Integrare si Politici Fiscale

Referat
Uniunea economic i monetar

Ce este Zona monetar optim

Autor: Stambollaj Valbona

Zona monetar optim este definit drept un grup de ri sau o regiune cu economii puternic legate prin micarea bunurilor, serviciilor i factorilor.Zona poate astfel beneficia, alternativ, de cursuri fixe sau moned unic. Dacns nu este vorba de zon monetar optim, uniunea monetar va presupune costurimai mari dect beneficiile specifice. Teoria zonelor monetare optime urmreste s identifice mai exact raportul ntre beneficii sicosturi si momentul oportun de intrare ntr-o uniune monetar. Pionierul acestei teorii esteRobert Mundell (1961): The Theory of Optimum Currency Areas,The American EconomicReview, Vol. 51, No. 4. (Septembrie 1961), pp.657 665, o lucrare clasic. Aceast teorie a fostanalizat si de alti economisti, cum ar fi Ronald McKinnon (1963) si Kenen (1969), care auanalizat criteriile care stau la baza functionrii zonei monetare optime. Mundell afirma c zona monetar optimreprezint un set de regiuni unde tendinta demigratie este suficient mare pentru a asigura ocuparea deplin atunci cnd una din regiunicunoaste un loc. Mc Kinnon (1963) a adugat la propriettile ZMO gradul de deschidereeconomic, iar Kenen (1969) a artat c diversificarea productiei si consumului poate reprezentade asemenea o caracteristic a zonelor monetare optime.O alt definitie este cea a lui Frankel (1999) care afirm co zon monetar optim este oregiune pentru care este optim s existe o moned unic si o politic monetar unic. Mai recent, Mongelli (2002) prezint urmtoarea definitie:O zon monetar optim estedefinit ca spatiul geografic optim al unei monede unice, sau al unui grup de tri, care au fixat irevocabil ratele de schimb si urmeaz s se unifice. Pentru a intelege definitia trebuie insa sa se prezinte urmatoarele explicatii : 1) moneda unica sau monedele care au curs fix fluctueaza impreuna fata de modelele altor tari; 2)spatiul ZMO este dat de state suverane care au adoptat moneda unica sau au stabilit cursuri fixe; 3)optimalitatea este definita in sensul unor proprietati (conditii,criterii) care trebuie intrunite pentru ca integrarea monetara sa fie benefica. Rolul Teoriei zonelor monetare optime este sa arate cand este beneficpentru doua sau mai multe state ca sa creeze o uniune monetara.Sarcina teoriei ZMO este de a da raspunsuri pentru masurile ce trebuie luate pentru a imbunatati situatia si de a face posibila uniunea monetara.

In articolul despre "zonele monetare optime", din 1961, Mundell trece repede in revista avantajele unei monede comune ca baza de cost a tranzactiilor si o reducere a limitei de incertitudine din cadrul preturilor relative, descriind si dezavantajele. Una dintre cele mai importante este ca daca o anumita zona vrea sa-si mentina locurile de munca, trebuie sa-si

reduca salariile reale. Mundell semnaleaza importanta unei mari mobilitati a muncii pentru a ascunde numitele "socuri asimetrice". Pentru el, o zona monetara optima este un ansamblu de regiuni cu o inclinatie catre migratiile suficient de mari pentru a asigura oameni in toate domeniile, atunci cand o regiune trebuie sa se confrunte cu "socurile asimetrice". Cursurile de schimb fixe au predominat la nceputul anilor 1960. Dei civa cercettori au discutat avantajele i dezavantajele cursurilor de schimb flotante, n general o monednaionalera considerato necesitate. ntrebarea pe care a pus-o Mundell n articolul su referitor la zonele monetare optime din 1961, a fost radical: Cnd este oportun pentru un numr de regiuni srenune la suveranitatea monedei lor n favoarea unei monede comune?. Un alt avantaj al unei monede comune, cum ar fi costuri de tranzacii sczute i mai puine incertitudini n legturcu preurile relative. Dezavantajele sunt descrise mai n detaliu. Dezavantajul major este dificultatea meninerii ocuprii cnd cererea internse schimb, ori ocuri asimetrice cer o reducere reala salariului ntr-o regiune particular. Mundell subliniazimportana unei mari mobiliti a forei de muncn scopul contracarrii acestor distorsiuni. El caracterizeazo suprafamonetaroptimca un set de regiuni unde tendina demigrare este destul de mare pentru a asigura ocuparea deplinatunci cnd una dintre regiuni cunoate un oc. Ali cercettori au extins teoria i au identificat criterii adiionale, cum ar fi mobilitatea capitalului, specializarea regionali un sistem fiscal comun. Modul original n care Mundell a formulat problema a influenat generaii de economiti. Consideraiile lui Mundell de acum cteva decade sunt astzi relevante. Datoritcreterii tot mai mari a mobilitii capitalului n economia lumii, regimurile de curs cu ajustare controlatau devenit mai fragile. Muli observatori au considerat uniunea monetarsau cursurile de schimb flotante cele doucazuri dezbtute de Mundell n articolul su ca cele mai relevante alternative. Analizele lui Mundell au atras atenia asupra problemelor monedei unice europene. Cercettorii au examinat avantajele i dezavantajele economice ale Uniunii Monetare Europene, adoptnd ideea unei zone monetare optime drept punct de plecare.n acest context, una dintre cheile problemei este mobilitatea forei de munc, drept rspuns la ocurile asimetrice ale monedei. Analiznd moneda euro, Mundell i-a pus ntrebri n legturcu influena sa asupra configuraiei zonelor monetare i dacaceastinfluenva fi de durat. n studiul Euro i stabilitatea Sistemului Monetar Internaional(1998) Mundell face aceastanalizprin prisma mai multor factori i ajunge la concluzia cevoluia monedei euro va fi favorabil, zona

monetarcreatde ea devenind tot mai mare, devansnd dolarul. Pentru ca euro srmno monedinternaional, Uniunea Europeantrebuie sfie un centru statal puternic, frvreo ameninare din exterior.

Argumente pro i contra aderrii la zona monetaroptim Argumentele contra, date de Mundell, sunt urmtoarele: 1.Cnd o ardorete o rata inflaiei diferitde rata inflaiei din zona monetar; 2.Cnd ara dorete sutilizeze cursul de schimb ca un instrument al politicii de ocupare pentru a scdea sau a crete salariile; 3.Cnd ara dorete sutilizeze cursul de schimb ca un instrument pentru captarea de salarii din alte ri; 4.Cnd o arde dimensiuni mari nu dorete ca o ar cu care nu se afln relaii de prietenie s beneficieze de pe urma avantajelor m rimii economiei zonei monetare mari sau dac se teme cacceptarea altei monede ar ngreuna politica macroeconomic; 5.Cnd ara dorete sfoloseascexpansiunea banilor sau rata inflaiei pentru a finana cheltuieli guvernamentale; 6.Cnd o arnu dorete sutilizeze propria monedca mijloc internaional de plat; aceasta se aplic n special rilor mari; 7.Cnd guvernul rii vrea sutilizeze suveranitatea ca o sursde finanare ascuns sau extrabugetarpentru folosina personala unor membri ai unei echipe dictatoriale, corupte sau a unui guvern democratic naiv; 8.Deoarece un regim al cursului de schimb fix poate intra n conflict cu politicile promovate de banca central, care are un mandat constituional de a garanta stabilitatea preurilor; 9.Deoarece integrarea monetar, cu una sau mai multe ri, ar nltura o dimensiune a suveranitii naionale, care este un simbol vital al independenei naionale; 10.Datoritfaptului co arvrea soptimizeze valoarea monetarpotrivitpentru veniturile sale

pe locuitor; 11.Deoarece ara vrea s-i meninindependena monetar, n sensul folosirii expansiunii monetare sau a ratei inflaiei, n condiiile declanrii unui rzboi; 12.Deoarece o arvrea s-i protejeze secretul statisticilor sale, ca n cazul opiunii Uniunii Sovietice de a fi n afara Fondului Monetar Internaional i al obligrii sateliilor ei de a prsi Fondul. 13.Deoarece nu existun conductor politic i economic capabil smeninun regim al cursului de schimb fix n echilibru; 14.Deoarece autoritile politice nu pot ob ine echilibrul bugetar i nu pot stabili ncrederea n permanena acestui echilibru sau n viabilitatea cursurilor de schimb fixe; 15. Deoarece partenerii din cadrul zonelor monetare sunt instabili politic sau predispui invaziei de ctre ri agresoare; 16. Deoarece rile partenere sunt mai srace i se vor atepta la ajutor, la egalizarea plilor sau, dimpotriv, la cheltuieli de mari proporii; 17.Deoarece o arnu acceptgradul de integrare propus de nelegerea Zonelor Monetare Optime, cum ar fi standardele comune, imigrarea, munca i legislaia tarifar.

Argumente pro-aderare la Zonele Monetare Optime: 1.Ctigarea ratei de inflaie a Zonei Monetare Optime; 2.Reducerea costurilor de tranzacie n comerul unei ri cu un partener major; 3.Eliminarea costului de imprimare i meninere a unei monede naionale separate; 4.Participarea la zona de paritate a preului de cumprare pe criterii de cursuri de schimb fixe i chiar prin uniuni monetare; 5.Stabilirea unui etalon pentru politic, un punct fix n jurul cruia pot fi formulate ateptrile i politicile pot garanta; 6.nlturarea discreionismului n politica monetari n politica fiscala autoritilor; 7.Evitarea folosirii cursurilor de schimb ca pe o minge de fotbal raportndu-le la interese care vor duce la creterea profitului sau la eliberarea de datorii a debitorilor; 8.Stabilirea unui mecanism automat de control care va avea ca obiectiv disciplina monetara i fiscal;

9.Existena unui amortizor multinaional mpotriva ocurilor; 10.Participarea n termeni complei i egali la centrul financiar i pe piaa de capital a Uniunii; 11.Furnizarea unui catalizator pentru aliana politicsau pentru integrare; 12.Stabilirea unui bloc al puterii care sa lupte mpotriva dominaiei puterilor vecine; 13.mprirea deciziilor politice de determinare a ratei inflaiei din Zona MonetarOptim; 14.Stabilirea unei monede concurente internaionale ca un concurent al dolarului i care sctige seniorajul; 15.Reinstaurarea unui bloc puternic care sa deino mai mare putere de intervenie n discuiile economice internaionale i o mai mare putere de mbuntire a strii economice, prin politica sa comercial; 16.Susinerea unui mecanism din afara procesului politic care saplice disciplina monetari fiscal; 17.Participarea la restaurarea unui sistem monetar internaional reformat.

Biblografia
. 1.R.A.Mundel, Teoria zonelor monetare optime, 1961; 2.R.A.Mundel, Mobilitatea capitalului i politica de stabilizare sub rate de schimb fixe i fluctuante, 1963; 3. A. Tasnadi, Robert A. Muldell si zonele monetare optime, Bucuresti, 2000.