un nou sistem de
monitorizare va fi dezvoltat în baza observațiilor activităților agricole anuale. Acest lucru va
înlocui, oriunde este posibil, metodele de control tradiționale cum ar fi controalele spontane,
reducând semnificativ sarcinile de control. Alte instrumente digitale cum ar fi aplicația geo-
spațială (GSA) care utilizează tehnologia sateliților pentru a le da posibilitatea fermierilor de a-și
analiza și ține sub control terenul și deci de a reduce numărul de erori în declarații și de a evita
penalitățile sunt de asemenea încurajate. Aplicațiile fermierilor pentru suport direct vor veni
precompletate de administrațiile statelor membre cu cât mai multe informații de încredere posibil,
utilizând instrumentele deja existente precum sistemul de identificare a parcelelor de teren,
economisind astfel timpul fermierilor.
Sub noua Politică, statele membre vor trebui să facă valabil pentru fermieri un sistem de servicii
de consultare care vor acoperi o gamă variată de probleme detaliate în reglementări. Acestea
includ printre altele: sgaturi cu privire la toate cerințele și condițiile la nivel de fermă care decurg
din planul strategic PAC al fiecărei țări în parte; modul în care să se conformeze legislației de
mediu cu privire la ape, pesticide, aer curat etc; managementul de risc; și acces la inovație și
tehnologie. Aceste servicii de consultanță vor fi incorporate în sistemele de cunoștințe și inovație
agriculturală a statelor membre (numite AKIS: Agrigultural Knowledge and Innovation Systems)
care includ cercetători, organizațiile de fermieri și alte părți interesate.
Cum va susține noua Politică Agricolă Comună acțiunea de protecție a mediului și
climatului?
3 din 9 obiective specifice ale viitoarei PAC vor privi mediul si clima – acoperind probleme e de
schimbare de climă, resurse naturale, biodiversitate, habitate și peisaje.
În Planurile Strategice PAC, statele membre vor trebui să explice cum intenționează să atingă
aceste obiective, asigurându-se că fermierii îndeplinesc toate cerințele cu privire la mediu și
climă. Acestea vor detalia de asemenea cum vor utiliza fondurile pentru a-și susține strategia.
Obiectivele vor fi setate și analizate anual pentru a măsura progresul.
Asigurarea unui nivel înalt de ambiție privitor la climă, mediu și biodiversitate va fi atins printr-o
varietate de moduri:
Un nou sistem de condiții va lega suportul financiar al tuturor fermierilor (și a ariei animaliere)
de aplicarea practicilor agricole prietenoase cu mediul. Condiționarea acordării susținerii pe baza
standardelor înalte este o îmbunătățire asupra regulilor curente ale PAC-ului actual.
Un nou sistem de așa-numitele ”scheme eco”, finanțate din alocările naționale de tranzacții
directe, va fi obligatoriu pentru statele membre, deși fermierii nu vor fi obligați să le adopte.
Aceste scheme eco vor trebui să adreseze obiectivele PAC-ului referitoare la mediu și climat în
moduri complementare celorlalte instrumente relevante valabile și să treacă dincolo de ceea ce se
cere deja în condițiile obligatorii. Cu toate acestea, va fi la latitudinea fiecărui stat membru să le
croiască așa cum vor credea de cuviință. Un exemplu ar fi o schemă-eco de a finanța acțiunile de
neutilizare a fertilizatorilor pentru a îmbunătăți calitatea apelor. Plățile implicate ar putea fi
oferite ca venituri suplimentare către tranzacțiile directe către fermieri sau ca scheme de sine
stătătoare ale căror valori financiare sunt bazate pe costuri extra și pierderi de venit ale
fermierilor.
Statele memre vor trebui să dedice cel puțin 30% din bugetul alocat dezvoltării rurale pentru
măsurile de mediu și climă. Fondurile de dezvoltare rurală vor fi utilizate pentru a susține
acțiunile prietenoase cu mediul, în mod particular așa-numitele ”angajamente agri-mediu-climă”
care vor trebui oferite în mod obligatoriu de statele membre, dar opționale pentru fermieri.
Bugetele de dezvoltare rurală pot fi utilizate pentru a finanța o serie de alte acțiuni cum ar fi
transferul de cunoștințe, investițiile eco, inovația și cooperarea. Acest tip de susținere poate privi
fermierii, managerii silvici și alte părți interesate din zonele rurale.
Finanțarea pentru măsurile legate de mediu în zonele cu reglementări de mediu cum ar fi zonele
muntoase sau de coastă vor fi acum o parte adițională (30%) din dezvoltarea rurală.
Împreună cu angajamentul Uniunii de a implementa Acordul de la Paris și Obiectivele de
Dezvoltare Durabilă a Națiunilor Unite, acțiunile de mediu prevăzute în PAC vor constitui 40%
din bugetul total alocat.
Cum va contribui noua PAC la viitorul zonelor rurale europene?
Cu peste 50% din populația europeană trăind în zonele rurale, este important să se asigure că
acestea rămân active, dinamice și sustenabile; cu locuri de muncă de bună calitate, creștere
economică și acces la infrastructura de calitate, mobilitate și servicii de bază. Agricultura este în
centrul multor comunități rurale și prin susținerea fermierilor și a comunităților rurale, și deci și
PAC-ul.
Simplificarea dezvoltării rurale, cu obiective large stabilite la nivel european și mai multă
flexibilitate pentru statele membre de a-și stabili acțiunile în funcție de nevoile specifice, va
asigura că susținerea dezvoltării rurale rămâne eficientă pe teritoriul european. Creșterea ratei de
co-finanțare pentru statele membre le va oferi posibilitatea de a menține un nivel ambițios al
investițiilor în zonele rurale.
De aceea fondurile viitoare către dezvoltarea rurală vor fi țintite în locurile în care pot aduce o
valoare adăugată reală – dezvoltarea economiei locale, rurale și agricole – lăsând celelalte fonduri
europene să se concentreze asupra proiectelor mari de infrastructură, inclusiv creșterea benzii de
conectivitate. Un element cheie în viitoarea politică de dezvoltare rurală va fi promovarea Satelor
Inteligente în zonele rurale împreună cu îmbunătățirea infrastructurii locale.
4.CESE afirmă că o politică agricolă comună (PAC), finanțată în întregime,
este esențială

Comitetul Economic și Social European (CESE) consideră că este

esențială o politică agricolă comună (PAC), finanțată în întregime, și
respinge orice reducere a bugetului PAC. CESE salută propunerile legislative
privind PAC, cu un nou accent pe ambițiile sporite privind mediul și
schimbările climatice, subsidiaritatea și simplificarea.
Deși salutând o mai mare libertate, noile propuneri privind
subsidiaritatea ar oferi statelor membre individuale, CESE dorește să se
asigure că PAC rămâne o politică comună, cu o piață unică puternică.
Sectorul agriculturii și agriculturii din UE este esențial pentru
asigurarea siguranței alimentare și a autosuficienței în Europa și pentru
satisfacerea cererii crescânde de alimente de înaltă calitate. Această mare
responsabilitate a agricultorilor și a producătorilor de alimente față de
cetățenii europeni necesită sprijin continuu din partea UE, dintr-o PAC
puternică, cu fonduri suficiente. Nu există reduceri în bugetul P
 Menținerea structurii actuale a celor două piloni ale PAC este
importantă în cazul plăților în cadrul pilonului I care susțin veniturile
agricole și al pilonului II pentru dezvoltarea rurală. Cu toate acestea, numai
agricultorii autentici ar trebui să primească plăți directe. Reînnoirea
generației și sprijinul acordat tinerilor agricultori sunt importante.
Deoarece finanțarea din Pilonul II (dezvoltare rurală) sprijină
sectoare și zone mai vulnerabile, precum și investiții, modernizare, învățare,
eficiența resurselor și bunăstarea animalelor, Comitetul se opune cu fermitate
reducerilor din acest pilon. "Orice reducere ar afecta în mod disproporționat
statele membre în care pilonul II reprezintă o proporție relativ mai mare din
finanțarea globală a PAC", subliniază dl Bryan.
Pentru o PAC perfectă

O PAC durabilă și simplificată

CESE salută decizia de a aloca 40% din cheltuielile agricole obiectivului UE

privind schimbările climatice, dar se așteaptă ca UE să stabilească un set
clar de măsuri pentru a-și îndeplini obiectivele specifice privind mediul și
clima. În acest sens, agricultorilor ar trebui să li se acorde o serie de
măsuri de alegere, adaptate la circumstanțele lor specifice. În ceea ce
privește biodiversitatea și peisajul, inclusiv conservarea păsărilor
sălbatice, a habitatelor naturale și a florei și faunei sălbatice, CESE
propune ca UE să fixeze obiective cantitative clare în ceea ce privește
condițiile bune de mediu și agricole. Aceste obiective ar trebui să fie
obligatorii pentru statele membre.

Este esențial să se reducă povara birocrației asupra agricultorilor, menținând

în același timp controale complete și adecvate. "Considerăm că este necesară o
revizuire completă și reproiectarea sistemului de control al fermelor pentru a
fi mai eficient, folosind tehnologii avansate, cum ar fi inspecția prin
satelit și teledetecție", spune dl Bryan.

5. Producția mondială de alimente va trebui să se dubleze până în 2050, pentru a face față
creșterii populației și cererii tot mai mari de produse de origine animală, ținând cont, în același
timp, de efectele schimbărilor climatice (pierderea biodiversității, deteriorarea solului și a
calității apei). Politica noastră își propune să le ofere agricultorilor consiliere în materie de
investiții și inovare pentru a-i ajuta în această misiune.

6. UE-Africa

În prezența dlui Tom Arnold, președintele Grupului operativ Africa rurală (GOAR), Consiliul
a fost informat despre activitatea GOAR. Grupul operativ a fost instituit în aprilie 2018 pentru a
oferi recomandări despre modul de consolidare a sectorului rural din Africa și despre modul
de întărire a rolului pe care îl joacă UE în crearea de locuri de muncă și în dezvoltarea
economică. Miniștrii au făcut schimb de opinii privind modul prin care se poate acorda prioritate
acțiunii și se poate crește la maximum impactul investițiilor în agricultura africană și în
dezvoltarea rurală din Africa.

7. Dacă în cazul politicii de coeziune, România a primit o veste bună din partea Comisiei
Europene – care a propus o creștere a fondurilor pentru țara noastră cu 8% în viitorul buget
multianual al Uniunii Europene 2021 – 2027, nu la fel stau lucrurile și în cazul politicii agricole
comune. Aici, țara noastră a primit un duș rece. Comisia Europeană a propus o reducere a
alocărilor, de la aproximativ 20 de miliarde de euro, la 18,2 miliarde de euro. Pentru multă lume
este cu atât mai surprinzător cu cât, în cazul politicii agricole comune, rata de absorbție și
implementarea programelor europene de către țara noastră sunt mult mai bune decât în cazul
politicii de coeziune.

Ce a propus Comisia și de ce este rău pentru România?

Comisia propune reducerea cu 12% a alocărilor pentru politica agricolă comună a UE. Astfel,
toate statele membre UE urmează să aibă bugete reduse pentru agricultură. În cazul României,
reducerea este de 9 – 10%, de la aproximativ 20 de miliarde de euro, cât a primit pentru perioada
2014 – 2020, la 18,2 miliarde de euro. Alocările PAC se fac prin două instrumente: Fondul
European de Garantare Agricolă – prin care sunt alocați banii pentru plățile directe pe suprafață,
și Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, prin care țara noastră atrage fonduri pentru
investiții în domeniu. Or tocmai aici intervin problemele, pentru că banii pentru dezvoltare rurală
joacă un rol important în satele și comunele românești, care deseori nu au suficiente resurse
pentru investiții. Aceste fonduri se utilizează atât de către mediul privat, în afaceri agricole, spre
exemplu pentru achiziții de utilaje agricole, dar și de către autorități, pentru dezvoltarea
infrastructurii rurale. Mai mult, Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, prin care
România gestionează fondurile de dezvoltare rurală, are cea mai mare rată de absorbție dintre
toate programele cu finanțare europeană, de circa 33%.