POLITICA AGRICOLA COMUNA IN PERIOADA 2014-2020

Introducere Ponderea populatiei ocupate n agricultura n Romnia este cea mai mare din UE, dar este n scadere nca din perioada de pre-aderare (de la 36% n 2005 la 30% n 2007). Romnia are o populatie agricola de aproape cinci ori mai mare dect media UE si dubla fata de urmatoarea clasata, n ce priveste suprafata medie a unei exploatatii, suntem n cealalta extrema, alaturi de tari mici si cu alt specific agricol (Cipru, Malta); Conform Agentiei de Plati si Interventie in Agricultura, in anul 2010 din totalul fermierilor ce s-au inscris in Registrul Fermelor 93% sunt fermieri mici si mijlocii ce detin 32% dintotalul suprafetei; De ce este necesar sa ajustam Politicile Agricole Comune ? - Imbunatatirea functionarii pietelor, acestea trebuie sa devina mai stabile si mai transparente; - Consolidarea pozitiei agricultorilor in interiorul lantului alimentar; -Masuri destinate ameliorarii pozitiei competitive a agricultorilor; -Mentinerea platilor directe in cadrul primului pilon, dar cu o revizuire a modului de plata a acestora; -Mentinerea platilor destinate zonelor defavorizate si ajutoarelor specifice pentru agricultori, in anumite zone clar definite; -Incurajarea agricultorilor sa furnizeze servicii rurale apreciate de societate; -Consolidarea masurilor care sa permita agricultorilor sa joace un rol pozitiv in abordarea noilor provocari, cum sunt: schimbarile climatice si constrangerile cu privire la apa;
1

-O mai mare coerenta intre Politica Agricola Comuna si alte politicii comunitare si o legatura mai stransa intre acestea.

Capitolul 1 Propuneri cu privire la orientarea Politicii Agricole Comune dupa 2013

Politicile Agricole Comune, trebuie sa se concentreze pe urmatoarele directii strategice : Garantarea securitatii si stabilitatiialimentare odata cu consolidarea rolului economic al agricultorilor Acordarea de posibilitatiagricultorilor de a atrage de pe piata un venit echitabil si permisiunea de a continua furnizarea unui larg avantajde servicii economice, sociale sirurale, apreciate de societate Garantarea conditiilor de concurentaechitabila, pentru toti agricultorii din Uniunea Europeana, pe piata unica. Sustinerea mentinerii celor 2 piloni Pilonul I Plati directe si masuri de piata Bugetul destinat platilor directe trebuie mentinut si ameliorat - Reconsiderarea rolului fermelor mici si mijlocii; - Stabilirea unui sistem simplificat de plata la hectar pentru fermele mici (pana la 5 ha); - Mentinerea Schemei de Plata Unica pe Suprafata si echilibrarea platilor directe cu cele de la nivel european si renuntarea la referinta istorica pe baza careia s-a stabilitnivelul actual al platilor directe. Pilonul II - Dezvoltare rurala -Componenta de dezvoltare a economiei rurale sa ramana parte a PAC si nu trasferarea catre Politica de Coeziune; -Identificarea de noi masuri de sprijin;

1.1.Masuri in cadrul Pilonului I - Plati directe si masuri de piata

Asigurarea securitatii alimentare pentru cei peste 500 milioane de locuitori europeni odata cu mentinerea capacitatii de productie pe tot cuprinsul Uniunii Europene Mentinerea sau identificarea unornoi instrumente de interventie pepiata pentru a actiona ca plasa de siguranta in situatiile de crizasi care sa permita mentinereaagriculturii UE la un nivelcompetitiv in raport cu tarile tertesi in conditiile volatilitatiipreturilor. Identificarea unui mecanism financiar comunitar pentru gestiunea riscurilor care sa poatafi utilizat in situatii de crizaprofunda si sa fie suficient deflexibil pentru a avea efecte rapide. O productie durabila care respecta normele cele mai ridicate din lume in materie detrasabilitate si sigurantaalimentelor, protectia mediului sibunastarea animalelor; Ocuparea fortei de munca si viabilitatea economica in zonelerurale: peste 30 milioane depersoane lucreaza in exploatatiile agricole si mai mult de 40 demilioane isi gasesc un loc demunca in interiorul lantuluiagroalimentar; Sprijinul direct sa reprezinte sio remunerare pentru serviciilecomplexe pe care le presteazafermierii pentru societate inzonele rurale (prezervareabiodiversitatii, conservareapeisajelor rurale, bunastareaanimalelor). Platile directe dinprimul pilon, permite agricultorilorsa furnizeze, pe langa activitatilelor agricole, si o serie de beneficiipublice, apreciate de societate,care in prezent nu sunt platite decatre piata si poate ca nu vor fiplatite niciodata: O mai mare stabilitate a pieteipentru agricultori si consumatori; Simplificareastandardelor de ecoconditionalitate; 1.2. Masuri in cadrul Pilonului II - Dezvoltare rurala Sa se incurajezedezvoltarea activitatiloreconomice neagricole din rural Sprijin pentru formareprofesionala in mediul rural Sa stimuleze comasarea terenurilor
4

 Plati pentru cercetarea stiintifica si dezvoltarea de noi tehnologii in domeniul agricol Statele Membre sa aibalibertatea de a decidedistributia resurselor intre cei doi piloni ai PAC Sprijin pentru dezvoltareade activitati conexeagriculturii si pentru dezvoltarea initiativelor antreprenoriale in mediul rural Sa se atenueze efecteleschimbarilor climatice

Capitolul 2 Politici structurale menite sa modifice cadrul de organizare si functionare a pietei comune

1. O mai buna functionare a pietelor, o stabilitate si o transparenta mai mare. Masurile existente cat si noile instrumente, trebuie sa aiba in vedere, urmatoarele: -Sa permita organizatiilor producatorilor sa planifice productia si sa o adapteze, atat in termen decantitate cat si de calitate, la cerere; concentrarea ofertei si comercializarea productiei membrilor lorpentru a optimiza costurile de productie si a stabiliza preturile producatorilor. -Sa permita organizatiilor producatorilor si organizatiilor interprofesionale sa contribuie lastabilitatea pietei prin acordurile si contractele sectoriale voluntare; -Incurajarea statelor membre in directia ameliorarii masurilor fiscale aplicate agricultorilor(exemplu: impozitul poate fi estimat in functie de nivelul lor de venit pe mai multi ani) -Masuri care sa duca la facilitarea accesului la credit a agricultorilor.

2. Consolidarea pozitiei agricultorilor in interiorul lantului alimentar Daca se doreste ca agricultorii sa atraga o mai mare parte a veniturilor lor de pe piata este necesar sa seconsolideze pozitia lor in interiorul lantului alimentar. Cei 13,4 milioane de agricultori ai Uniunii Europene se gasescintr-o pozitie de a negocia, extrem de nefavorabila, ei se confrunta cu un pumn de mari distribuitori, procesatori sifurnizori de servicii. Datorita acestui fapt, valoarea adaugata de agricultori in exploatatiile lor ( exemplu:transformarea ierbii in lapte) este platita la un pret mai mic decat cel al valorii adaugate, furnizate de ceilalti actori ailantului alimentar. Propunerile sunt urmatoarele: -consolidarea organizatiilor producatorilor sau a cooperativelor lor (dezvoltarea noilor organizatii de producatori sauconsolidarea sustinerii grupurilor de producatori existente in directia transformarii si comercializarii materiilor prime agricole); -stabilirea unui cod, in cadrul lantului alimentar, pentru a proteja agricultorii fata de practicile neloiale (cum suntintarzierea platilor sau vanzarile in pierdere) si promovarea acordurilor de autodisciplina intre partile participante pelantul alimentar, bazata pe o Carta a Drepturilor;

-incurajarea agricultorilor pentru a dezvolta pietele locale sau pietele producatorilor sunt nise suplimentare care asigura un contact direct intre consumator si producator odata cu reducerea numarului de intermediari, a costurilor de transport si implicit a emisiilor de gaze cu efect de sera. Consolidarea pozitiei agricultorilor, in interiorul lantului alimentar, trebuie sa fie tratata indetaliu intr-un document separat. 3. Masurile destinate ameliorarii pozitiei competitive a agricultorilor Ameliorarea competitivitatii agricultorilor si cooperativelor este esentiala pentru a permite agricultorilor sa obtina o cat mai mare parte din venitul lor, de pe piata, mai ales in conditiile noilor provocari (schimbarile climatice). Aceasta necesita o ameliorare si o consolidare semnificativa a masurilor existente destinate sustinerii agricultorilor pentru ca acestia sa devina mai competitivi. 4. Mentinerea platilor destinate zonelor defavorizate si sustinerea agricultorilor din anumite zone foarte clar definite. Mai multe stimulente pentru agricultorii pentru ca acestia sa ofere mai multe servicii rurale apreciate de catresocietate. 5. Consolidarea masurilor destinate agricultorilor de a avea un rol important fata de noile provocari, cum sunt: schimbarile climatice si constrangerile hidrice. Agricultorii, au capacitatea de a contribui la atenuarea schimbarilor climatice prin furnizarea de servicii rurale datorita rolului lor, in materie de administrare a terenurilor ( de exemplu: gestionarea apei, reducerea inundatiilor, ameliorarea capacitatiii de depozitare a apei subterane, crestrearezistentei la incendii) precum si posibilitatii de captare a carbonului.

Capitolul 3 Reorganizarea platilor directe

Dup 2013, actualele sisteme de pli directe vor fi nlocuite cu Schema de Plat de Baz. Convergen la nivel naional i ntre Statele Membre. Toate Statele Membre vor trebui s aplice un sistem unitar de plat la hectar la nivel naional sau regional pn la nceputul lui 2019 (aceeai sum pe fiecare hectar dintr-o regiune sau stat, n funcie de alegerea statului). Bugetele naionale pentru plile directe vor fi ajustate astfel nct statele care primesc o plat la hectar mai mic de 90% din media UE27 s primeasc mai mult. Diferena pn la 90% din media european va fi redus cu o treime. (De exemplu, dac un stat membru primete o sum pe hectar care este, n medie, 75% din media UE27, adic cu 15% sub 90%, suma va crete gradual pn la 80%.) Datorit suprafeei mari de teren agricol, prin redistribuire, Romnia va primi bugetul cel mai mare. Plat pentru practici agricole durabile. Pe lng plata de baz, fiecare ferm va primi o plat adiional pentru respectarea anumitor practici agricole verzi. Pentru aceste subvenii, statele membre vor folosi 30% din fondurile PAC destinate plilor directe.Este o prevedere obligatorie, exclus de la plafonarea plilor directe. Cele trei msuri vizate de practicile durabile sunt: meninerea punilor permanente, diversificarea culturilor (un agricultor trebuie s cultive cel puin 3 culturi, nici una pe mai mult de 70% din terenul arabil, iar cea de-a treia pe cel puin 5% din acesta) i meninerea unor rezerve ecologice de cel puin 7% din terenul agricol, fr punile permanente (ex.: capete de teren, copaci, elemente de peisaj, biotopuri, zone tampon, perdele forestiere). Productorii certificai ecologic sunt considerai a respecta practicile agricole durabile. Sprijin pentru micii fermieri. Pn la 15 octombrie 2014, orice beneficiar de pli directe pe 2014 poate decide s participe la Schema pentru Micii Fermieri, prin
8

care un Stat Membru va putea face o plat fix de 500-1.000 euro/an, indiferent de mrimea fermei, necondiionat de practicile agricole durabile (verzi) i cu proceduri mult simplificate privind eco-condiionalitatea. Suma exact va fi decis de fiecare Stat Membru, n funcie de plata medie pe beneficiar sau de plata medie pe hectar, la o ferm de 3 ha. Bugetul schemei nu poate depi 10% din bugetul Statului Membru pentru pli directe. Schema este opional pentru agricultori i va fi nsoit n programele de dezvoltare rural de o schem de restructurare agricol care ncurajeaz ieirea micilor agricultori i transferul permanent al terenurilor ctre ali fermieri, printr-o plat egal cu 120% din plata pe care micul fermier ar fi primit-o n cadrul Schemei pentru mici fermieri. Studiul de impact al reformei PAC arat c aprox.o treime din fermierii UE au maxim 3 ha de teren, iar fermele lor nu acoper mai mult de 3% din terenul agricol al UE, dar acetia reprezint cca. 33% din beneficiarii de pli directe. Sprijin pentru tinerii agricultori. Plata de baz pentru un nou tnr fermier (pn n 40 de ani) va fi suplimentat cu 25% pe perioada primilor 5 ani. Regula va fi, ns, limitat la dimensiunea medie maxim a fermelor n fiecare Stat Membru. Pentru statele cu ferme mici, limita este de 25 ha. Msura va fi finanat cu pn la 2% din fondurile PAC destinate fiecrui stat. La nivel european, 55% din fermieri au peste 55 de ani, n timp ce numai 6% au sub 35 de ani. Pli directe cuplate. Statele membre vor putea acorda un ajutor suplimentar sub form de pli directe cuplate, adic legate de un factor de producie (ex.: creterea oilor n zonele de munte) sau de producerea unui anumit produs (o anumit cultur). Fiecare stat va putea folosi pentru aceste pli maxim 5% din fondurile pentru plile directe, dac folosea pn acum 0-5% din fonduri pentru pli cuplate, sau maxim 10%, dac statul folosea 5-10% din fonduri. O rat mai mare pentru plile cuplate va putea fi aprobat de Comisie n cazuri justificate. Pli directe numai pentru agricultorii activi. Definiia agricultorului activ exclude de la pli persoanele/firmele pentru care subveniile PAC ar reprezenta mai puin
9

de 5% din ncasrile lor din aciuni non-agricole sau care dein terenuri potrivite pentru punat sau cultivare, dar pentru care nu efectueaz activitile minime cerute de legislaia naional. Vor fi exceptai de la aceste reguli fermierii care, n anul anterior, au primit ca pli directe mai puin de 5.000 euro. Plafonarea plilor directe. Plile directe primite de o singur ferm prin Schema de Plat de Baz nu vor putea depi 300.000 euro/an. Plile directe vor fi reduse cu 70% pentru fermele care primeau ntre 250.000 i 300.000 euro, cu 40% pentru cele ntre 200.000 i 250.000 euro i cu 20% pentru cele ntre 150.000 i 200.000 euro. Pentru a nu defavoriza fermele care creeaz locuri de munc, acestea pot scdea costurile cu salariile (inclusiv impozitele i contribuiile sociale) din anul anterior, nainte de a calcula suma plilor directe supus regulilor plafonrii. Fondurile economisite prin plafonare vor rmne la dispoziia fiecrui stat, fiind transferate ctre programul de dezvoltare rural i putnd fi folosite pentru finanarea nerambursabil integral a proiectelor pentru investiii i inovare. Sprijin pentru zonele defavorizate natural.Statele Membre (sau regiunile) pot oferi zonelor defavorizate natural o subvenie suplimentar de maxim 5% din fondurile alocate plilor directe. Msura este opional i nu afecteaz plile destinate acestor zone din fondurile de dezvoltare rural. Transferul fondurilor ntre cei doi piloni ai PAC. Statele Membre vor putea transfera pn la 10% din fondurile primite prin PAC pentru pli directe (Pilonul I) ctre programul de dezvoltare rural (Pilonul II), dar, totodat, statele care primesc mai puin de 90% din media la nivel european a plilor directe vor putea transfera pn la 5% din fondurile de dezvoltare rural ctre pli directe (din Pilonul II n Pilonul I). Terenul eligibil. Viitoarea PAC propune 2014 ca an de referin pentru terenurile eligibile, dar va lua n considerare beneficiarii de pli directe n 2011, pentru a evita speculaiile cu terenuri agricole. Simplificarea criteriilor de eco-condiionalitate. Numrul Cerinelor Statutorii de Management va fi redus de la 18 la 13, i cel al Bunelor Condiii Agricole i de Mediu (GAEC), de la 15 la 8, iar Directiva Cadru a Apei i Directiva Utilizrii
10

Durabile a Pesticidelor ar putea fi, de asemenea, incluse n msurile de ecocondiionalitate. 3.1. Mecanismele de gestionare a pietei

Reforma PAC propune flexibilizarea i eficientizarea sistemelor existente de intervenie public i ajutor pentru stocaj privat, dar este introdus i o nou clauz de salvgardare pentru toate sectoarele agricole, care va permite Comisiei s ia msuri de urgen la dezechilibre generale de pia (ex.: criza E-coli), msuri ce vor fi finanate din Rezerva de Criz prevzut n bugetul UE pe 2014-2020. Totodat, pentru a ntri poziia de negociere a fermierilor n lanul alimentar, Comisia dorete o mai bun organizare pe sectoare, iar regulile existente pentru recunoaterea Organizaiilor de Productori i a organizaiilor inter-sectoriale vor fi extinse pentru toate sectoarele i finanate din programul de dezvoltare rural. n plus, Comisia va nchide i ultimul regim de cot, cel pentru zahr, ce expir pe 30 septembrie 2015, dat dup care zahrul alb va fi eligibil pentru ajutorul de stocaj privat i vor fi stabilite standarde pentru acordurile dintre fabricile de zahr i productori.

3.2.

Dezvoltare rurala - noi prioritati

Rspunznd obiectivelor Strategiei Europa 2020, cele ase noi prioriti ale dezvoltrii rurale vor fi: ncurajarea transferului de expertiz i a inovrii, creterea competitivitii, consolidarea filierelor agroalimentare i gestionarea riscului n agricultur, refacerea, conservarea i ntrirea ecosistemelor, promovarea folosirii eficiente a resurselor i tranziia spre o economie cu emisii reduse de carbon, precum i promovarea incluziunii sociale, reducerea srciei i dezvoltarea economic n zonele rurale. Elementele principale ale conceptului de dezvoltare rural, bazat pe scheme multianuale, co-finanate de Statele Membre (sau de regiunile lor) vor fi meninute i
11

fiecare Stat Membru va putea propune programe i bugete combinnd msurile care rspund nevoilor sale specifice. n plan bugetar, va exista o schimbare n distribuirea fondurilor de dezvoltare rural pe ri, pe criterii mai obiective, ce vor fi stabilite de Comisie ulterior. Ratele de cofinanare de ctre UE vor fi de 85% pentru regiunile mai puin dezvoltate, cele periferice i insulele mici din Marea Egee i de 50% n alte regiuni, ns pot crete pentru msurile de transfer de expertiz i inovare, cooperare, crearea grupurilor de productori, instalarea tinerilor n agricultur i proiectele LEADER. n plus, va fi posibil crearea de sub-programe pentru categorii sensibile (tineri fermieri, ferme mici), zone sensibile (zonele montane), circuite scurte (sisteme de vnzare direct). Msurile de dezvoltare rural au n prim plan inovarea, printr-o cooperare mai strns ntre agricultur i cercetare, expertiza, prin consolidarea serviciilor de Consultan Agricol, restructurarea/investiiile/modernizarea cu sprijin financiar nerambursabil, tinerii agricultori, pentru acetia fiind propus o combinaie de msuri precum granturi de pn la 70.000 euro pentru instalare, formare profesional i consultan, micii fermieri, care vor putea primi pn la 15.000 euro/ferm pentru pornirea unei afaceri i instrumentele de gestionare a riscului, prin asigurri i fonduri mutuale pentru asigurarea produciei mpotriva condiiilor de clim sau a bolilor animale. Msurile de asigurare au fost extinse i pentru a include opiunea de stabilizare a veniturilor, ce va permite acoperirea cu pn la 70% a pierderilor, dintr-un fond mutual, dac veniturile scad cu 30%. Pentru fiecare euro pltit dintr-un astfel de fond mutual, UE va plti 0,65 euro n plus. Pentru zone defavorizate natural se propune o nou clasificare, pe baza a 8 criterii bio-fizice, Statele Membre putnd defini maxim 10% din terenul agricol ca zon cu dificulti specifice, iar pentru zonele montane i pentru cele situate la peste 62N, sprijinul financiar poate crete pn la 300 euro/ha (de la 250 euro/ha). Msurile de dezvoltare rural mai vizeaz sprijinirea diverselor forme de cooperare, inclusiv pentru promovarea noilor produse, a pieelor locale i a circuitelor scurte, dezvoltarea serviciilor de baz i a satelor, prin investiii n
12

infrastructura de telecomunicaii prin band larg i n energii regenerabile, dar i sprijinirea crerii grupurilor i strategiilor de tip LEADER i promovarea flexibilitii n combinarea altor fonduri pe plan local (ex.: cooperarea urban-rural). Elementele principale ale conceptului de dezvoltare rural, bazat pe scheme multianuale, cofinanate de statele membre (sau regiunile lor), care funcioneaz foarte bine, vor fi meninute. Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural (FEARD) face parte din Cadrul Strategic Comun, alturi de Fondul European pentru Dezvoltare Regionala (FERD), Fondul European Social (FES), Fondul de Coeziune i Fondul European Maritim i de Pescuit. Acest cadru a fost lansat pe 6 octombrie 2011 pentru susinerea obiectivelor strategiei Europa 2020 (Cretere durabil, inteligent inclusiv). Ca i n cazul celorlalte fonduri, pentru a putea cuantifica performana acestui program, se stabilesc inte de ndeplinit pentru fiecare din cele 6 prioriti de mai jos. Aprox. 5% din fonduri vor fi alocate unei aa-numite Rezerve de performan i vor fi accesibile numai dup ce se demonstreaz un progres clar pe calea atingerii acestor inte. Cele trei axe nu vor mai fi necesare deoarece se urmreste o focalizare pe obinerea de rezultate i aceeai msur poate contribui concomitent la atingerea mai multor obiective. Prin urmare, respunynd obiectivelor Strategiei Europa 2020, cele noi ase prioriti ale dezvoltrii rurale vor fi: ncurajarea transferului de expertiza si inovarii Creterea competitivitii Consolidarea filierelor agroalimentare i gestionarea riscului n agricultur Refacerea, conservarea i ntrirea ecosistemelor Promovarea folosirii eficiente a resurselor i tranziia spre o economie cu emissi reduse de carbon Promovarea incluziunii sociale, reducerea srciei i dezvoltarea economic in zonele rurale;

13

A fost elaborat un pachet de msuri, astfel nct fiecare stat membru s poat propune programe i alocri financiare combinnd acele masuri care rspund nevoilor sale specifice. n plan bugetar, va exista o schimbare n distribuirea fondurilor de dezvoltare rural pe ri, pe criterii mai obiective - ce vor fi stabilite de Comisie ulterior. Ratele de cofinanare de ctre UE vor fi de 85% pentru regiunile mai puin dezvoltate, regiunile periferice i insulele mici din marea Egee, i de 50% in alte regiuni. Rata de cofinanare poate crete pentru msurile de transfer de expertiz i inovare, cooperare, crearea grupurilor de productori, instalarea tinerilor n agricultur i proiectele LEADER. In plus, va fi posibil crearea de sub-programe care s vizeze categorii sensibile (tineri fermieri; fermele mici), zone sensibile (zonele de munte), circuitele scurte (sisteme de vanzare direct). De asemenea, aceste sub-programe vor putea viza anumite nevoi specifice legate de restructurarea unor sectoare care ar avea un impact considerabil n procesul de dezvoltare a anumitor zone rurale. Fondurile generate de plafonarea plilor directe pot fi folosite pentru investiii si inovare cu o finantare europeana de 100%. Pachetul simplificat de msuri de dezvoltare rural: Inovare: aceasta tem cheie, orizontal - incluznd Parteneriatul European pentru Inovare si Premiul pentru Inovare - are ca scop promovarea utilizrii eficiente a resurselor, creterea productivitii, reducerea emisiilor, dezvoltarea durabil a agriculturii, pdurilor i zonelor rurale, pe baza unei cooperri mai strnse ntre agricultur i cercetare. Un exemplu: proiecte pilot de accelerare a transferului tehnologic in practicile agricole. Expertiz o agricultura bazat pe cunoatere: consolidarea Serviciilor de Consultan Agricol (legate i de adaptarea la schimbrile climatice i reducerea efectelor lor, de protecia mediului, de dezvoltare economic i pregtire profesional)
14

 Restructurare/Investiii/Modernizare: cu sprijin financiar nerambursabil Tinerii Agricultori o combinaie de msuri precum granturi de pn la 70.000 Euro pentru instalarea tinerilor fermieri, formare profesional i servicii de consultan. Micii fermieri: finanri de pn la 15.000 Euro/ferma mic pentru pornirea unei afaceri Instrumente de gestionarea riscului: asigurri i fonduri mutuale pentru asigurarea produciei mpotriva condiiilor de clim, bolilor animale. Masurile au fost extinse i pentru a include opiunea de stabilizare a veniturilor (care va permite acoperirea cu pn la 70% a pierderilor, dintr-un fonduri mutual, dac veniturile scad cu 30%). Pentru fiecare euro pltit dintr-un astfel de fond mutual, UE pltete 0,65 Euro n plus. . Organizaiile Productorilor i Asociaiile de Organizaii: sprijin pentru crearea unei organizaii de productori pe baza unui plan de afaceri, limitat la grupuri care se ncadreaz n definiia IMM Scheme agro-ecologice i pli legate de clim: o mai mare flexibilitate n ncheierea de contracte, legate de formare/informare Agricultura ecologic: conversie i meninere Zone defavorizate natural: se propune o noua clasificare a acestor zone pe baza a 8 criterii bio-fizice. Statele membre au libertatea de a defini pn la 10% din terenul agricol ca zon cu dificulti specifice, pentru meninerea sau mbuntirea proteciei mediului nconjurtor Zonele montane: pentru aceste zone, precum i pentru cele situate la peste 62 N sprijinul financiar poate crete pn la 300 Euro/ha (de la 250 Euro/ha)

Cooperare: sprijin pentru diverse forme de cooperare, inclusiv pentru promovarea noilor produse, a pieelor locale i circuitelor scurte; i pentru abordri comune pe proiecte de mediu

15

 Servicii de baz i dezvoltarea satelor investiii n infrastructur de broadband i n energii regenerabile care pot depi scara redus de investii LEADER: pachetul de demarare LEADER pentru sprijinirea crerii grupurilor si strategiilor de tip LEADER; promovarea flexibilitii n combinarea altor fonduri pe plan local (de ex. cooperarea urban-rural). Urmarind evolutia sectoarelor economice se pare ca tarile din Uniunea Europeana imbratiseaza modelul tigrilor asiatici de dezvoltare (tari puternic industrializate) fara nici o responsabilitate socio-economica in ceea ce priveste mediul rural, agricultura si mediul. Mai mult, produsele agro-alimentare europene au inceput sa fie inlocuite de cele provenite din Statele Unite ale Americii, America de Sud si Australia, produse competitive din punct de vedere economic datorita folosirii organistemelor modificate genetic, a exploatarii fortei de munca necalificata (fara norme minime de protectia si securitatea muncii, fara forme juridice de angajare si cu retributii minime), folosirii copiilor sau a batranilor in muncile agricole si nu in ultimul rand folosirea irationala a pesticidelor si a altor produse chimice de sinteza (cu efecte negative grave asupra omului si a mediului inconjurator). Fara o politica Agricola corecta si coerenta si fara un buget alocat agriculturii pe masura, intreaga Uniune Europeana, dintr-un mare producator agricol, va deveni o piata de desfacere care va consuma produsele altora - produse cu un risc major asupra sanatatii populatiei - si se va incuraja in acest sens exploatatea omului de catre om fara un sistem de ocupare a fortei de munca care sa duca la venituri decente pentru locuitorii din mediul rural si agricultura. Mai trebuie sa luam in calcul siguranta si securitatea alimentara a consumatorului european ce trebuie protejat de produsele ieftine, dar fara o trasabilitate clara, care nu respecta nici macar normele minime ce sunt impuse, de altfel, producatorilor europeni. Toate cele de mai sus ne indreptatesc sa spunem ca din ce in ce mai mult ne indepartam de modelul European socio-economic, de o Europa unita si puternica si de un deziderat al tuturor europenilor de a trai mai bine intr-un mediu inconjurator curat si sigur.

16

Bibliografie

http://ec.europa.eu/romania/documents/tudor_dorobantu.pdf

http://www.revista-ferma.ro/articole-actualitate/ce-schimbari-aduce-pac20142020.html

http://www.revistafermierului.ro/tags/politica-agricola-comuna.html

17