SFECLA PENTRU ZAHĂR (BETA VULGARIS)

Sfelcla pentru zahăr, numită uneori impropriu sfeclă de zahăr, este principala
matrie primă în industria zahărului pentru clima temperat continentală, asigurând
cca. 30% din producţia mondială de zahăr alb. Trestia de zahăr (Sacharus
officinarum), specie din familia Poaceae specifică zonelor mai calde ale Terrei,
este principalul furnizor mondial de materie primă necesară procesării zahărului.
Sfecla pentru zahăr este o varietate vegetală cultivată (saccharifera) a speciei
Beta vulgaris, aparţinând familiei Chenopodiaceae. În prezent sunt create
numeroase soiuri de sfeclă, unele dintre ele foarte productive.
DESCRIERE
Sfecla pentru zahăr este o specie vegetală bienală. În primul an, planta formează
rădăcina, coletul şi buchetul de frunze de la suprafaţa solului. În al doilea an se
formează ramurile florifere care fructifică.
Rădăcina este mare, groasă, cărnoasă (cca. 0,5 kg.) şi se termină, în partea
inferioară, cu o coadă unde diametrul scade sub 1 cm. De-a lungul rădăcinii se
întind două şanţuri din care pornesc rădăcini laterale secundare care sunt subţiri,
ramificate şi lugi.
Frunzele din primul an sunt lung peţiolate, oval alungite, cu suprafaţa netedă
sau gofrată. Frunzele de pe tulpinile florifere ce se formeză în anul al doilea, sunt
alterne, rombice, mici în comparaţie cu cele bazale din primul an. Tulpinile sunt
ramificate purtând flori sesile, hermafrodite, cu perigonul sepaloid constituit din 5
elemente. Perigonul persistă şi se întăreşte odată cu formarea fructului. Florile
sunt, în funcţie de soi, solitare sau formează glomerule înghesuite (grămezi
formate din 2-8 flori). Glomerulele mature poartă fructe numite nucule.
CONŢINUTUL RĂDĂCINILOR DE SFECLĂ PENTRU ZAHĂR
Rădăcina matură de sfeclă pentru zahăr are 75% apă şi 25% substanţă uscată.
Conţinutul de zaharoză variază în funcţie de condiţiile pedoclimatice şi de soi,
find cuprins între 5 şi 21 % din masa totală a rădăcinii.
Mai conţine: Alte glucide 3 % (celuloză, inulină, rafinoză, pectine), substanţe
azotate 1,25% (betaină - 0,15%, aminoacizi - 0,15%, proteine -.0,75%, amide -
0,1%). Cele mai mari pierderi de zhăr din procesul de prelucrare sunt determinate
de betaină - 30% şi de rafinoză. Conţinutul de săruri minerale este de cca. 0,7%
(potasiu - 0,4%, sodiu - 0,1%, calciu, magneziu, etc.). Rădăcina sfeclei pentru
zahăr este săracă în vitamine.
Din nefericire, prin procesarea zahărului, se pierd cele mai valoroase principii
active din rădăcina sfeclei.
UTILIZĂRI DIETETICE
Alături de sfecla roşie, sfecla pentru zahăr se poate administra crudă ca saltă
sau sub formă de suc, în cancer şi în steatoza hepatică.
Ca prebiotic, are valoare în combaterea colitelor infecţioase şi a constipaţiei.
 Sucul de sfeclă pentru zahăr administrat intern este de ajutor, ca adjuvant,
pentru combaterea acneeei şi a asteniilor.
CONTRAINDICAŢII
Se recomandă evitarea sfeclei în diabet şi în litiaza urinară oxalică.

SFECLA DE ZAHAR

Sfecla de zahăr (Beta vulgaris L.) este o cultură

intensivă foarte rentabilă, care valorifică eficient
fertilizarea organică şi minerală, apa de irigaţie, fiind şi
o bună plantă premergatoare pentru majoritatea
culturilor agricole, contribuind la distrugerea
buruienilor şi la structurarea solului.

Sfecla pentru zahăr este utilizată în primul rând ca

materie primă în industria zahărului, asigurând circa
30% din producţia mondială de zahăr.

La o producţie medie de rădăcini de 40 tone/ha, rezultă

ca produse secundare 15-30 tone colete şi frunze, 16 tone melasă si16 tone tăiţei.

Melasa reprezintă 4-5% din greutatea sfeclei prelucrată şi conţine circa 50% zaharoză; este
valorificată în industria alimentară şi a prooduselor alcoolice.

“Nămolul” rezultat de la filtrele presei având un conţinut mediu de 92,59%CaCo3, şi 2,15%

Mg(OH)2 din substanţa uscată, este folosit cu bune rezultate pentru corectarea reacţiei solurilor
acide.

Având în vedere ca zahărul este şi o materie primă din care se pot obţine carburanţi alcooli,
glicerină, acizi, acetonă, se întrevede ca şi în viitor producţia mondială de zahăr va creşte în
continuare.

Compoziţia chimică a sfeclei de zahăr este influenţată de soi şi de tehnologia de cultivare.

Soiurile zonate conţin la maturitatea tehnologică 75% apă şi 25% s. u. în componenţa căreia
zaharoza reprezintă 17,5% , iar substanţe nezaharoase 7,5%.

Sfecla de zahăr se cultivă în lume pe aproape 5,59 milioane hectare. Începând cu anul 2007,
suprafaţa cultivată cu sfeclă de zahăr în România este de aproximativ 25000 hectare.
1. Date privind dinamica producţiei
- perioada 2001-2010 (suprafaţa cultivată, producţia medie, producţia totală)

UM 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Specificare
Suprafaţa Mii ha 39,0 41,6 45,2 20,8 25,2 39,8 25,0 19,8 21,3 23,9
Producţie Kg/ha 22432 22930 16916 32290 28932 28232 36320 40620 38296 35588
medie brută
Producţie Mii to 875,5 954,6 764,5 672,7 729, 7 1125,9 809,2 804,3 816,8 849,3
totală

2001 - 2008 - Date INS - Anuarul Statistic al României

2009 – Date INS– Producţia vegetală la principalele culturi în anul 2009
2010 - Date MADR - Darea de seamă statistică AGR 2B

2.Date privind organizarea producţiei

-Organizaţia Interprofesională Naţionala “Zahărul” O.I.N.Z.R.

-Federaţia Naţională a Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România
-Asociaţia Producătorilor de Zahăr din Sfecla de Zahăr
- “Patronatul Zahărului din România”

3.Legislaţia

a) Legislatia natională

-Ordonanţa nr.14/2010 privind măsuri financiare pentru reglementarea ajutoarelor de stat

acordate producătorilor agricoli, începând cu anul 2010, aprobată prin Legea nr.74/2010;

-Hotărârea nr.748/2010 privind aprobarea ajutoarelor de stat care se acordă producătorilor

agricoli pentru anul 2010 şi a sumei totale alocate acestor ajutoare de stat;

- Hotărârea nr.408/2010 privind aprobarea acordării unui ajutor de stat pentru motorina utilizată
în agricultură;

- Hotărârea nr.756/2010 privind normele metodologice referitoare la modul de acordare a

ajutorului de stat în agricultură pentru plata primelor de asigurare;

-Hotărârea nr.759/2010 privind acordarea de ajutoare specifice pentru îmbunătăţirea calităţii

produselor agricole în sectorul de agricultură ecologică;

- Ordonanţa de urgenţă nr.125/2006 pentru aprobarea schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale
directe complementare, care se acordă în agricultură începând cu anul 2007, şi pentru
modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în
agricultură, cu modificările şi completările ulterioare.
- Ordin nr. 246/2008 privind stabilirea modului de implementare, a condiţiilor specifice şi a
criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale directe
complementare în sectorul vegetal, pentru acordarea sprijinului aferent măsurilor de agromediu
şi zone defavorizate cu modificările şi completările ulterioare;

- Ordonanţa Guvernului nr. 25/2010 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat temporară
privind asigurarea accesului la finanţare în agricultură;

-Ordinul nr.633/2006 privind aprobarea Instructiunilor pentru administrarea de catre Ministerul

Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, prin Agentia de Plati si Interventie pentru
Agricultura, a contributiilor pentru productiile de zahar si izoglucoza realizate in cadrul cotelor
alocate Romaniei de catre Uniunea Europeana;

-Ordonanta nr 124/2006 privind stocurile excedentare de zahar, produse zaharoase si alte

produse agroalimentare agroalimentare;

-Ordinul nr. 815/2007 privind acreditarea agentilor economici care desfasoara activitati de
fabricarea zaharului din sfecla si/sau din rafinarea zaharului brut din trestie sau fabricarea
izoglucozai, precum si a celor care utilizeaza zahar si/sau izoglucoza ca materie prima;

-Ordinul nr. 164/2009 privind recunoasterea Acordului interprofesional pentru sfecla de zahar –
recolta anului de comercializare 2009/2010;

-Ordinul nr. 624/2008 pentru repartizarea cotelor de productie de zahar si izoglucoza pentru anul
comercial 2008/2009;

b) Legislaţia comunitară

-Regulamentul (CE) nr. 318/2006 - privind organizarea comună a pieţelor din sectorul zahărului;

-Regulamentul (CE) nr. 320/2006– de instituire a unui regim temporar de restructurare a

industriei zahărului în Comunitatea Europeană, cu modificările şi completările ulterioare;

-Regulamentul (CE) nr.950/2006 de stabilire a normelor de aplicare pentru anii de

comercializare 2006/2007, 2007/2008 si 2008/2009, privind importul şi rafinarea produselor din
sectorul zahărului în cadrul anumitor contingente tarifare şi acorduri preferenţiale;

-Regulamentul (CE)nr. 951/2006, reguli detaliate pentru implementarea Regulamentului (CE) nr.
318/2006, privind comerţul cu ţări terţe în sectorul zahăr;

-Regulamentul (CE) nr. 952/2006 de stabilire a normelor de aplicare în ceea ce priveşte

gestionarea pieţei interne a zahărului şi regimul cotelor a Regulamentului CE nr. 318/2006 al
Consiliului;

-Regulamentul (CE) nr. 968/2006 - reguli detaliate pentru aplicarea Regulamentului Consiliului
nr. 320/2006;
-Regulamentul (CE) nr. 967/2006 de stabilire a normelor de aplicare privind producţia peste cotă
a Regulamentului 318/2006;

-Regulamentul (CE) nr. 1832/2006 referitor la măsurile tranzitorii în sectorul zahăr, odată cu
aderarea României şi Bulgariei la U.E.

-Regulamentul (CE) nr. 73/2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor
direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune şi de instituire a anumitor sisteme de
ajutor pentru agricultori, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1290/2005, (CE) nr.
247/2006, (CE) nr. 378/2007 şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr.1782/2003;

-Regulamentul (CE) nr.1234/2007 de instituire a unei organizări comune a pieţelor agricole şi

privind dispoziţii specifice referitoare la anumite produse agricole
(,, Regulamentul unic OCP”).

- Regulamentul (CE) nr. 72/2009 privind modificările aduse politicii agricole comune prin
modificarea Regulamentelor (CE) nr. 247/2006 (CE) nr. 320/2006, (CE) nr.1405/2006, (CE)
nr.1234/2007, (CE) nr. 3/2008 si (CE) nr. 479/2008 si de abrogare a Regulamentelor (CEE)
nr.1883/78, (CEE) nr.1254/89, (CEE) nr. 2247/89, (CEE) nr. 2055/93, (C.E.) nr. (C.E.) nr.
1868/94,(C.E.) nr. 2596/97,(C.E.) nr. 1182/2005 şi (C.E.) nr. 315/2007.

- Liniile directoare comunitare privind ajutoarele de stat în sectorul agricol şi forestier 2007-2013

- Regulamentul (CE) nr. 1.857/2006 al Comisiei din 15 decembrie 2006 privind aplicarea
articolelor 87 şi 88 din tratat ajutoarelor de stat pentru întreprinderile mici şi mijlocii care îşi
desfăşoară activitatea în domeniul producţiei de produse agricole şi de modificare a
Regulamentului (CE) nr. 70/2001

4. Susţinerea producţiei de sfeclă de zahăr începând cu anul 2010

-schema de plata unica pe suprafaţă;
-plată separată pentru zahăr;
-reducerea accizei la motorină;
-subvenţia primelor de asigurare;
-ajutor specific în sectorul agricultură ecologică;
- subvenţionarea dobânzii la creditele de producţie

5. Soiuri de sămânţa de sfeclaă de zahăr folosite

Flores, Rosita, Clementina, Leila, Heracles, Canaria, Remus, Evelina, Diamant Imperial, Puma,
Belinda, Corsica, Bianca,
Soiuri autohtone :Bârsa, Polirom

6.Societăţile comerciale de zahăr şi izoglucoză

a) Societaţile comerciale de procesare a zahărului din sfeclă şi a zahărului brut şi trestie
S.C.Fabrica de zahăr Bod S.A. – proceseaza zahăr din sfeclă şi zahăr brut;
S.C. Zahărul Luduş S.A. procesează zahăr din sfeclă;
S.C. Zahărul Lieşti S.A. cu 2 fabrici (Lieşti şi Lemarco Cristal Urziceni - procesează zahăr brut
din trestie;
S.C. Zahărul Corabia S.A. - procesează zahăr brut din trestie;
S.C. Zahărul Călăraşi S.A. - procesează zahăr brut din trestie;
S.C.Agrana S.A. cu 3 fabrici (Buzău,Roman şi Ţăndărei) - procesează atât zahăr brut din trestie
cât şi zahăr din sfeclă
S.C. Zahărul Oradea S.A. - procesează atât zahăr brut din trestie cât şi zahăr din sfeclă

b) Societaţile comerciale de izoglucoză

S.C. Amylum România S.A;

S.C. Roquett România S.A

7. Taxele din sectorul zahăr

-taxa pentru producţie: 12 euro/tona (cota zahăr din sfecla), 6 euro/tona (cota izoglucoză);
-taxa de restructurare pentru cota de zahăr din sfeclă este de 113,3 €/tona (aferentă anului de
comercializare 2008/2009);
-taxa de restructurare pentru cota de izoglucoză este de 56,65 €/tona (aferentă anului de
comercializare 2008/2009).

8. DATE PRIVIND PREŢUL PE PIAŢA INTERNĂ

Preţul mediu:

Pret mediu lei/kg

Anul
2005 0,07
2006 0,09
2007 0,09
2008 0,11
2009 0,13
2010 0,12

(sursa: INS)

9. GRUPURI DE PRODUCĂTORI pentru Sfecla de zahăr - recunoscute de către MADR

în conformitate cu art. 5 şi art. 8 alin. (1) lit. a) din OG nr. 37/2005 aprobate prin Legea nr.
338/2005 şi art. 4 lit. b) pct. 1 şi pct. 3 din Ordinul nr. 171/2006 al MAPDR:
- SA “SPICOM ARCUŞ”, cu sediul în localitatea Arcuş, Jud. Covasna, tel. nr. 0267.351903,
aviz de recunoaştere nr. 93/01.07.2009, persoana de contact, preşedinte Retyi Odon

10. ELEMENTE STRATEGICE IN SECTORUL ZAHAR

Susţinerea unei poziţii unitare la UE pentru excluderea taxei de restructurare la fabricile de zahăr
care au cota de zahăr din sfeclă de zahăr pentru reducerea costului de producţie al zahărului din
sfeclă de zahăr.
În acest mod se înlătură dezechilibrul între preţul zahărului din procesarea sfeclei de zahăr şi
preţul zahărului procesat din trestie (la rafinarii).

Susţinerea sectorului prin ajutoare de stat la producţia marfă cel puţin la nivelul anului comercial
2007/2008.

Accesarea programelor de dezvoltare rurală privind efectuarea de investiţii în vederea dezvoltării

tehnologiei mixte zahăr-alcool etilic din sfeclă şi trecerea după campanie pe producţie de
biocarburant din grâu şi porumb.

Sustinerea in continuare pe lânga C.E., a menţinerii importului necesarului traditional de

aprovizionare de zahar brut din Brazilia si după 1 octombrie 2009, eventual, solicitarea unei cote
de zahar la nivelul consumului intern. Romania dispune de conditii foarte favorabile culturii
sfeclei de zahar si de capacitati corespunzatoare de procesare.

Obligativitatea cresterii randamentului la hectar, comasarea terenurilor si aplicarea tehnologiilor

performante.

Cultivarea sfeclei de zahar in vederea obtinerii de bioetanol, avand in vedere ca pana in 2020,
minim 20% din consumul de energie, trebuie acoperit din surse regenerabile.

Radacinile de sfecla de zahar reprezinta o materie prima pentru industria extractiva a zaharului,
motiv pentru care, ca orice materie prima, trebuie sa intruneasca o serie de caracteristici
minimale:

- relativa uniformitate dimensionala;

- masa de radacini sa nu contina corpuri straine;
- radacinile sa fie pregatite pentru industrializare (sa fie decoletate);
- radacinile sa fie sanatoase, proaspete si turgescente.
Daca prima conditie este realizabila prin interventiile agrofitotehnice aplicate, ultimele trei
caracteristici se realizeaza in procesul recoltarii.

Recoltarea sfeclei de zahar se deosebeste de recoltarea altor culturi agricole, caracterizandu-se

printr-o serie de particularitati dintre care cea mai importanta se refera la momentul recoltarii.
l Teoretic, momentul recoltarii este acela in care masa de radacini dintr-o cultura oarecare atinge
maturitatea tehnologica, adica atinge nivelul maxim de puritate a sucului celular, care sa asigure
o extractie a zaharului cu maximum de randament.
Acest moment este greu de stabilit de catre cultivator, fiind necesara o serie de analize intr-un
laborator specializat, motiv pentru care, in toata lumea, fabrica de zahar este cea care stabileste
momentul cand se recolteaza o anumita cultura.

Legat de acest moment, trebuie sa mentionam ca graba in a recolta sfecla de zahar este de cele
mai multe ori in dezavantajul cultivatorilor, deoarece, datorita caracteristicilor ei genetice,
radacina de sfecla de zahar continua sa creasca in toamna pana cand temperatura mediului scade
sub 8-10°C.
Cantitativ, 30 de zile avans de recoltare, la o cultura cu densitate de cca. 75000 de plante la
hectar, pagubesc cultivatorul de cel putin 2-4 tone, daca cultura se afla intr-o stare normala de
vegetatie.
In general, fabricile de zahar adauga un spor la pretul de achizitie al materiei prime pentru
cantitatile livrate in avans de o anumita data, care ar trebui stabilita anual, in functie de evolutia
specifica a culturii.

In tara noastra, incepand cu prima decada a lunii octombrie se poate incepe recoltatul, indiferent
de zona de cultura, radacinile de sfecla intrunind suficiente caracteristici calitative care sa asigure
o extractie rentabila a zaharului.
l Organizarea recoltatului este poate cea mai importanta activitate in ansamblul lucrarilor care
trebuiesc desfasurate toamna.

In organizarea acestuia trebuie tinut cont de:

sistemul de recoltare posibil a fi utilizat;
numarul mijloacelor de recoltare disponibile si tipul acestora);
mijloacele de transport disponibile;
intervalul de timp in care se doreste a fi incheiata campania de recoltare.

Organizarea recoltatului se desfasoara sub imperiul regulei celor "24 de ore", care stabileste ca
radacinile de sfecla de zahar NU au voie sa stea in camp, in gramezi mai mari sau mai mici, mai
mult de 24 de ore, orice stationare facandu-se pe riscul producatorului, care poate pierde zilnic 1-
2 tone/ha din productia realizata si recoltata, prin deshidratarea radacinilor.
Din acest motiv, la declansarea campaniei de recoltare trebuie sa se evalueze cat mai corect
potentialul de recoltare (manual si/sau mecanic) si sa se coreleze cu cel de transport in bazele de
receptie.
Radacinile de sfecla de zahar se pot recolta in trei sisteme: mecanizat, semimecanizat si manual,
fiecare din aceste sisteme avand o serie de particularitati care pot diminua calitatea materiei
prime, deci a veniturilor.

Astfel, recoltarea mecanizata nu se recomanda a fi efectuata in lanuri puternic imburuienate

si/sau cu densitati mici (sub 60000 pl/ha).
Nerespectarea acestor cerinte minimale atrage dupa sine cresterea procentului de radacini
incorect decoletate si nedecoletate, a celui de radacini vatamate si a pierderilor prin nerecoltare.
In cazul acestui sistem, organizarea transportului este esentiala, fiind necesar cel putin un cuplu
de remorci basculante pentru a transporta la santierele de depozitare intermediara si de incarcare,
organizate, de regula, la drumul de acces in tarla.
Este nerentabil sa se utilizeze buncarul combinelor drept capacitati de transport a radacinilor la
capatul parcelelor; acestea trebuie preluate de la combina in momentul cand buncarul s-a umplut.
Recoltatul semimecanizat implica o atentie deosebita in reglarea adancimii de lucru a organelor
de dizlocat (reglare obligatorie, de fapt, si la combine) pentru a nu produce vatamari mecanice
sau fracturari ale radacinilor. Principala restrictie a acestui sistem de recoltare este aceea de a nu
se disloca o suprafata mai mare decat cea efectiv posibila a fi decoletata si transportata pana la
sfarsitul zilei. Recoltatul manual nu ridica probleme deosebite, insa trebuie mentionat ca,
impreuna cu cel semimecanizat, reprezinta sursa majora de pierderi prin deshidratare, deoarece,
in practica, radacinile se strang in gramezi mici (pana la 200 kg) care raman descoperite pe
camp, timp indelungat. Si in cazul acestor doua sisteme de recoltare este de preferat organizarea
unui santier de depozitare intermediara, in care sa se transporte la sfarsitul fiecarei zile de lucru
intreaga cantitate de radacini recoltata si decoletata, care poate fi protejata eficient pe parcursul
celor "24 de ore", in gramezi mari, acoperite cu resturile de frunze si colete.

Chiar pe suprafete mici, in care sfecla de zahar este cultivata in sistem gospodaresc, recoltatul
este de preferat sa fie corelat cu posibilitatile efective, sigure, de transport spre bazele de
receptie, pentru a se evita pierderile prin deshidratare.
Comparativ, masa de radacini recoltata in sistem mecanizat contine relativ mai multe corpuri
straine si radacini incorect decoletate decat cele recoltate in celelalte doua sisteme.
Pentru a diminua intr-o oarecare masura procentul de corpuri straine (in special cel de pamant
aderent) este bine ca in toate cele trei sisteme de recoltare propuse irigarea culturii sa fie oprita
cu 25-30 de zile inaintea declansarii recoltatului, iar in caz de ploi recoltarea sa nu se execute
decat atunci cand terenurile sunt zvantate si solul neaderent.
Calitatea materiei prime este esentiala in stabilirea valorii acesteia, deci a veniturilor.

In acest context trebuie sa amintim ca radacinile mai mici de 150 g, radacinile bolnave, rupte,
atacate, deshidrate si inghetate se considera corpuri straine, alaturi de celelalte corpuri straine
"traditionale": paie, pamant, pietre, frunze.
Se considera, de asemenea, corpuri straine si fragmentele rezultate din decoletarea corecta, in
laborator, a radacinilor nedecoletate sau a celor incorect/incomplet decoletate.
Toate acestea NU ar trebui sa apara in masa de radacini prezentata la receptie, mai ales in cazul
in care recoltarea s-a facut in sistem manual sau semimecanizat.

In concluzie, recoltarea, indiferent de sistemul adoptat, ar trebui sa fie efectuata intr-un interval
de timp determinat, bine corelata cu actiunea de transport a recoltei, care nu trebuie sa stationeze
in camp, dupa recoltare, mai mult de 24 de ore, si aceasta numai in gramezi mari, in depozite
intermediare organizate la drumurile de acces. O actiune de recoltare neorganizata, haotica,
necorelata cu transportul, poate duce la o pierdere medie de cca. 30% din cantitatea efectiv
scoasa din pamant (prin deshidratare, putrezire, atac de rozatoare etc.).