Manual de Management Ross PDF

BROILER Manual de
Management
2014
An Aviagen Brand
MANUAL DE MANAGEMENT PENTRU BROILER ROSS 308 Prefață
Acest Manual
Scopul acestui manual este de a ajuta clienții Aviagen® să optimizeze performanțele loturilor de broiler. Acesta nu
este destinat să furnizeze informații stricte privind fiecare aspect al managementului puiului de carne, ci pentru
a atrage atenția asupra problemelor importante, care dacă sunt neglijate pot reduce performanțele loturilor.
Obiectivele de management prezentate în acest manual au scopul de a menține sănătatea și bunăstarea păsărilor, și
realizarea unor performanțe bune de creștere și procesare.
Informațiile prezentate sunt o combinație de date provenite din studii interne de cercetare, cunoștințele științifice
publicate și din experiența practică și abilitățile echipei tehnice a Aviagenului. Cu toate acestea, îndrumările din
prezentul manual nu pot proteja împotriva tuturor variațiilor de performanță care pot apărea din mai multe motive.
Prin urmare Aviagen, nu își asumă responsabilitatea pentru consecințele utilizării acestor informații pentru a
gestiona loturile de pui broiler.
Furnizarea de servicii tehnice
Pentru informații suplimentare cu privire la gestionarea loturilor de pui broiler vă rugăm să contactați departamentul
local de Servicii Tehnice, managerul local Aviagen, sau accesați site-ul www.aviagen.com.
Folosirea acestui manual

Găsirea unui subiect
Pe partea dreaptă a manualului se găsesc etichetele albastre. Aceste etichete permit cititorilor accesul imediat la
acele secțiuni și subiecte în care acestia sunt îndeosebi interesați.
Cuprinsul redă titlul și numărul paginii fiecarei secțiuni și subsecțiuni. La sfarșitul manualului puteți gasi un index
alfabetic al cuvintelor cheie.
Punctele
Key cheie și informații utile
Points
Căutați acest simbol pentru a gasi punctele cheie care subliniază aspecte importante ale tehnologiei
de creștere și proceduri critice.
Useful
Information
Căutați acest simbol pentru a găsi sugestii de informații utile pe subiecte specifice în acest manual.
Aceste documente pot fi gasite în librăria virtuală de pe siteul Aviagen.com.
Suplimente ale acestui manual
Suplimentele acestui manual conțin obiective de performanță care pot fi atinse cu un control bun al managementului,
nutriției, mediului, precum și al sănătății; Specificațiile nutriționale sunt de asemenea disponibile. Toate informațiile
tehnice și de management pot fi gasite online pe Aviagen.com, contactând reprezentantul local Aviagen, sau prin
email info@aviagen.com.
02 2014
MANUAL DE MANAGEMENT PENTRU BROILER ROSS 308 Cuprins
Cuprins
5 Introducere
7 Abilități de manager
Secțiunea1 - Managementul puilor
11 Obiective
11 Principii
11 Introducere
11 Calitatea puilor și performanța broilerilor
14 Managementul puilor
Secțiunea 2 – Furnizarea furajului și a apei
25 Obiective
25 Principii
25 Nutriția broilerilor
26 Furnizarea nutrienților
27 Program de furajare
28 Forma furajului și calitatea fizică a acestuia
30 Testarea calității fizice a furajului
31 Furajare cu cereale întregi
32 Furajarea la temperaturi ridicare
33 Microclimat
33 Calitatea așternutului
34 Sistemul de adăpare
37 Sistemul de furajare
Secțiunea 3 – Nutriția broilerilor
39 Obiective
39 Principii
40 Furnizarea nutrienților
42 Macro Minerale
44 Micro minerale și vitamine
44 Aditivi furajeri non-nutritivi
45 Specificații ale rețetelor furajere pentru broiler
46 Elaborarea programelor de furajare
47 Calitatea furajului
49 Procesarea furajului și forma fizică a acestuia
50 Furajare cu cereale întregi
51 Furajarea la temperaturi ridicate
52 Calitatea așternutului
52 Bunăstare și microclimat
Secțiunea 4 – Starea de sănătate și biosecuritate
55 Obiective
55 Principii
55 Sănătatea păsărilor și biosecuritatea
55 Biosecuritea
64 Scăderea riscului de îmbolnăvire
66 Investigarea bolilor
69 Recunoașterea bolilor
2014 03
MANUAL DE MANAGEMENT PENTRU BROILER ROSS 308 Cuprins
Secțiunea 5 – Cazare și microclimat

71 Obiective
71 Principii
71 Aer
72 Apă
72 Temperatură
72 Încălzire
72 Cazare și ventilație
88 Iluminarea la broiler
94 Managementul așternutului
96 Densitate
Secțiunea 6 – Monitorizarea greutății vii și a uniformității performanțelor
97 Obiective
97 Principii
97 Predictibilitatea greutății vii
98 Cântărirea manuală
99 Sisteme de cântărire automată
100 Inconsecvența datelor de cântărire
100 Uniformitatea lotului (CV%)
103 Creșterea separată pe sexe
Secțiunea 7 – Managementul Pre-Procesare
105 Obiective
105 Principii
105 Pregătirea pentru prindere
107 Prinderea
110 Transport
110 Livrare
Anexe
113 Anexa1- Date de producție
115 Anexa 2 - Tabele de conversie
118 Anexa 3 - Parametri cheie de performanță
121 Anexa 4 - Sexarea după penaj
122 Anexa 5 - Rezolvarea problemelor
124 Anexa 6 - Ratele de venție și calcularea lor
Index al cuvintelor cheie
127 Index al cuvintelor cheie
04 2014
MANUAL DE MANAGEMENT PENTRU BROILER ROSS 308 Introducere
Introducere
Aviagen produce o gamă de hibrizi adecvați pentru diferite sectoare ale pieței de pui de carne. Acest lucru permite
utilizatorilor să selecteze hibridul care corespunde cel mai bine nevoilor lor specifice. Toți hibrizii produși de Aviagen
sunt selectați pentru o gamă echilibrată de caracteristici atât în părinți cât și în broiler. Această abordare asigură păsărilor
capabilitatea de a performa la cele mai înalte standarde într-o mare varietate de medii. Caracteristicile de importanță
comercială, cum ar fi rata de creștere, rata de conversie a hranei (CS), rata de supraviețuire și randamentul cărnii sunt în
mod constant îmbunătățite cu avansuri genetice continue, făcute de asemenea în ceea ce privește bunăstarea păsărilor,
sănătatea picioarelor, sistemul cardiovascular și robustețe.
Realizarea potențialului genetic inerent al păsărilor depinde de asigurarea completă și corectă a tuturor factorilor
prezenți în figura de mai jos. Toți acești factori sunt interdependenți. În cazul în care oricare din aceste elemente este
suboptimal, atunci performanțele puilor de carne vor avea de suferit.
Figura 1: Factorii care influențează creșterea și calitatea puilor de carne.
Sănătate
Calitatea puilor Bunastare
Asigurarea furajului Nutriție
Lumina Temperatură
Ventilația Sursa de apa
Densitatea Vaccinări
Echipa tehnică a Aviagenului a elaborate acest manual tinând cont de următoarele principii:
• Examinarea bunăstării păsărilor în toate etapele creșterii.
• înțelegerea elementelor lanțului de producție și fazele de tranziție dintre ele.
• Atenție la calitatea produsului final pe parcursul întregului proces.
• Nevoia de observare a modificărilor suferite de păsări dar și de mediul lor.
• Măsuri corespunzătoare de management aplicate la cerințele în continuă schimbare ale pasarilor.
Nu există două hale de broiler identice, fiecare efectiv de pui de carne fiind diferit în managementul necesar
pentru a satisface cerințele sale. Managerul fermei de pui de carne ar trebui să înțeleagă cerințele păsărilor și, prin
aplicarea managementului așa cum este descris în acest manual, să furnizeze cerințele individuale pentru a asigura
performanțe optime pentru fiecare lot.
Aspecte economice și comerciale
Aspectele economice și comerciale continuă să influențeze modul în care puii de carne sunt gestionați, inclusiv:
• O creștere a cererii consumatorilor pentru calitatea produselor, siguranța alimentară, precum și un nivel ridicat al
bunăstării păsărilor.
• Nevoia de efective de pui de carne care pot fi crescute după specificații predefinite și previzibile.
• Cerința de a minimiza variabilitatea în efective i, prin urmare, variabilitatea produsului final.
• Utilizarea completă a potențialului genetic al pasării pentru CS, rata de creștere, și randamentul cărnii în carcasă.
• Reducerea incidenței bolilor, cum ar fi ascita sau afecțiunile locomotorii.
Satisfacerea cerințelor clientului în abator este esențială pentru un management de succes al puiului de carne.
Cerințele abatorului vor diferi în funcție de gama de produse comercializate și necesitatea lor de a respecta cu strictețe
specificațiile de greutate a produsului atât din punct de vedere al greutății, a variabilității cât i a calității păsărilor.
Abaterea de la aceste specificații implică costuri suplimentare. Poate fi totuși necesară o evaluare a raportului cost/
beneficiu. De exemplu, creșterea separată pe sexe și monitorizarea atentă a creșterii păsărilor, pot da un beneficiu
real la procesare, dar adaugă costuri de producție.
2014 05
MANUAL DE MANAGEMENT PENTRU BROILER ROSS 308 Introducere
Bunăstarea puilor de carne este complementară unor bune performanțe comerciale. Păsările bine îngrijite au șanse mai
mari de a atinge greutatea dorită la sacrificare i sunt mai puțin susceptibile la declasări.
Analiza datelor de către Aviagen a arătat în mod constant că o creștere a densității sau reducerea vidului sanitar va avea
repercursiuni negative asupra sporului mediu zilnic și a consumului specific. Astfel, poate să pară a fi o soluție atractivă
din punct de vedere financiar pentru a crește numărul de păsări abatorizate, dar impactul acestor schimbări trebuie să
fie evaluat în mod corespunzător ținând cont de o rată de creștere redusă, variabilitate mai mare a performanțelor, cost
ridicat al furajului și randament scăzut la abatorizare.
Producția de pui de carne
Faza de creștere a puilor de carne este doar o parte a procesului total integrat a producției de carne. Acesta cuprinde
ferme de reproducție, stații de incubație, unități de creștere a puilor de carne, procesatori, retaileri și consumatori.
Figura 2: Producia de carne de pui de calitate – procesul complet.

Locație
Място Operațiune
Дейност Цел Obiective
Parent de
Fermă Stock Farm
parinți Parent Stock Management
Managementul părinților To produceProducerea
high quality,de
fertile
ouă eggs
fertile de calitate
de reproducție
Egg Collection
Colectarea ouălor
Egg Storage
Stocarea ouălor
Transport
Transport
Stația de incubație
Hatchery Stația de incubație
Egg Hatchery
Incubația
Incubation
Ecloziunea
Hatching Producerea
To produce de pui
high quality de calitate
chicks
Transport
Transport Menținerea
To maintain calitatății puilor
chick quality
Fazele cheie ale
The Key Dezvoltarea comportamentului de furajare
Ferma
Broiler de
Farm Demaraj
Brooding managementului deTo develop
Production good feeding
Dezvoltarea behavior
imunității
producție
Management
broiler Disinfection
Dezinfecție To develop immune function
Dezvoltarea optimă a scheletului și sistemului cardiovascular
Creștere Phases
Growth Management To allowOptimizarea
optimum development of skeleton
calității carcasei
Curățate
Cleanout and cardiovascular system
Sporirea bunăstării puilor
Sacrificare
Depletion To optimize carcass quality
To maximize bird welfare
Transport
Transport
Abator
Processing Plant Procesare
Processing
Retail
Retail
Obiectivul managerului este de a realiza performanțele scontate de la loturile de pui de carne în ceea ce privește
bunăstarea păsărilor, greutatea vie, conversia furajului, uniformitate și randamentul cărnii în carcasă cu restricții
economice impuse. Producția de pui de carne este un proces secvențial, performanțele finale fiind dependente de
finalizarea cu succes a fiecărei etape. Pentru performanțe maxime, fiecare etapă trebuie evaluată critic și realizate
îmbunătățiri oriunde este necesar.
Complexitatea producției de broiler implică înțelegerea în amănunt de către managerii de fermă a factorilor care
afectează întregul proces de producție, precum și a celor care influențează în mod direct managementul păsărilor în
fermă. Modificări pot fi de asemenea necesare în stația de incubație, în timpul transportului precum și în abator. În
producția de broiler, există mai multe etape de dezvoltare a păsării pe măsură ce trece de la stadiu de ou la pasăre în
fermă și apoi la abator. Între fiecare dintre aceste etape ale procesului de producție este o fază de tranziție. Tranziția
trebuie făcută cu un minim de stres pentru păsări. Tranzițiile cele mai importante pentru producătorul de broiler sunt:
Ecloziunea puilor
Ecloziunea, stocarea și transportul puilor.
• Dezvoltarea apetitului puilor tineri.
• Trecerea de la hranitorile și adăpătorile suplimentare la sistemele principale.
• Prinderea și transportul puilor de carne la abator.
06 2014
MANUAL DE MANAGEMENT PENTRU BROILER ROSS 308 Abilități de manager
Key
Points
• Producția în fermă este un pas dintr-un proces complex.
• Toate aceste etape și tranzițiile dintre acestea trebuie să fie analizate cu
atenție și gestionate dacă se dorește obținerea unei păsări de calitate.
• Atenția la detalii este cheia.
Managementul eficient al păsărilor

Importanța unui management eficient al bunăstării, performanțelor și profitabilității nu trebuie să fie subestimată. Un
manager bun trebuie să fie capabil să identifice și remedieze problemele într-un timp cat mai scurt.
Managerul trebuie să interpreteze și să aplice cele mai bune practici și recomandări prezentate în acest manual și să le
folosească îmreună cu propria experianță profesională, cunoștiințe practice și abilități profeșionale pentru a satisface
cerințele păsărilor.
Managementul eficient este rezultatul interacțiunii umane cu păsările și mediul lor. Managerul trebuie să fie în mod
constant "conectat" la păsările din efectiv și la mediului lor. Pentru a face acest lucru, caracteristicile comportamentale
ale păsărilor și condiiile de hală trebuie să fie observate îndeaproape. Această monitorizare este denumită în mod
obișnuit "spirit de observație" și este un proces continuu care utilizează toate simțurile managerului (Figura 3).
Figura 3: Managerul de feremă – utilizează toate simțurile pentru a monitoriza lotul de păsări.
Hearing
Auzul Sight
Vederea
Listen
Ascultătozgomotul
the birds’produs de Observă
Observe comportamentul
behavior such as birdpăsărilor, cum in
distribution ar the
fi distribuția
vocalization, breathing, and house and number
păsări, respirația, și zgomotele
respiratory sounds. Listen
păsărilor în hală, of birds feeding,
numarul de păsăridrinking,
care se furajază, adapă
and resting. Observe the environment such as
respiratorii. Ascultă zgomotele
to the mechanical sounds of sauinsetheodihnesc.
dust Observă
air and litter microclimatul,
quality. Observe birdcum ar fi praful din
mecanice
fan produse
bearings de ventilatoare
and feed aer șiand
health calitatea așternutului.
demeanor Observăalertness,
such as posture, starea de sănătate a
și buncărele de furaj
augers păsărilor,
eyes, and gait. comportamentul lor, cum ar fi, postura, vigilența,
ochii și modul de deplasare.
Smell Taste
Mirosul Keep notice of smells in Gustul
Water and feed quality.
the environment such Calitatea apei și a afurajului.
Țineți cont deasmirosurile
ammoniadin haleIs
levels.
cum ar fi nivelul amoniacului.
the air stale or stuffy?
Aerul este stătut sau îmbâcsit?
Touch
Simţul tactil
Handle the birds to assess crop fill and
Manipulați
check the birds’păsările pentru
general a evalua
condition. Takegradul de umplere al
notice
gușeiofșiair movement
starea generalăacross your skin.
a păsărilor. Țineți cont de mișcarea
Is there a draft? What does the
aerului pe corpul
temperature of the dumneavoastră.
house feel like? Există curenți de aer? Cum
se simte temperatura în hală?
2014 07
Sfaturi practice pentru un management eficient
În cazul în care sunt monitorizate numai înregistrările de fermă (crestere, consumul de furaje, etc), semnale importante
de la păsări și mediul lor pot fi trecute cu vederea. Folosind toate simțurile, managerul trebuie să conștientizeze factorii
de mediu, experiența cu păsările, precum și o înțelegere a caracteristicilor normale de comportament ale lotului de
păsări. Aceste informații ar trebui să fie analizate în mod continuu (corelate cu înregistrările din fermă), pentru a permite
identificarea cât mai rapidă a oricăror probleme legate de păsări sau de mediu și remediate în consecință.
Obiectivele greutății corporale și a consumului specific, la o anumită vârstă sunt, de obicei, la fel pentru toate loturile,
dar fiecare în parte va avea cerințe diferite de management pentru atingerea acestor obiective. Pentru a înțelege
cerințele individuale de management ale loturilor și pentru a putea să răspundă în mod corespunzător cerințelor
fiecărui lot, managerul trebuie să cunoască și de asemenea să simtă ceea ce este normal pentru lot.
Mediul și comportamentul lotului trebuie să fie observate în diferite momente ale zilei de aceeași persoană. Această
observație ar trebui să se facă în timpul activităților zilnice de management din hale. Dar mai important, unele inspecții
specifice doar pentru a monitoriza comportamentul păsărilor, trebuie efectuate în mod deosebit.
Înainte de a intra în hală, conștientizați momentul zilei și condițile de microclimat. Acest lucru vă va ajuta să anticipați
cum ar trebui să funcționeze ventilatoarele, sistemele de încălzire și/sau răcire și admisiile de aer în comparație cu
setările de bază.
La intrarea în hală, bate ușor și deschide treptat ușa. Pe măsură ce intrați în hală puneți-vă următoarele întrbări.
Ușa se deschide cu o ușoară rezistență, nici o rezistență sau rezistență ridicată?

Acest lucru va indica presiunea aerului în interiorul halei și reflectă setarea ventilației, admisiile de aer și funcționarea
ventilatoarelor.
Intrați încet în hală și opriți-vă când păsările se obișnuiesc cu prezența dumneavoastră. În acest timp, utilizați în mod
continuu toate simțurile pentru a evalua starea lotului, privirea, auzul, mirosul și simțul tactil.
URMĂRIȚI:
• Distribuția păsărilor pe așternut. Există anumite zone pe care păsările le evită sugerând o problemă de
microclimat? (curenți de aer, temperatură scăzută, lumină)?
• Respirația păsărilor. Păsărilere gâfâie? Acest lucru se întâmplă într-o anumită zonă a halei sugerând o problemă
cu temperatura sau curenții de aer?
• Comportamentul puilor - furajare, adăpare și odihnă. În mod normal păsările sunt împărțite în mod egal între
aceste activități.
• Numărul de ventilatoare, poziția admisiilor de aer, sistemul de încălzire funcționează? Sistemul de
încălzire pornește imediat ce ventilatoarele se opresc, sau ventilatoarele funcționează concomitent cu sistemul
de încălzire? Temperatura setată necesită ajustări?
• Cooling pad-urile. În funcție de temperatura setată, pad-urile de raciere sunt ude, uscare sau o combinație între
ud și uscat? Pompa de apă funcționează iar apa este distribuită uniform pe pad-uri?
• Starea așternutului. Există zone cu crustă din cauza niplurilor care curg sau a excesului de apă din padurile de
raciere? Aerul rece intră în hală și cade direct pe așternut?
• Sistemele de furajare și adăpare. Sunt la înălțimea corectă, există furaj în hrănitori, niplurile de adăpare curg?
Cum este calitatea furajului?
ASCULTAȚI:
• Păsările. Păsările se ascund / strănut sau produc zgomote respiratorii modificate? Cun sunt zgomotele produse
de păsări? Adesea, acest lucru se face cel mai bine seara, când zgomotul ventilatoarelor, etc., sunt reduse. Cum
se aud păsările în comparație cu vizitele anterioare în hală, este un răspuns vaccinal, sau este corelat cu un
microclimat necorespunzător, prăfos.
• Sistemul de furajare. Buncarele de hală merg în continuu? S-a format pod de furaj în buncăre?
• Ventilatoarele. Rulmenții ventilatoarelor sunt zgomotoși? Curelele par slabe? Mentenanța de rutină poate
preveni probleme de microclimat corelate cu calitatea slabă a aerului.
SIMȚIȚI:
08 2014
• Aerul. Cum simțiți aerul pe față? Umed, rece, cald, viteză mare a aerului, viteză mică a aerului? Aceste aspecte
în combinație sau individuale pot indica probleme specifice de microclimate cum ar fi ventilație minimă
insuficientă.
• Calitatea fizică a furajului. Brizura este foarte prăfoasă, granulele se rup foarte ușor în mână sau în hrănitor?
• Starea așternutului. Evaluați starea așternutului. Dacă așternutul rămâne ca un bulgăre după ce îl comprimați
în mână acest lucru indică o umiditate în exces în așternut ca urmare a unor problem de ventilație.
MIROSIȚI:
• Furajul. Cum miroase furajul? Miroase a proaspăt sau a mucegai?

• Microclimatul. Cum miroase aerul din hală, puteți simți miros de amoniac?
După ce intrați în hală și faceți o primă inspecție a păsărilor și a microclimatului, mergeți încet prin toată hala și
evaluați punctele mai sus meționate. Evaluarea întregii hale este importantă pentru a ne asigura că există variații
minime a microclimatului și comportamentului păsărilor în întreaga hală și nu doar la intrare. Pe măsură ce înaintați
prin hală, coborâți la nivelul păsărilor. Prindeți orice pasăre care nu se îndepărtează. Sunt bolnave? Câte păsări sunt
afectate? Evaluați modul în care păsările se mișcă în fața și în spatele dumneavoastră. Păsările se mută înapoi pentru
a umple spatiul liber creat în urma dumneavoastră?
În mod regulat opriți-vă pentru a prinde păsări și a evalua următoarele aspecte:

• Ochii trebuie să fie clari, fără semen de iritație.
• Pielea trebuie să fie curată, fără zgârieturi sau arsuri la articulațiile jareților.
• Pieptul trebuie să fie curat fără leziuni.
• Penajul trebuie să fie curat și compact.
• Sănătatea picioarelor. Cum se deplasează păsările?
• Zonele plantare și jareții trebuie să fie curate fără iritații.
• Cloaca trebuie să fie curată fără urme de fecale.
• Ciocul și limba nu trebuie să prezinte scurgeri nazale (sau furaj lipit pe cioc) și nici semene de decolorare a limbii.
• Gușa. Puii se hrănesc? Gușa conține așternut? Gușa este foarte tare sau foarte moale? Acest lucru va indica
disponibilitatea apei.
• Starea generală și vigilența păsărilor.
Aceste observații vor ajuta la construirea unei imagini generale pentru fiecare lot / hală în parte. Țineți cont că nu
există două loturi sau hale identice!
Comparți aceste informații culese cu înregistrările efective. Sunt păsările conform standardului? Dacă există nereguli
ele trebuie să fie investigate și un plan de acțiune ar trebui dezvoltat pentru a remedierea oricăror probleme care
pot să apară.
Toate aceste abilități, combinate cu experiența, cunoștiințele și competențele în creșterea păsărilor pot produce
tehnicieni comple îmreună cu calități personale cum ar fi răbdare, dăruire și empatie atunci când se lucrează cu
păsările. Un management bun va asigura nu numai cele ” Cinci condiții ale bunăstării animalelor” (Figura 4), ci și
eficiența și profitabilitatea loturilor.
Figura 4: Cinci condiții ale bunăstării animalelor.
2014 09
Cinci condiții ale bunăstării animalelor
• Libere de a consuma furaj și apă.
• Asigurarea confortului.
• Libere de durere, leziuni și boli.
• Libere să-și exprime comportamentul normal.
• Libere de orice fel de stres.
10 2014
MANUAL DE MANAGEMENT PENTRU BROILER ROSS 308 Managementul puilor
Secțiunea 1 – Managementul puilor
Secțiunea 1
Obiective
Promovarea și dezvoltarea timpurie acomportamentului de hrănire și adăpare. Acest lucru va permite obținerea
greutății corporale standard cu o uniformitate maximă și o bunăstare corespunzătoare.
Principii
Puii ar trebui să fie livrați la ferma de pui de carne, cât mai curând posibil după ecloziune și hrăniț imediat. Aceștia
trebuie să beneficieze de un microclimat corespunzător și condiții optime de demaraj, care trebuie să fie manageriate
astfel încât să se întrunească toate cerințele nutriționale și fiziologice. Acest lucru promovează dezvoltarea timpurie
a comportamentului de hranire și adăpare, precum și optimizarea dezvoltării intestinelor, organelor, precum și
dezvoltarea scheletului pentru a sprijini greutatea corporală și sporul în greutate pe întreaga perioadă de creștere.
Introducere
În primele 10 zile de viață, mediul puilor se schimbă de la cel al incubatorului la cel al halei de broiler și există schimbări
semnificative în modul în care păsările își primec nutrienții.
În etapele finale ale incubației și imediat după ecloziune, puii primesc toți nutrienții din sacul vitelin. Odată ajunși în
fermă, puii trebuie să procure hrana sub formă de brizură sau mini-granule din sistemul automat de furajare i de pe hârtia
întinsă pe așternut. Microclimatul din prima perioadă (temperatura, umiditatea relativă, așternutul, accesul la hrană și
apă) trebuie să facă această tranziție cât mai rapid și mai ușor posibil, astfel încât puii să își poată însuși comportamente
corespunzătoare de hrănire și adăpare. Sacul vitelin asigură puilor o sursă de anticorpi și nutrienți până când o sursă
de hrană va fi disponibilă. În cazul în care puiul primește hrănă imediat după ecloziune, creșterea va fi inițiată imediat
iar sacul vitelin va fi utilizat îndată ce furajul va ajunge în intestin, conferind puiului un start bun în creștere. Efectivele
în care unii dintre pui nu au început să mănânce timp de 1, 2, sau 3 zile vor fi neuniforme iar greutatea medie a lotului
la abatorizare va fi redusă semnificativ. Deficiențe ale managementului timpuriu și ale microclimatului vor reduce atât
performanțele actuale cât și cele finale.
Ca și obiectiv, dacă întreg lotul a trecut cu bine peste tranziția de la stația de incubație la halele de creștere și presupunând
că nu există factori de microclimat sau nutriționali care să împiedice creșterea, atunci greutatea la 7 zile trepuie să fie de
cel puțin 4 ori mai mare decât greutatea la vârsta de o zi.
Useful
Information
Other Informații utile disponibile
Poster Aviagen: Primele 24 de ore

Documente tehnice Ross: Managementul puilor crescuți pentru sacrificare
la greutăți reduse
Calitatea puilor de o zi și performanțele broilerilor

Performanțele finale și profitabilitatea broilerilor sunt dependente de atenția la detalii pe toată durata procesului de
producție. Acest lucru implică de asemenea un management bun al unor părinți de reproducție sănătoși, practici de
incubație corespunzătoare și o livrare eficientă a unor pui de bună calitate și uniformi.
Calitatea puilor rezultă din interacțiunea dintre managementul părinților, starea de sănătate a lotului de părinți,
nutriția acestora și managementul incubației. Un pui de calitate, dacă este manageriat corect, conferă o bază solidă
pentru performanțe finale de excepție.
2014 11
Planificarea populărilor
Data de livrare, ora aproximativă și numărul de pui livrați trebuie stabilite cu furnizorul cu suficient timp înainte. Acest
lucru va înlesni amenajarea corespunzătoare a spațiului pentru demaraj și o descărcare cât mai rapidă a puilor direct
pe spațiile amenajate.
Populările de broiler trebuie planificate asfel încât diferențele de vârstă și de imunitate a loturilor de părinți să fie
minime. Acest lucru va reduce variațiile greutății în viu la finalul ciclului. Un singur lot sursă de părinți pe hală este
ideal. Dacă mixarea loturilor este inevitabilă, atunci mixați puii din loturi de părinți cu vârste apropiate. Evitați mixarea
puilor din loturi de părinți sub vârsta de 30 de săptămâni cu pui proveniți din părinți de peste 40 de săptămâni.
Vaccinarea loturilor de părinți maximizează protecția anticorpilor maternali la broiler și reușește să îi protejeze
împotriva bolilor care pot compromite performanțele (cum ar fi boli infecțioase ale bursei, virusul anemiei infecțioase
și reovirus). Cunoașterea programului de vaccinare al părinților oferă o înțelegere a stării inițiale de sănătate a
efectivului de broileri.
Stația de incubație și sistemul de transport trebuie să asigure că:

• Vaccinurile sunt administrate tuturor puilor la doza adecvată și sub forma corectă. Doar personal instruit în
mod corespunzător ar trebui să fie folosit pentru a face acest lucru și de asemenea trebuie folosit echipamentul
corespunzător.
• Puii sunt ținiți într-o zonă întunecată, într-un mediu controlat în mod corect, pentru a le permite să se liniștească înainte
de transport.
• Puii sunt încărcați prin sasuri de încărcare cu mediu controlat în vehicule precondiționate (Figura 5) pentru transportul
la ferma de broiler (Tabel 1).
• Puii ajung la fermă în timp util, astfel încât aceștia să aibă acces la hrană și apă, cât mai curând posibil după ecloziune.
Figura 5: Vehicule clasice de transport pui de o zi.
Tabel 1: Rezumat al condițiilor optime de depozitare și transport al puilor.

Temperatură 22 - 28oC (71.6 - 81.4oF)+
Umiditate Minim 50% UR++
Schimbul de aer 0.71 m3/min per 1000 pui
NOTĂ: UR = Umiditate relativă.

+
Condițiile din zona de depozitare a puilor sau din vehiculului de transport ar trebui să fie ajustate în funcție de temperatura efectivă
a puilor. Temperatura cloacală trebuie sa fie 39,4 - 40.5oC (103 - 105oF). Alternativ, temperatura și umiditatea între puii ar putea fi
monitorizate, folosind tabelul 2 pentru valori de referință. Aceste condiții din zona de depozitare sau din vehiculul de transport ar trebui
să asigure temperaturi de 30-35 ° C (86-95 ° F) și UR de 70-80% printre pui. Este mai important să se obțină temperatura cloacală (sau
temperatura recomandată și UR dintre puii), mai degrabă decât să urmeze doar setarea temperaturii recomandate pentru vehiculul de
transport deoarece acestea pot varia în funcție de recomandările producătorului. Nu este exclus să găsiți logere de temperatură sau alte
dispozitive de măsurat temperatura și umiditatea care indică condițiile recomandate, dar temperatura corporală a puilor nu se află în
intervalul recomandat. În asemenea cazuri trebuie luate măsuri pentru remedierea situației, astfel încât să se obțină temperatura corectă
a puilor.
++
Trebuie asigurată umiditatea adecvată pe durata transporturilor lungi în sezonul rece când sistemul de incălzire funcționează un timp
îndelungat sau dacă aerul este uscat.
12 2014
Calitatea puilor
Un pui de calitate bună (Figura 6) trebuie să fie curat după ecloziune. Acesta ar trebui să stea ferm pe picioare și
să meargă bine, să fie alert și activ. Ar trebui să nu aibă malformații, cu sacul vitelin complet resorbit și cu buricul
vindecat. Acesta ar trebui să vocalizeze mulțumit.
Secțiunea 1
Figura 6: Exemple de pui de bună calitate.
• În cazul în care unui pui de bună calitate i se asigură o alimentație corectă și un bun management în primele 7
zile, mortalitatea trebuie să fie mai mică de 0,7% și greutatea dorită la o anumită vârstă ar trebui să fie realizată
uniform.
• În cazul în care calitatea puilor este mai mica decât cea dorită, fermierul ar trebui să ofere un feedback imediat
stației de incubație cu privire la natura exactă a problemei.
• În cazul în care condițiile din timpul depozitării, transportului către ferma, sau din timpul demarajului nu sunt
corecte, problemele legate de calitatea puilor se vor agrava.
Temperatura cloacală a puilor
Mentinerea temperaturii corporale optime a puilor, în timpul prelucrării și depozitării puilor în stația de incubație, în
timpul transportului la ferma și în primele 4-5 zile în fermă, este esențială pentru obținerea celui mai bun demaraj
si performanțe ulterioare. Temperatura corectă a corpului se poate obține, de obicei, prin utilizarea condițiilor de
microclimat în intervalele indicate în tabelele 1, 2 și 3. Cu toate acestea, orice temperatură, umiditate, sau viteze ale
curenților de aer recomandate în acest manual sau orice altă publicație sunt doar valori orientative. Singura condiție
cu adevărat corectă a mediului este aceea în care toți cei 3 factori sunt aplicați în mod corect pentru a oferi puilor o
temperatură corporală ideală pentru primele 4-5 zile după ecloziune; adică 39,4 - 40.5oC (103 - 105oF) atunci când este
măsurată cu ajutorul unui termometru Braun Thermoscan® aplicat pe cloaca puiului.
Temperatura cloacală trebuie să fie măsurată la cel puțin 5 pui din cel puțin 3 locuri diferite ale halei pentru primele
4-5 zile după populare. Trebuie acordată o atenție deosebită zonelor reci sau calde ale halei (de exemplu pereți
sau sub eleveuze). Pentru a lua temperatura cloacală, țineți puii astfel încât cloaca să fie expusă, plasați varful
ThermoScan®-ului direct pe piele și înregistrați temperatura (Figura 7).
NOTĂ: Temperatura cloacală nu trebuie luată la pui cu cloaca umedă sau murdară
Figura 7: Măsurarea temperaturii cloacale.
2014 13
Monitorizarea temperaturii corporale a puilor din diferite zone ale vehiculului de transport în timpul descărcării (5
pui dintr-o cutie luat din spate, mijloc, și partea din față a vehiculului), la fermă poate oferi informații utile despre
uniformitatea condițiilor de temperatură și microclimat în timpul transportului.
Useful
Information
Informații utile disponibile
Cum se…în stația de incubație: Verifică dacă puii sunt în zona de

confort
Key
Points
• Planificați populările astfel încât să reudceți diferențele fiziologice și
imunitare dintre pui. Utilizați un singur lot sursă dacă este posibil.
• Depozitați și transportați puii în condiții care previn apariția deshidratării
sau a oricărui alt tip de stres.
• Temperatura cloacală trebuie menținută între 39.4 și 40.5oC (103 - 105oF) în
timpul depozitării în stația de incubație, transportului la fermă și în primele
4 – 5 zile de viață.
• Mențineți standarde ridicate de igienă și biosecuritate în stația de incubație
și în timpul transportului
Managementul puilor
Pregătirea fermei
Biosecuritate
Fermele individuale ar trebui să gestioneze păsări de o singură vârstă (adică acestea ar trebui să fie gestionate pe
principiul "totul plin/totul gol"). Programele de vaccinare și curățenie sunt mai dificile și mai puțin eficiente în fermele cu
mai multe vârste și este mult mai probabil ca problemele de sănătate să apară iar performanțele să fie sub cele optime.
Halele, zonele din jurul halelor, și toate echipamentele trebuie să fie curățate și dezinfectate înainte de sosirea
așternutului și a puilor (vezi capitolul Sănătate și biosecuritate). Ulterior, sisteme de management ar trebui instaurate
pentru a preveni pătrunderea patogenilor în clădiri. Înainte de intrarea în fermă, vehiculele, echipamentele și oamenii
ar trebui să fie dezinfectați (Figura 8).
Figura 8: Exemple de proceduri corecte de biosecuritate.
Key
Points
• Controlați răspândirea bolilor prin reducerea vârstelor în fermă. Este de

preferat un sistem "totul plin/totul gol".
• Asigurați puilor hale curate și sigure din punct de vedere al
• biosecurității pe toată durata de viață a lotului.
14 2014
Pregătirea halei pentru sosirea puilor

Puii nu își pot regla singuri temperatura corporală până la vârsta de 12-14 zile. Temperatura optimă a corpului trebuie
să fie atinsă prin furnizarea temperaturii optime în mediu. Temperatura podelei la populare este la fel de importantă
ca și temperatura aerului, astfel încât preîncălzirea halei este esențială.
Secțiunea 1
Halele trebuie preîncălzit timp de cel puțin 24 de ore înainte de sosire puilor. Temperatura și umiditatea relativă (UR)
trebuie stabilizate la valori recomandate pentru a asigura un mediu confortabil pentru pui la sosirea lor. Ar putea fi
necesar să se preîncălzească halele pentru mai mult de 24 de ore înainte de sosirea puilor, pentru a permite structurii
interne să se încălzească corespunzător. Perioada necesară pentru preîncălzire va fi dictată de perioada de timp
dintre ciclurile de producție și regiunea geografică (cele cu temperaturi sub zero în lunile de iarnă pot necesita o
perioadă mai lungă de preîncălzire).
Condițiile de microclimat recomandate la populare sunt:

• • Temperatura aerului: 30°C/86°F (măsurată la înălțimea puilor în zonele unde sunt poziționate furajul și apa).
• • Temperatura așternutului: 28-30°C (82.4-86.0°F).
• • UR: 60-70%.
Temperatura și UR trebuie monitorizate periodic pentru a asigura un mediu uniform în întreaga zonă de demaraj, dar
de departe cel mai bun indicator al condițiilor corecte de mediu este un comportamentul puilor.
Înainte de sosirea puilor, așternutul trebuie să fie uniformizat la o grosime de 5-10 cm (2-4 in). Așternutul
neuniformizat poate restricționa accesul la hrană și apă și poate duce la o pierdere a uniformității. În cazul în care sunt
atinse temperaturi adecvate ale podelei (28-30 ° C / 82.4-86.0 ° F), poate fi utilizat un strat de 5 cm (2 in) de așternut
în cazul în care costurile de eliminare a gunoiului sunt o problemă. Nu este recomandată utilizarea unui strat mai
mic de 5 cm de așternut deoarece acesta nu va asigura o izolație adecvată pentru podeaua rece, nu va fi suficient de
absorbant și va duce la intensificarea contactului cu fecalele. O adâncime necorespunzătoare a așternutului crește de
asemenea nivelul de condensare de la nivelul podelei. În regiunile geografice cu luni reci de iarnă, izolarea termică
a pardoselelor din beton este mult mai mică. Grosimea așternutului de 10 cm (4 in) este benefică în asigurarea unui
grad ridicat de izolație în aceste condiții, chiar și în cazul în care se face preîncălzire extinsă.
Apă proaspătă și curată trebuie să fie disponibilă în orice moment pentru toate păsările cu puncte de acces la o
înălțime corespunzătoare (a se vedea secțiunea privind Furnizarea furajului și apei). Liniile de adăpare trebuie să
asigure un spațiu de adăpare de 12 păsări pe niplu sau 6 adăpători clopot la 1000 de puii. În plus, la populare, trebuie
de asemenea furnizate un număr de 10 adăpători suplimentare la 1.000 pui. Conductele de apă trebuie să fie umplute
imediat înainte de sosirea puilor și îndepărtate golurile de aer. Dacă utilizați linii de adăpare cu nipluri, acest lucru
poate fi realizat prin atingerea niplurilor sau scuturarea liniei până când pe fiecare niplu se formează o picătură de
apă. Acest proces va ajuta de asemenea puii să găsească apa mai rapid odată introduși în zona de demaraj. Dacă
folosiți adăpători tip clopot, acestea ar trebui să fie verificate pentru a asigura prezența apei în zona de demaraj. Nu
administrați apă rece puilor.
Inițial, trebuie să fie furnizate furaje texturate precum o brizură fără praf sau mini-granule pe tăvie (1 la 100 pui) și /
sau pe hârtie (ocupând cel puin 80% din suprafața de demaraj). La populare, puii ar trebui să fie puși direct pe hârtie,
astfel încât hrana să fie găsită imediat. Dacă hârtia nu se dezintegrează în mod natural, aceasta trebuie scoasă din
hală începând ziua 3.
Sisteme automate de furajare și adăpare trebuie să fie plasate în apropierea hârtiei.
Pentru primele 7 zile, asigurați 23 de ore de lumină cu 30-40 lucși (3-4 fc) intensitate și 1 oră de întuneric (mai puțin
1.4 lux sau 0,04 fc) pentru a ajuta puii să se adapteze la noul mediu și pentru a încuraja consumul de hrană și apă.
Dacă amestecarea puilor din efective diferite de părinți este inevitabilă, atunci puii ar trebui să fie demarați în zone
separate din cadrul halei. Puii dintr-un lot de părinți tânăr de mai puțin de 30 săptămâni, comparativ cu pui dintr-un
lot de părinți de peste 50 săptămâni, necesită o temperatură de demaraj mai mare cu + 1°C sau 2°F față de profilul
de temperatură dat (Tabelul 2).
În timpul demarajului, în cazul în care se folosesc țarcuri pentru a controla miscarea puilor, zona cuprinsă de țarc
trebuie treptat să fie extinsă de la vârsta de 3 zile și îndepărtat complet până la 5-7 zile.
2014 15
Key
Points
• Preîncălziți hala și stabilizați temperatura și umiditatea cu cel puțin 24
de ore înainte de sosirea puilor.
• Uniformizați așternutul la o grosime corespunzătoare (5 - 10 cm/2 - 4 in).
• Asigurați imediat furaj și apă puilor.
• Asigurați 23 de ore de lumină în primele 7 zile pentru a încuraja
consumul de furaj și apă.
• Poziționați hrănitori și adăpători suplimentare în apropierea sistemelor
principale de furajare și adăpare.
Amenajarea zonelor pentru demaraj

Există 2 sisteme comune de control al temperaturii folosite pentru demarajul puilor:
1. Demaraj local (eleveuze sau radiante). Sursa de căldură este locală astfel încât puii se pot muta în zonele mai
reci, selectându-și astfel o temperatură preferată.
2. Demaraj în întreaga hală. Sursa de căldură este mai mare și mai larg răspândită, astfel puii nu sunt capabili
să-i selecteze o temperatură preferată prin deplasarea în zone mai reci. Demarajul în întreaga hală se referă la
situațiile în care întreaga hală sau un spațiu definit al halei este încălzit de o sursă de căldură directă sau indirectă
cu scopul de a realiza o temperatură uniformă în întreaga hală sau spațiu delimitat.
Există și alte tipuri de demaraj și control al temperaturii. Printre acestea se numără hale cu încălzire în pardoseală,
eclozionarea direct în halele de producție și sisteme de ecloziune – demaraj. Aceste sisteme trebuie administrate
conform indicațiilor producătorului.
Nu contează ce sistem de demaraj este folosit, obiectivul este de a încuraja atât consumul de hrană cât și activitatea
puilor cât mai curând posibil. Realizarea temperaturii optime și a umidității relative (UR) este critică. Temperaturile
ideale pentru demaraj sunt prezentate în Tabelul 2.
Tabel 2: Temperatura în halele de broiler. După vârsta de 27 de zile, temperatura trebuie să rămână la 20oC (68oF) sau
poate fi modificată în conformitate cu comportamentul păsărilor.
Vârstă Demaraj în toată hala Temp Demaraj local Temp
(Zile) o
C (oF) o
C (oF)
Marginea eleveuzei 2 m (6.6 ft) de marginea
(A) eleveuzei (B)
Populare 30 (86) 32 (90) 29 (84)
3 28 (82) 30 (86) 27 (81)
6 27 (81) 28 (82) 25 (77)
9 26 (79) 27 (81) 25 (77)
12 25 (77) 26 (79) 25 (77)
15 24 (75) 25 (77) 24 (75)
18 23 (73) 24 (75) 24 (75)
21 22 (72) 23 (73) 23 (73)
24 21 (70) 22 (72) 22 (72)
27 20 (68) 20 (68) 20 (68)
Demarajul local
Amenajarea zonei pentru demarajul local, care în mod normal se face pentru 1000 de pui de o zi este prezentată în
Figura 9. Puii sunt plasați într-un spațiu de 5 pe 5 m sau 16.4 pe 16.4 ft2 (25 m2/269 ft2), care conferă o densitate de
40 de pui pe m2 (3.7 pui pe ft2). Dacă densitatea se mărește, numărul de hrănitori și adăpători, precum și capacitatea
de încălzire a eleveuzei trebuie marite în consecință.
16 2014
Figura 9: Amenajarea zonei pentru demarajul local (1,000 pui).
Secțiunea 1
LEGENDĂ
80% Acoperire cu hârtie
Eleveuză
Sistem automat de furajare
Linii de adăpare
Adăpători suplimentare
2 m (6.6 ft) 2 m (6.6 ft)
5 m (16.5 ft)
În contextul amenajării prezentate în Figura 9, Figura 10 arată zonele de temperatură ce înconjoară sursa de căldură.
Acestea sunt marcate cu A (marginea eleveuzei) și cu B (2 m / 6,6 ft de la marginea eleveuzei). Temperaturile optime
respective sunt prezentate în Tabelul 2.
Figura10: Demaraj local – zone de temperatură.
Eleveuză
Brooder
2m
2 m 2m
2 m
(6.6 ft)
(6.6 ft) (6.6 ft)
(6.6 ft) LEGENDĂ
KEY
AA –– marginea
Brooder edge eleveuzei
BB –– 22 m
m (6,6
(6.6 ft)
ft) from
de labrooder edge
marginea eleveuzei
B A A B
Demarajul în întreaga hală

În demarajul în întreaga hală, nu există variații de temperatură, cu toate acestea se pot utiliza și eleveuze suplimentare.
Sursa principală de căldură poate fi directă sau indirectă (utilizând aer cald). O amenajare pentru demarajul în toată
hala este prezentată în Figura 11.
2014 17
Figura 11: Amenajarea halei pentru demarajul pe toată suprafața acesteia.
LEGENDĂ
80% Acoperire cu hartie
Sistem de furajare automat
Linie de adăpare
Adăpătoare suplimentare
2 m (6.6 ft) 2 m (6.6 ft)
5 m (16.5 ft)
Sosirea puilor
Înainte de sosirea puilor, o verificare finală ar trebui să fie făcută pentru a vă asigură că hrana și apa sunt distribuite
și disponibile în hală.
La sosire, puii trebuie să fie plasați rapid, ușor și uniform pe hârtie în interiorul zonei de demaraj (Figura 12). Cu cât
puii rămân mai mult în cutii după ecloziune, cu atât este mai mare riscul de deshidratare. Acest lucru poate duce la
mortalitate timpurie și reducerea creșterii așa cum este indicat de greutatea la 7 zile și greutatea la livrare.
Cutiile goale trebuie scoase imediat din hală.
Figura 12: Sosirea puilor
După sosire, puii trebuie să fie lăsați să se așeze timp de 1 până la 2 ore pentru a se obișnui cu noul mediu. Atunci ar
trebui să se facă o verificare pentru a vedea dacă toți puii au acces ușor la hrană și apă iar condițiile de mediu sunt
corecte. Se pot face ajustări ale echipamentelor și temperaturii acolo unde este necesar.
18 2014
Key
Points
• Descărcați și așezați puii cât mai repede pe hârtie în zona de demaraj.
• Aranjați echipamentul astfel încât puii să aibă acces rapid și ușor la apă și furaj.
• Lăsați puii să se așeze pentru 1 – 2 ore cu acces la furaj și apă.
Secțiunea 1
• Verificați, furajul, apa, temperatura și umiditatea după 1 – 2 ore și ajustați dacă
este nevoie.
Controlul microclimatului
Umiditatea
Umiditatea relativă (UR) în eclozionator la finalul procesului de incubație va fi ridicată (aproximativ 80%). În halele cu sistem
de incălzire fără flacără în întreaga hală, mai ales în cazul în care se folosesc linii de adăpare cu nipluri, nivelul UR poate
fi chiar mai mic de 25%. În halele cu echipamente convenționale (cum ar fi radiantele, care produc umiditate ca produs
secundar al combustiei, sau adăpători clopot, care au suprafețe de apă deschise) au UR mult mai mare, de obicei peste
50%. Pentru a limita șocul puilor atunci când se face transferul din incubator, nivelul UR în primele 3 zile de la populare ar
trebui să fie 60-70%. Puii menținuți la un nivel optim al umidității sunt mai putin predispuși la deshidratare și în general au
un demaraj mai bun și mai uniform.
UR în hale trebuie monitorizată zilnic cu ajutorul unui higrometru. În cazul în care scade sub 50% în prima săptămână,
mediul va fi uscat și prăfuit. Puii vor începe să se deshidrateze și să fie predispuși la tulburări respiratorii. Performanța va fi
afectată negativ și ar trebui luate măsuri pentru a crește UR.
Dacă halele sunt echipate cu diuze de pulverizare de înaltă presiune pentru răcire, atunci acestea pot fi utilizate pentru a
crește UR în timpul demarajului. Alternativ, UR poate fi mărită prin utilizarea unui pulverizator portabil pentru a pulveriza
apă în particule fine pe pereti.
Pe măsură ce puii cresc, se pierde nivelul optim al UR. O UR crescută (peste 70%) începând cu ziua 18 poate produce un
așternut umed și problemele asociate. Odată cu creșterea greutății corporale, UR poate fi controlată cu ajutorul sistemelor
de ventilație și încălzire (a se vedea secțiunea Adăpost și microclimat).
Interacțiunea dintre Temperatură și Umiditate

Temperatura resimțită de pasăre este dependentă de temperatura bulbului uscat și UR. Toate păsările pierd căldură în
mediu prin evaporarea umezelii din tractul respirator și prin piele. La UR mai mare, pierderea de apă prin evaporare este
mai redusă, crescând astfel temperatua resimțită efectiv de păsări la o anumită temperatură indicată de termometrul
cu bulb uscat. UR scăzută va reduce temperatura resimțită de păsări, astfel încat și temperatura bulbului uscat trebuie
crescută în compensare.
Tabelul 3 ilustrează relația dintre UR și temperatura aparentă. Dacă UR este în afara intervalului țintă, temperatura halei la
nivelul puilor ar trebui să fie adaptate în conformitate cu cifrele prezentate în Tabelul 3.
Tabel 3: Temperaturi relative (bulb uscat) necesare pentru a obține temperaturi echivalente la diferite UR. Temperaturile
relative la UR oprimă în funcție de vârstă sunt colorate cu roșu.
Vârstă Temp. relativă a bulbului uscat la diferite UR%

(Zile) 40 50 60 70 80
Populare 36.0 (96.8) 33.2 (91.8) 30.8 (84.4) 29.2 (84.6) 27.0 (80.6)
3 33.7 (92.7) 31.2 (88.2) 28.9 (84.0) 27.3 (81.1) 26.0 (78.8)
6 32.5 (90.5) 29.9 (85.8) 27.7 (81.9) 26.0 (78.8) 24.0 (75.2)
9 31.3 (88.3) 28.6 (83.5) 26.7 (80.1) 25.0 (77.0) 23.0 (73.4)
12 30.2 (86.4) 27.8 (82.0) 25.7 (78.3) 24.0 (75.2) 23.0 (73.4)
15 29.0 (84.2) 26.8 (80.2) 24.8 (76.6) 23.0 (73.4) 22.0 (71.6)
18 27.7 (81.9) 25.5 (77.9) 23.6 (74.5) 21.9 (71.4) 21.0 (69.8)
21 26.9 (80.4) 24.7 (76.5) 22.7 (72.9) 21.3 (70.3) 20.0 (68.0)
24 25.7 (78.3) 23.5 (74.3) 21.7 (71.1) 20.2 (68.4) 19.0 (66.2)
27 24.8 (76.6) 22.7 (72.9) 20.7 (69.3) 19.3 (66.7) 18.0 (64.4)
*Calcule ale temperaturii bazate pe formula Dr. Malcolm Mitchell (Colegiul Scoțian de Agricultură).
2014 19
În toate etapele, comportamentul puilor trebuie monitorizat pentru a vă asigura că aceștia resimt o temperatură
adecvată (vezi Monitorizarea comportamentului puilor). Dacă comportamentul indică faptul că puii resimt o
temperatură prea scăzută sau prea ridicată, aceasta trebuie modificată în consecință.
Ventilația
Este nevoie de ventilație, fără curenți de aer în perioada de demaraj pentru:
• Menținerea temperaturilor și UR la nivelul corect.
• Permite o reîmprospătare a aerului pentru a preveni acumularea de gaze nocive, cum ar fi monoxidul de carbon
(de la sistemul de încălzire cu gaz din interiorul halelor), dioxid de carbon, și amoniac.
Este o bună practică stabilirea unei rate minime de ventilație încă din prima zi, care va asigura puilor aer proaspăt la
intervaluri frecvente și regulate (vezi secțiunea Adăpost și microclimat). Se pot folosi ventilatoare de recirculare pentru a
menține uniformitatea calității aerului și a temperaturii la nivel de puilor.
Dacă trebuie făcută o alegere, atunci prioritate va avea menținerea temperaturii în perioada de demaraj în detrimentul
ventilației și a schimbului de aer. Puii tineri și mai ales puii mici din efective tinere de părinți sunt predispuși la efectul de
răcire, prin urmare, viteza curenților de aer la nivelul puilor trebuie să fie mai mică de 0,15 metri pe secundă (30 ft pe minut)
sau cât mai scăzut posibil.
Monitorizarea temperaturii și a UR
Temperatura și UR trebuie monitorizate frecvent și regulat; cel puțin de două ori pe zi în primele 5 zile și zilnic după aceea.
Senzori de temperatură și umiditate pentru sistemele automate trebuie să fie amplasai la nivelul puilor, la un maxim de
30 cm (12 in) deasupra podelei (Figura 13). Acetia ar trebui să fie plasați la 2 m (6,6 ft) de la marginea eleveuzei, iar în cazul
încălzirii întregii hale, sunt necesari minim 2 senzori în 2 puncte uniform distribuite în hală și departe de o sursă directă de
căldură pentru a evita măsurători eronate.
Termometre convenționale ar trebui utilizate pentru verificarea încrucișată a preciziei senzorilor electronici de control a
sistemelor automate. Senzorii automați ar trebui să fie calibrați cel puțin o dată pe lot.
Figura 13: Localizare corectă a senzorilor de temperatură și umiditate
• Obțineți un nivel al umidității de 60-70% pentru primele 3 zile și peste 50% pentru restul
perioadei de demaraj (până la 10 zile).
Key • Temperatura este critică în timpul demarajului pentru a stimula activitatea și apetitul.
Points Temperatura ar trebui menținută în conformitate cu recomandările.
• Reglați setările de temperatură dacă UR crește sau scade sub recomandări pentru a
răspunde la schimbările de comportamentul ale puilor.
• Monitorizați temperatura și umiditatea relativă în mod regulat și verificați echipamentul
automat cu măsurători manuale la nivelul puilor.
• Stabiliți unui procent minim de ventilație încă de la o zi pentru a oferi aer proaspăt și
pentru a scoate gaze reziduale.
• Evitați curenții de aer.
• Utilizați comportamentul puilor și temperatura cloacală pentru a determina dacă
condițiile de mediu sunt corecte.
20 2014
Monitorizarea comportamentului puilor
Temperatura și umiditatea trebuie monitorizate regulat, dar de departe cel mai bun indicator al condițiilor corecte
de demaraj este observarea frecventă și atentă a comportamentului puilor. În general, în cazul în care puii sunt
răspândiți uniform în toată zona de demaraj (Figura 14), aceasta indică faptul că mediul este confortabil pentru ei și
Secțiunea 1
nu există nici o cerință pentru a regla temperatura și / sau umiditatea relativă.
Figura 14: Comportamentul puilor când condițiile de microclimat sunt corecte.
Dacă puii stau grupați, sub eleveuze sau în zona de demaraj, (Figura 15), acest lucru indică faptul le este frig iar
temperatura și / sau umiditatea relativă ar trebui crescute.
Figura 15: Comportamentul puilor când temperatura este prea scăzută.
Dacă puii sunt aglomerați în apropierea zidurilor sau la periferia zonelor de demaraj, departe de sursele de încălzire
și / sau gâfâie (Figura 16), acest lucru indică faptul că este prea cald, temperatura și / sau umiditatea relativă ar trebui
să fie reduse.
2014 21
Figura 16: Comportamentul puilor când temperatura este prea mare.
Key
Points
• Comportamentul puilor trebuie să fie atent și frecvent monitorizat.

• Ajustări ale microclimatului halei trebuie facute ca răspuns la
comportamentul puilor.
Evaluarea demarajului
În perioada imediat după ce puii sunt introduși în hală la furaj pentru prima dată, le este foame, ceea ce înseamnă
că ar trebui să mănânce bine și să își umle gușile. Evaluarea gradului de umplere a gușii în momente cheie după
sosire este o modalitate buna de a determina dezvoltarea apetitului și de a verifica dacă toi puii au găsit hrană și apă.
Gradul de umplere trebuie monitorizat în primele 48 de ore, dar primele 24 de ore de la sosire sunt cele mai critice.
O verificare inițială la 2 ore după introducerea lor în hală va arăta dacă puii au găsit hrană și apă. Verificări ulterioare
la 4, 8, 12, 24, si 48 de ore de la sosirea în fermă ar trebui să fie făcute pentru a evalua dezvoltarea apetitului. Pentru
a face acest lucru, trebuie verificați 30-40 de pui colectați din 3 - 4 locuri diferite din hală. Gușa fiecărui pui trebuie
verificată cu atenție. Gușile puilor care au găsit furaj și apă vor fi pline, moi, și rotunjite (Figura 17). Dacă gușa este
plină, dar textura furajului încă se simte, pasărea nu a consumat încă suficientă apă. Gradul optim de umplere al gușii
este de 80% la 4 ore dupa sosire și de 95 – 100% la 24 de ore.
Figura 17: Gradul de umplere dupa 24 de ore. Puilul din stânga are o gușă plină și rotundă iar puiul din dreapta are
gușa goală.
22 2014
Tabel 4: Valori orientative ale gradului de umplere al gușii.

Timpul de umplere al gușii după Gradul optim de umplere
sosire (% pui cu gușa plină)
Secțiunea 1
2 ore 75
4 ore 80
8 ore >80
12 ore >85
24 ore >95
48 ore 100
Key
Points
• Gradul de umplere al gușii trebuie evaluat în momente cheie după sosire

pentru a verifica dacă toți puii au găsit hrană și apă.
2014 23
Note
24 2014
MANUAL DE MANAGEMENT PENTRU BROILER ROSS 308 Asigurarea furajului și a apei
Secțiunea 2 - Asigurarea furajului și a apei
Obiective
Asigurarea cerințelor nutriționale pe toată durata de viață a păsărilor, prin programe adecvate de
nutriție și alimentație specifice broilerilor, astfel încât performanța biologică poate fi maximizată fără a
compromite bunăstarea păsărilor sau a mediului.
Secțiunea 2
Sistemele de adăpare i furajare, împreună cu managementul lor, vor avea un impact asupra consumului
de furaj și apă și a capacității de a furniza un program de furajare corespunzător pentru păsări.
Informațiile nutriționale incluse în această secțiune se adresează, în special, fermierilor și

managerilor.
Principii
Alimentația reprezintă cea mai mare parte a costurilor de producție la broiler. Pentru a sprijini o
performanță optimă, rețetele trebuie formulate pentru a asigura echilibrul corect de energie, proteine
și aminoacizi (AA), minerale, vitamine și acizi grași esențiali. Alegerea corectă a programului de furajare
va depinde de obiectivele afacerii. De exemplu, dacă se pune accent pe maximizarea rentabilității de
producție de păsări în viu, carcase întregi sau randamentul componentelor carcasei. Un nivel ridicat de
aminoacizi digestibili poate fi benefic pentru producția de pui tranșat.
Nivelurile de nutrienți și programele de alimentație recomandate pot fi găsite în Specificațiile

nutriționale pentru broiler, care oferă informații suplimentare privind:
• Alegerea programului de furajare pentru o serie de situații de producție și de piață.

• Nivelurile optime de nutrienți pentru creștere, eficiența hranei și randamentul de prelucrare a cărnii.
Useful
Information
Specificații nutriționale pentru broilerul ROSS
Nutriția Broilerilor
Nutriția este o variabilă cu impact major asupra productivității broilerilor, profitabilității și bunăstării.
Formularea și echilibrarea rețetelor necesită abilități specializate de nutriție, dar managerii de fermă
trebuie să fie conștienți de conținutul nutrițional al furajului. Managerii de fermă trebuie să ia în
considerare analiza de rutină a furajului pe care le primesc pentru a determina dacă conținutul de
nutrienți este cel așteptat și că furajul primit este cel mai bun disponibil pentru situații de producție
specifice. Cunoașterea rețetei furajului administrat păsărilor va însemna că managerii de fermă pot
asigura că:
• Nivelurile nutriționale și consumul de furaje vor oferi niveluri adecvate ale aportului zilnic de
nutrienti (consumul de furaj înmulțit cu conținutul de nutrienți).
• Există un echilibru corespunzător între nutrienții din furaj.
• Analizele de laborator ale furajelor pot fi interpretate iar rezultatele folosite pentru a efectua acțiuni
de corecție precum:
-- înștiințarea furnizorului cu privire la posibile discrepanțe.
-- Management corespunzător al programelor de furajare.
2014 25
Sursa de nutrienți
Ingrediente
Ingredientele utilizate pentru producerea furajului de broiler trebuie să fie proaspete și de cea mai bună calitate, atât
în ceea ce privește digestibilitatea nutrienților cât și calitatea fizică. Ingredientele principale incluse în dietele broiler
sunt:
• Grâu.
• Porumb.
• Soia.
• Soia full fat.
• Srot de floarea soarelui.
• Srot de rapiță.
• Uleiuri și grăsimi.
• Calcar.
• Fosfat.
• Sare.
• Bicarbonat de sodiu.
• Minerale si vitamine.
• Alți aditivi, cum ar fi enzime, fixatori de micotoxine
Energie
Puii de carne necesită energie pentru creșterea țesuturilor, întreținere, și activitate. Principalele surse de energie
în furajele pentru păsări sunt, de obicei cereale (în primul rând, glucide) și grăsimi sau uleiuri. Nivelul de energie
digestibilă este exprimat în megajouli (MJ) / kg, kilocalorii (kcal) / kg sau kcal / lb Energie metabolizabilăi (EM),
deoarece acest lucru reprezintă energia disponibilă pentru broiler.
Proteină
Proteinele din furaj, cum ar fi cele gasite în cereale și făină de soia, sunt compuși complecși care sunt descompuși
de digestie în AA. Acești AA sunt absorbiți și asamblați în proteinele organismului, care sunt utilizate în construcția
de țesuturi (de exemplu, muschi, nervi, piele și pene). Nivelul proteinei brute nu indică calitatea proteinelor din
ingredientele furajului. Calitatea proteinei, este data de nivelul, raportul și digestibilitatea AA esențiali din furajul finit.
Broilerul modern este receptiv la densitatea AA digestibili din furaj și va răspunde bine, în termeni de creștere,
eficiența hranei, precum și randamentul componentelor carcasei, pentru diete echilibrate în mod corespunzător
în AA conform recomandărilor. Niveluri mai ridicate de AA digestibili s-au dovedit a îmbunătăți în continuare
performanța broilerilor și randamentele de procesare. Cu toate acestea, prețurile ingredientelor din furaje și valoarea
produselor din carne vor determina densitatea corespunzătoare de nutrienți din furaj din punct de vedere economic.
Useful
Information
Specificații nutriționale pentru broilerul ROSS
Macro Minerale
Furnizarea nivelurilor corespunzătoare și a raportului corect de macro minerale sunt importante pentru a susține
creșterea, dezvoltarea scheletului, sistemului imunitar, și CS, precum și pentru a menține o calitate bună a așternutului.
Acestea sunt deosebit de importante pentru puii de carne foarte performanți. Macro mineralele implicate sunt calciu,
fosfor, sodiu, potasiu, și clorură. Calciul și fosforul sunt deosebit de importante pentru buna dezvoltare a scheletului.
Niveluri crescute ale sodiului, fosforului și cloruiri pot determina creșterea consumului de apă și probleme ulterioare
cu așternutul.
26 2014
Microelemente și vitamine
Microelementele și vitaminele sunt necesare pentru toate funcțiile metabolice. Nivelurile suplimentare corespunzătoare
ale acestor oligoelemente depind de ingredientele folosite, de procesul de fabricație, logistica manipulării furajului
(de exemplu condițiile de depozitare și durata staționării în buncărele din fermă), și circumstanțele locale (de
exemplu, solul poate varia în conținutul de microelemente iar materiile prime cultivate în anumite zone geografice
pot fideficitare în anumite elemente). Există, de obicei, recomandări speciale propuse pentru unele vitamine, în
funcție de cerealele (de exemplu grâu, față de porumb), incluse în rețetă.
Key
Points
Secțiunea 2
• Furajul pentru broiler făcut în conformitate cu specificațiile nutriționale
recomandate va putea furniza păsărilor niveluri adecvate de energie,
aminoacizi precum și vitamine și minerale într-un raport adecvat pentru
performanțe optime și bunăstre.
• Suplimentarea vitaminelor și mineralelor depinde de ingredientele
folosite, practici de fabricație a furajului și circumstanțele locale.
Program de furajare
Furajul Starter
În timpul perioadei de incubație, puiul folosește oul ca o sursă de nutrienți. Cu toate acestea, în primele zile de viață,
puii trebuie să se supună tranziției fiziologice de a obține nutrienții necesari din furajul furnizat.
În acest moment consumul de hrană este la cel mai mic nivel iar cerințele puilor pentru aportul nutrițional sunt cele
mai mari. Trebuie să fie furnizate nu numai concentrația corespunzătoare de nutrienți, ci și de condiții corespunzătoare
de mediu pentru a dezvolta apetitul puilor. Un exemplu al valorilor nutritive orientative pentru un Furaj Starter este
prezentat în Tabelul 5.
Performanțele finale în ceea ce privește greutatea sunt corelate pozitiv cu rata timpurie de crestere (de exemplu
greutate corporală la 7 zile); de aceea este esențial să se asigure puilor cel mai bun demaraj posibil. Furajul Starter
este în mod normal administrat pentru o perioadă de 10 zile, dar se poate folosi chiar și până la 14 zile dacă greutățile
țintă nu sunt atinse.
Pui care nu au un demaraj bun sunt mai susceptibili la boli, cretere în greutate compromisă și factori stresori. Hrănirea
cu nivelurile de nutrienți recomandate în timpul demarajului va susține o bună creștere i dezvoltare fiziologică,
asigurând atingerea obiectivelor de greutate corporală, sănătate și bunăstare.
Consumul de hrană în primele 10-14 zile de viață reprezintă o mică parte din hrana consumată și costul total de
prelucrare. Prin urmare, deciziile cu privire la formulările Starter ar trebui să se bazeze în primul rând pe promovarea
performanței biologice și profitabilitatea generală, mai degrabă decât pur și simplu pe cheltuielile individuale de
furajare..
Furajul Grower
Furajul Grower va fi în mod normal administrat timp de 14-16 zile. Trecerea de la furajul Starter la Grower va implica o
schimbare de textura de la brizură / mini-granule la granule și de asemenea, o schimbare în densitatea nutrienților. În
funcție de mărimea granulei, ar putea fi necesar să se facă prima livrare de Grower ca brizură sau mini-granulă pentru
a preveni orice reducere a consumului de furaj din cauza, de exemplu, a dimensiunii granulei, aceasta fiind prea mare
pentru pui.
În acest timp rata zilnică de creștere a broilerilor continuă să se mărească rapid. Această fază de creștere trebuie să
fie susținută de un aport adecvat de nutrienți. Pentru a obține performanțe biologice optime, furnizarea densității
corecte de nutrienți (vezi Tabelul 5), în special energie și AA, este critică. Trecerea de la Starter la Grower trebuie să
fie bine administrată pentru a preveni orice reducere a consumuluii sau a creșterii în greutate.
2014 27
Furajul Finisher
Furajul Finisher este în general administrat după vârsta de 25 de zile. Pentru a optimiza rentabilitatea, puii de carne
crescuti peste vârsta de 42 de zile vor necesita un furaj Finisher suplimentar. Decizia cu privire la numărul de rețete
Finisher folosite va depinde de vârsta și greutatea dorită la abatorizare și de capacităile de productie a FNC-ului. Furajul
Finisher reprezintă cea mai mare parte din consumul total de furaj și din costurile totale de furajare a broilerilor. Prin
urmare, rețetele de finisare trebuie să fie proiectate pentru a optimiza rentabilitatea financiară pentru respectivul tip
de produs. Un exemplu, valori nutriționale de referință ale rețetelor Finisher sunt prezentate în Tabelul 5.
Tabel 5: Exemplu de valori nutriționale de referință.

Energie Proteină crudă Lizină totală Metionină
(MJ/kg)* (%) (%) & Cistină (%)
Starter 12.65 22-25 1.43 1.07
Grower 13.20 21-23 1.24 0.95
Finisher 13.40 19-23 1.09 0.86
*Energia Metabolizabilă (EM) exprimată ca Energie Metabolizabilă Aparentă corectată la retenție zero de azot (EMAn)
Perioada de retragere a furajului
În funcție de legislația locală, retragerea furajului va fi necesară atunci când se utilizează produse farmaceutice în furaj
în mod regulat. Principalul motiv pentru care un furaj finisher de retragere este folosit, este acela de a oferi suficient
timp înainte de abatorizare pentru a elimina riscul apariției de reziduuri de produse farmaceutice în produsele din
carne. Producătorii sunt sfătuiți să verifice legislația locală pentru a determina timpul de așteptare necesar. Pentru a
menține creșterea și bunăstarea păsărilor, nu sunt recomandate reduceri extreme de nutrienți pe parcursul perioadei
de retragere.
Furajare separată pe sexe pentru broileri
Când puii de carne sunt crescuți separat pe sexe există oportunitatea de a crește profitabilitatea prin utilizarea
diferitelor programe de furajare separate pe sexe. Metoda cea mai practică este de a utiliza același furaj pentru
ambele sexe, dar cu o perioada mai scurta de administrare a furajului Grower și Finisher la femele. Se recomandă
ca durata sau cantitatea de furaj Starter să se mențină pentru ambele sexe pentru a asigura o dezvoltare timpurie
corespunzătoare.
Key
Points
• Un furaj Starter de bună calitate ar trebui să fie administrat timp de 10 zile
pentru a obține un start bun. Deciziile privind formularea furajului Starter
trebuie să se bazeze pe performanță și profitabilitate, nu pe costuri
• Furajul Grower trebuie să suporte creșterea dinamică din această perioadă.
• Furajele Finisher trebuie să fie administrate după 25 de zile și trebuie să fie
proiectate pentru a optimiza rentabilitatea financiară
Forma și calitatea fizică a furajului

Creșterea broilerilor este rezultatul conținutului de nutrienți din furaj și cantitatea consumată. Consumul de furaj este
afectat de forma fizică a acestuia. Cel mai bun consum este realizat cu brizură, mini-granule sau granule de bună
calitate. Furajele care au o dimensiune variabilă a particulelor poate crește pierderile de furaj, deoarece particulele
mai mici cad ușor din ciocurile păsărilor - mai ales la păsări cu acces constant la furaj. Puii care consumă niveluri mai
ridicate de particule fine (particule sub 1 mm) sau măciniș vor împrăstia mai mult furaj. Aceste pierderi vor reduce
substantial eficiența furajului.
Furajul Starter, și de obicei și prima livrare de furaj Grower, sunt sub formă de brizură sau mini-granule. Furajele
ulterioare sunt de obicei sub formă de granule. Detalii suplimentare privind caracteristicile acestor texturi ale
furajelor sunt prezentate în Tabelul 6, iar Figura 18 ilustrează cum ar trebui să arate texturi de calitate ale furajelor.
28 2014
Creștere și eficiența furajului sunt îmbunătățite prin granularea furajului. Aceste îmbunătățiri ale performanțelor sunt
atribuite:
• Pierderii reduse de furaj.
• Furajării selective reduse.
• Segregării reduse a ingredientelor.
• Cantității reduse de energie utilizată pentru furajare.
• Distrugerii organismelor patogene.
• Modificării termice a amidonului și proteinelor.
• Îmbunătățirii palatabilității furajului.
Brizura sau granulele de slabă calitate va duce la reducerea consumului de hrană și la performanțe biologice slabe.
Secțiunea 2
În fermă, trebuie acordată atenție la gestionarea distribuției furajului, pentru a minimiza deteriorarea fizică a brizurii
și granulelor.
Tabel 6: Forma fizică a furajului și mărimea recomandată a particulei în funcție de vârstă.

Vârstă (Zile) Foema fizică Mărimea particulei
0-18 zile Brizură 1.5-3.0 mm diametru
1.6-2.4 mm diametru
0-10 zile Mini-granule
1.5-3.0 mm lungime
1.6-2.4 mm diametru
11-18 zile Mini-granule
4.0-7.0 mm lungime
De la 18 zile la 3.0-4.0 mm diametru
Granule
depopulare 5.0-8.0 mm lungime
Când se administrează măciniș, trebuie acordată o atenție deosebită pentru a avea o dimensiune grosieră și o
distribuție uniformă a particulelor. Acest lucru va necesita în general măcinarea boabelor de cereale la un diametru
mediu de 900-1000 microni. Unde circumstanțele dictează folosirea unui măciniș (în loc de brizură sau granulă),
performanțe optime pot fi atinse, în special acolo unde porumbul este cereala principală. Furajul măcinat va beneficia
și de includerea unor grăsimi sau uleiuri pentru a reduce particulele fine.
Figura 18: Poze pentru ilustrarea modului cum trebuie să arate diferitele tipui de furaj în funcție de forma fizică.
Starter – Brizură Granule de bună calitate Măciniș
Useful
Information
Ross Tech: Calitatea fizică a furajului – Efectele texturii furajului asupra

performanțelor biologice și economice.
2014 29
Testarea calității fizice a furajului

Calitatea fizică a furajelor este practic evaluată prin mărimea particulelor de furaj administrate efectiv păsărilor. Este
adesea dificilă evaluarea acestui lucru în fermă, unde opiniile subiective pot duce la o descriere necorespunzătoare
a texturii furajului. Aviagen a dezvoltat o metodă de măsurare a calității cu ajutorul unui dispozitiv cu site care
cuantifică distribuția dimensiunii particulelor de furaj într-un mod simplu și ușor de observat. Folosind această
abordare, permite de asemenea, o comparație cantitativă a livrărilor de furaj sau a loturilor de păsări la nivelul fermei.
Figura 19: Examplu de dispozitiv cu site.
Mostra de furaj prelevată trebuie să reprezinte calitatea fizică a furajului administrat efectiv păsărilor. Prelevați probe
de la buncărul de furaj, aproape de hrănitori sau, dacă este necesar, chiar din hrănitori. Dispozitivul de testare a calității
fizice a furajului vine cu instrucțiuni de folosire.
Profilul Mărimii particulelor de furaj
Distribuțiile recomandate ale dimensiunilor particulelor pentru brizură și granule sunt prezentate în Tabelul 7.
Studiile au arătat că fiecare creștere de 10% a particulelor fine (<1 mm) are ca rezultat o reducere de 40 g (0,09 livre)
greutate corporala la 35 zile, și prin urmare, obiectivul ar trebui să fie reducerea cantității de particule fine (<1 mm)
din furaj.
Tabel 7: Distribuțiile recomandate ale dimensiunilor particulelor pentru brizură și granule.
Starter Grower Finisher

Marime
particulă Granulă Granulă
Brizură
(3.5mm) (3.5mm)
> 3 mm 15% >70% >70%
> 2 mm 40%
20% 20%
> 1 mm 35%
< 1 mm < 10% < 10% < 10%
Dispozitivul poate fi de asemenea utilizat pentru a evalua distribuția mărimii particulelor furajului macinat iar
exemple de distribuții ale dimensiunii particulelor sunt indicate în Tabelul 8.
Tabel 8: Distribuții ale dimensiunii particulelor pentru furajul macinat.
Particule Maciniș
>3 mm 25%
2–3 mm 25%
1–2 mm 25%
<1 mm 25%
30 2014
Scopul ar trebui să fie reducerea cantității de particule fine (<1 mm), lucru care va da un plus de calitate furajului și va
permite o mai bună fluiditate în timpul transportului și distribuției. În general, pentru a produce un măciniș grosier
este necesar să se utilizeze o moară cu valțuri pentru măcinarea materiilor prime, deoarece este mult mai greu de
realizat profilul dorit cu o moară cu ciocănele.
Useful
Information
Rezumate Aviagen: Testarea calității fizice a furajului – Dispozitiv de cernere

Demonstrație cu dispozitivul de testare a calității (video disponibil pe
Secțiunea 2
www.aviagen.com)
Dispozitiv de testare a calității fizice a furajului (comandați-l de la
reprezentantul local)
Key
Points
• Furajul cu o calitate fizică slabă va avea un impact negative asupra performanțelor
puilor de carne.
• Folosiți furaj brizurat și granulat de bună calitate pentru a optimiza
performanțele.
• Când administrați măciniși, asigurați-vă că particulele sunt destul de grosiere iar
furajul este omogen. Reduceți particulele fine (<1 mm), în furajul finit la <25%.
Furajarea cu cereale întregi

Hrănirea cu un furaj cu cereale întregi (grâu, ovăz, orz - ovăzul și orzul ar trebui să fie în mod ideal, fără coji) poate
reduce costurile pe tona de furaj, prin economia facută la fabricarea furajelor. Furajarea cu cereale întregi sprijină
o microfloră intestinală mai bună, îmbunătățește eficiența digestiei și poate îmbunti starea așternutului. Cu toate
acestea, pot să apară pierderi ale randamentului carcasei și a pieptului, cu excepția cazului în care compoziția
furajului granulat este ajustat pentru a permite includerea de cereale întregi.
Nivelul de includere și profilul nutrițional al cerealelor utilizate trebuie să fie contabilizate cu precizie în formularea și
echilibrarea furajelor combinate. Dacă nu se face o ajustare corespunzătoare, performanța păsărilor va fi compromisă
deoarece rețeta va avea un echilibru nutrițional necorespunzător. Atenție sporită trebuie acordată atunci când se
utilizează coccidiostatice sau alte medicamente în furaj pentru a asigura utilizarea în cantități conform legislației
locale. Ghidul de includere de cereale întregi este prezentat mai jos în Tabelul 9.
În cazul furajării cu cereale întregi, tratamentul cu acizi organici pentru controlul Salmonellei este necesar. Cerealele
trebuie să fie de bună calitate și libere de ciuperci sau toxine.
Tabel 9: Rata de includere a cerealelor întregi în rețetele de broiler în care echilibrul nutritional corect este menținut.
Aceste recomandări trebuie folosite împreună cu Specificațiile nutriționale pentru broilerii Ross.
Rețetă Rata de includere a cerealelor integrale
Starter Zero
Grower Creșteți treptat la 15%
Finisher Creșteți treptat la 20%
Cereale întregi trebuie să fie eliminate din furaj cu 2 zile înainte de livrarea către abator pentru a evita problemele de
contaminare în timpul eviscerării.
2014 31
Key
Points
• Diluarea furajului cu cereale întregi poate reduce performanțele dacă

nivelurile de nutrienți din furajul combinat nu sunt ajustate în mod
corespunzător
Aditivii furajeri
Există o serie de aditivi furajeri care pot fi adăugati în furaj și pot susține alimentația și metabolismul. Aceștia includ:
• Enzime.
• Medicamente.
• Promotori de creștere.
• Pro și pre-biotice.
• Conservanți și antioxidanți furajeri.
• Lianți.
Furajarea în condiții de temperaturi ridicate

Echilibrarea corectă a nivelurilor de nutrienți, împreună cu utilizarea de ingrediente cu digestibilitate ridicată, vor
ajuta la reducerea efectelor stresului termic.
Furnizarea unui furaj de o calitate fizică optimă (brizură și granule de bună calitate), va reduce energia consumată
prin furajare, astfel, reducând cantitatea de căldură generată în timpul consumului de furaj. Calitatea fizică optimă a
furajului va îmbunătăți de asemenea palatabilitatea și va ajuta la consumarea furajului în perioadele mai reci ale zilei
sau pe timp de noapte.
Oferind o creștere a cantității de energie derivată din grăsimi sau uleiuri (mai degrabă decât carbohidrați) în timpul
perioadelor cu temperaturi ridicate, s-a dovedit a fi benefic datorită reducerii căldurii produse atunci când furajul
este metabolizat.
Este esențială asigurarea accesului la apă rece (aproximativ 15oC / 59oF), care să nu depășească un nivel acceptabil de
minerale și materie organică (vezi sectiunea Sănătate și biosecuritate).
Utilizarea strategică a vitaminelor (vitaminele A, C, D, E, și niacină) și a electroliților (sodiu, potasiu și cloruri), fie prin
hrană sau apă, poate ajuta păsările să treacă peste stresul de microclimat. Stresul termic crește excreția de minerale
și microelemente prin urinară și fecale iar rata crescută a respirației epuizează bicarbonatul din sânge. Prin urmare,
suplimentarea de vitamine și microelemente ar trebui să fie mărită (limitele prevăzute de legislația locală nu trebuie
să fie depășite) pentru a compensa declinul anticipat în consumul de furaj din timpul perioadelor călduroase.
Suplimentarea cu bicarbonat de sodiu sau carbonat de potasiu s-a dovedit a fi benefică în reducerea efectelor
stresului termic - probabil din cauza efectului lor asupra consumului de apă.
Key • Asigurarea unui nivel corect de nutrienți și folosind ingrediente cu o

Points digestibilitate ridicată va ajuta reducerea efectelor stresului termic
• Forma fizică optimă a furajului va reduce stresul de căldură și va
permite consumul de hrană să aibă loc în timpul perioadelor mai reci
ale zilei.
• Asigurați-vă că păsările au acces la furaj în perioadele mai reci ale zilei.
• Asigurați apă rece de bună calitate.
• Luați în considerare utilizarea strategică a vitaminelor și electroliților
pentru a ajuta păsările să depășească stresul termic de microclimat
32 2014
Microclimat
Emisiile de azot și amoniac pot fi reduse prin micșorarea excesului de proteină brută din furaj. Acest lucru se
realizează cel mai eficient prin formularea de rețete care să întrunească nivelurile recomandate de AA esențiali
digestibili și utilizarea AA sintetici.
Excrețiile de fosfor pot fi reduse prin evitarea excesului disponibil în furaj. Digestibilitatea poate fi îmbunătățită prin
încorporarea de fitază în rețetă.
Key
Points
Secțiunea 2
• Formularea de rețete la niveluri echilibrate de AA esențiali digestibili
va reduce excreția de azot.
• Excreția de fosfor poate fi redusă prin utilizarea în mod corespunzător
a fitazei și hrănirea păsărilor conform cerințelor.
Calitatea așternutului
Niveluri mai scăzute de umiditate în așternut vor produce mai puțin amoniac în atmosferă, care ajută la reducerea
stresului respirator. Incidența pododermatitelor (PD) este de asemenea redusă cu o calitate bună a așternutului.
În situațiile în care managementul, sănătatea și practici de menținere a microclimatului sunt deja bune, următoarele
strategii nutriționale pot ajuta la menținerea unui așternut de calitate:
Calitatea Proteinei
Imposibilitatea de a furniza nivelul corect de proteine echilibrate, din materii prime de bună calitate, va duce la un nivel
ridicat de acid uric format în ficat și excretat prin rinichi. Aceasta stimulează consumul de apă, are un impact negativ
asupra sănătății intestinului și provoacă apariția excrementelor cu conținut ridicat de apă, care va duce la un așternut
umed și creșterea riscului apariției de PD. Formularea de rețete care să întrunească cerințele nutriționale ale păsărilor va
reduce riscul apariției așternutului umed.
Minerale
Aportul și echilibrarea incorectă a nivelurilor de sodiu, potasiu și clorură pot duce la apariția așternutului umed.
Adăugarea de fitază în furajul puilor de carne promovează nu numai eliberarea de fosfor din materiile prime, ci și a altor
minerale. Acest lucru trebuie să fie luat în calcul în momentul formulării de rețete cu fitază dacă se doreste evitarea
problemelor cu așternutul umed.
Digestibilitatea materiilor prime

Utilizarea materiilor prime care au o digestibilitate redusă, sau sunt deosebit de bogate în fibre, ar trebui să fie redusă
la minimum deoarece acestea vor avea un efect negativ asupra integrității intestinului, conținutului de apă al excrețiilor
și calității așternutuli.
Factorii anti-nutriționali (de exemplu inhibitori ai tripsinei) ar trebui să fie reduși la minimum, iar materiile prime trebuie
să fie libere de orice contaminare cu micotoxine. Dacă este imposibil să se evite materii prime de calitate slabă, atunci
un produs adecvat de inhibare a micotoxinelor trebuie luat în considerare pentru a fi inclus în furaj.
Utilizarea polizaharidelor non-amidonice (NSP) pot fi un instrument important pentru îmbunătățirea sănătății
intestinului și controlul calității așternutului. Aceste enzime reduc vâscozitatea intestinală și duc la un așternut mai uscat.
În ultimii ani, în special în zone din Europa de Vest, a existat o trecere la rețete vegetariene (proteine vegetale) și libere
de antibiotice, ceea ce face îngreunează obținerea unui așternut uscat.
Calitatea grăsimii
Grăsimi nesaturate extrem de digestibile vor promova sănătatea intestinelor la broiler. Utilizarea grăsimilor de calitate
slabă provoacă adesea așternut gras sau lipicios, care poate duce la probleme cu PD.
Forma fizică a furajului

Beneficiile pentru performanța broilerilor aduse de utilizarea de brizură și granule de bună calitate au fost menționate
mai devreme. Un furaj care este de o calitate fizică slabă cu niveluri ridicate de particule fine, nu duce doar la probleme
cu performanța broilerilor, dar ar putea duce și la un raport apă/furaj mai mare, care, la rândul său, ar putea duce la o
calitate slabă a așternutului și în cele din urmă crește riscul de PD.
2014 33
Program Anti-Coccidial
În general, există un beneficiu pentru sănatatea intestinelor în utilizarea coccidiostaticelor. Aceste produse îmbunătățesc
în mod obișnuit integritatea intestinului și mențin starea așternutului. Dacă utilizați o vaccinare cu vaccin viu pentru
controlul coccidiozei la puii de carne, acordați mare atenție la sănătatea intestinelor pentru a asigura menținerea în
condiții bune a așternutului.
• Evitați dietele care furnizează proteine brute (azot) mai mult decât
necesită pasărea.
Key • Evitați niveluri excesive de electroliți, clorură de sodium și potasiu
Points deoarece acestea vor crește consumul de apă și va contribui la apariția
așternutului umed.
• Evitați folosirea de materii prime cu digestibilitate redusă.
• Asigurați grasimi și/sau uleiuri de bună calitate, deoarece acestea
ajută la evitarea problemelor intestinale care pot duce la udarea
așternutului.
• Furnizați brizură și granule de bună calitate.
• Asigurați un program coccidiostatic efficient care să îmbunătățească
sănătatea intestinelor și să mențină un așternut de calitate.
Useful
Information
Rezumate Aviagen: Considerații practice pentru reducerea riscului apariției

pododermatitelor
Note tehnice Ross: Sănătatea picioarelor la Broileri – Controlul pododermatitelor
AviaTech: Unelte de management pentru reducerea pododermatitelor la Broileri
Sistemul de adăpare
Păsările trebuie să aibă acces nelimitat la apă curată, proaspătă și de bună calitate în orice moment. Cu toate acestea, atunci
când consumul de apă este scăzut, de exemplu, în perioadele de întuneric, atunci când păsările sunt inactive, controlul
apei ar putea contribui la reducerea scurgerilor de apă și a problemelor legate de așternut . Orice astfel de control trebuie
să fie gestionat cu grijă; nu trebuie să existe nici o restricție a apei pentru păsările în creștere și trebuie găsit un echilibru
între creștere, bunăstare și potențialul risc de apariție a pododermatitelor (PD). Aprovizionarea necorespunzătoare cu
apă, fie în volum fie în numărul de puncte de consum, va duce la o rată de creștere redusă. Pentru a vă asigura că păsările
primesc suficientă apă, raportul de apă/furaj trebuie să fie monitorizat zilnic.
Modificări în consumul de apă sunt un indiciu timpuriu ale problemelor de sănătate și performanță.
Apa rece (<5 ° C / 41 ° F) sau foarte caldă (> 30 ° C / 86 ° F) va reduce consumul. Temperatura ideală a apei trebuie să fie între
15 ° C (59 ° F) și 21 ° C (70 ° F). În sezonul cald, o bună practică este purjarea liniilor de adăpare la intervale regulate pentru
a se asigura că apa este rece.
Trebuie să se facă o stocare adecvată a apei în fermă, în cazul unei defecțiuni a rețelei principale de alimentare. Ideal ar fi
ca apa stocată să fie suficientă pentru un consum maxim timp de 24 de ore.
Consumul de apă ar trebui să fie monitorizat zilnic cu ajutorul unui contor de apă. Este necesar minim un apometru pentru
fiecare hală, dar preferabil mai multe pentru a permite monitorizarea consumului pe zone.
Necesarul de apă variază odată cu consumul de furaj.
La 21°C (70°F), păsările consumă suficientă apă când raportul de apă (l) /furaj (kg) este în jur de:
• 1.8:1 pentru adăpători tip clopot.
• 1.7:1 pentru nipluri cu cupițe.
• 1.6:1 pentru nipluri fără cupițe.
34 2014
Necesarul de apă variază, de asemenea, cu temperatura microclimatului. Păsările vor bea mai multă apă la
temperaturi mai ridicate. Cerința de apă crește cu aproximativ 6,5% pe ° C (per 2 ° F) peste 21 ° C (70 ° F). În zonele
tropicale temperaturile ridicate vor dubla consumul zilnic de apă.
Toate adăpătorile sau liniile de adăpare trebuie verificate zilnic și ajustată înălțimea, dacă este necesar. Adăpătorile
ar trebui să fie menținute curate în stare și de funcționare, fără gunoaie sau materii fecale. Orice depozit de calciu ar
trebui să fie eliminat cu ajutorul unui produs de curățare adecvat în timpul procesului de curățare și dezinfectare a
halelor.
Liniile de adăpare cu nipluri
Secțiunea 2
Cerințe minime de adăpare pentru 1.000 păsări după perioada de demaraj sunt date în Tabelul 10. Adăpători
suplimentare ar trebui să fie utilizate (10 la 1.000 de pui) pentru primele 3 zile.
Numărul efectiv de păsări pe niplu va depinde de debit, vârsta la sacrificare, climă, si designul halei. Liniile de adăpare
trebuie să fie gestionate zilnic în timpul perioadei de producție pentru a obține performanțe optime.
Tabel 10: necesarul de adăpători pentru 1,000 de păsări după perioada de demaraj.
Tipul de adăpătoare Cerințe
<3 kg (6.6 lbs) 12 păsări pe niplu
Nipluri
>3 kg (6.6 lbs) 9 păsări pe niplu
Înălțimea liniei trebuie să fie mică la început și să crească pe măsură ce păsările îmbătrânesc. Liniile de adăpare care
sunt prea ridicate pot restricționa consumul de apă, în timp ce liniile de apă care sunt prea joase pot duce la udarea
așternutului.
În stadiile inițiale ale demarajului, liniile de adăpare trebuie amplasate la o înălțime la care pasărea este capabilă să
bea. Spatele puiulor trebuie să formeze un unghi de 35-45° cu podeaua în timp ce beau apă. Pe măsură ce păsările
cresc, liniile de adăpare trebuie ridicate astfel încât spatele păsărilor să formează un unghi de aproximativ 75-85° cu
podeaua, astfel încât păsările se întind ușor pentru a ajunge la apă (Figura 20). Păsările trebuie să ajungă la apă, dar
nu trebuie să se întindă foarte mult pentru a ajunge la niplu, astfel încât apa va curge direct din niplu în cioc. Dacă
înălțimea este prea mică, păsările întorc capul pentru a bea, provocând astfel udarea așternutului deoarece le curge
apă din cioc. Pentru a facilita accesul și disponibilitatea apei, păsările ar trebui, dacă este posibil, să fie crescute cu
nipluri 360°. Acest lucru este deosebit de important în cazul în care se cresc păsări la greutăți mari (> 3 kg / 6,6 lbs).
Figura 20: Înălțimea corectă a liniilor de adăpare în funcție de vârstă.
2014 35
Debitul apei
Debitele niplurilor trebuie testate săptămânal în timpul ciclului de creștere pentru a se asigura că alimentarea cu apă
este suficient de mare pentru a satisface cerințele maxime pentru consumul zilnic de apă. Debitele liniilor de dăpare
cu nipluri pot fi măsurate prin apăsarea unui cilindru gradat pe un niplu la capătul liniei pentru a activa fluxul de apă
timp de 1 minut. Cantitatea de apă în cilindrul gradat indică debitul prin fiecare niplu pe minut. Un debit mai mare
decât este necesar pentru vârsta respectivă poate crește pierderile de apă și pot să apară probleme cu așternutul
umed. Un debit mai mic decât este necesar, nu furnizează suficientă apă pentru toate păsările și duce la probleme
de deshidratare. Măsurarea debitului unui niplu poate ajuta la identificarea problemelor din sistemele de adăpare.
Recomandările producătorilor ar trebui urmate pentru tipul specific de adăpători utilizat.
Adăpătorile tip clopot
La vârsta de o zi, un minim de 6 adăpători tip clopot (40 cm / 17 inci diametru) ar trebui furnizate pentru 1.000 de
pui. Surse suplimentare de apă în formă de 10 adăpători suplimentare la 1000 pui ar trebui să fie, de asemenea,
disponibile pentru primele 3 zile.
Pe măsură ce puii cresc iar zona halei în uz este extinsă, un minim de 8 adăpători tip clopot (40 cm / 17 inci diametru)
trebuie să fie disponibile pentru 1.000 de pui. Acestea ar trebui să fie plasate uniform în întreaga hală, astfel încât
păsările nu trebuie să meargă mai mult de 2 m (6,6 ft) pentru a avea acces la apă. Ca un reper, nivelul apei ar trebui
să fie 0,6 cm (0,2 in) sub marginea de sus a adăpătorii până la aproximativ 7 - 10 zile de viață. După vârsta de 10 zile
ar trebui să existe 0,6 cm (0,2 in) de apă în adăpător.
Adăpătorile suplimentare și tăvițele folosite în prima zi ar trebui să fie eliminate treptat, astfel încât la 3 - 4 zile toți
puii să bea din sistemele automate de adăpare.
Cerințe minime de adăpare pentru 1.000 de păsări după perioada de demaraj sunt date în tabelul de mai jos.
Tabel 11: Cerințe minime de adăpare pentru 1.000 de păsări după perioada de demaraj.
Tipul de adăpătoare Adăpătoare tip clopot
Adăpătoare tip clopot 8 adăpători (40 cm/17 in) pentru 1000 de păsări
Înălțimea adăpătorilor trebuie verificată zilnic și reglată astfel ca baza fiecăre adăpători să fie la nivel cu partea de sus
a pieptului de la vârsta de 18 zile, a se vedea Figura 21 de mai jos.
Figura 21: Înălțimea corectă a adăpătorilor tip clopot.
36 2014
• Apă potabilă trebuie să fie disponibilă pentru păsări 24 de ore pe zi.

Key • Asigurați adăpători suplimentare pentru primele 3 zile de viață a
Points păsărilor.
• Raportul furaj/apă trebuie monitorizat zilnic pentru a verifica dacă
aportul de apă este suficientă.
• Faceți alocări suplimentare pentru posibila creștere a consumului de
apă la temperaturi ridicate.
• Purjați liniile de adăpare în sezonul cald pentru a asigura o apă cat se
poate de rece.
• Ajustați zilnic înălțimea adăpătorilor.
Secțiunea 2
• Asigurați spațiu de adăpare adecvat și acces facil la adăpători pentru
toate păsările.
Sisteme de furajare
Pentru primele 10 zile de viață, hrana trebuie administrată sub formă de brizură sau mini-granule. Furajele trebuie
să fie plasate în tăvițe plate sau pe foi de hârtie astfel încât să fie ușor accesibile pentru puii. Cel puțin 80% din
podea trebuie să fie acoperită cu hârtie. Sistemele automate de furajare trebuie să fie pline cu furaj la populare
pentru a permite un acces mai ușor la furajul starter. O cantitate dee aproximativ 40 g (1.5 oz) pe cap ar trebui să fie
administrată pe hârtie înainte de sosirea puilor. Pentru a încuraja comportamentul de hrănire al puilor, completați
furajul pe hârtie la intervale regulate în primele 3-4 zile de viaă.
Trecerea la sistemul automat de furajare ar trebui să se facă treptat de la ziua 4 sau 5 când puii incep să prezinte mai
mult interes pentru sistemul de furajare. Tranziția trebuie finalizată până în ziua 6 sau 7 și orice tăviță suplimentară
îndepărtată până în ziua 7. Când trecerea la sistemul de furajare principal este completă, hrana ar trebui să fie
schimbată treptat de la brizură sau mini-granulă la o granulă de bună calitate. Rețineți că păsările nu ar trebui să
primească granule mari (3-4 mm), înainte de vârsta de 18 zile.
Furajele administrate păsărilor vor depinde de greutatea în viu, vârsta la sacrificare, clima, tipul de hală și de
echipament.
Tabelul 12 prezintă sisteme de furajare clasice și frontul de furajare recomandat pe pasăre. Spațiul de furajare
insuficient va reduce rata de cretere și poate cauza uniformitate slabă. Numărul de păsări pe sistem de furajare va
depinde în ultimă instană de greutatea păsărilor în viu la abatorizare și de proiectarea sistemului. Dacă utilizați un
program de lumină pentru a modifica creșterea, ar trebui să se acorde o atenție deosebită spațiului de furajare pentru
a crea concurență suplimentară.
Tabel 12: Frontul de furajare pe pasăre pentru diferite tipuri de sisteme.

Tipul de hrănitoare Front de furajare
45-80 păsări pe tronconic (raport mai mic pentru păsările mai mari [> 3.5
Tronconic
kg/7.7 lb])
2.5 cm/pasăre (40 păsări/metru de jgheab),
Jgheab
1 inci pe pasăre (24 păsări pe 1 feet de jgheab)
Hrănitori tubulare 70 păsări/tub (pentru tuburi cu diametru de 38 cm/15 inci)
Toate tipurile de hrănitoare ar trebui ajustate pentru a asigura pierderi minime și acces optim pentru păsări. Baza
jgheabului sau a tronconilor trebuie să fie la același nivel cu partea de sus a pieptului (Figura 22). Este posibil ca
înălțimea tronconilor și tuburilor să necesite ajustare individuală. Înălțimea liniei de furajare este reglabilă prin troliu
sau prin ajustarea picioarelor.
2014 37
Figura 22: Înălțimea hrănitorilor.
Înălțimea incorectă a hrănitorilor (prea mare / prea mică), va crește pierderile de furaj. În plus față de pierderile
economice, atunci când se întâmplă acest lucru, estimările de conversie a hranei vor deveni inexacte iar furajul
pierdut, atunci când va fi gasit și consumat de către păsări, va prezenta un risc crescut de contaminare bacteriană.
Furajele trebuie să fie distribuite în mod egal și uniform în întregul sistem de furajare, pentru a da șanse egale
tuturor păsărilor de a mânca în același timp. Distribuția inegală a furajului poate duce la performanțe reduse, apariția
zgârieturilor, leziuni associate concurenței la furajare si la creșterea pierderilor de furaj. Sistemele de furajare cu
tronconi și cu hrănitori tubulare necesită ajustări individuale. Pentru a asigura o distribuție uniformă a furajului, toate
setările de ajustare a adâncimii ar trebui să fie stabilit la fel pentru fiecare troncon sau hrănitoare tubulară.
Tronconicii și hrănitorile tubulare (dacă sunt umplute automat) au avantajul că toate sunt umplute simultan, făcând
furajul disponibil păsărilor imediat. Atunci când sunt utilizate linii de furajare pe lanț, distribuția durează mai mult iar
furajul nu este disponibil imediat tuturor păsărilor.
Cu toate sistemele de furajare, este o bună practică de a permite păsărilor să golească frănitorile sau jgheabul de
furajare o dată pe zi prin consumarea completă a furajului disponibil. Acest lucru va reduce risipa de furaj care
conduce la îmbunătățirea eficienței conversiei.
Ajustarea adâncimii furajului este mai ușoară cu sistemele de furajare pe lanț, deoarece este necesară doar o singură
ajustare la șibărul buncărului. Întreținerea atentă a sistemelor de furajare pe lanț va reduce incidența leziunilor la
picioare.
Key
Points
• Suplimentați sistemul principal de furajare utilizând hârtie și / sau
tăvițe în primele 3 zile.
• Asigurați suficiente hrănitori pentru numărul de păsări din hală.
• Măriți spațiul de furajare dacă programul de iluminat este conceput
pentru a permite creșterea concurenței la furajare.
• Ajustați zilnic înălțimea hrănitorilor, astfel încât marginea hrănitorilor
să fie la nivel cu partea superioară a pieptului.
38 2014
MANUAL DE MANAGEMENT PENTRU BROILER ROSS 308 Nutriția broilerilor
Secțiunea 3 – Nutriția broilerilor
Obiective
Furnizarea unei game largi de rețete echilibrate care satisfac cerințele nutriționale ale puilor de carne în toate etapele
de dezvoltare și producție și care optimizează eficiența și profitabilitatea, fără a compromite bunăstarea păsărilor sau
mediul.
Scopul acestei secțiuni este de a oferi informații mai detaliate pentru nutriționiștii care sunt implicați în procesul de
luare a deciziilor cu privire la specificațiile și rețetele furajere.
Principii
Secțiunea 3
Furajul este o componentă majoră a costului total de producție la broiler. Rețetele de furaj trebuie formulate astfel încât
să furnizeze energia corect echilibrată, proteine și aminoacizi (AA), minerale, vitamine și acizi grași esențiali pentru a
permite o bună creștere și performanțe optime.
Este unanim acceptat faptul că alegerea nivelurilor de nutrienti ar trebui să fie o decizie economică făcută de fiecare
companie sau întreprindere în parte. Acest lucru este deosebit de important pentru proteinele digestibile și AA.
Niveluri mai ridicate de AA digestibili s-au dovedit a îmbunătăți profitabilitatea prin creșterea performanței broilerilor, în
special componentele carcasei și randamentul de prelucrare. Compoziția optimă a rețetei variză în funcție de produsul
final al companiei. Prin urmare, recomandările sunt date atât pentru optimizarea profitului la păsările în viu cât și la
cele procesate. Maximizarea rentabilității pasărilor în viu este similară cu minimizarea costurilor cu furajul pe kg (lb)
greutate vie, dar la producerea de păsări pentru procesare, această relație se modifică. Pentru a maximiza marja de
profit la păsările procesate este adesea necesară creșterea nivelului de AA digestibili din rețetă, mai sus decât nivelul
care ar produce profitabilitate maximă din păsările valorificate în viu. Acest lucru se datorează beneficiului financiar al
randamentului de carne suplimentar din puii procesați. Aceste relații sunt ilustrate mai jos în Figura 23.
Figura 23: Relația dintre nivelul de AA și profitabilitate.
cost/venit costul furajului

venit - porționat
venit – păsări în viu
amino acizi digestibili în rețetă
profit maxim la păsări porționate

profit maxim la păsări în viu
Un răspuns la o nutriție îmbunătățită se va realiza în efectivele de pui de carne, atunci când furnizarea nutrienților va
fi un factor limitativ mai degrabă decât alți factori de management. Specificațiile rețetelor recomandate de Aviagen
va permite performanțe bune broilerilor sănătoși, cu un management bun.
Mai multe informații privind nivelurile recomandate de nutrienți și programe de furajare pot fi găsite în publicația
Specificații nutriționale pentru broiler, care oferă informații suplimentare privind:
• Alegerea programului de furajare pentru o serie de situații de producție și de piață.

• Nivelurile optime de nutrienti pentru creștere, eficiența furajului și randamentul la procesare.
2014 39
Useful
Information
Specificații nutriționale pentru broilerul Ross
Furnizarea de nutrienți
Energie
Conținutul de energie calculată în furajul pentru puii de carne este determinat în primul rând de considerente
economice. În practică, alegerea nivelului de energie va fi, de asemenea, influențată de mai mulți factori care
interactionează (de exemplu, furnizarea de materii prime, restricții ale FNC-ului).
Metoda convențională de a exprima conținutul de energie al furajului este nivelul apparent al energiei metabolizabile
corectat la retenție zero de azot (AMEn). Date cu privire la conținutul de energie exprimat în acest mod sunt
disponibile din mai multe surse. Valorile energetice menționate aici se bazează pe tabele ale Asociației Mondiale a
Stiinței Aviculturii (AMSA).
Valorile AMEn ale unor ingrediente, în special grăsimi, sunt mai scăzute la păsările tinere decât la cele adulte.
Formularea de rețete pentru puii de carne folosind AMEn ține cont de acest lucru. Exprimarea conținutului de energie
în ceea ce privește Energia Netă, depășește diferențele de utilizare a EM, atunci când aceasta derivă din diferite
substraturi (de exemplu grăsime, proteină sau glucide) și sunt utilizate în diferite scopuri metabolice. Adoptarea
acestor noi sisteme de energie îmbunătățește consistența și predictibilitatea performanțelor puilor de carne.
Anumite niveluri de energie pentru furajele de broiler sunt indicate în tabelele de nutriție din cadrul publicației
Specificații Nutriționale pentru Broileri. Această informație este un ghid practic dar nu reprezintă cerințele efective
ale păsărilor. Nivelul de energie care va oferi cea mai bună rentabilitate economică ar trebui stabilit în conformitate
cu condițiile locale, în care sunt crescuți broilerii.
Key
Points
• Nivelurile optime de energie vor depinde atât de cerințele
păsărilor (care sunt afectate de întreținere corporală, creștere și
de condițiile de mediu) cât și de considerente economice.
• Luați în considerare utilizarea AMEn în formularea rețetelor
pentru a reduce nivelul de materii prime mai puțin digestibile.
Proteine și Amino Acizi
Proteinele din furaj sunt polimeri complecși ai aminoacizilor, care sunt descompuși în intestin în AA individuali.
Calitatea proteinelor se bazează pe nivelul, echilibrul și digestibilitatea AA esențiali în furajul combinat. Nivelurile
efective de AA esențiali disponibili păsărilor în furaj sunt critice. De aceea, se recomandă ca furajele pentru
broiler să fie formulate pe baza AA digestibili. Nivelurile de AA digestibili citate aici se bazează pe digestibilitatea
reală măsurată din fecale, spre deosebire de digestibilitatea aparentă din fecale. Când se utilizează sistemul de
digestibilitatea aparentă, recomandările trebuie să fie ajustate în consecință.
Nivelurile recomandate de proteină brută ar trebui văzute ca pe un ghid. Nivelul efectiv de proteină utilizat variază
în funcție de ingredientele folosite și va depinde de primul AA esențial care nu este disponibil în formă sintetică și
care reprezintă un factor limitativ.
Este de preferat să se folosească surse de proteine de înaltă calitate, în cazul în care acestea sunt disponibile, în
special pentru puii de carne predispuși stresului termic. Proteina de proastă calitate sau proteine dezechilibrate
pot avea un impact negativ asupra metabolismului broilerilor, deoarece există un consum de energie asociat cu
degradarea și excreția excesului de azot. În plus, toate acestea pot duce de asemenea la degradarea așternutului.
40 2014
Strategii de formulare a rețetelor
Nivelurile de AA trebuie considerate împreună cu toate celelalte elemente nutritive, inclusiv nivelul de energie (a se vedea
sub-secțiunea privind Energia pentru mai multe detalii). Nivelurile recomandate pentru cei 8 AA, care sunt factori limitativi
pentru furaj sunt prezentate în Specificațiile Nutriționale pentru Broiler.
Rețetele furajere au scopul de a furniza un nivel adecvat și echilibrat de AA păsărilor. Pentru a realiza acest lucru, este
important ca matricea de formulare să fie actualizată în mod constant. Nivelul proteinelor din ingrediente trebuie
monitorizat prin analiză directă a materiilor prime utilizate în furaje. Dacă se observă modificări al nivelului proteic al unui
ingredient, atunci trebuie ajustați AA totali și digestibili atribuiți materiilor prime specifice în matricea de formulare.
Profilul ideal al amino acizilor
Este important să se asigure broilerilor un furaj echilibrat în AA digestibili. Ca un ajutor, pentru realizarea acestui
obiectiv, poate fi utilizat un profilul ideal al amino acizilor. Acesta este un sistem în care cerințele principale de AA
care pot fi limitanți în hrana broilerilor sunt calculați, apoi lizina este utilizată ca AA de referință după care se stabilesc
raporturile celorlalți AA. Raporturile recomandate pentru un profil al AA-ului ideal sunt prezentate în Tabelul 13.
Secțiunea 3
Tabel 13: Raporturi pentru un profil al AA-ului ideal.
Amino Acid Digestibil Furaj Starter Furaj Grower Furaj Finisher 1 Furaj Finisher 2
Lizină 100 100 100 100
Metionină & Cistină 74 76 78 78
Metionină 40 41 42 42
Treonină 68 67 66 66
Valină 78 78 79 79
iso-Leucină 67 68 69 69
Arginină 107 107 107 108
Triptofan 16 16 16 16
Leucină 110 110 110 110
NOTĂ: Informațiile din acest tabel provin din experiența din teren și literatura de specialitate.
Proteina echilibrată
În această secțiune, se face referire la conceptul de Proteină Echilibrată (PE). Profilul AA ideal descris anterior aplică
atât valorile minime cât și maxime AA-ului individual pentru a produce un profil exact. Acesta este un instrument util
pentru nutritioniști pe care îl pot folosi la formularea rețetelor, dar trebuie recunoscut faptul că astfel de profile exacte
sunt teoretice, în contextul formulării rețetelor comerciale. Conceptul de proteină echilibrată a fost dezvoltat ca o
aplicație practică a profilului ideal de AA pentru a furniza puilor de carne nivelurile minime corecte de AA esențiali
și neesențiali. Folosind această strategie, nivelul de proteină utilizat efectiv variază în funcție de materiile prime și va
depinde de primul AA esențial care nu este disponibil în formă sintetică și care reprezintă un factor limitativ.
Recomandările de proteine echilibrate sunt derivate dintr-o combinație a celor două date Aviagen interne privind
PB și experiența în domeniu. Răspunsurile economice au fost calculate pentru diferite regiuni ale lumii, categorii de
greutate și obiective ale produselor (de exemplu, greutatea în viu, carcase eviscerate și produse tranșate). Luând în
considerare aceste lucruri, o gamă completa de medii economice sunt incluse în aceste recomandări.
Răspunsul Broilerilor la Proteine și Amino Acizi
Broilerul modern este foarte receptiv la nivelul de AA din rețetă și va rspunde foarte eficient, în termeni de creștere
și CS, la nivelurile recomandate din Specificațiile Nutritionale pentru Broiler. Niveluri mai ridicate de AA digestibili
s-au dovedit a îmbunătăți profitabilitatea prin creșterea performanței broilerilor și a randamentului de procesare.
Acest lucru devine deosebit de important în procesul de creștere al puilor de carne pentru comercializarea carcaselor
porționate. Prin urmare, există recomandări diferite pentru optimizarea marjei de profit la comercializarea de piese
tranșate (a se vedea Specificațiile Nutritionale pentru Broiler).
2014 41
Cu toate acestea, prețurile materiilor prime și a produselor din carne vor determina în cele din urmă densitatea
nutrienților din furaj. Pentru a ajuta în luarea deciziilor privind densitatea corespunzătoare a nutrienților, atunci
când se confruntă cu condiții de piață variabile, Aviagen a dezvoltat un model bio-economic numit BEEP (Economia
Broilerilor pentru Energie și Proteine). Acesta utilizează date din studiile colectate din întreaga lume timp de mai
mulți ani. Aviagen utilizeaza BEEP pentru a ajuta clienții în determinarea densității EM și AA pentru a optimiza marja
de profit din costul de furajare (MOFC) pe baza condițiilor de piață și a gamei de produse dorite.
Useful
Information
Rezumat Aviagen: Nutriția pentru profit maxim – Calculați.

Modelul Aviagen - BEEP (Economia Broilerilor pentru Energie și Proteine).
• Formulați rețete folosind AA digestibili, urmând profilul recomandat al

amino acidului ideal (Tablel 13).
Key
Points
• Luați în considerare nivelurile de AA împreună cu factorii care afectează
consumul de hrană (de exemplu, nivelul de energie, programe de control
a consumului de furaj, forma fizică a furajului, amplasarea hrănitorilor), în
formularea rețetelor pentru broiler.
• Utilizați surse de proteine de înaltă calitate, mai ales în situații când puii
sunt predispuși stresului termic.
• Mențineți valori actualizate ale AA și proteinelor din materiile prime în
matricea de formulare a rețetelor.
• Abordarea Proteinei Echilibrate (PE) produce beneficii în broiler și în
performanțele economice.
• Broilerii sunt receptivi în special la nivelurile de AA digestibili. Hrănirea la
nivelurile recomandate oferă un avantaj economic.
Macro Minerale
Furnizarea nivelurilor corecte și echilibrate ale tuturor mineralelor importante este esențială pentru creșterea cu
success a puilor de carne. Macro mineralele implicate sunt calciul, fosforul, magneziul, sodiul, potasiul și clorurile.
Calciul
Calciul, în furajul puilor de carne influențează, eficiența hranei, dezvoltarea oaselor, sănătatea picioarelor, funcțiile
nervoase și sistemul imunitar. Este vital să fie furnizat calciu în cantități adecvate și în mod consecvent pentru a
obține o performanță optimă.
Aceste funcții pot necesita niveluri de calciu diferite pentru a permite exprimarea optimă, astfel încât trebuie făcut
un compromis atunci când se alege nivelul de calciu din furaj.
Nivelurile de calciu recomandate în tabelele din cadrul publicației Specificații Nutriționale pentru Broileri au fost
elaborate cu intenția de a maximiza performanta broilerilor prin satisfacerea diferitelor cerințe ale diferitelor funcții
descrise mai sus.
42 2014
Fosfor
Fosforul, ca și calciul, este necesar în forma și cantitatea corectă pentru a optimiza structura scheletului și creșterea
corporală. Nivelul de fosfor recomandat în tabelele din publicația Specificații Nutriționale pentru Broiler se bazează
pe sistemul de disponibilitate clasic, în timp ce sursele de fosfor anorganice sunt descrise ca fiind 100% disponibile iar
sursele vegetale sunt descrise ca fiind 33% disponibile. Valorile de fosfor disponibil pe baza analizei cenușei prezintă
o corelare cu sistemul clasic. Fosforul digestibil este folosit în unele țări ca o modalitate de evaluare mai precisă a
contribuției fosforului din materiile prime. Trebuie acordată atenție sporită să se utilizeze date corecte cu privire la
conținutul de fosfor disponibil al materiilor prime și să se urmărească cerințele păsărilor.
Utilizarea fitazei va crește conținutul de fosfor disponibil în materiile prime leguminoase și în general utilizarea unor
astfel de enzime va fi benefică în producția de broiler. Reducerea acidului fitic care rezultă din utilizarea de enzime
va crește disponibilitatea de calciu și alte minerale.
Calciu: Fosfor disponibil
În cele mai multe cazuri, raportul calciu:fosfor disponibil de 2: 1 este adecvat pentru furajul puilor de carne. Cu toate
Secțiunea 3
acestea, există informații disponibile care sugerează că, în rețetele Starter, un raport calciu:fosfor disponibil mai mare
(de exemplu, 2,1: 1) este benefic pentru performanțe și mai ales util în promovarea rezistenței sporite a picioarelor.
Magneziu
Cerințele de magneziu sunt în mod normal îndeplinite fără nevoia de a suplimenta. Magneziu în exces (> 0,5%) poate
provoca diaree.
Sodiu, Potasiu și Cloruri
Sodiu, potasiu, și clorurile sunt necesare pentru o serie de funcții metabolice. Nivelurile excesive ale acestor minerale
pot crește consumul de apă și ulterior este afectată calitatea asternutului. Nivelurile reduse pot afecta consumul de
furaje, creșterea și pH-ul sanguin.
Este important controlul nivelului de sodiu și cloruri așa cum se sugerează în tabelele din cadrul publicației Specificații
Nutriționale pentru Broilerii Ross. În mod deosebit, clorura trebuie controlată cu precizie prin utilizarea de clorură de
sodiu și bicarbonat de sodiu sau sesquicarbonatul. În formularea de rețete furajere, toate sursele de cloruri trebuie
identificate cu atenție (de exemplu, contribuția de clorură din clorhidrat de lizină și clorura de colină).
Există unele situații în care un nivel mai ridicat de sodiu poate fi folosit pentru a îmbunătății ratele de creștere, în
special în produsele pre-starter.
Echilibrul electrolitic (EE) este important pentru pui de carne, mai ales în condiții de stres termic. Conținutul de anioni
din premixurile vitaminice și minerale ar trebui să fie întotdeauna incluse în calculul echilibrului ionic în furajul finit.
Cu niveluri de potasiu de aproximativ 0,85% și niveluri recomandate de sodiu și cloruri, se poate obține un EE (sodiu
+ potasiu - clorură) de aproximativ 220-230 mEq / kg. Acest lucru este satisfăcător și după cum este indicat, accentul
ar trebui pus pe controlul nivelurilor de cloruri.
Key
Points
• Asigurați suficient calciu păsărilor, urmând recomandările.
• Descrieți cu precizie fosforul din materiile prime și cerințele păsărilor în
aceleași unități.
• Controlați cu acuratețe nivelul clorurilor prin folosirea clorurii de sodiu
și unde este necesar, bicarbonate de sodium sau sesquicarbonate ca
ingrediente în furaj.
2014 43
Micro elemente și Vitamine

Micro elemente
Micro elementele (și vitaminele) sunt necesare pentru toate funcțiile metabolice. Suplimentarea corectă a micro
elementelor depinde de materiile prime utilizate, procesul de fabricație și circumstanțele locale. Sunt recomandate
niveluri convenționale de suplimentare pentru acești nutrienți. Trebuie avut grijă ca fiecare mineral în parte să fie
inclus în premix în proporția corectă. În general vorbind, oligoelemente organice au o disponibilitate biologica
mare. Există dovezi că îmbunătățirea raportului de zinc și seleniu poate îmbunătăți penajul și răspunsul imun. S-a
demonstrat de asemenea, că zincul poate îmbunătăți sanatatea zonei plantare.
Vitamine
O sursă importantă de variație în suplimentarea unor vitamine este tipul de cereale utilizate. În consecință, în tabelele
din cadrul publicației Specificații Nutriționale pentru Broiler, recomandări separate au fost făcute pentru vitamina A,
acid nicotinic, acid pantotenic, piridoxina (B6) și biotină în furajele pe bază de porumb sau grâu.
Trebuie remarcat faptul că recomandările pentru colină sunt date ca specificații minime în furajul combinat.
Multe circumstanțe (de exemplu, stres, boală) pot face păsările să răspundă la niveluri de vitamine mai mari decât
cele recomandate în Specificațiile Nutriționale pentru Broiler. Creșteri ale nivelului de vitamine furnizate în furaje sau
prin intermediul apei, trebuie să se bazeze pe cunoștințele și experiența locală. În general, strategia pe termen lung
ar trebui să fie eliminarea sau reducerea factorilor de stres, mai degrabă decât utilizarea prelungită a suplimentelor
vitaminice în exces.
Cerința standard de vitamin E a puilor de carne este de 10-15 mg / kg. Nevoia de a suplimenta va depinde de nivelul și
tipul de grăsime din rețetă, nivelul de seleniu, și de prezența sau absența pro- și anti-oxidanților. Prelucrarea termică a
hranei poate duce la distrugerea până la 20% din vitamina E. Îmbunătățirea răspunsului imun și prelungirea vieții de
raft a cărnii sunt observate la niveluri ale vitaminei E de până la 300 mg / kg. Nivelurile propuse în tabelele din cadrul
publicației Specificații Nutriționale pentru Broiler sunt adecvate pentru producția de pui de carne în condiții normale,
dar pot exista situații (de exemplu, cazuri de boală), în cazul în care un nivel mai ridicat al vitaminei E este justificat.
Key
Points
• Reduceți sau eliminați factorii de stres, mai degraba decat să depindeți

de suplimentarea vitaminei în exces.
• Controlați nivelul total de colină, ținând cont de aportul materiilor prime.
Evitați utilizarea clorurii de colină în suplimentele vitaminice din cauza
acțiunii sale agresive asupra altor vitamine.
Aditivi furajeri Non-Nutritivi

Furajul poate fi utilizat ca suport pentru o gamă largă de aditivi, medicamente, și alte substanțe non-nutritive. Nu
este posibilă furnizarea unei liste complete iar Aviagen nu recomandă și nici nu susține anumite produse. Cele mai
importante clase de aditivi care pot fi luate în considerare pentru a fi utilizate în furaje sunt enumerate mai jos.
Legislația locală poate controla utilizarea acestor produse. Producătorii de furaje, premixuri sau consultanții sunt
sfătuiți să se asigure atât de necesitatea cât și de eficiența reală a produselor utilizate.
Enzime: Enzimele sunt acum utilizate în mod curent în furajul păsărilor pentru a îmbunătăți digestibilitatea
ingredientelor din furaj. În general enzimele acționează asupra carbohidraților, mineralelor și proteinelor.
Enzimele Polizaharide Non-amidonoase (PNA) sunt benefice din punct de vedere economic, în furajele pe baza de
grau. Aceste enzime vor permite, de asemenea, o mai mare flexibilitate în cantitatea de orz inclusă în rețetă.
44 2014
Din ce în ce mai mult, fitazele sunt folosite pentru a spori utilizarea fosfor-fitatului. Când se utilizează fitază, trebuie
acordată atenție la nivelul de fosfor folosit, dar și la cel de calciu și alte minerale.
Utilizarea proteazelor în furaje pentru a acționa asupra proteinelor vegetale se dezvoltă iar enzimele carbohidraze
furnizează beneficii pentru a oferi răspunsuri benefice atunci când sunt utilizate în rețete pe bază de porumb și soia.
Când se adaugă enzime înainte de procesarea termică a furajului, există riscul de a pierde din activitatea enzimei din
cauza deteriorării termice. Acest lucru poate fi evitat prin pulverizarea enzimelor pe furaj la finalul procesării.
Medicamente curative și profilactice: O gamă largă de medicamente pot fi administrate prin furaj în unele părți
ale lumii. Este esențială o autorizație veterinară în conformitate cu reglementările locale. Antibiotice promotoare de
creștere / Potențiatori ai digestiei: aceste produse sunt încă folosite în unele părți ale lumii. Modul de acțiune implică
modificarea microflorei intestinale.
Prebiotice: Prebioticele sunt un grup de substanțe care pot stimula creșterea microorganismelor benefice - în
detrimentul celor care sunt considerate a fi dăunătoare. Oligozaharidele formează în prezent cel mai mare grup al
acestor produse.
Secțiunea 3
Probioticele: Probioticele introduc microorganisme vii în tractul digestiv pentru a ajuta la stabilirea unei microflore
stabile și benefice. Obiectivul este de a încerca să ofere intestinului, microorganisme non-patogene pozitive, care vor
împiedica apoi colonizarea microorganismelor patogene prin excludere competitivă.
Acizi organici: Produsele pe bază de acizi organici pot fi utilizați pentru a reduce contaminarea bacteriană a furajului
și poate promova, de asemenea, dezvoltarea microflorei benefice în tractul digestiv.
Inhibitori: Inhibitorii au capacitatea de a anula acțiunea micotoxinelor. De asemenea sunt prezentați ca având
un efect benefic asupra stării generale de sănătate a păsărilor și absorbției nutrienților. Există o gamă de produse
disponibile, inclusiv diverse argile si carbuni.
Antioxidanții: Antioxidantii pot oferi protecție împotriva degradării nutrienților (în special a vitaminalor) din furaj.
Unele ingrediente din furaj (de exemplu, făină de pește și grăsimi / uleiuri) au nevoie de protecție împotriva oxidării.
Premixurile vitaminice ar trebui să fie protejate de un antioxidant dacă nu sunt întruniți timpii și condițiile optime
de păstrare. Pot fi adăugați antioxidanți suplimentari la furajul finit unde depozitarea prelungită sau condițiile de
depozitare inadecvate sunt inevitabile.
Agenți anti-mucegai: Inhibitori de mucegaiuri pot fi adăugați în ingredientele furajului sau în furajul finit pentru a
reduce creșterea fungică și producția de micotoxine.
Lianți: Lianții sunt folosiți pentru a îmbunătăți duritatea granulei. Exemplele de lianți includ hemiceluloza, bentonită
și guma guar.
Alte produse utilizate în producția de furaje pentru puii de carne includ uleiuri esențiale, nucleotide, glucani și
extracte din plante specializate. În zone ale lumii în care utilizarea sa este permisă legal, formaldehida este uneori
utilizată pentru a reduce încărcătura microbiană a furajului.
Specificațiile rețetelor furajere pentru broiler

Îndrumare completă privind specificațiile rețetelor pentru puii de carne sunt furnizate în tabelele din cadrul
publicației Specificații Nutriționale pentru Broileri, pentru o serie de situații de producție și de piață.
Specificațiile rețetelor vor fi proiectate fie pentru a minimiza costurile, în cazul producției de păsări în viu fie pentru a
maximiza marja de profit din costul furajului pentru producția de piese tranșate solicitate de abator. Poate fi necesară
modificarea specificațiilor pentru condițiile specifice ale pieței. Factorii care trebuie luați în considerare sunt:
• Produsul final – pasăre în viu, carcasă întreagă sau piese ale carcasei.
• Sursa și prețul materiilor prime.
• Vârsta și greutatea în viu la sacrificare.
• Randamentul și calitatea carcasei.
• Cerințele pieței pentru culoarea pielii, viața de raft, etc.
• Creșterea separată pe sexe sau mixtă.
2014 45
Proiectarea programelor de furajare pentru puii de carne

Furajul Starter
Obiectivul perioadei de demaraj (0-10 zile) este de a stabili un apetit bun și să obțină o creștere timpurie maximă.
Scopul este de a realiza sau depăși greutatea corporală recomandată la 7 zile. Furajul Starter ar trebui să fie
administrat cel puțin în primele 10 de zile, dar este de multe ori prelungit până la 14 zile dacă este necesar, pentru a
asigura obținerea sau depășirea greutății recomandate. Furajul Starter reprezintă o mică parte din costul de total de
furajare iar deciziile pe formulare a furajului Starter trebuie să se bazeze pe performanța generală și rentabilitate, mai
degrabă decât pe costul de producție în sine.
Nivelurile de AA digestibili recomandați va permite păsării să realizeze o creștere timpurie maximă. Acest lucru
este deosebit de important în producția de păsări mici, în condiții dificile sau atunci când producția de piept este o
producție premium.
În zonele unde grâul este principala producție, utilizarea de porumb poate fi benefică. Nivelul total de grăsimi
trebuie să fie scăzut (<5%) iar grasimile saturate ar trebui evitate, mai ales în combinație cu graul.
Furajul Grower
Furajul Grower este, în general, administrat timp de 14-16 zile după furajul Starter. Trecerea de la Starter la Grower
implică de obicei o schimbare a texturii furajului de la brizură sau mini-granule la granule și de asemenea, o
schimbare de densitate a nutrienților; este important ca aceste schimbări să se facă treptat pentru a preveni orice
scădere a consumului sau a ratei de creștere. În funcție de mărimea granulei produse, ar putea fi necesar ca prima
livrare de Grower să fie sub formă de brizură sau mini-granulă pentru a preveni orice scădere a consumului de furaj,
de exemplu din cauza, dimensiunii granulei, fiind prea mare pentru pui ca să o consume la prima livrare de furaj
Grower. Granule de dimensiuni mari (3-4 mm), nu ar trebui să fie administrate înainte de 18 zile de viață. Există o
nevoie continuă de furaj Grower de bună calitate pentru a maximiza performanțele.
Furajul Finisher
Furajul finisher se administrează de obicei după vârsta de 25 de zile. Furajul finisher este responsabil pentru cea mai
mare parte a costurilor de furajare iar principiile economice ar trebui aplicate la formularea acestor furaje, pentru
a optimiza rentabilitatea financiară pentru tipul de produse pentru care este formulat. Schimbări în compoziția
corporală pot fi rapide în această perioadă și de aceea trebuie luate în considerare apariția depozitelor de grăsime în
exces și pierderea randamentului pieptului.
Pentru a optimiza rentabilitatea, pui de carne crescuți peste vârsta de 42 de zile vor necesita hrana Finisher
suplimentară. În cele din urmă, numărul total de rețete administrate broilerilor depinde de greutatea la sacrificare,
durata perioadei de producție, programul de furajare, capacitatea de producție a furajului, capacitatea de stocare
a FNC-ului și de logistica de transport a furajului. O analiză atentă a programului complet de furajare este esențială
pentru a optimiza rentabilitatea.
Perioadele de așteptare pentru medicamente, bazate pe legislația locală, pot dicta utilizarea unui furaj de finisare
special de retragere. Acest furaj trebuie ajustat pentru vârsta păsărilor, dar nu este recomandată practica de retragere
extremă a nutrienților în această perioadă.
Utilizarea furajelor Starter, Grower și Finisher așa cum este descris mai sus formează programul clasic de furajare în
faze. O alternativă la acest sistem clasic este includerea și utilizarea produselor Pre-Starter specializate, în primele
etape ale producției.
Produsele Pre-Starter
Anatomia și fiziologia puilor tineri diferă semnificativ de cea a puilor mai bătrâni. După ecloziune, trecerea de la
absorbția sacului vitelin la consumarea furajului este acompaniată de modificări dramatice în tractul digestiv. În
primele zile după ecloziune, pancreasul și intestinele cresc în mărime de aproape 4 ori mai repede decât corpul ca un
întreg. Sistemul digestiv al puiulor este imatur, prin urmare, trebuie acordată atenție deosebită pentru ca nivelurile
de nutrienti să fie optime iar materiile prime folosite să aibe un grad de digestibilitate ridicat.
46 2014
Utilizarea produselor speciale "Pre-Starter", unele dintre ele conținând materii prime mai digestibile, s-au dovedit a fi
eficace în promovarea dezvoltării timpurii a puilor de carne și îmbunătățirea performanțelor de procesare ulterioară.
Astfel de produse sunt de multe ori de o calitate fizică superioară și oferă un răspuns la consumul de furaj (a se vedea
sub-secțiunea privind Procesarea și forma fizică a furajului).
Broilerii se dezvoltă rapid la această vârstă iar răspunsul la creșterea nivelului de nutrienți în perioada de pre-starter
este bine stabilit. Hrănirea cu un furaj Pre-Starter pentru a furniza un nivel de AA mai ridicat decât cel recomandat,
poate oferi un ritm de crestere mai accelerat.
Deși utilizarea produselor pre-starter implică o creștere a costurilor de furajare, ele sunt folosite doar pentru primele
câteva zile. Deoarece consumul de furaj este relativ scăzut în această perioadă, au un impact mic asupra costului
total de producție. În general, există un răspuns pozitiv în ceea ce priveste rentabilitatea, ca urmare a îmbunătățirii
performanțelor generale și creșterii veniturilor.
Mai jos sunt prezentate cateva aspecte ale produselor Pre-Starter:

• Utilizarea de produse cu digestibilitate ridicată.
Secțiunea 3
• Niveluri mai crescute de nutrienți, în special AA, Vitamina E și zinc.
• Utilizarea de pre- și pro-biotice.
• Stimulatori de imunitate: uleiuri esențiale, nucleotide, etc.
• Stimularea consumului: forma fizică a furajului, nivel crescut de sodiu, arome, etc.
Key
Points
• Formulați rețete pentru puii de carne astfel încât să maximizați

ptofitabilitatea pentru întreg lanțul de producție.
• Formulați furajul Starter pentru a maximiza performanta, mai degrabă
decât pentru a minimiza costul de producție.
Calitatea furajului
Producția de broiler depinde de furnizarea de furaje de cea mai de calitate posibilă, în ceea ce privește ingredientele
folosite, procedurile de procesare aplicate și de forma de prezentare a furajului.
Ingrediente furajere
Ingredientele folosite la fabricarea furajelor ar trebui să fie proaspete și de înaltă calitate. Când ingrediente de
calitate mai slabă sunt administrate, nutrienții care nu pot fi utilizați trebuie să fie catabolizați și excretatați de păsări,
folosind energie și creând stres metabolic. Cerealele și leguminoasele sunt susceptibile la dezvoltarea fungilor dacă
sunt depozitate în condiții de căldură și umiditate. Ciupercile pot produce micotoxine care, în funcție de gradul de
contaminare, pot afecta sănătatea broilerilor, rata de creștere și de conversie a hranei. Starea așternutului poate fi,
de asemenea, afectată în mod negativ, care, la randul sau, crește riscul de declasare a carcaselor, pododermatite
i arsuri ale jaretelor. Depozitarea pe termen lung a ingredientelor, sau depozitarea în condiții necorespunzătoare,
poate duce la alterarea produselor care reduc consumul de furaje sau au alte efecte negative asupra performanței
și sănătății broilerilor. Când prospețimea ingredientelor nu poate fi asigurată, atunci controlul calității devine critic.
Valoarea nutritivă a materiilor prime variază în funcție de sursă, climă, sezon și de metodele de procesare ale
furajului. Matricea de formulare a furajului trebuie să fie bine întreținută. Valori nutritive atribuite furajelor trebuie să
reflecte cu acuratețe valorile nutriționale reale ale ingredientelor utilizate. Acest lucru va necesita analize nutriționale
de rutină ale ingredientelor utilizate. Aceasta ar trebui să fie parte a unui program de control al calității, cu accent pe
ingrediente, dar de asemenea și pe analize ale furajului finit.
În plus, trebuie efectuate examinări vizuale și teste biologice ulterioare pentru contaminare (ex salmonele spp.,
Micotoxine).
2014 47
Gama de ingrediente disponibile pentru optimizarea rețetelor trebuie să fie adecvate pentru puii de carne. La selectarea
ingredientelor, trebuie luat în considerare impactul lor asupra raportului de nutrienți, sănătatea gastro-intestinală și
fiziologia păsărilor. Limitele trebuie stabilite cu privire la includerea de ingrediente cunoscute ce pot provoca probleme
atunci când sunt consumate în exces (de exemplu, tapioca, srot de soia cu proteină scăzută). Utilizarea mai multor
ingrediente comparabile în formularea de rețete va reduce dependența de oricare dintre ele. Cu cat există o dependență
mai mare în utilizarea unui singur ingredient, cu atât este mai important să existe un control eficient al calității
ingredientelor.
Key
Points • Furajele trebuie să conțină ingrediente de înaltă calitate, proaspete, în
special în furajele Starter.
• Menținerea unei baze de date a ingredientelor pentru utilizarea în
formularea rețetelor pe baza rezultatelor obținute dintr-un program de
analiză de rutină.
• Nivelurile individuale de includere ale materiilor prime ar trebui să se
bazeze pe cunoașterea factorilor anti-nutriționali din ingredient și de
problemele privind calitatea și consecvența.
Premixuri vitamino-minerale
Recomandările generale pentru suplimentarea vitaminelor și micro elementelor sunt prezentate în publicația
Specificații Nutriționale pentru Broiler. Ocazional, pot apărea situații care determină o creștere a cerințelor de
vitamine. În aceste situații, utilizarea strategică a vitaminelor hidrosolubile ar trebui să fie considerată ca o posibilă
suplimentare a vitaminelor deja incluse în furaj.
Aviagen nu susține practica de a elimina premixurile vitaminice sau microelementele pe ultima parte a producției,
din considerente asociate normelor de bunăstare.
Suplimentarea vitaminelor ar trebui să ia în considerare pierderile care ar putea apărea între fabricarea premixului
și furajare. Selecția i sursa de produse vitaminice, preamestecul, timpul de depozitare, condițiile în toate etapele și
procesarea termică a furajului sunt cei mai importanți factori care duc la degradarea și pierderea vitaminelor. Pentru
a reduce pierderile oxidative se recomandă excluderea clorurii de colină și a sării din premixului vitaminic, și toate
premixurile trebuie depozitate în locuri reci, uscate și întunecate.
Pentru a maximiza eficacitatea premixurilor de vitamine și minerale, sunt recomandate încorporarea unui antioxidant
si un management atent al inventarului.
Key
Points
• Asigurați timpii corecți de depozitare în locuri reci, uscate și întunecate într
momentul producerii premixului și momentul includerii în furaj. Niveluri
suplimentare trebuie luate în considerare pentru eventualele pierderi din
timpul prelucrării termice și depozitarii.
• Excludeți clorura de colină, micro elementele și sarea din premixul
vitaminic.
• Includeți un antioxidant în premixul vitaminic.
Sursa de grăsime
Grăsimea, fie de origine vegetală sau animală, poate fi adăugată în rețetă. Grăsimile animale, altele decât grăsimea
de pasăre, conțin mai mulți acizi grași saturați, care sunt mai puțin digestibili, în special în sistemul digestiv imatur al
puiului. În furajele Starter și Grower, se recomandă folosirea de grăsimi care conțin un procent mai mare de grasimi
nesaturate. În rețetele de finisare posibilitatea ca un nivel ridicat de grasimi nesaturate să aibă un efect negativ asupra
conținutului de grăsime din carcasă și calitatea stocării ar trebui să fie, de asemenea, luate în considerare. Nivelurile
de umiditate și impuriti combinate trebuie să fie mai mică de 1%. Prezența unei cantități semnificative de apă
promovează râncezirea hidrolitică. Reziduuri de materiale solide din procesele de rendering, extracție sau recuperare
a grăsimii pot bloca filtrele și duzele. Este importantă monitorizarea cu atenție a ingredientelor grase, vezi Tabelul 14.
48 2014
Tabel 14: Criteriile de calitate pentru grăsimile din furaj.

Criteriile grăsimilor din furaj
Conținut de apă și impurități max 1%
Acizi grași monomerici min 92%
Materiale ineluctabile max 8%
Acizi grași liberi max 15%*
Acizi grași oxidați max 2%
Antioxidanți Prezent
*Dacă utilizați un mix de grăsimi, această valoare poate fi ajustată pentru a permite obținerea de acizi grași liberi într-o cantitate mai
mare.
Key
Points
Secțiunea 3
• Asigurați grăsimi nesaturate în furajele Starter și Grower.
Procesarea și forma fizică a furajului

Furajele pentru păsări sunt formulate într-o concentrație specifică de nutrienți pentru a sprijini performanțele
acestora. Cu toate acestea, creșterea va depinde de consumul de furaj, care, la rândul său, este influențat de forma
fizică a furajului. Cel mai bun consum ș cea mai bună performanță sunt realizate prin administrarea de brizură / mini-
granule / granule de bună calitate. Este cunoscut faptul că un nivel ridicat de particule fine au un efect negativ asupra
consumului, greutății în viu și CS. Broilerul Ross este receptiv la forma fizică a furajului și date recente au arătat că
reducerea particulelor fine din furaj cu o dimensiune mai mică de 1,0 mm, cu până la 10%, poate crește greutatea
în viu până la 2%. Reducerile consumului de energia cu activitatea de hrănire poate explica o mare parte din
beneficiile furajului granulat asupra greutății în viu. Beneficiile pot veni însă și din reducerea pierderilor și îmbuntirea
și eficientizarea transportului.
Durabilitate granulei poate fi îmbunătățită prin utilizarea de materii prime, cu capacitate bună de legare, cum ar fi
grâul, orzul și rapița, precum și utilizarea de lianți pentru granulare.
Procesele de producție a furajelor vor avea, de asemenea, un impact semnificativ asupra calitatii granulelor.
Măcinarea materiilor prime și condiționarea termică sunt considerate ca fiind factorii cei mai influenți care afectează
calitatea granulelor. Condiționarea termică nu numai că eliberează lianții naturali din furaj, dar se va îmbunătăți,
de asemenea, digestibilitatea nutrienților și va reduce contaminarea microbiană. În funcție de gradul de prelucrare
termică al furajelor, ar trebui să fie compensate degradarea vitaminelor indusă de căldură.
Adăugarea de grăsime post-granulare, mai degrabă decât în mixer, va avea un efect pozitiv suplimentar asupra
durabilității granulei. Durabilitatea granulei furajului finit trebuie să fie testată în FNC înainte de expediere, cu scopul
de a obține un rezultat al testului Holmen de 95%, după o perioadă de testare 30 secunde sau, pentru metoda
tamburului, 98% după o perioadă de testare 10 minute.
Dacă rezultatele durabilității sunt în mod constant sub aceste niveluri, atunci procesul de fabricație a furajului ar
trebui să fie revizuit. Această revizuire ar trebui să ia în considerare materiile prime folosite și procesul de producție, în
special măcinarea, mixarea, prelucrare termică și granularea; accentul ar trebui pus pe revizuirea mentenanței morii.
2014 49
Tipul și forma furajului la broiler în funcție de vârstă

Creșterea broilerilor și CS vor fi în general mai bune în cazul în care furajul Starter este sub formă de brizură sau mini-
granule. În cazul în care Furajul Grover este introdus înainte de vârsta de 18 zile, ar trebui să fie, de asemenea, sub
formă de brizură sau mini-granule pentru prima livrare. După 18 zile, granula ar trebui să fie 3.0-4.0 mm în diametru
(a se vedea Tabelul 15 de mai jos). Administrarea une granule cu diametrul > 4 mm în oricare din perioadele de
creștere sau finisare, va reduce performanțele păsărilor în viu.
Tabel 15: Tipul și forma furajului la broiler în funcție de vârstă.

Vârstă Tipul furajului Forma fizică și mărimea
Brizură 1.5-3.0 mm diametru sau
0-10 zile Starter Mini-granule 1.6-2.4 mm diametru 1.5-3.0 mm
lungime
Brizură 1.5-3.0 mm diametru sau
11-18 zile Grower (prima livrare) Mini-granule 1.6-2.4 mm diametru 4.0-7.0 mm
lungime
19-24 zile Grower Granule 3.0-4.0 mm diametru 5.0-8.0 mm lungime
25 zile până la abatorizare Finisher Granule 3.0-4.0 mm diametru 5.0-8.0 mm lungime
Unde producătorii nu sunt în măsură să granuleze, furajul măcinat produs trebuie să fie suficient de grosier și cu o
mărime uniformă a particulelor. Cerealele utilizate în astfel de furaje trebuie măcinate astfel încât media dimensiunii
diametrului particulei să fie de 900-1000 microni diametru. Furajele măcinate, beneficiază de asemenea, de
includerea de ulei sau grăsimi în rețete, deoarece acestea reduc particulele fine și îmbunătățește palatabilitatea.
Producerea unui furaj măcinat care respectă aceste recomandări va da o mai buna manipulare, care va face
transportul si distributia mai ușoare.
Utilizarea extinsă a furajelor brizurate mai mult de 15 zile nu este recomandată deoarece acestea vor reduce
consumul de hrană și creșterea / CS, comparativ cu furajul granulat.
Key
Points
• Utilizați brizură (înainte de vârsta de 15 zile) sau furaj granulat pentru

creșterea optimă și CS. Maximizați durabilitatea granulelor pentru
rezultate mai bune.
• Asigurați dimensiunea optimă a particulelor și sursă de cereale adecvată
atunci când granularea nu este posibilă.
Furajarea cu grâu întreg

Practica administrării broilerilor un amestec de furaje combinate (granule) și grâu întreg a fost utilizată în anumite
zone ale lumii (de exemplu Europa). Cu toate acestea, ar trebui să fie posibil să se utilizeze orice boabe de cereale
întregi, în acest scop.
Hrănirea cu cereale întregi reduce costurile de fabricație și, eventual, de transport și pot fi utilizate pentru a facilita o
tranziție ușoară a nutrienților în timpul perioadei de creștere. Administrarea de cereale întregi sprijină o microfloră
intestinală mai bună, îmbunătățește eficiența digestivă și poate îmbunătății starea așternutului. Există unele dovezi
că hrănirea cu cereale întregi poate crește rezistența la coccidioză. Aceste avantaje trebuie puse în balanță cu
pierderea în greutate a carcasei și cu randamentul mai scăzut al pieptului. Cerealele întregi utilizate trebuie tratate
cu acizi organici pentru controlul salmonellei spp., pentru care va exista un cost financiar.
50 2014
Nivelul de includere al cerealelor întregi ar trebui contabilizate în formularea furajelor combinate. Furajele combinate
împreună cu boabele întregi furnifează cerințele nutriionale ale păsărilor. Broilerii sunt receptivi la nivelul de proteină
din rețetă iar atunci când furajele combinate nu sunt ajustate pentru cantitatea de grâu întreg adăugat, păsările vor
avea o creștere mai slabă și un CS nridicat, mai puțină carne pe piept și un conținut mai mare de grăsime .
Atât cantitatea de cereale întregi utilizată cât și compoziția furajului de echilibrare trebuie analizate cu atenție. Scopul
este de a oferi aportul suficient de toți nutrienții din combinația de furaje combinate și cereale. Păsări își satisfac
într-o oarecare măsură, propriile cerințe nutritive prin selectarea unui amestec adecvat din aceste 2 componente.
Întotdeauna trebuie acordată atenție pentru a se asigura că aportul de micro-nutrienți și orice medicamente
administrate în furaj sunt suficiente la ratele de diluare utilizate. Când se furajază cu cereale întregi, cerealele trebuie
să fie de bună calitate și fără contaminare fungică / toxine.
Utilizat împreună cu recomandările publicate în Specificațiile Nutriționale pentru Broiler, ratele de incluziune a
cerealelor întregi sunt prezentate în Tabelul 16 de mai jos.
Tabel 16: Ratele de includere a cerealelor întrgi în rețetele pentru broileri.

Rețeta Rata de includere a cerealelor
Secțiunea 3
Starter Zero
Grower Creștere graduală până la 15%
Finisher Creștere graduală până la 20%
NOTĂ: Aceste rate de includere se aplică în special la grâu. Este posibil să se mărească aceste rate de includere, dar trebuie acordată
atenție sporită pentru a face ajustări corespunzătoare în compoziția furajului pentru a preveni diluarea excesivă a rețetei.
Cereale întregi trebuie să fie eliminate din hrană cu 2 zile înainte de abatorizare, pentru a evita problemele de
eviscerare și contaminare a carcasei.
Key
Points
• Țineți cont de rata de includere a cerealelor integrale la formularea furajele
combinate.
• Mențineți aportul de oligoelemente și de medicamente la nivelurileimpuse
de legislație.
• Depozitați cerealele cu atenție, evitând conținutul ridicat de umiditate și
contaminare cu micotoxine. Tratați cu acizi organici pentru a reduce riscul
de contaminare microbiologică.
Furajarea în condiții de temperaturi ridicate

Furajul și nutriția au o influență semnificativă asupra modului în care broilerii raspund la temperaturi ridicate ale
mediului. Una dintre cele mai de succes metode de a îmbunătății sănătatea, bunăstarea și performanța puilor de
carne în timpul perioadelor călduroase este de a recurge la practici nutriționale și de gestionare a furajului, conform
descrierilor din acest manual.
Furajul cu o bună calitate fizică (brizură, granule sau măciniș) va reduce energia consumată în timpul furajării i va
reduce căldura generată în timpul acestei activități. Forma fizică optimă a furajului va crește, de asemenea, consumul
mai eficient de hrană în compensație în timpul perioadelor mai reci ale zilei sau ale nopții. De obicei cel mai bine este
să se încurajeze consumul de furaj în compensație pe timp de noapte.
Creșterea aportului de nutrienți în timpul stresului termic poate avea un impact negativ asupra mortalității, totuși,
crescând digestibilitatea nutrienților din rețetă și utilizarea micro-ingredientelor specifice au dovedit a fi benefice.
2014 51
Pentru proteine, trebuie luată în considerare creșterea digestibilității AA, mai degrabă decât densitatea lor. Excesul de
proteină ar trebui redus la minimum iar AA echilibrați prin utilizarea aminoacizilor sintetici în loc de proteine intacte.
Furnizarea de energie în furaj folosind grăsimi, în loc de carbohidrați este benefică. Lipidele au un randament de
9 kcal de energie per gram în timp ce carbohidrații și proteinele au randament de numai 4 kcal de energie per
gram. Astfel, lipidele conțin de 2,25 ori mai multă energie decât carbohidrații și sunt mai digestibili, rezultând într-o
pierdere de căldură mai mică și de asemenea incremente termice mai mici în timpul furajării.
Stresul termic, care este destul de sever pentru a induce o rată respiratorie mai mare (de exemplu, gâfâială severă) și
creșterea temperaturii corpului, rezultă în:
• Creșterea excreților de minerale și micro elemente prin urină și fecale.

• O pierdere anormal de mare de dioxid de carbon din sange.
• O scădere a bicarbonatului din sânge și creșterea pH-ului sanguin.
Astfel, stresul termic poate induce o cerință metabolică pentru bicarbonat. În aceste condiții, pasărea poate beneficia
după urma unor rețete care conțin bicarbonat de sodiu sau sesquicarbonat de sodiu, astfel încât să furnizeze ~ 50%
din sodiul din furaj. În plus, introducerea de rețete care sunt echilibrate electrolitic (DEB, așa cum sunt definite de
sodiu + potasiu - cloruri) și conțin 220-240 mEq / kg poate fi benefică în reducerea mortalității legate de căldură și
îmbunătățirea creșterii în timpul perioadelor calde.
Vitaminele E, D, A, C, si niacina sunt cunoscute a avea un efect pozitiv asupra răspunsului păsărilor la stresul de
temperatură. O abordare generală este de a crește nivelul de vitamine cu 1,25% pe grad Celsius (2 ° F), pe măsură
ce temperatura crește de la 21 la 28 ° C (70-82 ° F). În cazul în care temperaturile depășesc 28 ° C (82 ° F), atunci
creșteri suplimentare ale nivelurilor de vitamina ar trebui să fie făcute la o rată de 2,5% pe grad Celsius (2 ° F). Aceste
recomandări sunt dependente de nivelurile de vitamine utilizate în suplimentul standard. Vitaminele suplimentare
nu ar trebui să fie retrase din rețetă.
Alți aditivi dovediți a avea beneficii în îmbunătățirea toleranței la căldură sunt:

Betaină - osmoregulator care crește eficiența de absorbție a mineralelor si oligoelementelor.
Glucoza - crește energia necesară pentru temperaturi extreme.
Aspirina - crește toleranța păsărilor la căldură.
În situații de stres termic, alegerea anti-coccidiostaticului trebuie analizată cu atenție, pentru a evita pe cele asociate
cu cresterea mortalitatii prin creșterea producției de căldură.
Calitatea așternutului
Calitate așternutului afectează în mod direct sănătatea păsărilor, bunăstarea, și performanțele. Așternutul de slabă
calitate, cu un conținut ridicat de umiditate, poate duce la creșterea concentrațiilor de amoniac în hala de păsări.
Acest lucru are potențialul de a produce creșterea stresului respirator și niveluri crescute de daune ale carcaselor.
Așternutul de slabă calitate crește de asemenea riscul apariției pododermatitelor (PD) și arsurii jareților. Prin urmare,
menținerea unui așternut de bună calitate este benefică atât pentru pasăre, cât și pentru producător.
Există o serie de factori implicați în calitatea așternutului, aceștia fiind mediul ambiant, creșterea păsărilor,
Managementul unității, starea de sănătate și nutriția.
Plecând de la premiza că managementul este adecvat iar practicile de menținere a sănătății păsărilor și condițiilor de
mediu sunt respectate, urmatoarele strategii nutriționale vor contribui la asigurarea menținerii calității așternutului.
52 2014
Niveluri excesive de proteină brută din furaje ar trebui evitate iar formularea rețetelor ar trebui să fie bine echilibrate.
Următoarele strategii de formulare pot ajuta la maximizarea calității așternut:
• Formulați rețete pe bază de AA digestibili.
• Menținerea matricii de materii prime cu valori relevante și actualizate pentru proteina din ingrediente și cel mai
important, conținutul AA digestibili.
• Folosiți conceptul de proteină Echilibrată în formularea rețetelor pentru a furniza proteina adaptată la cerințele
păsărilor, evitând excesele.
• Echilibrați nivelurile de sare pentru a evita consumul crescut de apă, care poate fi o cauză principală a așternutului
umed. Valoarea vizată a DEB este de 220-240 mEq / kg. Descrieri precise ale sodiului, clorurii, și nivelului de
potasiu din materiile prime ar trebui să fie menținute în matricea de formulare iar recomandările pentru aceste
minerale ar trebui să fie urmate (a se vedea Specificații Nutriționale pentru Broiler).
• Ingrediente cu digestibilitate redusă, sau cu nivel deosebit de ridicat de fibre, ar trebui evitate.
• Asigurarea unei forme extrem de digstibile de grasimi alimentare / ulei va ajuta la evitarea problemelor enterice.
Grăsimi de calitate deosebit de proastă, și cu o digestibilitate redusă, trebuie să fie evitate.
• Utilizarea enzimelor exogene poate ajuta la reducerea vâscozității intestinale, ceea ce va îmbunătăți calitatea
așternutului. Nutritioniștii trebuie să aibă grijă la selectarea corectă a enzimei adecvate. Consultați recomandările
producătorului atunci când se utilizează enzimă (e) pentru a vă asigura că acești aditivi se adaugă cu precizie în
dozajul corect și în mod corespunzător în procesul de fabricare a furajului, pentru a permite o bună dispersie și
Secțiunea 3
pentru a minimiza degradarea din cauza prelucrării termice.
Bunăstare și microclimat
Toate rețetele furajere trebuie să fie produse cu atenția cuvenită bunăstării păsărilor și impactului potențial asupra
mediului. Ca regulă generală, practicile și strategiile nutriționale prezentate în această secțiune vor forma baza unei
strategii de succes în ceea ce privește bunăstarea păsărilor și mediul. Unele dintre cele mai importante domenii, unde
este necesară o atenție deosebită, sunt prezentate mai jos.
Bunăstare
Broilerii trebuie să beneficieze de o nutriție echilibrată pentru a menține un profil de creștere practic și coerent și
pentru a preveni deficiențele nutriționale. Proteinele trebuie să fie furnizate prin echilibrarea AA digestibili. Macro
mineralele trebuie să fie furnizate la niveluri adecvate și echilibrate. Atenție specială trebuie acordată la calciu și
fosfor și raportul dintre calciu și fosfor disponibil pentru a evita problemele de formare a scheletului. De asemenea,
nivelurile de sodiu sunt importante, împreună cu DEB pentru a evita deficiențele și pentru a menține starea
așternutului. Vitamine și minerale trebuie sa fie furnizate la niveluri adecvate, pentru a evita tulburările metabolice
asociate cu deficiențe. Biotina și zincul au fost identificate ca având acțiune benefică în prevenirea pododermatitelor.
Menținerea așternutului de bună calitate va ajuta, de asemenea, cu limitarea incidenței pododermatitelor (consultați
secțiunea Calitatea așternutului).
Microclimat
Minimizarea nivelului de proteină brută în exces din furaj prin formularea în funcție de nivelurile echilibrate de AA
digestibili și nu în funcție de nivel minim de proteină brută, va reduce excreția de azot. Subsecțiunea despre Proteine
și Aminoacizi explică pe larg conceptele profilului AA ideal și proteine echilibrate, care pot fi folosite pentru a reduce
excreția de azot. Lucrarile recente au ajutat la adăugarea de informații cantitative în măsura reducerii excreției. De
exemplu, s-a stabilit că o reducere de 1% a niveluli proteinei din furaj (de exemplu, de la 20% la 19%) duce în medie
la o reducere atât a excrețiilor de azot cât și a emisiilor de amoniac de 10%.
Excreția de fosfor poate fi redusă prin alimentarea cât mai aproape de cerințele păsărilor și utilizarea enzimelor fitază.
Consultați secțiunea Macro Minerale a acestui manual pentru mai multe detalii cu privire la fosforul din furaje.
Este important să se aibă în vedere că, în general, orice practici nutriționale care reduc CS, scăzând astfel cantitatea
totală de furaje consumate și gunoi de grajd produs, va reduce impactul producției de păsări asupra mediului.
2014 53
Note
54 2014
MANUAL DE MANAGEMENT PENTRU BROILER ROSS 308 Sănătate și Biosecuritate
Secțiunea 4 – Sănătate și Biosecuritate
Obiective
Obținerea condițiilor de igienă în halele avicole și minimizarea efectelor adverse generate de boli. Atingerea
performanțelor optime, asigurarea bunăstării păsărilor și siguranței alimentare.
Principii
Condițiile de igienă din halele de păsări sunt obținute prin implementarea unor norme corecte de biosecuritate,
igienizare și programe de vaccinare.
Sănătatea Păsării și Biosecuritate

Sănătatea precară a păsărilor va avea un impact negativ asupra tuturor aspectelor legate de managementul și
producția lotului, inclusiv creșterea în greutate, eficiența conversiei furajului, mortalitate, numărul declasărilor la abator,
caracteristici de procesare.
Lotul trebuie să pornească cu pui de o zi de bună calitate și sănătoși. Puii trebuie să provină de la un număr minim de
Secțiunea 4
loturi de părinți în aceleași condiții de sănătate. Ideal, un singur lot de părinți per hală de pui de carne.
Programul de control în fermă a bolilor implică:

• Prevenție (biosecuritate și/sau program de vaccinare).
• Detectarea rapidă a problemelor de sănătate (monitorizarea sănătății și a paramentrilor de producție).
• Tratamentul bolilor identificate.
Biosecuritatea și vaccinarea sunt esențiale într-un management de success, biosecuritatea previne introducerea
bolilor în fermă, iar programele de vaccinare potrivite se adresează bolilor endemice.
Monitorizarea regulată a parametrilor de producție este vitală în detectarea timpurie a bolilor și formularea măsurilor
de intervenție. Identificarea și acționarea timpurie într-un lot va ajuta la prevenția trecerii bolilor în loturile învecinate
și succesive.
Parametrii de producție, cum sunt morții la livrare (M.L.), greutatea la 7 zile, mortalitatea zilnică și săptămânală,
consumul de apă, sporul mediu zilnic, consumul specific și procentul de respinși, ar trebui urmăriți indeaproape și
comparați cu parametrii țintă ai companiei. Atunci când parametrii de producție nu îi ating pe cei țintă stabiliți, atunci
ar trebui realizată o investigație de către un personal special pregătit.
Biosecuritate
Un program de biosecuritate este critic pentru menținerea sănătății lotului. Biosecuritatea va minimiza expunerea
lotului la organismele generatoare de boli. Înțelegerea și urmarea practicilor de biosecuritate convenite, trebuie să fie
parte din munca fiecărui angajat. Educarea și pregătirea regulată a personalului este esențială.
La conceperea programului de biosecuritate, se vor lua în considerare următoarele trei aspecte:
• Localizarea fermei: Fermele trebuie localizate în așa fel încât acestea să fie izolate de alte ferme de păsări sau alte
specii – la cel puțin 3,2 km (2 mile) distanță de acestea, și de drumuri pe care se transportă păsări. Sunt de preferat
fermele cu o singură vârstă, astfel se limitează recircularea agenților patogeni și a tulpinilor de vaccinuri vii.
• Proiectarea fermei și a halelor: Halele ar trebui proiectate pentru a minimiza traficul, pentru a facilita curățarea
și dezinfecția, rezistente la acțiunea rozătoarelor și a păsărilor sălbatice. Este necesară existența unei bariere (gard)
pentru a preveni accesul persoanelor neautorizate.
Halele de păsări trebuie să prezinte podea de beton, pereți și tavan lavabili, guri de ventilație accesibile și să fie lipsite
de stâlpi sau alte structuri.
2014 55
Ar trebui să se păstreze o zonă liberă, plată de 15 m în jurul halei, astfel iarba crescută se va tăia ușor și rapid. În
imediata apropiere a halei se va realiza o zonă cu o lățime de 1-3 m, aceasta poate descuraja circulația rozătoarelor
și poate fi utilizată și ca zonă de depozitare temporară pentru echipamente. Figura 24 ilustrează exemple bune de
amplasare și proiectare a fermelor.
Figura 24: Example bune de proiectare a fermelor.
Proceduri Operaționale: Procedurile trebuie să controleze circulația oamenilor, furajului, echipamentelor și a

animalelor în fermă pentru a se preveni introducerea și circulația bolilor. Procedurile de rutină pot fi modificate în
cazul modificării condițiilor de boală. Figura 25 prezintă toate potențialele căi de expunere la boli.
Figura 25: Căi de expunere la boli.
Furaj Alte păsări, alte

specii, animale
Pui Adăpost de companie
Oameni
Incubație
Insecte
Rozătoare
Așternut
Echipament Apă
ă vehicule
Păsări
sălbatice
Un program de biosecuritate ar trebui să fie:

• Obligatoriu.
• Practic.
• Eficient economic.
• Parte din programul de pregătire al personalului.
• Revizuit regulat.
• Respectat de întreaga fermă și echipă.
• Finanțat.
56 2014
Curățenie și dezinfecție
Planificarea: O curățenie corectă presupune ca toate operațiunile să fie efectuate eficient și la timp. Curățenia este
o bună oportunitate pentru realizarea lucrărilor de mentenanță, astfel planificarea curățeniei și dezinfecției ar trebui
să țină cont și de acest proces. Un plan detaliat cu privire la date, ore și necesar de oameni ar trebui întocmit înainte
de depopularea fermei. Acest lucru va asigura realizarea cu success a operațiunilor.
Curățenia platformei: Această operațiune trebuie să curețe și să dezinfecteze halele în așa fel încât toți potențialii
agenți patogeni pentru păsări și oameni să fie îndepărtați, iar numărul de bacterii, virusuri, paraziți și insecte șă fie
minimizat între loturile de păsări.
Controlul insectelor: Insectele ar trebui eradicate până ajung să migreze în componentele din lemn sau alte
materiale. Imediat după ce păsările sunt scoase din hală și aceasta mai este caldă, echipamentele, așternutul și
toate suprafețele ar trebui tratate cu un insecticid recomandat local. Alternativ, hala poate fi tratată cu un insecticid
autorizat cu 2 săptămâni înainte de depopulare. Un al doilea tratament cu insecticid ar trebui realizat înainte de
fumigare.
Îndepărtarea prafului: Tot praful, resturile și pânzele de păianjen trebuie îndepărtate de pe ventilatoare, grinzi și
toate zonele expuse cum sunt margini, borduri, etc. Pentru rezultatele cele mai bune utilizați perii (sau suflante), astfel
praful va cădea pe așternut.
Pre-sprayere: Ar trebui să se utilizeze un dispozitiv de sprayere cu presiune joasă pentru umezirea cu o soluție cu
deteregent a prafului din interiorul halei și de pe echipamente înainete ca acestea și așternutul să fie scoase din hală.
În halele deschise, întâi se vor închide cortinele laterale.
Secțiunea 4
Echipament: Toate echipamentele ar trebui scoase din hală și așezate în exterior pe o zonă betonată. Liniie de
furajare și adăpare automate vor fi ridicate în timpul curățeniei.
Îndepărtarea așternutului: Tot așternutul din hală trebuie îndepărtat după depopulare. Așternutul scos din hale
va fi încărcat în camioane sau containere, ce vor fi plasate în apropierea halelor. Acestea vor fi acoperite cu prelate
pentru a se preveni pierderile de așternut pe timpul transportului. Camioanele vor fi dezinfectate la ieșire.
Eliminarea aternetului: Așternutul scos din hale nu trebuie stocat în fermă sau împrăștiat pe terenurile adiacente
fermei. Acesta trebuie dus la o distanță de cel puțin 3.2 km (2 mile) de fermă și eliminat în conformitate cu legislația
locală pe una din următoarele căi:
• Împrăștiat pe teren arabil și arat în termen de o săptămână.

• Îngropat într-o zonă special amenajată.
• Depozitat și lăsat să fermenteze cel puțin o lună înainte de a fi împrăștiat pe pajiști.
• Incinerat.
• Utilaz în producția de biocombustibili.
Spălarea: Înainte de începerea spălatului se vor verifica instalația electrică, aceasta se va închide pentru a se
evita riscul de electrocutare. Se va decupla întrerupătorul principal apoi se va securiza accesul la acesta. Pentru
îndepărtarea resturilor și a murdăriei rămase în hală și echipamente se va utiliza un aparat de spălare cu presiune.
Există o gamă largă de detergenți industriali, aceștia se vor utiliza conform indicațiilor producătorului. Detergentul
utilizat trebuie șă fie compatibil cu dezinfectantul utilizat ulerior. După ce hala și echipamentele au fost spălate cu
detergent, vor fi clătite cu apă curată proaspătă, utilizând iar aparatul de spălat cu presiune. Ar trebui să se utilizeze
apă caldă iar excesul de apă de pe podea va fi îndepărtat prin utilizarea unui teu cu lamă de cauciuc. Apa uzată va
fi scursă igienic pentru eviatarea recontaminării halei. Întregul echipament scos din hală va fi la rândul lui spălat cu
detergent și clătit. Echipamentul curat va fi depozitat la adăpost.
În hală, se va acorda o atenție deosebită următoarelor locuri:

• Carcasa ventilatoarelor.
• Axul ventialtoarelor.
• Ventilatoare.
• Grilele ventilatoarelor.
• Grinzi.
• Borduri.
• Linii de apă.
• Linii de furajare.
2014 57
Pentru o spălare corectă a zonelor greu accesibile, se vor utiliza scări sau schele portabile și lanterne.
Exteriorul clădirilor trebuie de asemenea spălat și se va acorda o atenție specială următoarelor:

• Admisii de aer.
• Rigole.
• Alei betonate.
În halele dschise, cortinele vor fi spălate pe ambele părți. Orice componentă ce nu poate fi spălată (ex. polietilenă,
carton) trebuie distrusă.
Când spălatul s-a finalizat, murdăria, praful, resturi sau așternut nu mai trebuie să fie prezente. O spălare
corespunzătoare necesită timp și atenție la detalii.
Clădirile personalului și echipamentul acestora vor fi curațate integral în această etapă.
Curățarea Sistemelor de Adăpare și Furajare
Toate echipamentele din hală trebuie curățate și dezinfectate. După curățare, depozitarea echipamentelor într-un loc
ferit este esențială pentru prevenirea recontaminării.
Sistemul de adăpare: Procedura de curățare a liniilor de apă este următoarea:

• Drenați tubulatura și rezervoarele.
• Spălați liniile cu apă curată.
• Îndepărtați depunerile și biofilmul de pe pereții rezervoarelor, apoi scurgeți apa în exteriorul halei.
• Reumpleți rezervoarele cu apă curată și adăugați un agent autorizat de sterilizat apa.
• Dați drumul soluției de sanitizare din rezervor prin liniile de adăpare, asigurați-vă că nu sunt goluri de aer.
Verificați dacă agentul de sanitizare nu afectează echipamentul și că este utilizat în concentrația corectă.
• Completați rezervorul cu soluție de sanitizare la concentrația recomandată până la nivelul normal de operare.
Înlocuți capacul. Lăsați dezinfectantul minim 4 ore în instalație.
• Drenați și clătiți cu apă proaspătă.
• Reumpleți instalația cu apă curată și proaspătă înainte de sosirea puilor.
În interiorul țevilor se va forma un biofilm și va fi necesară tratarea regulată (cel puțin o dată la fiecare ciclu) pentru
a se evita scăderea debitului de apă și contaminarea acesteia cu bacterii. Este recomandată utilizarea unui agent de
curațare înainte de sanitizare, anterior fiecărui lot. Materialul din care este confecționată tubulatura va influența rata
de formare a biofilmului. De exemplu, țevile din polipropilenă și rezervoarele de plastic au tendința să formeze mai
rapid biofilm. Utilizare tratamentelor cu vitamine și minerale în apa de băut poate accelera formarea biofilmului.
Curățarea fizică a interiorului țevilor nu este posibilă de ficare dată; de aceea, între loturi se vor utiliza pentru
îndepăratrea biofilmului compuși de clor sau peroxid (dioxidul de clor folosit la concentrație corespunzătoare poate
fi de asemenea utizat) la concentrație ridicată (140 ppm). Acestea trebuie să fie scoase complet din liniile de adăpare
înainte ca păsările să bea apă. Curățirea poate să includă și utilizarea acizilor acolo unde conținutul în minerale a apei
(în special calcar și fier) este foarte ridicat. Țevile metalice pot fi curățate în același mod, doar că pot apărea scurgeri
din pricina coroziunii. Tratarea apei de băut înainte de utilizare poate fi luată în considerare acolo unde aceasta are
un conținut ridicat de minerale.
Sistemele de răcire cu apă (evaporare sau ceață) pot fi sanitizate utilizând biguanidă. Biguanida poate fi utilizată și în
timpul producției pentru diminuarea conținutului de bacterii din aceste sisteme, și minimizarea împrăștierii acestora
în hală.
Sistemul de furajare: Procedura curățării sistemului de furalare este următoarea:

• Goliți, spălați și dezinfectați sistemul de furajare (buncăre, tronconici, lanțuri, etc.)
• Goliți buncărele exterioare și tubulatura conectată, periați unde este posibil. Curățați integral și etanșeizați toate
descrierile.
• Fumigați oriunde este posibil.
58 2014
Reparații și Mentenanță
O hală goală și curată oferă o oportunitate ideală pentru efectuarea reparațiilor și acțiunilor de mentenanță. Atunci
când hala este goală, acordați atenție următoarelor activități:
• Reparați crăpăturile din podea cu beton /ciment.
• Reparați îmbinările deteriorate dintre diferitele structuri.
• Reparați sau înlocuiți pereții deteriorați, cortinele sau tavanurile.
• Vopsiți sau văruiți acolo unde este necesar.
• Asigurați-vă de faptul că toate ușile se închid etanș.
• Verificați eficiența funcționării ventilatoarelor, ventilației, sistemului de încălzire, admisiilor de aer și toate
celelalte echipamente de control al microclimatului.
• Gradul de întindere al curelelor de la ventilatoare și condiția jaluzelelor.
Dizinfecția
Dezinfecția nu trebuie făcută până ce nu s-a finalizat întreaga curățare a halelor (inclusiv zonele externe) și nu s-au
efectuat toate reparațiile, iar echipamentul nu s-a uscat. Dezinfectanții sunt ineficienți în prezența mizeriei și a
materiei oragnice, iar dacă suprafețele sunt umede eficiența acestora scade din pricina creșterii gradului de diluție.
Dezinfectanții, cei ce sunt autorizați de un corp de control pentru utilizarea împotriva agenților patogeni de natură
bacteriană sau virală, vor fi cel mai probabil și eficienți. Vor fi urmate instrucțiunile producătorului. Dezinfectanții vor
fi aplicați cu ajutorul aparatelor de spălat cu presiune sau a atomizoarelor.
Secțiunea 4
Dezinfectantele cu spumă conferă un timp de contact mai mare, astfel crescând eficiența dezinfectantului. Încălzirea
halelor la o temperatură crescută poate spori eficiența acestora.
Cei mai mulți dezinfectanți nu au efect împotriva oochiștilor sporulați de coccidii. Acolo unde se impun tratamente
selective pentru coccidii, se vor utiliza de către o echipă special pregătită, compuși ce produc amoniac. Aceștia se vor
aplica pe o suprafață internă curată și vor avea efect după o perioadă scurtă de timp de câteva ore.
Fumigare cu Formol
Acolo unde fumigarea cu formol este permisă, aceasta se va realiza cat mai repede cu putință după terminarea
dezinfecției. Suprafețele ar trebui să fie umede (aceasta poate fi realizată și prin creșterea umidității relative utilizând
sistemul de răcire cu duze), iar temperatura din hale ar trebui să fie minim 21oC (70oF). Fumigarea este ineficientă la
temperaturi scăzute și umidități retative sub 65%.
Ușile, ventilatoarele și geamurile trebuie etanșeizate. Se vor urma instrucțiunile de fumigare ale producătorului. După
fumigare, hala va fi închisă pentru 24 de ore, se vor afișa însemne cu avertismentul NU INTRAȚI. Hala va fi ventilată
integral înainte de a se intra în ea.
După ce se va împrăștia așternutul curat, întreaga procedură de fumigare descrisă mai sus va fi repetată. Fumigarea
este periculoasă pentru animale și oameni, și nu este permisă în toate statele. Acolo unde este permisă, va fi realizată
de un personal pregătit, urmând legislația și recomandările locale. Se va respecta și legislația privind protecția
muncii și se va utiliza echipamentul de protecție adecvat (măști, ochelari, mănuși, etc.). Cel puțin două persoane vor
fi prezente pentru cazuri de urgență.
Tratarea podelei
În unele situații, dacă este necesar se pot utiliza și tratamente pentru podele. Unele tratamente comune, dozajul lor
și indicațiile sunt prezentate în Tabelul 17.
2014 59
Tabel 17: Tratamente comune pentru podea în halele de pui.

Dozaj
Compus Obiective
kg/m2
Acid Boric după necesar Gândaci
Reducera
Sare (NaCl) 0.25
clostridiilor
Praf de sulf 0.01 Scade pH-ul
Var (oxid de calciu/
după necesar Dezinfecție
hidroxid)
Curățarea Zonelor Externe
Este vitală curățarea integrală a zonelor externe. Ideal, halele de păsări ar trebui împrejmuite de o zonă de beton sau
pietriș lată de 1-3 m. Acolo unde aceasta nu există, această zonă trebuie să:
• Fie liberă de vegetație.
• Fie liberă de utilaje/echipamente scoase din uz.
• Fie plană.
• Fie bine drenată și să nu favorizeze băltirea apei.
Se va acorda o atenție deosebită în timpul curățeniei și dezinfecției următoarelor zone:

• Sub ventialatoare.
• Sub buncărele de furaj.
• Căi de acces.
• În jurul ușilor.
Toate zonele betonate ar tebui spălate și dezinfectate asemănător celor din interiorul halei.
Evaluarea Eficienței Curățeniei și Deinfecției Fermei
Monitorizarea eficienței spălatului și dezinfecției este esențială. Eficiența curățeniei este evaluată prin izolarea
Salmonelei. Numărul total de bacterii viabile poate fi de asemenea o metodă utilă. Aceste proceduri de evaluare
ar trebui realizate cel puțin o dată la fiecare lot. Monitorizarea nivelurilor de Salmonela va permite îmbunătățirea
continuă a igienei din fermă, iar compararea rezultatelor va facilita evaluarea metodelor de curățenie și dezinfecție.
Când dezinfecția a fost realizată eficient, nu ar mai trebui să se izoleze tulpini de Salmonela. Pentru descrierea în
detaliu a modului de prelevare a probelor și numărul acestora, vă rugăm să contactați medicul veterinar Aviagen.
Key
• Trebuie instaurat un program de management al igienienei în fermă, pentru
Points
menținerea biosecurității, curățeniei și dezinfecție.
• Biosecuritatea adecvată ar trebui să prevină pătrunderea bolilor în fermă prin
intermediul oamenilor și al animalelor.
• Curățarea fermei trebuie să vizeze atât interiorul cât și exteriorul halelor,
întregul echipament și căile de acces.
• Trebuie introdus un set de proceduri corespunzător pentru realizarea
curâțeniei și dezinfecției.
60 2014
Calitatea apei
Apa trebuie să fie clară, lipsită de materie oragnică sau suspensii. Ar trebui să fie monitorizată pentru a se asigura
puritatea și lipsa agenților patogeni. Apa trebuie să nu conțină în special specii de Pseudomonas și Escherichia coli.
Într-o probă de apă nu ar trebui să existe mai mult de o singură coliformă/ml, iar în probele consecutive, doar maxim
5% din acestea ar trebui să conțină coliforme.
Criteriile de calitate pentru apa oferită păsărilor sunt prezentate în Tabelul 18. Dacă apa provine din rețeaua
principală, aceasta de obicei nu ridică probleme de calitate. Însă, apa provenită din puțuri poate să conțină un nivel
ridicat de nitrați și bacterii, datorită infiltrațiilor cu apă de pe terenurile fertilizate.
Când conținutul de bacterii este ridicat, trebuie stabilită cauza imediat și remediată. Clorinarea poate fi eficientă în
controlul bacteriilor, realizată în intervalul 3 - 5 ppm clor la nivelul adăpătorii, dar aceasta depinde și de compușii
clorului utilizați. pH-ul apei trebuie păstrat între 5-7 pentru o clorinare eficace. Măsurarea potențialului de oxido-
reducere (ORP) al apei este un bun parametru în determinarea eficienței programului de sanitizare al apei. Un
aparat de determinare al ORP va determina cantitatea de oxigen dizolvat în apă și conferă un indicator al gradului
de curățenie al apei și al capacității acesteia de adescompune contaminanții. Cu cât contaminanții sunt mai mulți,
cu atât mai puțin oxigen dizolvat va fi în apă. O valoare al ORP de 700-800 mV (milivolți) indică faptul că programul
de sanitizare prin clorinare va fi eficient în controlul majorității potențialilor factori dăunători ce pot ajunge la păsări
prin apa de băut.
Lumina ultravioletă (aplicată în punctul unde apa de băut intră în hală) poate fi utilizată de asemenea pentru
dezinfectarea apei. În implementarea acestei proceduri se vor urma indicațiile date de producător.
Secțiunea 4
Apa dură (calcaroasă) sau cu conținut ridicat de fier (>3 mg/l) poate duce la înfundarea niplurilor și a țevilor, respectiv
favorizează dezvoltarea bacteriană. De asemenea, sedimentele pot bloca instalația, iar acolo unde este o problemă
ar trebui să se realizeze o filtrare cu filtre de 40-50 microni (μm).
Ar trebui realizate testări ale calității generale a apei cel puțin o dată pe an, sau de mai multe ori dacă există suspiciuni
cu privire la calitatea apei. După curățarea halelor și înainte de sosirea puilor, ar trebui prelevate probe de la sursă, din
rezervorul din hală și de la nivelul adăpătorilor.
Pe parcursul vieții lotului, realizarea unor testări de rutină poate fi o practică bună. Acestea se pot realiza prin drenarea
liniilor de adăpare și inspectarea vizuală a clarității apei. Dacă igiena liniilor și a apei nu este corespunzătoare, atunci
se vor observa numeroase particule de materie în recipient. Se vor lua măsuri pentru rectificarea cauzei.
2014 61
Tablelul 18: Criterii de calitate a apei pentru păsări.

Criteriu Concentrație (ppm) Comentarii
Total Dizolvat 0-1000 Bun
1000-3000 Satisfăcător: Pot rezulta dejecții umede la limita superioară
Slab: Dejecții umede, consum scăzut de apă, spor slab

Solide 3000-5000
și mortalitate crescută
>5000 Nesatisfăcător
<100 Moale Bun: Fără probleme

Duritate Satisfăcător: Fără probleme pentru pui, dar poate influența eficiența
>100 Dur
detergenților, a dezinfectanților și a medicației administrate prin apă.
<6 Slab: Probleme de performanța, coroziune în sistem
6.0-6.4 Slab: Potențiale probleme

pH
6.5-8.5 Satisfăcător: Recomandată petru păsări
>8.6 Nesatisfăcător
50-200 Satisfăcător: Poate avea un efect laxativ dacă Na sau Mg >50 ppm
200-250 Nivelul maxim admis
250-500 Poate avea un efect laxativ

Sulfați
Slab: Efect laxativ, dar păsările își pot reveni, poate interfera cu absorbșia
500-1000
cuprului, efect laxativ amplificat în prezența clorului
Nesatisfăcător: Crește consumul de apă și incidența dejecțiilor umede,
>1000
probleme de sănătate la păsările tinere
Satisfăcător: Nivelul maxim dorit, niveluri joase de 14 ppm pot cauza
250
probleme dacă sodiul este mai ridicat de 50 ppm
Cloruri 500 Nivelul maxim dezirabil
Nesatisfăcător: Efect laxativ, dejecții umede, reduce consumul de

>500
furaj,crește consumul de apă
<300 Bun: Fără probleme

Potasiu
>300 Satisfăcător: Depinde de alcalinitate și pH
Satisfăcător: Dacă nivelul sulfaților >50 ppm se va forma sulfatul de

50-125
magneziu (laxativ)
Magneziu
>125 Efect laxativ cu iritații la nivelul intestinelor
350 Maxim
Azotat 10 Maxim (uneori nivelul de 3 ppm afectează performanța)
urme Satisfăcător
Nitrați Nesatisfăcător: Probleme de sănătate (indică contaminarea cu materii
>urme
fecale)
<0.3 Satisfăcător
Fier
Nesatisfăcător: Facilitează dezvoltarea bacteriilor
>0.3
(înfundă liniile și cu miros neplăcut)
2 Maxim
Fluor
>40 Nesatisfăcător: Cauzează oase moi
Bacterii coliforme 0 cfu/ml Ideal: Niveluri mai ridicate indică contaminarea cu fecale
Calciu 600 Nivel maxim
Satisfăcător: În general nu sunt probleme, poate genera dejecții umede

Sodiu 50-300
dacă sulfații >50 ppm sau clorurile >14 ppm
NOTĂ: 1 ppm aproximativ 1 mg.
62 2014
Useful
Information
Alte informații utile disponibile
Ross Tech: Calitatea apei
Key
Points
• Apa de calitate este esențială pentru sănătatea și bunăstarea păsării.

• Calitatea apei ar trebui să fie testată periodic și pe baza rezultatelor și în caz
de nevoie se vor lua măsuri pentru controlul contaminanților bacterieni și
minerali.
Înlăturarea păsărilor Moarte
În Tabelul 19 sunt prezentate metodele adecvate de eliminare a păsărilor moarte.
Tabel 19: Metode de înlăturare a păsărilor moarte.

Metoda Avantaje Dezavantaje
Secțiunea 4
Poate fi un rezervor pentru boli și necesită drenaj
Costul îngropării este scăzut și puțin
Îngropare adecvat
miros
Există riscul contaminării apei subterane
Este o metodă mai scumpă și poate polua aerul.
Nu contaminează apa freatică și nu
produce contaminare încrucișată cu alte Trebuie asigurată o capacitate de incinerare suficientă
Incinerare păsări și pentru situații neprevăzute.
Puține resturi de îndepărtat după proces Incinerarea trebuie realizată complet până la nivelul
de cenușă alba.
Economică și dacă se face
Compostare corespunzător, nu va contamina solul, Nu se cunosc
apa și aerul
Nu se realizează la nivelul fermei
Necesită o instalație de răcire, pentru a se evita
Necesită investiții minime
descompunerea cadavrelor pe timpul stocării
Predare Produce contaminare minimă a mediului
Necesită măsuri sporite de biosecuritate pentru
evitarea contaminării între fermă și firma de colectare
Cadavrele pot fi transformate în
a deșeurilor biologice.
ingrediente pentru furaj, acolo unde
este permis și pentru anumite specii
Key
Points
• Păsările moarte trebuie înlăturate astfel încât să nu contamineze mediul, să

evite contaminarea încrucișată, să nu devină o neplăcere pentru vecini și să
fie în conformitate cu legislația locală.
2014 63
Scăderea riscului de boală

Prevenirea transmiterii bolilor de către oameni
• Minimizați numărul vizitatorilor și preveniți accesul persoanelor neautorizate în fermă.

• Toate persoanele ce vor intra în fermă ar trebui să urmeze regulile de biosecuritate, incluzând dușul și schimbul de
haine.
• Țineți evidența vizitatorilor, incluzând numele, compania, scopul vizitei, ferme anterior vizitate și ferma următoare
ce va fi vizitată.
• Când se va ieși dintr-o hală și se va intra în alta, muncitorii și vizitatorii trebuie să îsi dezinfecteze mâinile și
încălțămintea. În unele cazuri, se pot utiliza și spary-uri de corp pentru dezinfecție. Figura 26 prezintă exemple
pentru dezinfecția încălțămintei și cea cu spray de corp.
• Uneltele și echipamentele duse în hală sunt o potențială sursă de boli. Numai obiectele necesare ar trebui duse în
• DITCH
hală și numai după ce acestea au fost curățate și dezinfectate corespunzător.
Dacă personalul de control sau supervizare nu poate evita vizitarea mai multor ferme într-o singură zi, atunci acesta
ar trebui să viziteze mai întâi loturile tinere.
Figura 26: Utilizați recipientele cu dezinfectant pentru picioare și spray-uri de corp la intrarea în hală.
B
GARAGE
Prevenirea transmiterii bolilor de către animale
• Când este posibil, adoptați sistemul de populare ”totul plin/totul gol”.

• Se impune un vid sanitar între loturi. Vidul sanitar se definește ca fiind perioada dintre curațare și dezinfecție și
popularea următorului lot. Decizia cu privire la lungimea vidului sanitar este una economică, însă cu cât acesta
este mai lung cu atât se va diminua riscul transmiterii bolilor între loturi.
• Nu lăsați echipamente, materiale de construcții sau așternut în locuri neprotejate. Acestea pot conferi rozătoarelor
și animalelor sălbatice un adăpost.
• Curățați pierderile de furaj imediat după ce s-au produs.
• DITCH sau la adăpost.
Stocați așternutul în ambalaje
• Nu permiteți accesul păsărilor în clădiri prin etanșeizarea acestora. Orice gaură sau crăpătură trebuie acoperită.
• Mențineți un program de control eficient al rozătoarelor/dăunătorilor, acesta ar trebui să includă controale
POULTRY HOUS
mecanice, biologice și chimice. Programele de momire sunt cele mai eficiente atunci când sunt realizate
continuu. Un program eficient de control alBARNdăunătorilor este prezentat în Figura 27.
GARAGE
Figure 27: Exemplu de poziționare a momelilor pentru rozătoare.
ȘANȚ DITCH
DITCH
POULTRY HOUSE
Depozit
BARN BARN
GARAGE
ПЛЕВНЯ
GARAGE
Garaj
Hală păsări
POULTRY HOUSE HOUSE
POULTRY
POULTRY HOUSE
POULTRY HOUS
Hală păsări
POULTRY HOUSE HOUSE
POULTRY
Runs Runs
Căi
Runs
Cuiburi
Rodent Nest
Puncte
Rodent
momite
Temporary
Holes
Nest Holes
temporar
Bait
TemporaryPoint
Bait Point
Casă HOUSE
HOUSE
Puncte momite permanent
Rodent Nest Holes
Runs
Permanent Bait Point
64
HOUSE
Temporary Bait Point 2014

Rodent Nest Holes
Vaccinarea
Vaccinarea pregătește păsările pentru potențialele boli produse de agenți specifici prin expunerea acesteora la
o formă atenuată a organismelor infecțioase (antigen). În mediul de astăzi, procedurile corecte de vaccinare sunt
esențiale în managementul broilerilor.
Ar trebui dezvoltat un program corespunzător de vaccinare în consultanță cu medicii veterinari, luând în considerare
și condițiile locale. În tabelul de mai jos sunt prezentați câțiva factori esențiali pentru o vaccinare de succes al
broilerilor.
Tabel 20: Factori esențiali pentru o vaccinare de succes.

Conceperea Programului de
Administrarea Vaccinului Eficiența vaccinării
Vaccinare
Programele trebuie bazate pe Cereți sfatul medicului veterinar
recomandările medicilor veterinari înainte de vaccinarea păsărilor
ce vor lua în considerare încărcătra bolnave sau stresate.
locală stabilită pe baza observațiilor
și a analizelor de laborator. Urmați recomandările Curățare periodică și eficientă a
producătorului în manipularea halelor, urmată de folosirea unui
Alegerea cu grijă a unui produsului și modul de așternut de nou de bună calitate,
vaccin simplu sau combinat în administrare. reduce concentrația de agenți
conformitate cu starea de sănătate patogeni în mediu.
și vârsta lotului. Pregătiți în mod corespunzător
Secțiunea 4
echipa de vaccinare pentru a Vidul sanitar corespunzător între
Vaccinul trebuie să genereze un manipula și administra corect loturi ajută la limitarea acumulării
nivel consistent de imunitate vaccinurile. agenților patogeni prezenți în
în timp ce va minimizeaza hală ce pot afecta performanța
potențialele efecte adverse. Tineți evidența vaccinărilor. lotului, atunci când se reutilizează
Reproducătorii trebuie să asigure așternutul.
niveluri adecvate și uniforme Când se administrează vaccinuri vii
de anticorpi maternali pentru în apă cu clor, folosiți un stabilizator Verificarea periodică a tehnicilor
protecția puilor împotriva mai pentru vaccin (cum ar fi lapte lichid de manipulare și administrare a
multor boli virale în primele sau lapte praf degresat) adăugat vaccinurilor, precum și răspunsurile
săptămâni de viață. în apă inainte de vaccin pentru post-vaccinale, sunt critice în
a neutraliza clorul. Clorul poate controlul bolilor și îmbunătățirea
Anticorpii maternali pot interfera reduce titrurile vaccinale sau poate performanțelor.
cu răspunsul puilor la unele tulpini inactiva vaccinul.
de vaccin. Nivelurile de anticorpi Postvaccinal, ventilația și
maternali la broileri vor scădea managementul trebuie optimizate,
pe măsură ce lotul de părinți va în special în perioadele de reacție
îmbătrâni. induse de vaccin.
Useful
Information
Alte informații utile sunt disponibile
Ross Tech Note: Vaccinarea în apa de băut
2014 65
• Programele de vaccinare pentru broileri ar trebui să fie elaborate în

Key colaborare cu medicii veterinari și trebuie să se bazeze pe situațiile locale
Points disponibilitatea vaccinurililor
• Vaccinarea va fi mai eficientă atunci când incinența bolilor este redusă la
minim prin programe de biosecuritate și management bine concepute și
aplicate.
• Singură, vaccinarea nu poate proteja loturile împotriva bolilor
copleșitoare și a practicilor de management deficitare.
• Fiecare pasăre trebuie să primească doza corectă de vaccin destinată.
• Programele de vaccinare ale reproducătorilor trebuie luate în considerare
atunci când se realizează programele de vaccinare pentru broilerii
descenenți.
Investigarea Bolilor
Investigarea bolilor necesită cunoștințe cu privire la paricularitățile vârstei și modaliatea de detectare a ceea
ce este anormal pentru lot. Este importantă familiarizarea cu parametrii de producție normali sau standardele
hibridului.
Când sunt observate sau suspectate probleme de sănătate în efectivele de pui, trebuie solicitat imediat sfatul
medicului veterinar.
Informarea permanentă în legătură cu provocările patologice locale și regionale este utilă în scopul de a fi la
curent cu toate detaliile în acest sens.
În rezolvarea problemelor de sănătate din fermă se va adopta o abordare sistematică. Acestea sunt aspectele
urmărite:
• Furaj: disponibilitate, distribuire, palatabilitate, conținut nutrițional, contaminanți și toxine.
• Lumină: adecvată pentru o creștere și dezvoltare eficientă, expunere uniformpă și intensitate.
• Așternut: materialul utilizat, adâncime, distribuire, umiditate, ageni patogeni, toxine și contaminani.
• Aer: viteza, disponibil, umiditate, temperatură, contaminanți (nivel amoniac și toxine), obstacole.
• Apa: disponibilitate, consum, distribuție, sursă, contaminanți și toxine, conținut de agenți patogeni, aditivi
și detergenți.
• Spațiu: densitate păsări, obstacole, echipament limitator, front de furajare și adăpare disponibil.
• Salubritate: igiena spațiilor, combaterea dăunătorilor, mentenanță, practici de curățare și igienizare (hale
și alei, sisteme de furajare și adăpare, buncăre).
• Securitate: riscuri de biosecuritate (practici de biosecuritate și construcția halelor).
Tabelele 21 și 22 exemplifică anumiți parametri posibili de mortalitate, legați de calitatea și sănătatea puilor.
Tabelele sugerează de asemenea potențialele aciuni de investigare, utilizând abordarea sistematică pentru
rezolvarea acestora sugerată anterior.
66 2014
Tabelul 21: Cauza problemelor comune în faza de demaraj 0-7 zile.

Observație Investigație Cauză probabilă
Pui de o zi de calitate slabă: Furaj, Igienă, Aer și Apă:
Furajare necorespunzătoare a
Mortlitate pe transport ridicată Condiția de igienă și sănătate a reproducătorilor
reproducătorilor
Pui inactivi, lipsiți de energie și Condiția de igienă și sănătate a lotului
reacție Manipularea ouălor, stocare și transport de părinți, stației de incubație și a
echipamentelor.
Aspect general al puilor: Igiena în incubație, incubația și
• Neînchiși managementul Parametrii necorespunzători de
• Jaret/cioc înroșit stocaj a ouălor, umiditate relativă,
• Cute întunecate pe picioare Selecția puilor, manipularea și temperaturi și management al
• Sac vitelin sau ombilic decolorat transportul echipamentelor.
sau urât mirositor
Pierdere de apă incorectă în timpul
incubației.
Temperatură de incubare incorectă
Deshidratare cauzată de fereastra mare

de ecloziune și scoatere întârziată a
puilor din eclozionator.
Secțiunea 4
Pui mici 1-4 zile Furaj, Aer, Apă, Lumină și Spațiu: Gradul de umplere al gușilor sub 95%
din numărul de pui, după 24 h de la
Gradul de umplere al gușilor după 24 h populare
după populare Pui slăbiți
Sisteme de furajare sau adăpare
Disponibilitatea și accesul la furaj și necorespunzătoare
apă Niveluri de furajare sau adăpare
necorespunzătoare
Confortul și bunăstarea păsărilor Localizarea echipamentului sau
mentenanța acestuia,
Microclimat și temperatură
necorespunzătoare în demaraj
Pui degenerați: Furaj, Lumină, Așternut, Aer, Apă,
Spațiu, Igienă și Biosecuritate:
Pui proveniți din multiple loturi de
Pui mici, mai devreme de 4-7 zile Lotul de proveniență părinți cu vârste diferite
Pui ce nu pot accesa apa

Gradul de hidratare al puilor Temperaturi necorespunzătoare în
Condiții de demaraj demaraj
Calitatea și accesibilitatea furajului Pui ce nu au găsit furajul sau calitate
slabă a acestuia
Vid sanitar între loturi Vid sanitar scurt între loturi

Expunere la boli
Curățare și dezinfecție inadecvate
Boală
Practici necorespunzătoare de igienă și
biosecuritate
2014 67
Tabelul 22: Cauza problemelor comune după 7 zile de viață.

Observație Investigație Cauza probabilă
Boală: Furaj, Lumină, Așternut, Aer, Apă,
Spațiu, Igienă și Biosecuritate: Condiții de microclimat precare
Metabolic Biosecuritate precară
Bacteriană Igiena fermei de broileri
Virală Expunere mare la boli
Fungică Boli locale Protecție slabă împotriva
bolilor
Protozoare
Strategii de prevenirea a apariției
Parazitară bolilor și vaccinari Prevenire inadecvată a apariției bolilor
Toxine
Calitatea furajului Calitate slabă a furajului
Iluminat și ventilație Ventilație excesivă sau insuficientă

Stres Potențiali stresori:
Temperatură Management neadecvat al fermei

Management Echipament necorespunzător
Tulburări imunosupresoare Lipsa confortului și a bunăstării păsărilor
Număr crescut de păsări piedute Furaj, Lumină, Așternut, Aer, Apă,
pe parcursul creșterii: Spațiu, Igienă și Biosecuritate:
Pondere mare a păsărilor Evidențele lotului și date Probeleme de sănătate în timpul creșterii
respinse la abatorizare
Starea de sănătate a lotului
Istoricul lotului (cum sunt lipsa de furaj Managementul evenimentelor din istoric ce au
sau apă, pene de curent) afectat sănătatea și bunăstarea păsărilor
Potențial hazard în funcționarea

echipamentelor
Manipularea păsărilor de către echipa de Manipulare și încărcare necorespunzătoare

prindere și transport
Experianța și nivelul de pregătire al

perosnalului din echipa de prindere
Condiții aspre (legate de vreme sau
Condițiile din timpul prinderii și al echipament) în timpul prinderii și transportului
transportului (cum sunt vremea și către abator
echipamentul)
Key
Points
• Cunoasșterea așteptărilor și alertarea în cazul deviațiilor de la așteptări.

• Observare. Investigare. Identificare. Acționare.
• Utilizați o abordare sistematică. Investigați aspectele evidente și lucrurile
de bază.
68 2014
Recunoașterea bolilor
Recunoașterea problemelor de sănătate implică mai multe etape.
În diagnosticarea unei probleme de sănătate, planificarea și punerea în aplicare a unei strategii de control, este
important de știut că, cu cât investigația este mai profundă cu atât mai eficiente vor fi diagnosticul și acțiunile.
Recunoașterea precoce a bolii este critică. Modificările în consumul de furaj și în mod special în consumul de apă,
poat fi un prim semn de boală, astfel consumul de apa și de furaj trebuie să fie monitorizate. Observațiile zilnice ale
păsărilor, a comportamentului acestora, precum orice modificare în comportament, sunt, de asemenea, esențiale
pentru recunoașterea precoce a bolilor.
Tabelul de mai jos prezintă unele dintre modalitățile prin care semnele de boală pot fi recunoscute.
Tabel 23: Recunoașterea semnelor de boală

Observații realizate de personalul Monitorizarea fermei, analize de
Analiza datelor și a tendințelor
fermei laborator
Evaluarea zilnică a comportamentului Vizite regulate în fermă Mortalitatea zilnică și săptămânală
păsărilor
Examinări de rutină post-mortem al Consumul zilnic de apă și furaj
Aspectul păsărilor (cum sunt păsărilor normale și bolnave Temperaturi
îmbrăcarea cu pene, dimensiune,
uniformitate, culoare) Prelevarea corespunzătoare a probelor, Mortalitatea în diferite etape
număr și dimensiune.
Secțiunea 4
Schimbări ale microclimatului (calitatea Respinse la abator
așternutului, stres de căldură sau frig, Analizarea și acționarea corectă ulterior
probleme de ventilație) examinarii post-mortem, necesită validare
/ clarificare
Semne clinice de boală (cum sunt:
zgomot la respirație, dejecții umede, Testare microbiologică în mod
etc.) constant a fermei, furajului,
așternutului, păsărilor și a altor
Uniformitatea lotului materiale.
Testarea corespunzătoare a diagnosticului
Serologie adecvată
Key
Points
• Observații zilnice.
• Înregistrarea precisă a datelor.
• Monitorizarea sistematică a datelor.
2014 69
Note
70 2014
MANUAL DE MANAGEMENT PENTRU BROILER ROSS 308 Adăpost și microclimat
Secțiunea 5 – Adăpost și microclimat
Obiectiv
Oferirea unui mediu care să permită păsărilor să obțină o performanță optimă în ceea ce privește rata de creștere,
uniformitatea, conversia furajului, randamentul la abatorizare, asigurând în același timp condiția de sănătate și
bunăstarea păsării.
Principii
Ventilația este principalul mijloc de control al mediului. Ventilația menține acceptabilă calitatea aerului în hală,
păstrând în același timp păsările în zona de confort termic. Ventilația asigură aer curat, îndepartează excesul de
umiditate i limitează acumularea de gaze potențial dăunătoare și particulele în suspensie.
În primele zile de viață ale păsărilor, ventilația furnizează căldura în hală pentru a menține păsările calde și confortabile,
și conferă suficient aer proaspăt pentru a menține o calitate acceptabilă a aerului în hală.
Pe măsură ce păsările cresc și încep să producă mai multă căldură, se vor utiliza rate de ventilare mai mari pentru a
eliminarea din hală a căldurii în exces și a umidității rezultate din respirație.
Monitorizaiț comportamentul păsărilor și reglați ventilația în funcție de comportamentul acestora, aceasta fiind cheia
asigurării confortului și menținerea activității păsărilor.
Aer
Secțiunea 5
Principalii contaminanți în aerul din hală sunt praful, amoniacul, dioxidul de carbon, monoxidul de carbon și vaporii
de apă în exces. Nivelurile acestor contaminanți trebuie menținute în limite legale în orice moment. Expunerea
excesivă și continuă la acești contaminanți pot:
• Vătăma tractul respirator.
• Scădea eficiența respirației.
• Declanșa boli (ex. Ascite sau boli cronice respiratorii).
• Afecta reglarea temperaturii.
• Contribui la distrugerea așternutului.
• Reduce performanța păsărilor (Tabelul 24).
Tabel 24: Efectele principalilor contaminați din aerul halelor de broileri.

Amoniac Nivel ideal <10 ppm.
Poate fi detectat prin miros 20 ppm sau peste.
>10 ppm va afecta suprafața plămânilor.
>20 ppm va crește susceptibilitatea la bolile respiratorii.
>25 ppm poate afecta sporul în greutate în funcție și de temperatură și vârstă.
Dioxid de carbon Nivel ideal <3,000 ppm.
>3,500 ppm cauzează ascite. Dioxidul de carbon este fatal la niveluri ridicate.
Monoxidul de carbon Nivel ideal 10 ppm.
>50 ppm afectează sănatatea păsării. Monoxidul de carbon este fatal la niveluri ridicate.
Praf Deteriorarea mucoaselor tractului respirator și crește sensibilitate la boli. Nivelurile de praf din
hală ar trebui menținute la minim.
Umiditate Nivel ideal 50-60% după demaraj.
Efectele variază cu temperatura. La >29°C i >70% umiditate relativă, greutatea poate fi afectată.
Umiditate relativă <50% în timpul demarajului va afecta creșterea.
2014 71
Apa
Păsările produc un volum substanțial de apă care va trece în aerul din hală. Eliminarea acestei ape din hală este o
funcție importantă a sistemului de ventilație.
O pasăre de 2.3 kg, va consuma 6.3 litri de apă în timpul vieții sale și elimina în aerul halei aproximativ 4.9 litri de apă.
Pentru un efectiv 10.000 de pui de carne, acest lucru înseamnă 49.000 de litri de apă eliminată în aer, prin respirație
și fecale. Sistemul de ventilație trebuie să elimine această apă din hală.
Temperatura
Unul dintre obiectivele ventilației, în special la începutul perioadei de producție, este menținerea temperaturii
corespunzătoare în hală, astfel încât păsările să fie ținute în zona lor de confort. Profilul recomandat de temperatură
este prezentat în Secțiunea 1 (Managementul puilor) din prezentul manual. Acesta este menit să confere numai
un ghid orientativ, temperatura reală va fi programată în funcție de umiditatea relativă și ar trebui să se bazeze
întotdeauna pe observațiile păsărilor.
Încălzirea
Fiecare hală trebuie să dețină o capacitatea de încălzire mai mult decât suficientă, pentru a se putea asigura ventilația
necesară și pentru a se putea menține temperatura dorită, în orice moment al anului.
Căldura trebuie repartizată uniform în întreaga hală. Distribuția necorespunzătoare a căldurii poate avea un efect
negativ asupra uniformității păsărilor. În cazul în care se utilizează ventilatoare de recirculare pentru mișcarea și
distribuirea căldurii în hală, se va avea în vedere și evitarea formării curenților de aer la nivelul păsărilor.
În primele stadii ale ciclului de producție, încălzirea trebuie programată în așa fel încât aceasta să asigure temperatura
dorită în hală. Pe măsură ce păsările cresc și încep să genereze caldură, temperatura la care sistemul de încălzire va
porni poate fi programată sub cea dorită în hală. Sistemul de încălzire poate fi programat să funcționeze doar dacă
temperatura din hală va fi sub cea dorită cu 1-2 °C. Aceste decizii și setări trebuie să se bazeze pe reacția vizibilă și
confortul păsărilor.
În timpul preîncălzirii halei, înainte de populare, se recomandă efectuarea unei ventilații minime. Cantitatea de aer
introdusă prin această ventilație minimă va depinde de tipul sistemului de încălzire utilizat. Scopul este de a elimina
gazele nocive din hale și de a ajuta la distribuirea uniformă a căldurii. Consultați recomandările producătorului
sistemului de încălzire pentru indicațiile acestuia cu privire la ratele minime de ventilare necesare la acest moment.
Hale și Sistemele de Ventilație

Sistemele de Ventilație
Există două tipuri (principale) de sisteme de ventilație:
Ventilația Naturală
• Cunoscută și ca ”hală deschisă” sau hală ”naturală”.
• Se pot utiliza ventilatoare de recirculare în interiorul halei pentru mișcarea aerului.
Ventilația forțată (Controlată/Hale închise):

• Aceste hale prezintă în general pereți solizi sau cortine ce sunt închise în timpul fucționării.
• În acest sistem se utilizează ventilatoare și admisii.
Ventilația naturală: Hale deschise
Ventilația naturală se referă la o hală deschisă pe lateral, cu cortine (deși se pot utiliza și flapsuri sau uși) pe pereții
laterali (Figura 28). Ventilația din halele deschise presupune deschiderea și închiderea cortinelor sau flapsurilor
pentru a permite curenților de aer (vânturi sau brize) să intre în hală. În general, halele deschise sunt cel mai bine
utilizate doar atunci când condițiile mediului extern sunt asemanătoare cu cele dorite în hală.
72 2014
Figura 28: Un exemplu de ventilație naturală
Halele ventilate natural necesită un management continuu, 24 de ore, și monitorizare constantă atât a condițiilor
din mediu extern (temperatura, umiditatea relativă, viteza vântului și direcția vântului), precum și condițiile din hală
(temperatură, umiditate relativă, calitatea aerului și confortul păsării). Cortinele sau flapsurile de pe pereții laterali
trebuie ajustate continuu în corelație cu orice modificare apărută a mediului (atât intern, cât și extern). Chiar și cu un
management constant, realizarea unui control adecvat al mediului din hala deschisă poate fi dificil, iar performanța
puilor de carne din aceste hale este frecvent mai slabă și mai variabilă în comparație cu halele închise cu mediu
controlat.
Atunci când în exterior este mai frig, deschiderea cortinelor, chiar și numai puțin, facilitează intrarea unui aer rece și
greu în hală, care va coborâ direct pe așternut și păsări. Acest lucru determină instalarea disconfortului păsărilor și
poate duce la un așternut umed. În același timp, aerul mai cald va ieși i din hală, acest fapt va duce la oscilații mari de
temperatură și costuri ridicate de încălzire.
Secțiunea 5
În perioadele reci, ventilatoarele de recirculare montate în interior pot fi folosite pentru a îmbunătăți controlul
temperaturii în hală prin mișcarea aerului cald acumulat și ridicat în vârful halei. Cu toate acestea, ventilatoarele de
recirculare nu trebuie să producă curenți de aer la nivelul păsărilor. În zonele cu climă rece, se recomandă operarea
automată a cortinelor, de asemenea ventilatoarele de recirculare vor fi acționate de termostat.
În timpul perioadelor calde, dacă nu adie vântul, deschiderea completă a cortinelor poate fi insuficientă pentru păsări.
În această situație se vor utiliza ventilatoarele de recirculare pentru mișcarea aerului, oferind un ajutor suplimentar în
atingerea stării de confort prin efectul de răcorire produs de mișcarea aerului.
Ventilatoarele de recirculare, dacă sunt instalate, atârnă în mod normal în centrul halei (Figura 29), dar instalarea
ventilatoarelor de recirculare pentru vreme caldă aproape de pereții laterali ai halei va determina tragerea unui aer
mai rece (mai puțin umed) și proaspăt din afara halei. Ventilatoarele sunt de obicei instalate pentru a sufla aer în
diagonala halei și nu ar trebui să fie instalate prea aproape de suprafețe solide, care pot împiedica circulația aerului.
Figura 29: Ventilatoare de recirculare în hala cu ventilație naturală.
2014 73
În plus față de ventilatoarele de recirculare, unele hale deschise sunt echipate și cu duze de pulverizare a apei
(pulverizatoare), care scad temperatura prin evaporare.
În cazul în care se utilizează sisteme de răcire prin evaporare în halele deschise, este important să se măsoare
umiditatea relativă din hală în timpul utilizării sistemului. Dacă nu există mișcări de aer sau acestea sunt slabe,
rata scăzută a schimbului de aer poate duce la o creștere a umidității relative, respectiv aceasta poate afecta
performanțele pasărilor i poate duce până la mortalitate.
La fel ca și în halele închise, o parte importantă a construcției halelor deschise este gradul de izolare a acoperișului.
În perioadele reci, acest lucru vă ajută la păstrarea căldurii din hală, iar în cele calde acesta va ajuta la mențimerea
uni aer mai rece în hală. Pentru un ajutor suplimentar în perioadele cu vreme caldă, halele deschise ar trebui să fie
prevăzute cu o barieră radiantă instalată corect sub acoperiș. Acest lucru va ajuta la reducerea cantitatii de căldură
radiată în hală.
Key
Points
• Halele ventilate natural (deschise) necesită un management continuu.
• Pentru optimizarea microclimatului în halele deschise ar trebui să se utilizeze
ventilatoare de recirculare.
• Când se utilizează sisteme de răcire prin evaporare, monitorizați
• cu grijă umiditatea relativă.
• În zone cu climă caldă, instalți o barieră radiantă corespunzătoare sub
acoperiș.
Hale cu Microclimat Controlat
Ventilația forțată, este cea mai populară formă de ventilație utilizată în halele de broileri datorită capacității de a
asigura un control mai bun al microclimatului în diferite condiții de mediu. Cea mai comună formă de microclimat
controlat este cea care funcționează sub o presiune negativă. Aceste hale au de obicei, pereții laterali solizi,
ventilatoare de evacuare care trag aerul din hală și admisii automate prin care aerul proaspăt pătrunde în hală
(Figura 30).
Figura 30: Exemplu de hală cu microclimat controlat.
În scopul de a oferi cel mai bun mediu pentru păsări de-a lungul ciclului de producție și în orice moment al anului,
fiecare hală închisă trebuie să fie echipată pentru a satisface 3 etape de ventilare. Acestea sunt:
• Ventilație minimă.
• Ventilație de tranziție.
• Ventilație tunel.
În unele regiuni ale globului, unde temperaturile nu sunt suficient de mari pentru a se justifica nevoia instalării
ventilației tunel, această etapă de ventilare poate fi omisă din proiectarea halei.
74 2014
Deoarece halele închise au de obicei pereții laterali solizi, se recomandă cu fermitate ca aceste hale să fie conectate la
generatoare de curent electric. În halele cu ventilație controlată, dar cu cortine laterale se recomandă instalarea unui
sistem de deschidere automată a acestora.
Useful
Information
Broșură Aviagen: Managementul microclimatului în Halele de Broileri

Poster Aviagen: Ventilația de Iarnă pentru Broileri
Presiune Negativă
Atunci când un ventilator de extracție aspiră aerul dintr-o hală, se creează un vid parțial în interiorul acesteia (presiune
negativă). Presiunea negativă reprezintă diferența dintre presiunea din interiorul halei și presiunea atmosferică din
în afara acesteia. Deci, o presiune negativa de -20 Pa (-2,04 mm coloană de apă), înseamnă de fapt că presiunea din
interiorul halei este cu 20 Pa (2,04 mm coloană de apă), mai mică decât presiunea mediului din exteriorul halei. Când
se creează o presiune negativa, aerului din exterior este atras în la hală pentru a înlocui aerul care a fost evacuat
(Figura 31).
Controlarea locului, modalității și a vitezei de intrare a aerului din exteriorul halei, reprezintă cheia unei ventilaiți
adecvate în halele cu mediu controlat. Pe măsură ce presiunea negativă crește, crește de asemenea și viteza de
intrare a aerului în hală. În acest fel, presiunea poate fi utilizată pentru reglarea vitezei aerului intrat și distanța de
deplasare a acestuia inainte de a cădea pe podea.
Figura 31: Diagrama ilustrează circulația aerului în halele cu presiune controlată.
Secțiunea 5
În timpul ventilației, aerul ar trebui să intre numai printr-o serie de admisii de aer, care vor fi repartizate uniform pe
pereții laterali ai halei. Una dintre componentele critice ale unui sistem de ventilație de succes este etanșeitatea halei
în sine. O hală bine etanșeizată nu trebuie să prezinte găuri, crăpături, goluri sau orice altă formă de deschidere, altele
decât admisiile de aer. Aceasta vor oferi:
• Un control mai bun al locului pe unde aerul intră în hală.
• Control asupra modului în care aerul intră în hală.
• Ușurință în generarea presiunii negative.
Monitorizarea regulată a presiunii aerului va oferi indicii cu privire la etanșeitatea halei. În cazul în care se constată o
scădere în timp a presiunii, este un indiciu al faptului că hala nu mai este etanșeizată corespunzător și că se produc
pierderi de aer. În acest caz se vor efectua cercetări și se vor face corecții (de ex: repararea admisiilor).
Pentru a determina gradul de etanșeitate al halei, închideți toate ușile și admisiile și porniți unul din ventilatoarele
de 122 cm / 127 cm sau doua de 91 cm. Presiunea măsurată în hală nu ar trebui să fie mai mică de 37,5 Pa (3,82 mm
coloană de apă). Presiunea măsurată în orice punct al halei trebuie să fie stabilă.
2014 75
Key
Points
• Pentru un sistem de ventilație cu presiune negativă hala trebuie să fie

etanșă (sau aerul trebuie să intre numai prin admisii)
• Presiunea trebuie monitorizată în timp. Trebuie realizate corecturi, dacă
apar modificări de presiune.
Ventilația Minimă
Ventilația minimă aduce aer proaspăt în hală și evacuează aerul viciat (pentru a îndepărta excesul de umiditate și
pentru a preveni acumularea de gaze nocive), menținând temperatura aerului.
Atunci când există păsări în hală se va acorda mereu o cantitate minimă de ventilație, indiferent de temperatura de
afara. Ventilația minimă poate fi utilizată în timpul iernii și a verii, în orice etapă a ciclului de producție, dar cel mai
frecvent este utilizată în timpul demarajului și în anotimpurile reci (de ex. ori de cate ori afara este mai rece decât în
hală sau când temperatura din hală este sub cea dorită). Ventilația minimă este foarte utilă pentru păsările tinere sub
10 de zile de viață și nu trebuie să producă curenți de aer la nivelul păsărilor.
În timpul ventilației minime, puteți agăța benzi de casete audio sau video, sau ceva similar, pe liniile de furajare și
adăpare pentru a detecta circulația aerului la nivel pasărilor.
Principiul Ventilației Minime

În mod curent, cel mai utilizat sistem de ventilație minimă este cunoscut și ca ventilație transversală. Aceasta constă
în numeroase admisii pe pereii lateral, distribuite uniform de-a lungul ambilor pereți ai halei. Admisiile sunt conectate
la un sistem automat de închidere și deschidere, controlat de calculator.
Ventilatoarele de extracție pentru ventilația minimă sunt adesea instalate în pereții laterali ai halei, sau uneori,
sunt folosite una sau mai multe ventilatoarele de tunel, deși acest lucru nu este întotdeauna ideal. Ventilatoarele
ventilațieie minime funcționează în cicluri (Pornit/ Oprit), care sunt din nou determinat de sistemul de control.
Utilizarea Presiunii negative în Timpul Ventialției Minime

În timpul ventilației minime, admisiile de aer funcționează în baza presiunii negative. Prin setarea admisiilor de aer
în mod corespunzător și gestionarea presiunii negative din hală, se poate controla viteza cu care aerul din exterior
pătrunde în hală prin admisiile de aer. În timpul utilizării ventilației minime, presiunea negativă ar trebui să fie
suficientă pentru a direcționa aerul rece intrat cu viteză mare către coama halei, unde se acumulează aerul cald.
În cazul în care presiunea negativă este prea mică, aerul rece va cădea peste păsări, va produce stres și va umezi
așternutul (Figura 32).
Figure 32: Controlul vitezei aerului utilizând presiunea negativă.
Presiune negativă Ideală
Presiune negativă mai ridicată,

Nu ideală
Presiune negativă joasă - Necorespunzător
76 2014
O viteză mare a aerului va asigura, de asemenea o bună amestecare a aerului rece intrat cu aerul cald din interior,
acumulat în vârful halei (Figura 33). Acest lucru nu doar că încălzește aerul intrat, dar reduce și umiditatea relativă a
acestuia, permițând astfel o bună absoarbie a umezelii.
Figura 33: Traiectoria corectă a aerului în timpul ventilației minime.
Care este presiunea corectă de operare în hală?

Presiunea negativă și viteza aerului intrat ar trebui să fie suficiente pentru a "arunca" aerul intrat la mijlocul halei.
Astfel, presiunea negativă de operare ideală din hală în timpul ventilației minime va depinde de următorii factori:
• Lățimea halei. Distanța pe care aerul trebuie să o străbată de la peretele lateral la vărful halei.
• Unghiul acoperișului.
• Forma interioară a acoperișului (drept sau cu obstacole).
• Tipul admisiilor utilizate.
• Gradul de deschidere a admisiilor.
Există ghidaje în ceea ce privește utilizarea presiunii în halele de diferite lățimi, dar acestea vor varia în funcție de
factorii enumerați mai sus. Presiunea de operare corectă trebuie testată, verificată și confirmată pentru fiecare hală
Secțiunea 5
în parte. O modalitate de a face acest lucru este prin realizarea unui test de fum (Figura 34).
Figura 34: Utilizarea testelor de fum pentru determinarea traiectoriei aerului și presiunii de operare.
Când se testează hala cu fum, este recomandat să se facă în condiția celui mai rău scenariu. Aceasta este atunci când
hala are pui în demaraj, iar temperatura din exterior este la un minim posibil.
Fiți conștienți de faptul că anumite generatoare de fum emite fum cald. În cazul în care testarea halei se face atunci
când aceasta este goală și rece, fumul va avea tendința să se ridice la vârf halei, chiar dacă presiunea este mică.
2014 77
Alternativ, se pot agăța de tavan la fiecare 1-1,5 m benzi de casete audio sau video de aproximativ 15 cm lungime.
Acestea ar trebui să fie poziționate în fața admisiilor până la vârful halei. Când ventilatoarele sunt pornite, fiecare
fâșie de bandă trebuie să se miște, inclusiv cea care este cel mai apropie de vârful halei. Banda cea mai apropiată de
admisie ar trebui să miște intens și se va lovi de tavan. Mișcarea benzilor se va diminua pe măsură a apropierii de
coama halei. Ultima banda (cea din vârf) ar trebui să se miște lent, fapt ce va indica că aerul a ajuns în mijlocul halei,
s-a oprit și cade spre podea. Aceste benzi pot rămâne montate pe tot parcursul ciclului de producție și vor oferii un
reper vizual rapid.
În cazul în care acoperișul prezintă grinzi expuse, cadre sau orice alte structuri în calea fluxului de aer, atunci se for
monta plăci de direcționare în completarea admisiilor de aer. Acestea vor direcționa aerul pe sub obstacole dar tot
către coama halei. Aceste plăci trebuie montate corect și cu grijă. Pentru determinarea direcției corecte a plăcilor se
poate utiliza un dispozitiv cu laser. Astfel se va stabili exact unghil plăcii de direcționare (Figura 35).
Figura 35: Folosind un laser pentru a determina dacă placa de direcționare a aerului este poziționată corect. Placa
de direcționare trebuie ajustată pentru ca aerul să evite obstacolele de pe tavan.
Exempul 1. Placă de direcționare în poziție greșită Exempul 2. Placă de direcționare în poziție corectă
Laser Laser
Rază laser indicând direcția Rază laser indicând direcția

fluxului de aer fluxului de aer
Placă de Placă de
Grindă Grindă
direcție direcție
Admisie aer Admisie aer

Direcție
Direcție aer
aer nouă Placa este în poziție corectă. Laserul indică
Laserul indică faptul că placa de direcție nu
nouă traiectoria aerului, care nu va lovi grinda și
este în poziție corectă. Aerul se va lovi de
grindă și va cădea peste păsări. va ajunge la coamă.
Reglarea Admisiilor de Aer

Când se stabilesc reglajele pentru ventilația minimă, admisiile ar trebui să fie deschise cel puțin 5 cm. În cazul în
care admisiile nu sunt deschise suficient, aerul intrat se va deplasa pe o distanță scurtă apoi va cădea pe păsări,
indiferent de presiunea din hală. Cu cât admisiile sunt mai deschise, cu atât volumul și viteza aerului intrat în hală
este mai mare. Cu toate acestea, în majoritatea halelor, dacă toate admisiile sunt deschise la 5 cm în timpul ventilație
minime, presiune negativă în hale va fi prea mică iar viteza cu care aerul va intră în hală va fi redusă, crescând astfel
riscul căderii acestuia direct pe păsări. În general, pentru ventilația minimă, nu toate admisiile disponibile vor trebui
deschise. Admisiile care vor fi utilizate, trebuie să fie uniform distribuite și toate trebuie să fie deschise în mod egal.
Dacă în timp ce ventilatoarele de minimă sunt pornite în ciclulul de ventilație și nu se simte mișcarea aerului la
trecerea prin hală, acesta este un indiciu al faptului că hala este bine etanșeizată, iar admisiile de aer sunt bine
configurate pentru ventilația de minimă.
Alegerea Admisiilor de Aer pentru Ventilația de Minimă

Unele caracteristici de urmărit la alegerea admisiilor de aer (Figura 36) sunt:
• Să fie etanșe când sunt închise.
• Clapeta admisiei trebuie să fie izolată.
• Trebuie să dețină un sistem de blocare a clapetei pentru a împiedica deschiderea în timpul neutilizării.
• Admisia ar trebui să prezinte o placă de direcționare a aerului, mai ales în cazul halelor cu grinzi sau alte bariere
expuse pe tavan.
• Clapeta admisiei trebuie potrivită în ramă în așa fel încât atunci când aceasta este închisă ea trebuie să fie în
poziție înclinată.
78 2014
Figura 36: Exemplu de amnisie bună de aer.
Utilizarea Ventilației Minime

Ventilația minimă este controlată de un calculator; ventilatoarele sunt acționate în cicluri regulate de timp și nu în
corelare cu temperatura. Gestionarea corectă a acestor cicluri va determina calitatea aerului din hală.
Când ventilatoarele sunt pornite, admisiile de pe pereții laterali trebuie să se deschidă corespunzator pentru a
permite menținerea presiunii negative și direcționarea aerului până la coama halei. La finalul ciclului, ventilatoarele
de minimă se vor opri iar admisiile se vor închide.
Sistemului de încălzire trebuie să funcționeze în orice moment, atunci când temperatura din hală este sub
temperatura necesară satabilită, chiar dacă ventilatoarele de minimă funcționează.
În primele zile ale ciclului de producție, sistemul de încălzire va porni la valori ale temperaturii apropiate de cele
Secțiunea 5
dorite în hală. De exemplu, sistemul de încălzire poate fi programat să pornească la 0,5 °C sub temperatura dorită în
hală i se va opri atunci când temperatura efctivă din hală va fi puțin peste cea programată.
Pentru că se pune un accent mare în ceea ce privește producerii căldurea în timpul ventilației minime sau în primele
faze ale ciclului de producție, ventilatoarele pot fi programate să pornească numai după ce temperatura efectivă din
hală trece de cea programată cu 1 - 1,5 °C.
Aceste reglaje se vor modifica pe măsură ce păsările vor crește. De obicei, diferența dintre temperatura programată
în hală și cea la care va porni sistemul de încălzire va crește, iar diferența dintre temperatura programată în hală și
temperatura la care ventilatoarele pornesc va scădea.
Mai multe detalii cu privire la modul de programare a duratei ciclurilor pot fi găsite în Anexa 7.
Evaluarea Ventilației Minime

Anexa 7 oferă rate minime de ventilare (per pasăre) aferente greutăților în viu. Cifrele prezentate sunt doar
orientative. Utilizarea lor nu garantează calitatea acceptabilă a aerului sau confortul pasărilor. Cel mai bun mod de
a evalua rata minimă corectă de ventilare este prin observarea directă a comportamentului și confortului păsărilor.
Când se intră în hală în vederea evaluării ratei de ventilare minime, păsările nu ar trebui deranjate. La intrarea în hală
trebuie urmărite urmatoarele:
Răspândirea/distribuția păsărilor:
• Sunt bine răspândite?
• Stau înghemuite?
• Există zone lipsite de păsări?
Activitatea păsărilor:
• Priviți în lungul liniilor de adăpare și furajare – există activitate în jurul acestora?
• Orientativ, 1/3 din păsări ar trebui să fie la liniile de furajare, 1/3 la liniile de adăpare și 1/3 se vor odihni sau vor
fi în mișcare.
2014 79
Calitatea aerului:
În primele 30 - 60 de secunde de la intrarea în hală, puneți următoarele întrebări:
1. Există sentiment de sufocare?
2. Calitatea aerului este acceptabilă?
3. Umiditatea este prea ridicată?
4. Este prea mult aer proaspăt?
Utilizarea instrumentelor capabile să măsoare umiditatea relativă, dioxidul de carbon, monoxidul de carbon și
amoniacul, va permite o evaluare corectă și cantitativă.
Dacă vreuna dintre observațiile făcute indică faptul că ventilația minimă nu este adecvată, atunci trebuie să se facă
modificări pentru a corecta acest lucru.
• Un minim de ventilație trebuie oferit în orice moment, indiferent de

Key condițiile meteorologice.
Points • Ventilația minimă este utilizată la puii mici, în timpul nopților sau a
perioadelor reci.
• Ventilația minimă este controlată de temporizator și nu este corelată
• cu temperatura.
• Realizarea unei presiunii negative corecte va asigura o viteză bunăa
aerului, esențială în distribuția acestuia până la coama halei.
• Admisiile trebuie deschise minim 5 cm, iar acestea trebuie să fie
repartizate uniform pe pereții halei.
• Singura cale reală de evaluare a ventilației minime este monitorizarea
comportamentului păsărilor și a condițiilor din hală.
Ventilația de Tranziție
Scopul ventilației de tranziție este de a elimina excesul de caldură din hală atunci când temperatura din hală crește
peste cea dorită. Ventilația de tranziție este corelată cu temperatura, în perioada acestei ventilații, ventilatoarele nu
mai funcționează în cicluri, ci funcționează continuu în vederea controlării temperaturii.
În cursul ventilație de tranziție, în hală poate fi introdus un volum mare de aer, dar spre deosebire de ventilația tunel,
acest aer nu este suflat direct peste păsări. Ventilația de tranziție este utilizată atunci când aerul exterior este prea
rece și/sau păsările sunt prea tinere pentru utilizarea ventilației tunel.
Principiul Ventilației de Tranziție

În cursul ventilației de tranziție, numărul admisiilor de aer utilizate din pereiți laterali este crescut pentru a permite
introducerea unui volum mai mare de aer în hală (Figura 37). Capacitatea totală a admisiilor laterale (număr și
dimensiune) determină cantitatea de aer ce poate intra în hală, respectiv numărul maxim de ventilatoare ce pot fi
folosite.
Figura 37: Ventilaița de tranziie. Admisiile sunt complet deschise, iar ventilatoarele de tunel sunt pornite. Distribuia
păsărilor indică starea de confort a acestora.
80 2014
Dacă admisiile de aer existente sunt prea puține, se poate trece la ventilația de tunele mai devreme, în scopul de
a elimina caldura în exces din hală. Trecerea mai devreme la ventilația tunel, poate provoca disconfortul păsărilor,
deoarece aceasta va sufla direct peste păsări.
Orientativ, pentru ventilația de tranziție, capacitatea totală a admisiilor de pe pereții laterali trebuie să fie suficientă
pentru a permite utilizarea a 40 - 50% din capacitatea totală a ventilatoarelor de tunel.
Utilizarea Ventilației de Tranziție

Ventilația de tranziție funcțiunează într-un mod similar cu cel al ventilației minime; admisiile de aer funcționează pe
baza presiunii negative, conduc aerul intrat cu viteză spre coama halei, unde acesta se amestecă cu aerul cald și apoi
cade peste păsări.
Dacă temperatura din hală continuă să crească peste temperatura programată și ventilatoarele laterale nu mai fac
față, atunci vor începe să funcționeze ventilatoarele de tunel. Admisiile ventilației tunel nu vor funcționa pe durata
utilizării ventilației de tranziție, aerul va intra doar prin admisiile laterale (Figura 38).
Figura 38: Mișcarea tipică a aerului în timpul ventilaiei de tranziie.
Admisii laterale
Sidewall air inlets Ventilatoare
Tunnel fans de tunel
Secțiunea 5
Admisii
Tunnelventilație
air inletsde tunel (închise)
(closed)
În cursul ventilației de tranziție, prin hală vor trece volume mari de aer în perioade lungi de timp, iar păsările pot resimți
mișcările aerului, în ciuda faptului că presiunea este corectă. Observarea comportamentului păsărilor (distribuția prin
hală și activitatea) va ajuta la determinarea numărului necesar de ventilatoare în funcțiune la un moment dat. Este
deosebit de important să se monitorizeze comportamentul păsărilor la trecerea de la ventilația minimă la cea de
tranziție.
În cazul în care se observă păsări care stau sau încep să se ghemuiască și nu exist activitate în jurul liniilor de furajare și
adăpare, este un indiciu al faptului că păsările resimt frigul, caz în care ar trebui luate măsuri de corecție. În primul rând,
verificați dacă presiunea din hală este cea corectă. Dacă este, opriți ultimul ventilator intrat în funcțiune și continuați
să monitorizați comportamentul păsărilor. În cazul în care activitatea păsărilor se imbunătățete, continuați să observați
comportamentul acestora pentru încă 15-20 de minute, pentru a fi siguri că nu există alte schimbări în comportament.
Ventilația de tranziție trebuie utilizată cât de mult posibil înainte de pornirea ventilației tunel. Determinarea momentului
trecerii la ventilația de tip tunel trebuie să se bazeze pe observarea comportamentului păsărilor. Trecerea la ventilația
tunel, se face doar atunci când comportamentul pasărilor indică faptul că ventilația de tranziție nu mai poate menține
păsările în zona de confort. Trecerea la ventilația de tip tunel prea devreme poate fi dăunătoare pentru păsări.
Key
Points • Ventilația de tranziție este controlată de temperatură și elimină excesul
de căldură din hală atunci când aceasta depășește nivelul programat.
• Ventilația de tranziție este utilizată atunci când temperatura exterioară
este prea scăzută și/sau păsările sunt prea tinere pentru utilizarea
ventilației de tip tunel.
• Evaluarea comportamentului păsărilor este singurul mod de determinare
a corectitudinii reglajelor ventilației de tranziție.
2014 81
Ventilația Tip Tunel
Ventilația tunel trebuie utilizată numai când ventilația de tranziție nu mai este capabilă să mențină păsările în zona
de confort (ex. Când păsările prezintă semne de supraîncălzire). Ventilația tunel este utilizată în perioadele calde sau
caniculare și de obicei atunci când păsările sunt mai mari.
În timpul ventilației tunel, aerul, în volum mare, este tras pe lungingimea halei, schimbul de aer din hală fiind realizat
în timp scurt. Acest lucru generează fluxuri de aer de mare viteză, creând un efect de răcire care ajută păsările să se
răcorească. Prin modificarea numărului de ventilatoare în funcțiune, variază și viteza cu care aerul intră în hală, iar
efectul de răcire resimțit de păsări va varia și el. Efectul de răcire obținut va varia, de asemenea odată cu:
• Umiditatea relativă.
• Densitatea păsărilor.
• Alți factori (cum sunt gradul de îmbrăcare cu pene, vârsta și greutatea păsărilor, temperatura exterioară, etc.).
Principiul Ventilației Tip Tunel

Tipic, sistemul de ventilație tunel prezintă ventilatoare de evacuare pe un capăt al halei, iar admisiile de aer pe capătul
opus (Figura 39).
Figure 39: Fluxul de aer în hală cu ventilație tunel.
Admisii de aer ventilație tip tunel
Verande pentru
pad-urile de răcire
Ventilatoarele de evacuare sunt în general între 127 și 132 cm în diametru. Acestea pot fi instalate pe peretele din
capătul halei sau pe capătul pereților laterali, sau pe ambii pereți. Totuși, atunci când se montează ventilatoarele
acestea trebuie să fie instalate cat mai simetric posibil (Figura 40).
Figura 40: Exemple de hale cu ventilaie tunel.
Admisiile de aer trebuie să fie poziționate în capătul halei opus față de ventilatoare. Acestea ar trebui să fie de
dimensiuni egale (aria) pe fiecare perete lateral al halei. Admisiile ventilației tip tunel sunt, de obicei închise prin
utilizarea unor uși sau perdele. Închiderea admisiilor trebuie să fie automatizată și controlată de calculator.
Admisiile ventilației tunel trebuie să se închidă în mod corespunzător și etanș în timpul ventilației minime și a celei
de tranziție. Dacă nu se întâmplă acest lucru, scurgerile de aer vor reduce presiunea din hală și au un impact negativ
asupra ventilației din timpul etapelor de ventilație minimă și ventilație de tranziție. În plus, zona halei în care se află
admisiile de aer pentru ventilația tunel va fi mai rece, iar așternutul poate deveni umed.
82 2014
Dacă se utilizează pad-uri de răcire, ele ar trebui instalate într-o verandă situată în exteriorul halei în dreptul admisiilor
de aer aferente ventilației tunel (vezi Figura 39).
Efectul de răcire al vântului

Vântul rece generează efectul de răcire resimțit de păsări în timpul ventilație tunel. Efectul de răcire real simțit de
pasăre este rezultanta combinării unei serii de factori:
• Vârsta păsărilor – cu cât păsările sunt mai tinere cu atât efectul de răcire este mai intens.
• Viteza aerului – cu cât viteza aerului este mai mare cu atât este mai intens efectul de răcire.
• Temperatura aerului – cu cât temperatura este mai ridicată cu atât crește și nevoia de răcire.
• Umiditatea relativă – cu cât umiditatea este mai crescută cu atât scade nevoia de răcire.
• Densitatea păsărilor – cu cât densitatea este mai mare cu atât scade efectul de răcire.
Temperatura reală resimțită de către păsări în timpul ventilației tunel este cunoscută ca temperatură efectivă.
Temperatura efectivă nu poate fi determinată cu un termometru sau senzor de temperatură. Concret, în timpul
ventilației tunel, valorile măsurate de termometru sau senzori sunt neconcludente în determinarea temperaturii pe
care o simt păsările (Figura 41).
Figura 41: Efectul de răcire teoretic simțit de un broiler de 3,5 kg la o temperatură a aerului de 29.4°C (85°F).
Conform graficului, dacă viteza

aerului este d 2.5 m/sec pasărea va
simți aproximativ 29.4 - 5.6 = 23.8oC
(85 - 10 = 75oF). Dar senzorul de
temperatură va arăta în continuare
Efectul de răcire
temperatura de 29.4oC (85oF).
Secțiunea 5
Viteza aerului
Din acest motiv, cel mai bun mod de a determina efectul mișcării aerului printre păsări este de a observa
comportamentul lor.
• Dacă păsările sunt culcate și înghemuite unele în altele, este posibil ca acestea să simtă frigul, fără a se lua în
considerare ce va arăta termometrul.
• Dacă păsările sunt răspândite, dar cu aripile îndepărtate de corp sau culcate pe o parte și cu aripile deschise,
gâfâind puțin sau accentuat, atunci cel mai probabil suferă de căldură.
Când se urmărește comportamentul păsărilor și se iau decizii cu privire la reglajele de ventilație, păsările trebuie
urmărite pe întreaga lungime a halei deoarece condițiile pot varia în diferite puncete.
Există o serie de grafice cu referire la efectul de răcire, cum este cel de mai sus, care pot fi utilizate pentru a oferi
valori orientative în ceea ce privește viteza aerului la diferite vârste și temperaturi. Cu toate acestea, utilizarea unor
instrumente de acest tip trebuie să fie doar cu scop orientativ. Cel mai bun mod de management al ventilației
tunel se va face prin urmărirea comportamentului păsărilor (răspândirea și activitatea păsărilor în hală).
Ventilație tunnel trebuie utilizată cu mare grijă la păsările tinere, care vor resimți un efect de răcire mai mare decât
păsările mai mari.
Utilizarea Ventilației Tunel

Atunci când începe ventilație tunel, ventilatoarele și admisiile de pe pereții laterali trebuie închise (în cazul în care au
fost folosite în timpul ventilației de tranziție). Atunci când admisiile ventilației tunel sunt deschise, tot aerul ce va intra
în hală va intra doar prin aceste admisii.
2014 83
Numărul ventilatoarelor utilizate în timpul ventilației tunel, va determina viteza aerul tras prin hală și gradul de răcire
al păsărilor. Decizia utilizării unui anumit număr de ventilatoare se ia pe baza observării comportamentului păsărilor.
În ventilația tunel, temperatura indicată de senzori trebuie să fie cu câteva grade mai ridicată decât cea dorită în hală,
asta pentru a se evita răcirea excesivă a păsărilor din pricina aerului suflat peste ele. Câte grade peste, va depinde de
temperatura aerului, umiditatea relativă, numărul de ventilatoare în funcțiune și vârsta păsărilor.
Când se ventilează tunel, este un lucru obișnuit ca aproximativ 10% din păsări să gâfâie ușor.
Când toate ventilatoarele sunt în funcțiune și păsările par în continuare încălzite, atunci va fi necesar să se răcească
aerul. Acest lucru poate fi realizat fie cu pad-uri de răcire, fie prin utilizarea unui sistem de pulverizare a apei.
Garduri de migrație
În halele unde se ventilează tunel în perioadele calde, păsările tind să migreze spre capătul unde sunt instalate
admisiile de aer. Migrația păsărilor perturbă densitatea, accesul la hrană și apă și are un impact negativ asupra
capacității păsărilor de a se menține reci și confortabile.
Instalarea de garduri de migrație, poate ajuta la atenuarea acestei probleme (Figura 42). De exemplu, 3 garduri
sunt în mod tipic utilizate într-o hală de 100 m lungime. Gardurile ar trebui poziționate în așa fel încât ele să creeze
"țarcuri" de dimensiuni egale în hală. Ele trebuie să fie instalate cât mai curând posibil după ce păsările au fost lăsate
în întreaga hală. Este important ca aceste garduril de migraițe șă nu împiedice fluxul de aer.
Figura 42: Examplu de garduri de migrație în halele de broileri.
Key
Points • Ventilația tunel este utilizată în regiunile calde și caniculare, sau în halele
cu păsări mari.
• Răcirea se realizează prin mișcări intense ale aerului.
• Trebuie avută gijă cu păsările tinere, deoarece acestea sunt sensibile la
aerul rece.
• Trebuie luată în considerare și instalarea gardurilor de migrație.
• Observarea comportamentului păsărilor este singura metodă de
evaluare a corectitudinii condițiilor de microclimat.
84 2014
Sisteme de Răcire prin Evaporare
Ce este răcirea prin evaporare?

Răcirea prin evaporare înseamnă răcirea aerului prin evaporarea apei. Acesta îmbunătățește condițiile de mediu în
perioadele cu vreme caldă și amplifică eficiența ventilației tunel. Răcirea prin evaporare trebuie utilizată numai în
cazul în care comportamentul păsărilor indică faptul că efectul răcirii prin curenții de aer nu mai păstrează confortul
păsărilor. Scopul răcirii prin evaporare este de a menține temperatura din hală la nivelul la care păsările au fost ultima
dată confortabile cu toate ventilatoarele pornite. Scopul răcirii prin evaporare nu este de a reduce temperatura de
hală la (sau chiar aproape de) nivelul temperaturii setate în hală.
Nivelul răcirii prin evaporare ce poate fi realizat, depinde de umiditatea relativă a mediului ambiant extern.
• Dacă umiditatea relativă a aerului extern este scăzută, atunci acesta are o capacitate mai crescută de absorbție a
umezelii, respectiv se poate răci mai mult prin evaporare.
• Dacă umiditatea relativă este crescută, potențialul aerului pentru răcire prin evaporare este mai scăzută.
Diferența dintre temperaturile indicate de termometrul uscat (temperatura reală a aerului) și termometrul umed
(temperatura atunci cand aerul este saturat 100%) va oferi indiciul cu privire la răcirea maximă prin evaporare ce poate
avea loc, în ipoteza în care răcirea prin evaporare este eficientă 100% (Figura 43). În realitate, reducerea efectivă a
temperaturii ce poate fi atinsă este aproape de 65-75% diferență dintre temperatura indicată de termometrul uscat
și cel umed.
Figura 43: Răcirea maximă posibilă în timpul răcirii prin evaporare este de aproximativ 0.75 diferență dintre
temperaturile indicate de cele două termometre.
Răcirea maximă posibilă

(diferența dintre temperaturile indicate de termometrul
uscat și cel umed)
Secțiunea 5
Termometru uscat Termometru umed
Există două tipuri de răciri prin evaporare – răcire cu pad-uri și prin pulverizare.
Pad-uri de răcire
În sistemele de răcire cu pad-uri, aerul tras din exterior de ventilatoare trece printr-un filtru îmbibat cu apă (pad de
răcire). Pad-urile de răcire trebuie să fie instalate la capătul halei opus celui cu ventilatoarele (Figura 44). Suprafața
totală a pad-urilor de răcire trebuie să fie instalată pe fiecare perete lateral al halei în mod egal, în unele cazuri, unele
dintre pad-uri pot fi instalate chiar și pe fronton (Figura 45).
2014 85
Figura 44: Răcire cu pad-ri și ventilație tunel.
Airflow
Flux de aer
Apă
Water
Pad de răcire
Evaporative Cooling Pad
Aer răcitAir
Cooled tras în
Entering
hală House Hot Air
Aer cald
Apă pentru recirculare

Water for Recirculation
Această construcție și dispunere a pad-urilor de răcire permite utilizarea unor volume mari de aer în ventilația tunel,
acestea vor fi răcite înainte de intrarea în hală.
Figura 45: Exemplu de pad-uri de răcire instalate pe peretele lateral al halei.
Pentru ca ventilația tunele să funcționeze eficient, este important ca suprafașa de pad-uri de răcire să fie calculată
corect, bazat pe capacitatea totală a ventilatoarelor de extracție.
Având cantitatea corectă de pad-uri de răcire se va evita funcționarea ventilatoarelor sub o presiune excesivă. În
cazul în care pad-urile de răcire sunt prea puține, va crește presiunea în hală, ventilatoarele vor funcționa sub o
presiune mai mare, va scădea capacitatea lor de ventilare, respectiv va scădea viteza aerului din hală. Construcția și
caracteristicile pad-urilor de răcire trebuie să fie cele corecte pentru hala în care urmează să fie instalate. Pad-urile
de răcire trebuie să completeze și să amplifice efectul ventilației tunele.
86 2014
Utilizarea Pad-urilor de Răcire

Utilizarea de pad-uri de răcire trebuie să se facă mod corect pentru a se evita răcirea păsăsrilor. Gradul de răcire
realizat cu acest sistem va depinde de umiditatea relativă a aerului din mediul ambiant.
În timpul răcirii prin evaporare, apa este pompată peste pad-urile cu ajutorul unor pompe. Când pompele încep să
funcționeze întâia dată, acestea trebuie să fie monitorizate pentru a se controla cantitatea de apă adăugată peste
pad-urile de răcire. Prea multă apă adăugată inițial, va determina o reducere a rapidă temperaturii în hală. Aceasta
va determina oprirea ventilatoarelor (dacă sistemul este automat), se va modifica efectul de răcire resimțit de păsări,
precum și condițiile de microclimat din hală. În cele din urmă, acest lucru afectează confortul și sănătatea pasărilor.
Cel mai bun control asupra pad-urilor de răcire poate fi realizat printr-o ciclicitate pornire/oprire. Acest lucru va limita
cantitatea de apă ce se va scurge peste pad-uri, respectiv se va realiza și un control mai bun al temperaturii. Dacă
temperatura din hală continuă să crească, atunci regulatorul trebuie programat în așa fel încât să crească în mod
automat perioada de funcționare a pompei în timpul ciclului, astfel se va încerca menținerea temperaturii din hală i
nu o reducere majoră a acesteia .
Pompa de recirculare nu trebuie să funcționeze continuu până când temperatura din hală va dicta oprirea acesteia. În
cazul în care se întâmplă acest lucru, o mare parte a pad-urilor va fi umedă în momentul în care pompa de recirculare
se va opri, iar temperatura va continua să scadă până ce pad-urile se vor usca. Utilizarea pompelor de recirculare în
acest fel poate cauza fluctuații ale temperaturii din hală de 4 - 6 °C sau mai mult.
Calitatea apei poate avea un efect semnificativ asupra funcționalității pad-ului de răcire. Apă dură, cu concentrații
mari de calciu, poate reduce durata de utilizare a pad-ului de răcire.
Pulverizare
Sistemele de pulverizarea a apei (ceață) răcesc aerul întrat în hală prin evaporarea apei pompate prin duze (Figura
46). Liniile sistemului de pulverizare trebuie să fie plasate în apropierea admisiilor de aer, pentru a maximiza viteza de
evaporare, i alte linii suplimentare ar trebui adăugate în întreaga hală.
Figura 46: Exemplu de sistem de pulverizare a apei într-o hală cu ventilație transversală.
Secțiunea 5
Există 3 tipuri de sisteme de pulverizare a apei (ceață):
• Cu presiune joasă, 7-14 bari; dimensiunea picăturii până la 30 de microni.
• Cu presiune ridicară, 28-41 bari; dimensiunea picăturii 10 - 15 microni.
• Cu presiune foarte ridicată (”aburire”), 48-69 bari; dimensiunea picăturii 5 microni.
Un sistem cu presiune joasă, asigură cea mai slabă răcire, iar din pricina dimensiunii mari a picăturilor, există o șansă
mai mare ca picăturile ce nu s-au evaporat să umezească așternutul. Aceste sisteme nu sunt recomandate a fi utilizate
în zone cu umiditate relativă ridicată.
Sistemele cu presiune foarte ridicată vor creea cel mai intens efect de răcire și cu riscul cel mai scăzut de deteriorare
a așternutului.
Numărul de duze și cantitatea totală de apă introdusă trebuie să fie corelată cu capacitatea maximă a sistemului de
ventilatie tunel.
2014 87
Umiditatea Relativă, Păsări și Răcirea prin Evaporare

1. Răcirea prin evaporare este mai eficientă într-un mediu cu umiditate relativă scăzută.
2. Când păsările gâfâie, acestea utilizează răcirea prin evaporare pentru eliminarea căldurii și scăderea temeraturii
corporale.
3. Când în hală se utilizează un sistem de răcire (pad-uri sau pulverizare), apa se evaporă, iar umiditatea relativă a
aerului va crește.
În cazul în care un sistem de răcire prin evaporare funcționează la potențialul său maxim cu toate ventilatoarele
ventilației tunel pornite, dar păsările gâfâie în continuare, atunci umiditatea relativă din hală poate fi prea ridicată.
Un sistem de răcire prin evaporare trebuie să funcționeze întotdeauna în baza unei combinații dintre temperatură și
umiditate relativă, și nu doar pe baza temperaturii și/sau momentului zilei.
Ar trebui evitată utilizarea sistemului de răcire prin evaporare fără o viteză corespunzătoare a aerului, în special în
cazul păsărilor mari. Deși sistemul de răcire prin evaporare va reduce temperatura aerului, el va crește umiditatea
relativă a aerului. Această creștere a umidității relative limitează capacitatea păsărilor de a pierde căldură prin gâfâit.
Prin combinarea răcirii prin evaporare cu viteză mare a aerului suflat peste păsări, crește cantitatea de căldură pe care
păsările sunt capabile să o cedeze în mediul înconjurător, și astfel se reduce nevoia de pierdere a căldurii prin gâfâit/
respirație.
În ultimii ani, recomandarea a fost de a se evita folosirea răcirii prin evaporare atunci când umiditatea relativă din hale
este mai mare de 70-75%, pentru a permite păsărilor să piardă mai multă căldură prin gâfâit/respirație. Cercetarile
recente au sugerat că pasărea este capabilă să tolereze umiditatea relativă ridicată cu condiția ca viteza aerului să fie
suficient de mare pentru a ajuta la pierderea căldurii din corp.
In regiunile calde și umede, atunci când umiditatea relativă naturală se apropie de saturație în după-amiaza/ seara,
viteza mare a aerului trecut prin hală și schimbul rapid al aerului joacă un rol crucial în menținerea păsărilor vii. În
aceste condiții, modul de proiectare a halei este vitală (numărul corect de ventilatoare și dimensiunea corectă a
admisiilor în ventilația tunel și a pad-urilor de răcire).
Key
Points • Răcirea prin evaporare este utilizată pentru amplificarea efectelor ventilației
în perioadele calde.
• Există două tipuri de sisteme – pad-uri de răcire și pulverizatoare.
• Curățați permanent ventilatoarele, admisiile și sistemele de răcire.
• Răcirea prin evaporare umezește aerul și crește umiditatea relativă.
Utilizarea sistemelor de răcire se va realiza ținând cont de umiditatea
relativă și de temperatura indicată de termometrul uscat.
• Monitorizați păsările în vederea menținerii confortului acestora.
Iluminatul pentru Broileri

Iluminatul și modul în care este controlat (ore de lumină și întuneric, modul de distribuire a luminii pe parcursul zilei),
poate avea un impact atât asupra productivității cât și asupra bunăstării broilerilor. Un program definit de lumină și
întuneric (zi și noapte), respectiv crearea unor perioade distincte pentru odihnă și activitate, va avea un impact pozitiv
asupra puilor de carne. O serie de procese fiziologice și comportamentale importante urmăresc ritmurile normale
diurne. Prin urmare, ciclurile definite de lumină și întuneric permit broilerilor să experimenteze modele naturale de
creștere, dezvoltare si de comportament.
Programele de lumină trebuie să fie simple în concepție și ușor de implementat. Programul de lumină optim pentru
un efectiv, va depinde de circumstanțele individuale ale lotului și cerințele pieței. Programele de lumină sunt supuse
legislației locale, iar acestea trebuie să fie luate în considerare. Cu toate acestea, există o serie de măsuri de control
de bază, ce ar trebui să fie îndeplinite în toate condițiile - se pot face ajustări în funcție de circumstanțe particulare
ale lotului.
88 2014
Useful
Information
Alte Informații Utile Disponibile
Broșura Aviagen: Iluminatul pentru Broileri
Lumina
Există patru componente într-un program de lumină. Acestea sunt:

• Lungimea fotoperioadei – Numărul de ore de lumină și întuneric oferite în 24 de ore.
• Distribuirea fotoperioadei – modul în care sunt distribuite orele de lumină și întuneric în 24 de ore.
• Lungimea de undă – culoare luminii.
• Intensitatea luminii – cât de puternică este lumina oferită.
Efectele interactive ale acestor factori trebuie să fie luate în considerare atunci când se concep programe de lumină
pentru broileri. De exemplu, unii parametri de producție sau de bunăstare (creștere, consum specific, mortalitate) se
pot modifica în funcție de distribuția luminii și a întunericului. De asemenea, dacă se modifică intensitatea luminii, se
va schimba și lungimea de undă.
Durata luminii și modul de distribuție
Programul de lumină utilizat de mulți fermieri în trecut se rezuma în esența la un iluminat continuu (o perioadă lungă
de lumină continuă, urmată de o scurtă perioadă de întuneric de până la o oră). Se credea că dacă luminile sunt
aprinse continuu, păsările vor mânca și bea mai mult, respectiv vor crește mai repede. Această ipoteză s-a dovedit
a fi falsă. Lumina continuă sau aproape continuă duce, de fapt, la greutăți scăzute, și are de asemenea și un impact
negativ asupra sănătății și bunăstării broiler.
Secțiunea 5
Din acest motiv Aviagen nu recomandă programe de lumină continue sau aproape continue în timpul creșterii.
Recentele informații obținute din experimente indică:

• După vârsta de 7 zile, se recomandă oferirea unui optim de 5 ore de întuneric (4-6 ore).
• Nu există o reducere a ratei de creștere până la vârsta de 39 de zile și este posibilă chiar o creștere a acesteia până
la vârsta de 49 de zile. Eficiența conversiei furajului se îmbunătățește, în special în fazele târzii ale creșterii.
• Mortalitatea, mortalitatea subită și morbiditatea cauzată de ascite și defecte de schelet sunt mai reduse.
• Mobilitatea păsărilor crește, iar pododermatitele severe pot fi mai reduse.
• Proporția cărnii din pulpe poate să crească.
• Bunăstarea păsărilor se îmbunătățește datorită facilitării unui ritm mai normal al proceselor biologice, inclusiv
odihnă.
Gradul în care programul de lumină influențează procesul de producție depinde de anumiți factori:
• Momentul implementării programului: implementarea timpurie are cel mai bun efect asupra sănătății păsărilor.
• Vârsta de abatorizare: păsările mai mari vot beneficia de mai mult întuneric.
• Microclimat: efectele creșterii densității (peste nivelurile recomandate) vor fi înrăutățite dacă vor exista perioade
prelungite de întuneric, dar prin utilizarea sistemelor de creere a efectelor de răsărit și apus acestea se pot atenua.
• Managementul furajării: efectele unui front de furajare limitat se vor înrăutății prin expunerea mai îndelugată a
păsărilor la întuneric, dar un program adecvat de lumină (efecte de răsărit și apus) poate atenua problema.
• Rata de creștere a păsărilor: impactul luminii va fi mai ridicat în cazul păsărilor cu creștere rapidă.
Toate programele de lumină ar trebui să prevadă o lungime a perioadei de lumină de 23 de ore și o oră de întuneric în
primele faze de creștere - până la 7 zile de viață. Acest lucru va asigura hrănirea timpurie a puilor. Reducerea duratei
de lumină prea devreme va reduce nivelul activității, hrănirea și consumul de apă, respectiv se va diminua sporul în
greutate din primele zile.
Este recomandată oferirea unui minim de 4 ore de întuneric începând cu ziua 7 de viață. Lipsa acestei măsuri va duce la:
• Comportament de furajare și adăpare anormal din cauza lipsei odihnei.
• Performanțe biologice sub optim.
• Buăstare redusă.
2014 89
Programele de lumină pentru puii de carne se vor supune legislației locale, respectiv totalul orelor de întuneric
acordate.
Înainte de abatorizare acordați o cantitate mai mare de lumină (de exemplu, creșteți la 23 de ore de lumină, 3 zile
înainte de depopulare), aceasta poate ajuta la procesul de retragere al furajului (prin stabilizarea disponibilității
furajului) și prindere a păsărilor (ajutând la păstrarea calmului), dar poate avea și un impact negativ asupra
consumului specific și uneori nu este în conformitate cu legislaia din unele țări.
• Păstrați un program simplu.

• Iluminatul continuu sau aproape continuu nu este optim.
• Expunerea la întuneric facilitează creșterea păsărilor mai în vârstă,
Key îmbunătățește eficiența furajării, reduce morbiditatea și mortalitatea, și
Points este necesară pentru încurajarea comportamentului natural.
• Programul de lumină utilizat trebuie să fie în conformitate cu legislația
locală și va depinde de circumstanțele particulare fiecărui lot și de cerințele
pieții, dar următoarele recomdări vor ajuta la atingerea bunăstării și a
performanțelor biologice.
-- De la 0 la 7 zile, pui ar trebui să primească 23 de ore de lumină și o oră
de întuneric.
-- După 7 zile de viață, perioada de întuneric ar trebui să fie cuprinsă
între 4 – 6 ore.
• Numeroase aspecte legate de managementul creșterii vor interfera
cu programul de lumină, fapt ce va modifica efectul luminii asupra
performanțelor păsărilor.
Modificări Graduale vs. Abrupte în programul de lumină
Schimbările bruște (reducerea orelor de lumina) generează scăderi imediate în consumul de furaj, greutatea corporală
și eficiența hrănirii. Deși în timp broilerii își vor modifica comportamentul, ca i răspuns la o astfel de schimbare, este
de preferat ca schimbările în programul de lumină (lungimea perioadei de lumină și intensitatea luminii) să fie
realizate gradual. Acest lucru este deosebit de important în cazul în care păsările urmează să fie abatorizate la vârste
mai mici. În aceste condiții păsările vor avea mai puțin timp pentru adaptarea la noile condiții de furajare și adăpare,
astfel efectele asupra performanțelor vor fi mai pronunțate.
În plus, pe lângă modificările treptate ale programului de lumină în sine, pot avea beneficii semnificative și trecerile
în mod gradual la stările de noapte (întuneric) sau zi (lumină). Activitatea de hrănire a păsărilor este la cel mai ridicat
nivel imediat după luminile au fost aprinse, și pentru o perioadă (de aproximativ 1 oră) înainte de stingerea luminilor.
Utilizarea sistemelor de simulare a răsărit/apus (treceri cu durate de 15-45 minute) va determina deplasarea treptată
a păsărilor către liniile de furajare, fapt ce poate atenua aglomerarea.
Key
Points
• Când se aduc modificări programului de lumină, este mai bine ca
acestea să se facă treptat într-o perioadă de câteva zile (2 – 3 zile).
• Utilizând programe de simulare răsărit/apusi în completarea
programelor de lumină, se vor evita aglomerările la hrănitori.
90 2014
Programe de Lumină Intermitente
Programele de lumină intermitente constă în durate de timp care conțin ambele perioade de lumină și întuneric,
acestea repetându-se de-a lungul zilei. Împărțirea perioadei de întuneric în 2 sau mai multe secțiuni poate avea
un impact asupra unor parametri de productivitate. Greutatea corporală la vârsta de abatorizare și procentul de
carne din piept pot fi mai mari. Prin utilizarea de programe de lumină intermitente, se vor oferi puilor perioade de
furajare scurte urmate de perioade de digestie (adică perioadele de întuneric), iar activitatea suplimentară datorată
regularității perioadelor de lumină și întuneric poate fi benefică pentru sănătatea picioarelor și carcasei. Dacă sunt
utilizate programe intermitente de lumină, protocolul trebuie să fie proiectat cât mai simplu posibil pentru a permite
punerea acestuia în practică și în conformitate cu recomandările, trebuie administrate cel puțin 4 ore de întuneric în
mod continuu. Orice program de lumină intermitent trebuie să fie în conformitate cu legislația locală.
Dacă se utilizează un program de lumină intermitent, frontul de furajare și cel de adăpare trebuie să fie prevăzute în
mod adecvat.
Managementul în Perioadele Calde
În condiții de vreme caldă și în cazul în care controlul microclimatului nu este posibil (cum ar fi halele deschise),
perioada fără lumină artificială trebuie să fie proiectată astfel încât se se maximizeze confortul păsărilor. De exemplu,
furajul poate fi reținut pentru o perioadă în timpul căldurii din timpul zilei și se poate oferi o perioadă de lumină pe
timp de noapte, astfel încât păsările să se hrănească în această perioadă mai rece.
O perioadă neîntreruptă de cel puțin 4 ore de întuneric trebuie să fie acordată în cursul nopții.
Key
Points
• În perioadele calde sau în halele deschise, perioadele de lumină artificială
Secțiunea 5
trebuie acordate în momentele în care se va maximiza confortul păsărilor
Culoarea Luminii și Sursa
Se pot utiliza mai multe tipuri de surse de lumină în creșterea puilor de carne (Figura 47). Cel mai frecvent sunt
utilizate becurile incandescente, fluorescente sau LED-uri.
• Becurile incandescente oferă o gamă spectrală bună, dar nu sunt eficiente energetic.
• Becurile fluorescente sunt mai eficiente decât cele incandescente, dar își pierd intensitatea luminoasă în timp și
trebuie schimbate înainte de arderea efectivă a acestora.
• LED-urile sunt eficiente și se pot alege diferite culori. Costul inițial este ridicat, dar becurile rezistă mult mai mult.
În prezent, există puține dovezi cu privire la impactul sursei de lumină asupra performanțelor broilerilor. Iluminatul
trebuie să fie păstrat în stare de funcționare, becurile înlocuite după caz, acest lucru, printre altele, reduce/evită
pâlpâitul luminii, acesta fiind negativ pentru bunăstarea păsărilor și poate afecta comportamentul acestora.
2014 91
Figura 47: Unele tipuri de surse de lumină ce pot fi utilizate în halele de broileri.
Proiector compact Tub fluorescent LED echivalent 60W

fluorescent echivalent 60W
LED echivalent 60W LED echivalent 60W

�� LED echivalent 60W
92 2014
Când se compară diferitele lungimi de undă la aceiași intensitate a luminii, greutatea corporală a puilor pare să fie mai
bună atunci când aceștia sunt expuși la lungimi de undă cuprinse 415-560 nm (de la violet la verde), în comparație cu
cei expuși la lunigimi de undă >635 nm (roșu) sau lumină cu spectul larg (alb).
Key
Points
• Există puține dovezi cu privire la impactul sursei de luminiă

• asupra performanței păsărilor.
• Intervalul de la lumina violet la lumina verde poate fi benefică
• pentru creșterea broilerilor.
Intensitatea luminii
În acest sens trebuie respectată legislația locală, dar o intensitate luminoasă de 30-40 de lucși de la 0 la 7 zile de viață
și cel puțin 5-10 lucși după această perioadă vor imbunătății activitate de furajare și creșterea (Figura 48).
Figura 48: Examplu de intensitate luminoasă de 10 lucși (stânga) și 30 de lucși (dreapta).
Secțiunea 5
Intensitățile luminoase scăzute în timpul zilei (sub 5 lucși) pot avea impact negativ asupra mortalității, consumului
specific și al creșterii. Intensitatea luminoasă scăzută poate avea efecte și asupra:
• Dezvoltării ochilor.
• Intensificării pododermatitelor.
• Reducerea activității și confortului (băi în așternut, scormonit, etc.).
• Impact asupra ritmurilor fiziologice din pricina incapacității păsărilor de a detecta diferența dintre zi și noapte.
Pentru a se realiza senzația de noapte, intensitatea luminoasă ar trebui să fie scăzută sub 0,4 lucși. În timpul
întunericului, trebuie evitate intrările de lumină prin admisiile de aer, ventilatoare și cadrele ușilor. Ar trebui realizate
teste pentru evaluarea etanșeității halei. O cale pentru realizarea acestei determinări este prin pozitionarea unei
persoane în mijlocul halei și stingerea luminii din aceasta. În acel moment se va observa foarte bine gradul de
etanșeitate al halei.
Intensitatea luminii trebuie să fie uniform distribuită în întreaga hală (se pot monta deasupra surselor de lumină
reflectoare ce pot îmbunătății distribuția luminii). Un luxmetru este ieftin, dar important în asigurarea unei intensități
luminoase la un nivel corespunzător.
Key
Points
• Asigurați o intensitate luminoasă de 30-40 de lucși până la vârsta de
7 zile. După această vârstă oferiți 5-10 lucși. Legislația locală trebuie
respectată mereu.
• În timpul perioadelor de întuneric intensitatea luminoasă trebuie să fie
sub 0,4 lucși.
• Asigurați o uniformitate a distribuției luminii în hală și evitați infiltrațiile
de lumină din exterior.
2014 93
Managementul așternutului
Regiunile geografice, economia locală și disponibilitatea materiilor prime vor dicta alegerea materialului pentru
așternut.
Tabelul 25 prezintă avantajele și dezavantajele utilizării diferitelor tipuri de materiale pentru așternut.
Tabel 25: Avantajele și dezavantajele utilizării diferitelor materiale pentru așternutul păsărilor.
Material așternut Avantaje/Dezavantaje
Talaș și rumeguș de brad Material preferat pentru așternut în toate regiunile.
Devine scump și indisponibil.
Talaș și rumeguș lemn esență tare Adesea cu umiditate crescută.
Poate deveni propice pentru dezvoltarea mucegaiurilor periculoase dacă este stocat
necorespunzător.
Așchi de brad sau lemn de esență Utilizat cu succes în multe zone.
tare Poate provoca apariția leziunilor la nivelul pieptului dacă devine prea ud.
Scoarță de brad sau lemn de Capacitate similară cu cea a așchiilor și a talașului de absorbție a apei. Sunt de preferat
esență tare particulele cu dimensiuni medii.
Coji de orez Un material bun pentru așternut, acolo unde este disponibil la un preț competitiv. Pui
mici pot consuma așternutul.
Coji de arahide Un material ieftin în zonele producătoare de arahide.
Are tendința de a face crustă, dar acest lucru este ușor de gestionat. Sensibil la mucegai
și o incidență crescută a aspergilozei. Au fost observate unele probleme din pricina
pesticidelor utilizate în culturi.
Fibre de nucă cocos Un material ieftin în zonele producătoare de nucă de cocos.
Are tendința de a face crustă, dar acest lucru este ușor de gestionat.
Nisip Poate fi utilizat în zonele aride pe pardoseli din beton. Dacă este prea adânc, mișcare
pasărilor poate fi împiedicată. Are nevoie de un bun management.
Mai dificil de menținut temperatura podelei în timpul demarajului în perioadele reci. Are
nevoie de timp și de ventilație suficientă pentru uscare înainte de demaraj.
Știuleți zdrobiți de porum Disponibilitate limitată.
Poate provoca apariția leziunilor la nivelul pieptului
Paie sau fân tocat Tasare rapidă. Oferă posibilitatea dezvoltării de mucegaiuri. Cel mai bine folosit în
amestec 50/50 cu talaș. Se descompune greu.
Peleți de paie Capacitate de absorbție a apei asemănătoare cu cea a rumegușului. Se tasează mai greu
decât rumegușul.
Hârtie procesată Poate fi dificil de a gestiona în condiții de umiditate. Tendința de a se tasa cu creșterea
dimensiunii particulelor.
Peleți de paie tratați chimic Trebuie utilizați conform recomandărilor furnizorului.
Mușchi de turbă Poate fi utilizat cu succes.
Paie de in Nu se tasează ușor. Nu produce praf. Absorbție bună.
Așternut reciclat Nu se recomandă.
Risc crescut de contaminare cu bacterii.
Nu conteaza ce tip de materiale se utilizează pentru așternut, un așternut bun ar trebui să ofere:
• Biodegrabilitate.
• Bună absorbție a umezelii.
• Confort pentru păsări.
• Nivel scăzut de praf.
• Liber de contaminanți.
• Disponibilitate constantă din surse sigure.
• Pardoselile de beton se pot spăla pentru o biosecuritate și un management mai bun al așternutului. Pardoselile
de pământ nu sunt recomandate.
94 2014
Calitatea precară a așternutului este un factor influent în incidența crescută a pododermatitelor. Deoarece cauza
principală a pododermatitelor este umezeala și așternutul brăzdat, este important să se mențină o ventilație
corespunzătoare pentru controlul umidității în hală. Pododermatitele pot genera o creștere a incidenței carcaselor
declasate și trebuie monitorizate pentru a se determina daca trebuie adăugat așternut suplimentar. Figura 49
prezintă unele dintre principalele cauze ale așternutului deteriorat.
Figura 49: Cauzele generatoare de așternut de slabă calitate.

Rețete cu multă
Microclimat slab sare sau proteină
Material de slabă
calitate sau adâncime
Control
adăpători Calitate
așternut Enterite
Densitate
crescută
Grăsimi de calitate
Apă de slabă
slabă în furaj
calitate
Așternut reutilizat
Secțiunea 5
Aviagen nu recomandă refolosirea așternutului. Deși reutilizarea așternutului de la un lot la altul este practică
nerecomandată, acest lucru poate fi inevitabil în unele regiuni în care disponibilitatea și costul unui nou așternut pentru
fiecare lot este prohibitiv. În cazul în care reutilizarea așternutului este inevitabilă, procesul trebuie să fie bine gestionat,
dacă se dorește minimizarea pierderilor de performanță. Una dintre cele mai comune metode de tratare a așternutului
este cea a compostării și de creere de "brazde" în interiorul halei. Folosirea acestor tehnici în mod corespunzător nu este
o sarcină ușoară și trebuie abordată cu prudență pentru un control al nivelului umidității și în special contaminarea cu
agenți patogeni și materiale dăunătoare.
Lucruri de luat în considerare atunci când se compostează așternutul:

• Determinarea calității așternutului
• Determinarea nivelului de carbon.
• Determinarea nivelului de azot.
• Raport Carbon : Azot.
• Determinarea Useful
conținutului de apă.
Information
Broșșura Aviagen: Tratarea așternutului reutilizat pentru

îmbunătățirea sănătății păsărilor
Key • Protejați broilerii de leziuni și furnizați un așternut uscat și călduros, în

Points cantități corespunzătoare și din materiale de bună calitate.
• Evitați cauzele nutriționale responsabile de așternut umed.
• Asigurați o ventilație adecvată și evitați umezeala în exces.
• Alegeți un material absorbant, lipsit de praf și salubru.
• Așternutul trebuie să fie disponibil la un preț scăzut din surse de
încredere.
• Utilizați așternut proaspăt pentru fiecare lot.
• Depozitul de așternut trebuie să protejat de intemperii, viermi și păsări.
2014 95
Densitatea de creștere
Densitatea de creștere este determinată prin prisma considerentelor economice și în conformitatea cu legislația
locală. Densitatea de creștere are influențe asupra bunăstării păsărilor, performanțelor de creștere, uniformității și
acalității produsului.
Suprapopularea va pune presiune asupra păsării prin intermediul mediului, va compromite bunăstarea și va reduce
profitabilitatea.
Caliatea adăpostului și a sistemului de control al microclimatului va determina nivelul densității de creștere. Dacă
densitatea crește, atunci ventilația, spațiul de furajare și adăpare vor fi ajustate în conformitate.
Suprafața de creștere necesară pentru fiecare broiler va depinde de:

• Greutatea corporală țintă și vârsta de abatorizare.
• Climă și anotimp.
• Tipul și sistemul de creștere, tipul echipamentului, în special al ventilației.
• Legislația locală.
• Certificate de calitate.
În anumite regiuni ale lumii, legislația specifică se bazează doar pe kg/m2 . Un astfel de exemplu se bazează pe
recomandările UE.
În interiorul UE, densitatea de creștere se bazează pe directiva UE de bunăstare a puilor de carne (2007):
• 33 kg/m2 sau
• 39 kg/m2 dacă sunt îndeplinite anumite standarde mai stricte
• 42 kg/m2 dacă se îndeplinesc standarde ridicate de bunăstare pe perioade îndelungate de timp.
O alternativă, bazată pe creșterea păsărilor, ia în considerare numărul de păsări și masa păsărilor pe zona de
pardoseală. Un astfel de exemplu sunt recomandările Consiliului Național al Aviculturii (2010) utilizat în SUA:
• Sub 2.04 kg, densiatea maximă este de 32 kg/m2.
• 2.04-2.49 kg, densiatea maximă este de 37 kg/m2.
• Peste 2.49 kg, densiatea maximă este de 42 kg/m.
Este important să vă asigurați că legislația locală cu privire la densitate este respectată.
Standardele de bunăstare fac referire la furnizarea adecvată a furajului și a apei, microclimat corespunzător ăn
interiorul halei și o incidență minimă a pododermatitelor.
Densitatea de creștere în zone cu climă caldă
În condiții de căldură, densitatea de creștere utilizată va depinde de temperatura ambientală și umiditate. Realizați
modificări în concordanță cu tipul halei și potențialul echipamentului din hală.
Mai jos sunt oferite exemple de densități de creștere utilizate în regiuni călduroase. În hale cu microclimat controlat:
• Maxim 30 kg/m2 la abatorizare.
În halele deschise, cu un control slab al microclimatului:
• Maxim 20-25 kg/m2 la abatorizare.
• În perioadele cele mai călduroase ale anului – maxim 16-18 kg/m2.
În halele deschise, fără control al microclimatului:
• Nu se recomandă creșterea păsărilor la greutăți în viu ce depășesc 3 kg.
Key
Points
• Ajustați densitatea pentru a atinge greutatea și vârsta de abatorizare dorite.
• Corelați densitatea cu sistemul de climatizare și tipul halei.
• Reduceți densitatea dacă nu se pot atinge temperaturile dorite în hală din cauza climei
sau a anotimpului.
• Adaptați ventilația, frontul de furajare și adăpare dacă se crește densitatea.
• Urmați legislația locală și standardele de calitate stabilite de clienți.
96 2014
Monitorizarea greutății vii și a
MANUAL DE MANAGEMENT PENTRU BROILER ROSS 308 uniformității performanței
Secțiunea 6 – Monitorizarea greutății vii și a

uniformității performanței
Obiectiv
Monitorizarea performanței lotului prin cântăriri regulate și compararea acestora cu standardele și furnizarea unui
produs cât mai apropiat de specificații.
Principii
Profitabilitatea depinde de maximizarea numărului de păsări ce întrunesc caracteristicile țintă. Aceasta necesită o
creștere predictibilă și uniformă.
Managementul creșterii depinde de cunoașterea performanțelor de creștere trecute, a prezente și a celor viitoare.
Această cunoaștere, și acțiunile ulterioare pot fi realizate numai dacă determinările legate de creștere sunt precise.
Predictibilitatea greutății vii

Informația precisă asupra greutății vii și a coeficientului de variabilitate (CV%) pentru fiecare lot este esențială în
planificarea vârstei de abatorizare și pentru atingerea unui număr maxim de păsări ce ating greutatea dorită la
abatorizare.
Păsările trebuie cântărite cel puțin o dată pe săptămână. Cântărirea mai frecventă a păsărilor va oferi o precizie mai
mare a determinărilor și predicție mai bună a greutățiilor vii și a uniformității. Pe măsură ce sporul mediu zilnic crește,
iar zilele de creștere sunt tot mai puține, determinarea precisă a greutăților poate să impună cântărirea păsărilor de
două pe săptămână.
Pentru predicția mai precisă a greutății vii la abatorizare este nevoie de realizarea repetată a unor eșantioane
(aproximativ 100 de păsări sau mai multe în funcție de CV%) până aproape de vârsta de abatorizare.
Tabelul de mai jos prezintă numărul minim de păsări dintr-un eșantion ce poate oferi o estimare a greutății vii în
Secțiunea 6
funcție de variabilitatea lotului.
Tabel 26: Numărul minim de păsări dintr-un eșantion ce oferă o estimare a greutății vii în funcie de uniformitate.
Uniformitate Lot+ Număr de păsări cântărite++
Uniform (CV% = 8) 61
Uniformitate moderată (CV% = 10) 96
Uniformitate slabă (CV% = 12) 138
+ Coeficientul de varianță (CV%, deviația standard/greutatea corporală medie*100), cu cât numărul este mai mare, cu atât crește
variabilitatea greutăților din lot.
++ Estimarea greutății vii va prezenta o eroare de +/- 2% față de greutatea reală și va avea o precizie de 95%.
Păsările pot fi cântărite manual utilizând cântare manuale (cu precizie de la ± 20g la ±1g, în cazul celor electronice).
Orice tip de cântar poate fi utilizat cu succes, dar același tip de cântar trebuie utilizat pe parcursul vieții aceluiași lot.
Modificări imprevizibile ale greutății vii pot fi un indiciu cu privire la funcționarea corectă a cântarelor. Cântarele
trebuie verificate regulat și comparate cu cântare dovedite precise.
2014 97
Cântărire manuală
Când păsările se cântăresc manual, cântărirea ar trebui realizată regulat în același moment al zilei. Cu fiecare ocazie,
ar trebui să se realizeze eșantioane din cel puțin 3 locuri diferite ale halei. Prinderea și manipularea păsărilor necesită
îndemânare pentru a se evita rănirea sau stresarea acestora. Aceasta trebuie realizată doar de personal competent
ce a fost pregatit în acest sens și care va avea în vedere și bunăstarea păsărilor.
Cântărirea păsărilor în grup
Între 0 și 21 de zile, păsările pot fi cântărite în grupuri. Un minim de 100 de păsări (sau 1% din din totalul populației)
ar trebui cântărite cu fiecare ocazie. Dacă păsările sunt sexate, un minim de 100 de păsări se vor cântări din fiecare
sex. Păsările vor fi prinse utilizând țarcuri mobile. Cântarul va fi suspendat deasupra țarcului și se va regla tara. Păsările
vor fi prinse din 3 locuri diferite din hală (sau țarcuri dacă păsările vor fi crescute separat pe sexe), eșantioanele nu se
vor realiza în zona ușilor și pereților (Figura 50). În acest fel, eșantioanele vor fi reprezentative, iar estimarea greutății
corporale va crește în precizie.
Figura 50: Exemple de puncte de prelevare a eșantioanelor.
Manipulați calm și corect păsările, așezați-le în vasul de cântărit. Repetați până când TOATE păsările prinse în țarc au
fost cântărite (acest lucru va elimina tendința selecției).
Figura 51: Cântărire manuală în grupuri utilizând un cântar electronic.
98 2014
Când toate eșantioanele din hală au fost cântărite, faceți suma greutăților înregistrate și împărțiți la numărul de păsări
cântărite pentru a da greutatea medie a păsărilor din hală.
Cântărirea în grup permite numai determinarea greutății medii a păsărilor. Compararea greutății medii cu greutatea
țintă facilitează deciziile de management. Cu toate acestea, pentru determinarea uniformității (CV%), păsările trebuie
cântărite individual.
Cântărirea individuală
Pentru determinarea săptămânală a uniformității lotului, păsările vor fi cântărite individual începând cu ziua 21-28
până la final. Păsările ar trebui prinse cu ajutorul unui țarc mobil. Cântarele vor fi suspendate deasupra țarcului și se
vor regla tarele. Păsările vor fi agățate cu ajutorul unui sistem tip cătușă special conceput sau cu o bucată de frânghie,
cu o greutate legată de un capăt, iar celelat capăt va fi legat de cârligul cântarului. Frânghia va fi încolăcită în jurul
picioarelor, iar greutatea bloca desfacerea acesteia și va menține pasărea imobilizată în timpul cântăririi (Figura 52).
Figura 52: Cântărire individuală a păsării utilizând un cântar electronic.
Un minim de 100 de păsări (sau 1% din populație dacă aceasta este

mai mare) ar trebui cântărite cu fiecare ocazie. Dacă păsările sunt
sexate ar trebui cântărite minim 100 de păsări din fiecare sex (sau 1%
din populație). Eșantioanele de păsări trebuie realizate din cel puțin
3 puncte din hală (sau țarcuri dacă păsările sunt crescute separat pe
sexey), departe de uși sau pereți (Figura 50). Ridicați păsările calm
și corect, și plasați picioarele în sistemul de prindere, așteptați până
când pasărea se calmează și înregistrați greutatea. Eliberați pasărea
în zona principală din hală. Se vor cântări toate păsările prinse în
țarc pentru a se evita selecția subiectivă. După ce s-au cântărit toate
păsările din eșantioane, calculați greutatea medie și CV% pentru
fiecare hală.
Secțiunea 6
Sisteme automate de cântărire
Sistemele automate de cântărire (Figura 53) ar trebui poziționate în locurile unde păsările se adună în număr mare
și unde acestea vor sta suficient pentru a fi cântărite.
Estimările imprecise ale greutății vii vor rezulta din eșantioane mici. De exemplu, masculii mai în vârstă și mai grei au
tendința de a utiliza mai rar cântarele automate, ceea ce va diminua media lotului. Înregistrările cântarului automat
ar trebui verificate regulat pentru verificarea numărul utilizărilor (numărul de cântăriri complete într-o zi), iar media
greutății vii determinate ar trebui verificată prin cântăriri manuale cel puțin săptămânal.
2014 99
Figura 53: Cântărire automată.
Date neconcludente
Dacă eșantionul cântărit generează date neconcludente și nu se corelează cu precedentele sau cu sporurile
așteptate, atunci se va cântări un nou eșantion imediat. Acesta va confirma sau nu existența unei probleme sau va
identifica potențiale cauze (ex. Proceduri greșite de realizare a eșantioanelor, adăpători nefuncționale sau boală) ce
vor fi remediate.
Key • Păsările trebuie cântărite frecvent începând din prima zi, utilizând
Points proceduri standardizate, precise și repetabile.
• Numărul păsărilor cântărite trebuie să fie suficient de mare pentru a oferi
rezultate cu o precizie adecvată.
• Câtăririle trebuie să fie reprezentative pentru întregul lot.
• Același set de cântare trebuie utilizat de fiecare dată, iar precizia acestora
trebuie verificată regulat.
• Păsările trebuie prinse și manipulate fără a le provoca leziuni sau stres.
Uniformitatea lotului (CV%)

Variabilitatea populației (a lotului) este descrisă prin intermediul coeficientului de variabilitate (CV%) care este
deviația standard a populației exprimată ca procent din medie.
Loturile neuniforme vor avea un CV% ridicat, iar cele uniforme il vor avea scăzut.
Fiecare sex va avea o distribuție normală a greutății vii. Loturile nesexate vor avea un CV% mai larg decât cele sexate.
Aeasta deoarece loturile mixte sunt practic două loturi amestecate (masculi și femele). Figura 54 se referă la loturi
la finalul creșterii.
Uniformitatea lotului se poate determina prin utilizarea calcului:
Deviația Standard
X 100
Greutatea corporală medie
100 2014
Figura 54: Distribuița greutății vii într-un lot mixt de broileri.

14
Weight
12
Live vie
10
greutate
Femele
Female
Male
Masculi
8
Particular
anumită
6
Mixt
As-Hatched
lot la oat
4
of Flock
2
%din
0
%
1.2 1.4 1.6 1.8 2.0 2.2 2.4 2.6 2.8 кg

kg
2.6 3.0 3.5 4.0 4.4 4.9 5.3 5.7 6.2 lb
Live Weight
Greutatea vie
Figura 55 prezintă distribuția greutății la diferite niveluri ale uniformității (CV%) pentru 3 loturi de același sex, toate
atingând greutatea vie țintă de 1900 g. Se poate observa că distribuția greutății este diferită pentru fiecare lot.
Cu cât CV% este mai coborât, respectiv lotul este mai puțin variat, cu atât va fi mai mare numărul de păsări ce va
atinge performanța țintă.
Figura 55: Efectul CV%-ului asupra greutăților vii în loturi sexate.
Flock lot:
Detalii Details: CV%=8
CV%=8
--Lot
Sexed
sexatFlock (males
(masculi or females).
sau femele). CV%=10
CV%=10
--Greutatea
Mean live vieweight
medie 1.9
1.9kg.
kg (4.2 lb). CV%=12
CV%=12
14
12
Band
10
Weight
8
% din
% of Flock in Live lot
Secțiunea
Secțiunea 6
4
6
0
1.3 1.5 1.7 1.9 2.1 2.3 2.5 кg
2.7 kg
2.9 3.3 3.7 4.2 4.6 5.1 5.5 6.0 lb
Greutate vie
Live Weight
Proporția păsărilor ce ating parametrii țintă definesc lățimea curbei și variabilitatea lotului. Astfel, dacă greutatea vie
a păsărilor se dorește a fi în intervalul 1,800-2,000 g, chiar și la un CV% de 8, doar 58% din păsări vor atinge greutatea
vie dorită (Figura 56).
Înțelegerea acestor principii ale variabilității biologice, va forma baza unei planificări eficiente în abator.
2014 101
Figura 56: Efectul CV% asupra proporției păsărilor în intervalul de greutate țintă.
100 97
91
90 CV% = 8
86 84
CV% = 10
80 CV% = 12
LivelotWeight Band
76
70 67
58
60
49
50
indin
41
% of Flock%
40
30
20
10
0
1.8–2.0 кg
kg 1.7–2.1 kg
1.7–2.1 кg 1.6–2.2
1.6–2.2кg
kg
(4.0–4.4 lb) (3.7–4.6 lb) (3.5–4.8 lb)
Intervale
Target Livegreutate vie
Weight Band
Profilarea uniformității (CV%) unui lot reprezintă o parte esențială în managementul puilor de carne.
Informațiile cu privire la uniformitate și greutate vie culese din fermă trebuie comunicate precis departamentului de
planificare împreună cu orice deviație de la norme. Bazat pe aceste informații, departamentul de planificare va putea
stabili vârsta la care vor fi abatorizate păsările pentru ca acestea să întrunească cerințele clienților și al modelelor
economice.
Investigațiile în cadrul loturilor sau fermelor cu uniformități sub așteptări și sporuri variabile sunt esențiale în
prevenirea viitoarelor pierderi economice. Primele arii de investigat sunt:
• Calitatea puilor de o zi.
• Managementul demarajului.
• Managementul liinilor de furajare și adăpare.
• Densitatea de creștere.
• Managementul ventilației/microclimatului.
• Boli.
După vârsta de 3 săptămâni, uniformitatea lotului va fi determinată săptămânal. Dacă lotul nu este uniform (CV%
>10), se va investiga cauza acestui fapt.
O practică bună o constituie cântărirea individuală a unui eșantion la vârsta de o zi și apoi la 7 zile. Acest lucru va
determina uniformiatea lotului și evoluția ei în timp, și va furniza indicii cu privire la managementul din perioada de
demaraj. La vârsta de o zi, este recomandat ca toți puii dintr-o cutie să fie cântăriți individual, separat pentru fiecare
lot furnizor de părinți. La 7 zile ar trebui realizate cântăriri individuale prin utilizarea metodelor descrise mai sus
sau prin utilizarea unui cântar automat (Figura 57). Regulat, se vor realiza de către personal determinări vizuale ale
uniformității.
102 2014
Figura 57: Cântar electronic cu platformă pentru cântăriri individuale până la vârsta de 7 zile.
Key
Points • Păsările din loturile uniforme, cel mai probabil vor atinge greutățile vii
țintă dorite.
• Loturile uniforme (CV% scăzut) au performanțe mult mai predictibile
decât cele neuniforme.
• Minimizați variabilitatea lotului prin monitorizare și management al
uniformității lotului.
• Variabilitatea performanței crește CV% -ul lotului, ceea ce influențează
profitabilitatea lotului și eficiența abatorizării.
Secțiunea 6
Creșterea separată pe sexe
Numărul de păsări ce ating, sau se apropie, de greutatea vie medie a lotului poate fi determinat prin valoarea CV%-ului.
Uniformitatea poate fi îmbunătățită prin creșterea separată pe sexe a loturilor încă de la populare. Loturile pot fi sexate cu
ajutorul remigelor, metodă descrisă în Anexa 4.
Avantajul creșterii separate pe sexe, pote fi valorificat cel mai bine atunci când masculii și femelele sunt crescuți în hale
diferite. Ambele sexe pot fi gestionate mai bine în ceea ce privește furajarea, iluminatul și densitate.
Masculii cresc mai repede, conversia furajului este mai bună și conțin mai puțină grăsime în carcasă. Se pot utiliza programe
diferite de furajare. Cel mai des se utilizează același furaj pentru ambele sexe, dar rețeta de finisare va fi introdusă mai
devreme femelelor (ex. Înainte de vârsta de 25 de zile). Se recomandă menținerea rețetei ”Starter” la fel pentru ambele sexe
pentru a se evita dezvoltarea timpurie precară.
Masculii pot benefica de un program de lumină modificat dacă vor fi abatorizați la greutăți mai mari decât femelele.
Masculii pot beneficia și de temperaturi ușor mai ridicate în demaraj deoarece în mod normal le cresc penele mai lent
decât femelele. De aceea, este dificil de obținut același beneficiu cu păsări crescute separat pe sexe, dar în aceiași hală. Se
recomandă hale diferite pentru fiecare sex.
Key
Points
• Minimizati variabilitatea lotului prin monitorizarea și

managementul uniformității.
• Creșteți sexele separat pentru a reduce variabilitatea.
• Utilizați hale diferite pentru masculi și femele pentru a maximiza
beneficiul.
2014 103
Note
104 2014
MANUAL DE MANAGEMENT PENTRU BROILER ROSS 308 Management Pre-Abatorizare
Secțiunea 7 – Management Pre-Abatorizare
Obiectiv
Managementul ultimei faze din procesul de producție este pentru a se asigura un transfer optim al broilerilor către
abator, asigurând condițiile necesare de procesare și menținerea bunăstării.
Principii
Calitatea păsărilor, la vânzare și consum, va beneficia de pe urma atenției acordate managementului microclimatului
și a bunăstării păsărilor:
• În timpul prinderii.
• În timpul manipulării pe drumul de la hale la sistemul de transport.
• În timpul transportului.
• La abator.
Producția carcaselor de calitate superioară cu un randament bun depinde de însumarea factorilor de creștere,
prindere și abatorizare.
Useful
Information
Brosșură Ross Teh: Manipularea broilerilor în

timpul pre-abatorizării
Pregătirea pentru prindere
Lumina
Este esențială întoarcerea la 23 de ore de lumină înainte de prindere. Acest lucru va asigura calmul păsărilor înainte
de prindere. Păsările trebuie să primească 23 de ore de lumină pe zi cu cel puțin 3 zile înainte de prindere. Cu privire
la intensitatea luminii, va trebui respectată legislația locală, dar se vor acorda minim 5-10 lucși.
Secțiunea 7
Retragerea furajului
Timp în hală fără furaj

+
Timp prindere
Perioadă retragere furaj = +
Timp transport
+
Agățare (așteptare)
Retragerea furajului este necesară pentru a permite eliminarea conținutului intestinal înainte de abatorizare. Acesta
reduce riscul contaminrii în timpul transportului și al abatorizării.
Retragerea furajului trebuie să furnizeze un echilibru între siguranța alimentară (maximizarea eliminării conținutului
intestinal) și evitarea pierderilor excesive în greutate (prin minimizarea timpului între eliminarea conținutului și
abatorizare). Pentru a se realiza acest lucru se recomandă retragerea furajului între 8 și 12 ore înainte de abatorizare.
2014 105
O perioadă insuficientă lipsită de furaj va rezulta în conținut intestinal ce nu a fost eliminat înainte de abatorizare.
Acest lucru va duce la estimări incorecte ale greutății vii și la un risc de contaminare în abator.
O perioadă prea lungă fără furaj va duce la pierderi suplimentare în greutate înainte de abatorizare. Acest fapt va
duce și la reducerea probabilității atingerii greutăților țintă în abator.
Retragerea furajului trebuie realizată în ritmul unui program normal de furajare și fără a se compromite bunăstarea.
Broilerii cu un management bun și acces constant la furaj și apă în mod normal vor mânca și bea într-un ritm regulat
de-a lungul zilei. Vor mânca la intervale aproximative de 4 ore, iar apă vor consuma de mai multe ori într-un ciclu de
4 ore.
Este important ca ritmul de furajare să nu fie deranjat în ultimele câteva zile și în special în ultimele 24 de ore înainte
de transport. Aceasta poate duce la o hrănire agresivă și necontrolată, ceea ce duce mai departe la umplerea excesivă
a tractusului digestiv și o retragere ineficientă a furajului. Cele mai comune cauze ce pot afecta ritmul de furajare sunt:
• Disponibilitatea furajului (cantitatea de furaj și spațiul de furajare).
• Programul de lumină.
• Temperatura.
În timpul retragerii de furaj, liniile de furajare se vor lăsa la nivelul păsărilor până în momentul prinderii, astfel se va
limita consumul de așternut.
După ce a început retragerea furajului, lotul nu mai trebuie deranjat, de exemplu prin deschideri frecvente ale ușilor
sau plimbări printre pui.
Cerealele integrale (cum este grâul integral) trebuie eliminate cu 2 zile înainte de abatorizare pentru a se evita
prezența acestuia în tubul digestiv în timpul abatorizării.
Retragerea de furaj și pierderea în greutate

Din momentul în care tubul digestiv este golit, rata pierderii în greutate va crește din pricina metabolizării proteinelor
și grăsimilor din corp. Apa absorbită din țesuturi poate fi acumulată în tubul digestiv, reducând astfel și mai mult
randamentul și calitatea cărnii, crescând și riscul de contaminare în abator.
Când tubul digestiv este golit complet, pasărea va pierde între 0,1 – 0,5 % din greutatea corporală în fiecare oră, în
funcție de:
• Vârsta păsării – pierderea este mai mare la păsăsrile mai în vârstă.
• Sex – pierderile sunt mai mari la masculi.
• Temperatura din hală – pierderea în greutate este mai mare când sunt temperaturi extreme (joase sau ridicate).
• Perturbări ale ritmului de hrănire înainte de retragerea furajului – acest lucru va duce la variații ale conținutului
tractusului digestiv și din acest motiv diferențe de greutate între păsări.
• Perioada transportului – pierderea în greutate este mai mare atunci când păsările petrec mult timp pe transport.
• Temperatura în perioada de așteptare – temperaturile ridicate determină pierderi mari.
Pierderea trebuie minimizată deoarece aceasta afectează bunăstarea și valoarea păsărilor.
O pasăre de 3 kg va pierde între 3 g și 15 g din greutate dacă nu

primește furaj timp de o oră, după ce tractusul digestiv este golit.
Dacă valoarea cărnii este de 1 Euro/kg, această pierdere va costa
între 0.3 și 1.5 cenți per pasăre.
106 2014
Monitorizarea retragerii de furaj
Strategia de retragere a furajului trebuie monitorizată regulat (la fiecare lot) și modificată corespunzător dacă apar
probleme. Dacă retragerile nu sunt gestionate corect vor fi afectate bunăstarea, profitabilitatea, siguranța produsului
și valabilitatea acestuia.
Monitorizarea de rutină a procedurilor de retragere a furajului asigură valabilitatea funcționalității acestora. Cea mai
bună cale de monitorizare a corectitudinii retragerilor, este observarea vizuală. Prezența dejecțiilor apoase la puii
ce așteată abatorizarea, un fluid apos în intestinul subțire și așternut în gușă și pipotă, toate indică un timp mare de
retragere (mai mare de 12 ore). Prezența furajului în gușă sau a contaminării în abator, indică o retragere a furajului
inadecvată (sub 8 ore).
Apa
Ar trebui asigurat accesul nelimitat la apă până în momentul prinderii. Fără apă, păsările pot deveni deshidratate, iar
în consecință se va îngreuna eliminarea fecalelor.
Accesul la apă va fi ajutat prin:

• Utilizarea mai multor linii de apă.
• Separarea păsărilor în țarcuri.
• Unde se utilizează adăpători tip clopot, îndepărtați adăpătorile progresiv în timpul prinderii.
Produse farmaceutice
Dacă s-au dat în furaj produse farmaceutice (ex. coccidiostatice, medicamente prescrise), atunci acestea trebuie
eliminate din furaj cu un timp suficient de lung înainte de abatorizare pentru a se respecta timpul de așteptare.
Companiile farmaceutice și legislația locală menționează pe prospectele produselor timpii de așteptare pentru
coccidiostatice și a altor produse farmaceutice prescrise din rețete furajere.
Acolo unde se realizează răriri sau abatorizări parțiale, este posibil să fie necesară marirea timpilor de așteptare
pentru a se respecta termenii obligatorii înainte de abatorizare. Timpii de așteptare se vor raporta mereu la prima
rărire.
Key
Points
• Înainte de prindere acordați 3 zile cu 23 de ore de lumină.
• Timpii corecți de retragere a furajului asigură golirea tractului digestiv
înainte de abatorizare.
• Monitorizați și rectificați timpul de retragere în mod regulat.
• Înainte de abatorizare cu 2 zile eliminați cerealele integrale din furaj.
Secțiunea 7
• Întârziați cât de mult posibil ridicarea liniilor de apă.
• Respectați timpii de așteptare ai produselor farmaceutice.
Prinderea
Multe din cauzele declasărilor observate în abatoare își au originea în modalitatea de prindere și manipulare a
păsărilor. Prinderea trebuie planificată și monitorizată cu atenție. Manipularea și operarea utilajelor de prindere
trebuie realizată doar de un personal special pregătit. Bunăstarea păsărilor este esențială. În timpul prinderii, păsările
nu vor fi agitate, activitatea acestora va fi minimizată pentru evitarea rănirilor (zgârieturi, rupturi de aripi, etc.).
2014 107
Pre-prindere
Înainte de prindere se vor verifica următoarele:
Tabel 27: Listă de verificat înainte de prindere.

De verificat înainte de prindere Acțiune
Timpul necesar pentru prinderea și Calculați timpul necesar pentru prinderea și transportul păsărilor și începeți
transportul păsărilor. prinderea conform momentului de abatorizare programat.
Numărul de persoane din echipa de Determinați numărul de module/lăzi și camioane necesare transportului de
prindere/module păsări înainte de începerea prinderii.
Echipament Tot echipamentul utilizat (incluzând vehicule, lăzi, țarcuri și plase) trebuie să fie
curat, dezinfectat și în condiții bune.
Condiția pardoselii la intrarea în hala Reparați, compactați și ridicați nivelul terenului la intrarea în hale (și toate
de păsări drumurile adiacente ce duc sper hale) pentru a asigura o circulație fluentă al
camioanelor încărcate.
Așternutul Înlocuiți așternutul umed pentru a ușura prinderea.
Echipamentul de furajare Scoateți din hală sau repoziționați echipamentul de furajare pentru a nu
obstrucționa echipa sau utilajele de prindere(ridicați liniile de furajare peste
înalțimea personalului).
Țarcuri În halele mari, separați păsările în țarcuri.
Intensitatea luminii Reduceți intensitatea luminii în timpul prinderii. Nu creșteți intensitatea
luminii brusc. Pentru prindera în timpul nopții, care este și de preferat, reduceți
intensitatea luminii în hală până la un nivel minim la care păsările pot fi prinse în
siguranță. Pentru prinderea din timpul zilei, intensitatea luminii trebuie redusă la
minim, inclusiv prin utilizarea de cortine în fața ușilor de acces.
Cele mai bune rezultat sunt obținute atunci când lumina este redusă și nu există
factori disturbatori înainte de prindere.
Ventilație Mențineți o ventilație eficientă. Sistemul de ventilație trebuie monitorizat și
modificat de-a lungul procesului de prindere pentru a se evita acumulările
de căldură și o bună circulație a aerului. Păsările trebuie urmărite în vederea
observării semnelor de supraîncălzire (gâfâit).
Prinderea
Prinderea necorespunzătoare sau superficială poate duce la rănirea păsărilor, ruperea aripilor și hemoragii interne la
nivelul picioarelor. Revizuiți regulat procedura și stabiliți reguli clare.
Când se prind manual, broilerii se vor ține de ambele picioare sau de trunchi cu ambele mâini cu aripile lipite de corp
(Figura 58). Acest lucru va diminua stresul și leziunile. Păsările nu trebuie ținute în timpul transportului de gât sau
de aripi.
Figura 58: Modalități corecte de prindere a broilerilor.
108 2014
Păsările vor fi așezate cu grijă în lăzi sau module. Utilizarea modulelor conferă mai puțin stres păsărilor și mai puține
leziuni în comparație cu lăzile.
Supraîncărcarea lăzilor sau modulelor de transport duce la supraîncălzire, stres, mortalitate ridicată și o rată mai
crescută de păsări declasate în abator. Un număr prea mic de păsări în lăzile sau modulele de transport, va genera
instabilitate în timpul transportului, ceea ce va crește numărul păsărilor cu leziuni.
Numărul păsărilor dintr-o ladă sau modul de transport face subiectul legislației locale. În perioadele cu temperaturi
ridicate reduceți numărul păsărilor (reducerea exactă va depinde de temperatură, dimensiunea lăzilor sau
modulelor și legislația locală).
Pentru evitarea lezării sau stresării păsărilor, trebuie urmate recomandările producătorului utilajului de prindere. Cei
care operează astfel de utilaje trebuie să dețină o pregătire adecvată. Echipamentul mecanic (Figura 59) trebuie
utilizat la viteze moderate, fără a îmbulzi sau forța păsările în/către utilajul de prindere. Aliniați cu grijă gura de
descărcare a utilajului de prindere cu deschiderile lăzilor/modulelor pentru a se evira lezarea păsărilor în timpul
transferului.
În timpul prinderii, ideal ar fi să păstrați ușile principale închise pentru a menține presiunea negativă și ventilația.
Posibilitatea realizării acestui lucru va depinde de metoda de prindere utilizată.
Figura 59: Exemple de utilaje mecanice de prindere a broilerilor.
• Planificați și urmăriți prinderea cu atenție.

Key • Prinderea ar trebui realizată doar de un personal special pregătit.
Points
• Reduceți intensitatea luminii înainte de prindere.
Secțiunea 7
• Scoateți sau ridicați obstacolele, cum sunt linile de furajare și adăpare,
înainte de prindere.
• Utilizați partiții în halele mari pentru a evita îmbulzirea.
• Mențineți o ventilație adecvată în timpul prinderii. Monitorizați păsările
pentru semne de supraîncălzire.
• Ajustați numărul păsărilor din lăzile/modulele de transport în
conformitate cu legislația locală.
2014 109
Transport
Vehiculele de transport (Figura 60) trebuie să ofere protecție corespunzătoare în fața vremii, ventilație corespunzătoare
și să fie în conformitate cu legislația locală.
Figura 60: Exemplu de vehicul potrivit transportului de broileri la abator.
Microclimatul din interiorul vehiculului va fi diferit de temperatura și umiditatea exterioară. Se vor utiliza la nevoie
sistemele de ventilație, încălzire și/sau de răcire.
În perioadele calde, se vor utiliza ventilatoarele pentru a circula aerul printre lăzile și modulele camionului. În timpul
încărcării, pentru facilitarea circulației aerului, păstrați cel puțin 10 cm între două niveluri de lăzi sau introduceți o ladă
goală la intervale regulate.
Păsările se pot supraîncălzi rapid atunci când camionul nu se mișcă, în special în perioadele calde sau când acesta nu
este dotat cu ventilație. Planul de călătorie trebuie să permită vehicolului să plece imediat după încheierea încărcării.
Pauzele șoferilor trebuie să fie scurte.
Descărcarea la abator trebuie făcută fără întârziere. Se va asigura o ventilație suplimentară în cazul întârzierilor
inevitabile.
În perioadele reci, camionul trebuie să fie acoperit pentru a se evita răcirea excesivă în timpul transportului. Verificați
confortul păsărilor în mod regulat..
Livrarea
La abator, camioanele vor fi parcate în locuri protejate, iar orice obstacol în calea ventilației va fi eliminat.
Zonele de așteptare la abator vor fi dotate cu sisteme de ventilație și control al temperaturii. Aceste zone vor fi dotate
și cu sisteme de iluminat, ventilatoare și răcire cu duze. Sistemul de răcire cu duze va fi utilizat în perioadele calde
când umiditatea este sub 70%, apa poate fi pulverizată peste ventilatoare pentru a ajuta evaporarea.
Key • Trebuie respectată legislația locală cu privire la transport.

Points • Vehiculele trebuie să asigure protecție și ventilație.
• Ventilația și/sau încălzirea suplimentară se va utiliza dacă
• este necesar:
-- în timpul încărcării,
-- atunci când camionul staționează,
-- în zona de așteptare la abator.
• Păsările nu vor sta în camion mai mult decât este necesar.
110 2014
MANUAL DE MANAGEMENT PENTRU BROILER ROSS 308 Note
Note
2014 111
MANUAL DE MANAGEMENT PENTRU BROILER ROSS 308 Note
Note
112 2014
MANUAL DE MANAGEMENT PENTRU BROILER ROSS 308 Anexe
Anexe
Anexa 1: Evidența producției

Ținerea evidențelor și realizarea de analize a datelor este esențială în determinarea efectelor schimbărilor nutriționale,
de management, de microclimat și de sănătate. Pentru un management eficient este esențială păstrarea unor
evidențe precise.
Analiza și interpretarea datelor de producție (ex. Greutatea vie, eficiența conversiei furajului și mortalitatea) sunt
importante în procesul de îmbunătățire a performanțelor.
Ar trebui monitorizați indicatorii de igienă și sănătate.
Existența unui protocol standard de operare al tuturor proceselor din lanțul de producție poate constitui o practică
bună. Acest protocol ar trebui să conțină documentații cu privire la procedurile stabilite, evidențe, analize de date și
sisteme de monitorizare.
Evidențe necesare în producția de broileri

Eveniment Evidență Comentarii
Populare Numărul puilor de o zi Greutatea vie, uniformitate, număr de morți pe
transport
Lotul de origine și vârsta
Data și ora sosirii
Caliatea puilor
Gradul de umplere al gușii Procent de umplere al gușii pentru vârstă

Mortalitate Zilnică Țineți evidența pe sexe dacă este posibil
Săptămânală Respinșii și motivul respingerii

Cumulată Evidența post-mortem a mortalităților excesive
Gradul leziunilor coccidiale
Numere și procente exacte
Se va acorda o importanță deosebită

mortalității de la 7 zile
Medicație Date Conform recomandărilor medicului veterinar
Cantități
Număr lot
Vaccinări Date vaccinări Reacțiile postvaccinale neprevăzute vor fi
menționate.
Tip
Număr lot
Anexe
Greutate vie Greutatea vie medie sătămânală Vor fi necesare mai multe determinări atunci
Uniformitate săptămânală (CV%) când se dorește estimarea greutății vii la
batorizare.
Furaj Data livrării Determinările precise sunt esențiale în
estimarea consumului specific și a eficienței
Cantitate costurilor de producție.
Tip furaj
Forma furajului Verificați calitatea furajului
Data începerii retragerii de furaj

înainte de prindere
continuare...
2014 113
Eveniment Evidență Comentarii

Apa Consum zilnic Înregistrați consumul zilnic de apă, de preferat
pe fiecare hală.
Raport apă / furaj Fluctuațiile bruște în consumul de apă este un

indicator precoce al unei probleme.
Calitatea apei Analize minerale și bacteorologice acolo unde

apa provine din puțuri sau rezevoare.
Nivelul de clorinare
Microclimat Temperatura: Se vor monitoriza mai multe locuri, în special
• Temperatura pardoselii și al așternutului zonele unde stau puii.
-maxima zilnică
-în timpul demarajului, 4-5 ori/zi Sistemele automate vor fi verificate manual în
-așternut în timpul demarajului fiecare zi.
-temeratura exterioară (zilnic)
• Umiditatea relativă (zilnic)
Calitatea aerului
Calitatea așternutului Ideal ar trebui ținută evidența pentru praf, CO2,

NH3 sau cel puțin moitorizat nivelul prafului și al
Ultima calibrare a echipamentului și de cine NH3.
Depopulare Numărul de păsări
Ora și ziua depopulării

Informații din Calitatea carcaselor
abator
Inspecția sanitară
Compoziția carcaselor
Tipul și % declasărilor
Curățenie Numărul total de bacterii După dezinfecție se vor face testări pentru
salmonella, stafilococi sau E. Coli.
Inspecția halei Când se fac inspecțiile - ziua și ora
Notați toate observațiile Comportamentul și condiții de microclimat.
Program de lumină Perioade de întuneric și luminnă Intermitent sau nu.
Momentele aprinderii și stingerii

Vizitatori Cine Vor fi furnizate de fiecare vizitator pentru a se
asigura transabilitatea.
De ce
Data și motivul vizitei
Vizite anterioare în ferme (locul și data)
114 2014
Anexa 2: Tabeluri de Conversie

Lungime
1 metru (m) = 3.281 picioare (ft)

1 picioar (ft) = 0.305 metri (m)
1 centimetri (cm) = 0.394 inch (in)
1 inch (in) = 2.54 centimetri (cm)
Arie
1 metru pătrat (m2) = 10.76 picioare pătrate (ft2)

1 picior pătrat (ft ) 2
= 0.093 metri pătrați (m2)
Volum
1 litru (L) = 0.22 galoane (gal) sau 0.264 galoane US (gal US)
1 galon imperial (gal) = 4.54 litri (L)
1 galon US (gal US) = 3.79 litri (L)
1 galon imperial (gal) = 1.2 galoane US (gal US)
1 metru cub (m ) 3
= 35.31 picioare cubice (ft3)
1 picior cub (ft3) = 0.028 metri cubi (m3)
Greutate
1 kilogram (kg) = 2.205 livre (lb)

1 livră (lb) = 0.454 kilograme (kg)
1 gram (g) = 0.035 uncii (oz)
1 uncie (oz) = 28.35 grame (g)
Energie
1 calorie (cal) = 4.184 Jouli (J)

1 Joul (J) = 0.239 calorii (cal)
1 kilocalorie per kilogram (kcal/kg) = 4.184 Megajouli per kilogram (MJ/kg)
1 Megajouli per kilogram (MJ/kg) = 108 calorii per livră (cal/lb)
1 Joul (J) = 0.735 picioare-livră (ft-lb)
1 picior-livră (ft-lb) = 1.36 Jouli (J)
Anexe
1 Joul (J) = 0.00095 Unități termale britanice (BTU)

1 Unitate termală britanică (BTU) = 1055 Jouli (J)
1 kilowatt oră (kW-h) = 3412.1 Unități termale britanice (BTU)
1 Unitate termală britanică (BTU) = 0.00029 kilowatt oră (kW-h)
2014 115
Presiune
1 livră per inch pătrat (psi) = 6895 Newtoni per metru pătrat (N/m2) sau Pascali (Pa)
1 livră per inch pătrat (psi) = 0.06895 bari
1 bar = 14.504 livre per inch pătrat (psi)
= 104 Newtoni per metru pătrat (N/m2) sau Pascali (Pa)
1 bar
= 100 kilopascali (kPa)
1 Newton per metru pătrat (N/m2) sau
= 0.000145 livră per inch pătrat (lb/in2)
Pascali (Pa)
Densitatea de creștere
1 picior pătrat per pasăre (ft2/bird) = 10.76 păsări per metru pătrat (bird/m2)
10 păsări per metru pătrat (bird/m2) = 1.08 piciore pătrate per pasăre (ft2/bird)
1 kilogram per metru pătrat (kg/m2) = 0.205 livre per picior pătrat (lb/ft2)
1 livră per picior pătrat (lb/ft2) = 4.88 kilograme per metru pătrat (kg/m2)
Temperatură
Temperatură (°C) = 5/9 x (Temperatură °F - 32)

Temperatură (°F) = 32 + (9/5 x Temperatură °C)
Tabel conversie temperatură

°C °F
0 32.0
2 35.6
4 39.2
6 42.8
8 46.4
10 50.0
12 53.6
14 57.2
16 60.8
18 64.4
20 68.0
22 71.6
24 75.2
26 78.8
28 82.4
30 86.0
32 89.6
34 93.2
36 96.8
38 100.4
40 104.0
116 2014
Temperatura de operare
Temperatura de operare se definește prin temperatura minimă din hală plus ⅔ din diferența dintre temperatura
maximă și minimă din hală. Este importantă acolo unde sunt fluactuații semnificative ale temperaturii diurne.
Ex. Temperatura minimă din hală = 16oC

Temperatura maximă din hală = 28oC
Temperatura de operare = ([28-16] x ⅔) + 16 = 24oC
Ventilație
1 picior cub per minut (ft3/min) = 1.699 metri cubi per oră (m3/oră)
1 metru cub per oră (m /oră)
3
= 0.589 picioare cubice per minut (ft3/min)
Izolație
Valoarea U descrie capacitatea materialelor (din care sunt construite halele) de a conduce căldura și se măsoară în
Watts per kilometru pătrat per grad Celsius (W/km2/°C).
Valoarea R descrie capacitatea de izolare a materialelor de construcție, cu cât valoarea R este mai mare cu atât gradul
de izolare este mai bun. Se măsoară în km2/W (sau ft2/°F/BTU).
IZOLAȚIA
1 picior pătrat per grad Fahrenheit per

= 0.176 Kilometri pătrați per Watt (km2/W)
unitate termală britanică (ft2/oF/BTU)
= 5.674 picioare pătrate per grad Fahrenheit per unitate termală
1 kilometru pătrat per Watt (km2/W)
britanică (ft2/oF/BTU)
Lumină
1 picior lumânare = 10.76 lucși

1 lux = 0.093 picioare lumânare
O formulă simplă de calcul al numărului de becuri necesare într-o hală de broileri este:
Suprafață pardoseală (m2) x max. lucși necesari

Număr de becuri+ =
puterea becului x factor K
NOTĂ
+
Această formulă se aplică la becurile incandescente la o înălțime de 2 m deasupra nivelului păsărilor. Luminile fluorescente conferă de
3-5 ori mai mulți lucși per Watt în comparație cu cele incandescente.
Factorul K depinde de puterea becului.
Puterea becului (Watt) Factor K

Anexe
15 3.8
25 4.2
40 4.6
60 5.0
100 6.0
2014 117
Anexa 3: Parametri performanțe cheie

Factor Eficiență Producție (FEP)+
Viabilitate x GV în kg
x 100
Vârsta în zile x Cons. specif.
Ex. Vârsta 42 de zile, GV 2,652 g, mortalitate 2.80%, Cons. specif. 1.75
97.20 x 2.652
x 100
42 x 1.75
= 351
Ex. Vârsta 46 de zile, GV 3,006 g, mortalitate 3.10%, Cons. specif. 1.83
96.90 x 3.006
x 100
46 x 1.83
= 346
NOTE
Cu cât valoarea este mai mare, cu atât mai buni sunt parametri tehnici de producție.
Acest calcul se bazează pe sporurile zilnice. Când se compară rezultatele provenite din medii diferite, aceasta trebuie realizată la aceiași
zi de abatorizare.
+
Se referă de asemenea la Indicele European de Eficiență (IEE)
Coeficientul de variație (CV%)
Deviația standard
CV% = x 100
Greutatea vie medie
Ex. Un lot are greutatea vie medie 2550 g și o deviaie standard în jurul mediei de 250 g.
250 g
CV% = x 100
2550 g
= 9.80
NOTE
Cu cât CV%-ul este mai scăzut, cu atât mai uniform sau mai puțin variabil este lotul. CV%-ul este un instrument important în estimarea
greutății vii a lotului. Urmăriți secțiunile Monitorizarea Greutății Vii și Uniformitatea Performanței din acest manual pentru mai multe
informații.
118 2014
Consumul Specific
Total furaj consumat

Cons. specif. =
Total greutate vie
Ex. Un eșantion de 10 păsări cu o greutate vie totală de 31480 g care au consumat o cantitate de juraj de 36,807 g.
Conversia furajului pentru acest eșantion se va calcula după cum urmează:
36807 g
Cons. Specif. =
31480 g
= 1.169
NOTE
Cu cât consumul specific este mai scăzut, cu atât pasărea (sau eșantionul de păsări) este mai eficientă în conversia furajului consumat
în greutate vie. Consumul specific bun este pentru broileri în mod special important deoarece aceștia sunt abatorizați la o greutate vie
țintă, iar clienții urmăresc cantități cât mai mari de carne pentru vânzare.
Consum specific ajustat

GV țintă – GV efectivă
Cons. specif. ajustat = Cons. +

specif. efectiv Factor
În funcție de unitățile de măsură utilizate, factorul din ecuația de mai sus se va modifica. Ar trebui utilizați factori ca 10
lb, 4.5 kg sau 4500 g, în funcției de unitatea de măsură. Această ecuație conferă o bună estimare a consumui specific
ajustat pentru broileri. Este important de știut că ajustarile consumului specific la greutățile țintă + sau – 0.5 lb/0.227
kg/227 g din greutatea vie efectivă poate distorsiona comparația.
Ex. (unitatea este g)

specif. efectiv 4500 g
1350 g - 1290 g
Cons. specif. ajustat = 1.215 +

4500 g
= 1.215 + ( 60 g/4500 g)
= 1.215 + 0.013
= 1.228 Cons. Specif. ajustat
Anexe
Ex. (unitatea este kg)
2014 119
4.5 kg
1.350 kg - 1.290 kg
= 1.215 +
4.5 kg
= 1.215 + (0.06/4.5kg)
= 1.215 + 0.013
= 1.228 Cons. specif. ajustat
Ex. (unitatea este lb)
specif. efectiv 10 lbs
2.976 lb - 2.844 lb
= 1.215 +
10 lb
= 1.215 + (0.13 lb/10 lb)

= 1.215 + 0.013
= 1.228 Cons. specif. ajustat
NOTE
Consumul specific ajustat este un calcul util atunci când se dorește determinarea performanței unui lot în comparație cu greutățile țintă.
Ajută și atunci când se fac comparații între hibrizi, aceștia putând fi analizați la o anumită greutate vie țintă.
120 2014
Anexa 4: Sexarea după remige

Separarea masculilor de femele la vârsta de o zi se poate realiza ușor în stația de incubație, deoarece majoritatea
liniilor de broileri Ross sunt sexabili după remige. Broilerii sexabili după remige, puii cu dezvoltare rapidă a penajului
sunt femele, iar cei cu dezvoltare lentă sunt masculi. Tipul penajului este identificat prin observarea relației între
penele supraalare (stratul superioare) și remigele primare (stratul inferior) care se găsesc pe jumătatea distală a aripii.
La masculul cu dezvoltare lentă a penajului, remigele primare sunt de aceiași lungime sau mai scurte decât penele
supraalare, vezi figura de mai jos.
Penaj broileri o zi – mascul Ross.
Primare
Supraalare
La femela cu dezvoltare rapidă a penajului, remigele primare sunt mai lungi decât penele supraalere, vezi figura de
ma jos.
Penaj broiler de o zi - femela Ross.
Primare
Anexe
Supraalare
2014 121
Anexa 5: Rezolvarea problemelor

Problema Cauza posibilă Acțiune
Mortalitate ridicată Calitate slabă a puilor Verificați practicile din incubație și igiena ouălor
(>1% în prima
săptămână) Demaraj incorect Ajustați eleveuzele
Boală Realizați examinări post mortem, urmați sfatul veterinarului
Apetit Determinați și atingeți gradul de umplere al gușei. Verificați

disponibilitatea furajului – cantitatea și spațiu
Mortalitate ridicată Boli metabolice (ascite, sindromul Verificați ratele de ventilație
(după 7 zile) morții subite) Verificați rețetele de furaj
Evitați ratele de creștere excesive timpurii
Verificați ventilația din incubație
Stabiliți cauzele (post mortem)
Boli infecțioase Urmați sfatul medicului veterinar cu privire la medicație și
vaccinuri
Verificați consumul de apă
Verificați nivelul calciului, fosforului și al vitaminei D
Probleme de picioare Utilizați programe de lumină pentru stimularea activității
Rate de creștre și Nutriție Verificați rețeta Starter – disponibiltate, calitatea nutrițională și
uniformitate timpurie fizică
slabă Verificați sursa de apă – disponibilitate și calitate
Calitatea puilor Verificați procedurile din incubație – igiena ouălor, stocajul,
condiții de incubare,timpul de ecloziune, timpul și condițiile de
transport
Condiții de microclimat Verificați curbele de temperatură și umiditate

Verificați lungimea perioadei de lumină
Verificați calitatea aerului – CO2, praf, rate minime de ventilație.
Apetit Verificați dacă apetitul a fost stimulat corespunzător – procent

scăzut de păsări cu gușa plină
Boli Realizați examinări post mortem, urmați sfatul veterinarului
Rate de creștre și Consum slab de nutrienți Verificați calitatea nutrițională, fizică și formularea rețetei
uniformitate târzie Verificați consumul de furaj și accesibilitatea
slabă Restricții timpurii excesive Program de lumină prea restrictiv
Boli infecțioase Verificați mortalitățile crescute
Condiții de microclimat Verificați ratele de ventialție

Verificați densitatea de creștere
Verificați temperaturile din hală
Verificați disponibilitatea furajului și a apei
Verificați fronturile de furajare și adăpare
Calitate slabă a Nutriție Calitate slabă a grăsimilor din furaj
așternutului Exces de sare în furaj
Exces de proteine în furaj
Microclimat Adâncime insuficientă a așternutului la început

Material pentru așternut necorespunzător
Construcția și ajustarea adăpătorilor (pierderi)
Umiditate prea crescută
Densitatea de creștere prea crescută
Ventilație insuficientă
Temperatura prea scăzută în hală
Boli infecțioase Cauze enterice, urmați sfatul veterinarului
continuare...
122 2014
Problema Cauza posibilă Acțiune

Slabă conversie a Creștere slabă Creștere timpurie slabă, creștere târzie slabă, mortalitate
furajului crescută.
Verificați reglajele sistemului de furajare
Lăsați păsările să golească tronconicii de două ori pe zi
Temperatura din hală să nu fie prea scăzută
Mortalitate crescută (în special la Verificați mortalitățile crescute
final)
Pierderi de furaj Verificați calitatea și rețetele furajere
Microclimat
Nutriție
Îmbrăcare slabă cu Microclimat Temperatura din hală să nu fie prea crescută
pene
Nutriție Verificați proporția de metionină și cisteină
Declasări în abator Ascite Verificați mortalitatea crescută
Pustule și arsuri Verificați densitatea de creștere
Verificați calitatea așternutului
Vânătăi și rupturi Activitate crescută (ex. furajare sau programe de lumină)
Verificați procesele de prindere și cântărire
Zgârieturi Stimulare luminoasă excesivă
Verificați procesele de prindere și cântărire
Verificați fronturile de furajare și adăpare
Miopatie pectorală profundă Păsările au fost deranjate excesiv în timpul creșterii, ex. La rărire,
(cunoscută și ca boala mușchiului cântărire, etc.
verde sau Oregon)
Grăsime excesivă Distribuție slabă a furajului

Verificați balanța nutrițională a furajului
Verificați temperaturile din hal,ă sunt prea crescute.
Anexe
2014 123
Anexa 6: Ratele de ventilație și calcularea lor

Ratele de ventilație (pe cap de pasăre) pentru temperaturi între -1 și 16 ° C (30 și 61 ° F). Nivelurile maxime de UR,
monoxid de carbon, dioxid de carbon și amoniac nu trebuie să fie depășite. Comportamentul și distribuția păsărilor
trebuie monitorizate deoarece acestea pot fi un indicator al problemelor care trebuie investigate. Acest tabel ar
trebui să fie folosit ca un ghid deoarece ratele reale de ventilație ar putea avea nevoie să fie ajustate la condițiile de
mediu, comportamentul păsărilor și biomasa păsărilor (greutatea totală a păsărilor din hală).
Greutate în viu (kg) Greutate în viu (lbs) Rata minimă de Rata minimă de
ventilație (m3/hr) ventilație (ft3/min)
0.050 0.11 0.074 0.044
0.100 0.22 0.125 0.074
0.200 0.44 0.210 0.124
0.300 0.66 0.285 0.168
0.400 0.88 0.353 0.208
0.500 1.10 0.417 0.246
0.600 1.32 0.479 0.282
0.700 1.54 0.537 0.316
0.800 1.76 0.594 0.350
0.900 1.98 0.649 0.382
1.000 2.20 0.702 0.413
1.200 2.64 0.805 0.474
1.400 3.08 0.904 0.532
1.600 3.52 0.999 0.588
1.800 3.96 1.091 0.643
2.000 4.41 1.181 0.696
2.200 4.85 1.268 0.747
2.400 5.29 1.354 0.798
2.600 5.73 1.437 0.846
2.800 6.17 1.520 0.895
3.000 6.61 1.600 0.942
3.200 7.05 1.680 0.990
3.400 7.49 1.758 1.035
3.600 7.93 1.835 1.081
3.800 8.37 1.911 1.126
4.000 8.81 1.986 1.170
4.200 9.25 2.060 1.213
4.400 9.69 2.133 1.256
NOTE
Pentru explicații suplimentare a se vedea secțiunea 5, Cazare și microclimat.
Rată minimă de ventilație este cantitatea de aer necesară pe oră pentru a furniza suficient oxigen lpăsărilor și pentru a menține
calitatea aerului.
Sursă: Serviciul de consultanță și dezvoltare în Agricultură UK
124 2014
Calcularea timpilor de funcționare a ventilatoarelor de minimă

Pentru a determina intervalul temporizatorului ventilatorului sunt necesari următorii pași astfel încât să se obțină
ventilația minimă.
Obținei rata de ventilație minimă corespunzătoare așa cum se recomandă în tabelul de mai sus. Ratele exacte vor varia
în funcție de hibrid, sex, și de fiecare hală în parte. Verificați cu compania producătoare i cu reprezentantul local Aviagen
pentru mai multe informații specifice. Ratele date în tabelul anterior sunt pentru temperaturi între -1 și 16 ° C (30 și 61
° F). Pentru temperaturi mai scăzute pot fi necesare rate ușor mai scăzute și pentru temperaturi mai ridicate, rate ușor
mai crescute.
Calcularea timpilor de funcționare
Pasul 1: Calculați rata totală de ventilaie necesară pentru hală (total metri cubi pe oră [m3 / h])
Ventilația minimă totală = rata de ventilație minimă pe pasăre x numărul de păsări.
Pasul 2: Calculați procentul de timp cât funcționează ventilatoarele.
total ventilație necesară

Procent de funcționare = x 100
Capacitate totală de ventilație
Pasul 3: Calcularea efectivă a timpului de funcționare a ventilatoarelor.
Timpul efectiv de funcționare(min/sec) = procent de funcționare (%) x durata ciclului de func. (min/sec).
NOTĂ : Durata ciclului = timp funcționare + timp staționare
Calcularea timpilor de funcționare a ventilatoarelor -Metric
Exemplu: O hală de 30.000 de pui de carne cu greutatea de 800 g la vârsta de 20 de zile. Din tabelul cu ratele de
ventilatie pe cap de pasăre pentru temperaturi între -1 și 16oC (30 și 61oF), rata teoretica de ventilație minimă la 800
g este 0.594 m³ / h pe pasăre.
Pasul 1: Determinarea ratei de ventilație necesare.
Ventilația totală necesară = 0.594 m³/hr pe pasăre x 30,000 păsări = 17,820 m³/hr.
Pasul 2: Calcularea procentului de funcționare al ventilatoarelor.
Presupunând utilizarea a trei ventilatoare de 91 cm fiecare cu o capacitate de 16978 mc / h (la presiunea de lucru
necesară).
Necesar total de ventilație

Procent de funcționare = x 100
Capacitate totală de ventilație
Capacitate totală de ventilație = 16,978 m³/hr x 3 = 50,934 m³/hr.
17,820 m³/hr
Procent de funcționare = x 100 = 35%
Anexe
50,934 m³/hr
Pasul 3: Calcularea timpului efectiv de funcționare a ventilatoarelor. Presupunem că folosim un ciclu de 5 min
(300 secunde). Timpul efectiv de funcționare = 0.35 x 300 secunde = 105 secunde. Deci, ventilatoarele trebuie să
funcționeze 105 secunde, si să staționeze 195 secunde.
NOTĂ: Aceasta este pur și simplu o estimare teoretică a cerinței minime de ventilație. Setările efective a ventilatoarelor și temporzatoarelor
trebuie să fie determinate pe baza condițiilor reale de hală, calitatea aerului, și comportamentul păsărilor.
2014 125
126 2014
MANUAL DE MANAGEMENT PENTRU BROILER ROSS 308 Index
Index
Absorbant 45 106, 107
Activitate 49, 71, 79, 81, 83, 88, 89, 90, 91, 93, Microclimat controlat 12, 73, 74, 75
107 Convecție 72
Aditivi 28, 32, 44, 52, 53 Răcire / rece 8, 9, 12, 13, 15, 16, 19, 20, 21, 32,
Schimb de aer / flux / viteză 8, 9, 12, 13, 20, 34, 37, 48, 51, 58, 69, 73, 74, 76, 77, 80, 81, 82,
66, 72, 73, 74, 75, 76, 77, 78, 82, 83, 84, 86, 88 83, 84, 85, 86, 87, 88, 91, 94, 110
Admisie de aer 58, 75, 76, 78, 81, 84, 87, 93 Cupru 62
Pierderi de aer /etanșeitate / presiune 8, 15, 75, 82 Ladă 106, 108, 109, 110
Spațiu 16 Gușă 7, 9, 15, 22, 23, 57, 67, 95, 107
Calitatea aerului 8, 9, 67, 68, 71, 79, 80 Proteină crudă 26, 28, 33, 34, 40, 53
Vigilență 7, 9, 13, 68 Brizură 9, 11, 15, 22, 27, 28, 29, 30, 31,
Totul plin/Totul gol 14 32, 33, 34, 37, 46, 49, 50, 51
Amino Acizi 25, 27, 39, 40, 41, 42, 52, 53 Perdele 57, 58, 59, 72, 73, 75, 82, 108
Amoniac 7, 9, 20, 33, 52, 53, 59, 66, 71, 80 Întuneric 12, 15, 34, 48, 60, 67, 88, 89, 90, 91, 93, 107
Factori anti nutriționali 33, 48 Lungimea zilei 89, 90
Antibiotic 33, 45 Neutralizarea păsărilor moarte 63
Anticorpi 12 Morți pe transport (DOA) 55, 67
Antioxidant 32, 45, 48, 49 Deshidratare 14, 18, 19, 36, 67
Ascite 5, 71, 89 Densitate, 5, 6, 16, 82, 83, 84, 89,
Automatizat / furajare automată 11, 15, 17, 95, 96, 103
36, 37, 38, 57, 74, 82, 87 Depopulare 6, 35, 37, 57, 90, 97, 107
Automat, ventilație 20, 73, 75, 76, 87 Diagnosticarea păsărilor 69
Automat, cântar 99, 100 Rețete 25, 26, 27, 28, 31, 32, 33, 34, 39, 40, 41,
Bacterie 38, 45, 57, 58, 59, 60, 61, 62, 68, 94 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 67,
Ciugulire 64 95, 107
Barieră 55, 66, 74 Placă de direcționare 78
Comportament 6, 7, 8, 9, 10, 11, 15, 16, 20, 21, 22, 69,71, Boli 5, 10, 12, 14, 27, 44, 55, 56, 60, 63, 64,
79, 80, 81, 83, 84, 88, 89, 90, 91, 93 65, 66, 67, 68, 69, 71, 95, 102
Biofilm 58 Dezinfecție 6, 55, 57, 59, 60 , 64, 66, 67
Biosecuritate 14, 32, 55, 56, 60, 63, 64, 66, 67, Neutralizare 15, 57, 63
68, 94 Distribuție, curbă 100, 101
Temperatură corporală 12, 13, 14, 15, 52, 88 Distribuție, păsări / furaj 7, 8, 18, 29, 30,
Greutate corporală 8, 11, 27, 30, 46, 55, 89, 90, 91, 31, 38, 50, 66, 72, 79, 80, 81
97, 98, 100, 102, 106 Lot donator / Lot de părinți 12, 14, 15, 20, 55
Găuri 114 Declasare 6, 40, 47, 95, 107
Piept 9, 31, 36, 37, 38, 46, 50, 51, 91,94 Vid sanitar 64, 65, 67
Lot de părinți 55, 65, 66 Scurgere 63
Demaraj 6, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, Adăpători 6, 8, 15, 16, 17, 18, 19, 34, 35, 36, 37, 57,
21, 30, 36, 46, 67, 71, 76, 77, 94, 102, 103 58, 61, 66, 67, 79, 81, 91, 95, 96, 100, 102, 107,
Calciu 26, 35, 42, 43, 45, 53, 58, 60, 62 109
Dioxid / monoxid de carbon 20, 52, 71, 80, 95 Praf 7, 8, 9, 15, 19, 29, 33, 50, 57, 58, 71, 93,
Carcasă 6, 25, 26, 39, 41, 45, 47, 48, 50, 52, 63, 94, 95
91, 95, 103, 105 Temperatură efectivă 83
Prindere 6, 31, 68, 90, 98, 99, 105, 106, 107, Ouă 6, 11, 27
108, 109 Cântare electronice 97, 98, 99, 102
Pui, populare 15, 18, 37, 67, 72 Energie 25, 26, 27, 28, 29, 32, 39, 40, 41, 42,
Pui, Calitate 5, 6, 11, 13, 67, 102 47, 49, 51, 52, 67, 91
Răcire 76 Afecțiuni enterice 33, 34, 52, 53
Clorură / clor 26, 32, 33, 34, 42, 43, 44, Microclimat 5, 7, 8, 9, 11, 12, 13, 14, 15, 18,
48, 52, 53, 58, 61, 62, 65, 114 19, 20, 21, 22, 25, 27, 32, 33, 39, 40, 41, 51, 52,
Curațenie / dizinfecție 6, 9, 13, 14, 15, 34, 35, 53, 59, 63, 65, 67, 68, 69, 71, 72, 73, 74, 75, 76,
55, 57, 58, 59, 60, 61, 64, 65, 66, 67, 88, 95, 108 78, 80, 82, 84, 85, 86, 87, 88, 89, 91, 93, 95, 96,
Coccidioză / Coccidiostatic 31, 34, 50, 52, 59, 107 102, 105, 110
Coeficient de variabilitate (CV) 97, 100 Enzime 26, 32, 33, 43, 44, 45, 53
Coliform 61, 62 Răcire prin evaporare 19, 58, 74, 84, 85, 86, 87, 88
Confort 10, 14, 21, 67, 68, 71, 72, 73, 79, 80, Eviscerare 31, 51
81, 82, 84, 85, 87, 88, 91, 93, 94, 110 Ventilatoare 8, 20, 57, 59, 60, 72, 73, 74, 75, 76, 78,
Competiție 37, 38 79, 80, 81, 82, 83, 84, 85, 86, 87, 88, 110
Declasări 55, 68, 69, 109 Amplasarea fermei 55
Condens 15 Grăsimi și uleiuri, rețete 25, 26, 29, 32, 33, 34, 39,
Condiție, pasăre 7, 8, 105 40, 44, 45, 46, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 65, 95
Contaminare, aer / așternut / furaj 31, 33, Îmbrăcare cu penaj 9, 26, 44, 69, 82, 103
38, 47, 49, 51, 57, 58, 61, 62, 63, 64, 94, 95, 105, Excreții fecale / contaminare 32, 35,
2014 127
40, 52, 62, 69, 105, 106, 107 44, 45, 47, 48, 51, 52, 55, 57, 59, 62, 63, 65, 66,
Furaj, aditivi 32, 44, 53 67, 68, 69, 71, 87, 89, 91, 95
Furaj, alocări / distribuție 5, 16, 29, 30, 37, 38 Stres termic 32, 43, 51, 52
Furaj, cost 6, 28, 31, 39, 42, 46, 47 Încălzire 15, 16, 19, 20, 21, 59, 72, 73, 79, 108,
Furaj, eficiență / conversie 6, 25, 26, 28, 29, 109, 110
38, 39, 42, 55, 89 Jaret 9, 47, 52, 67
Furaj, formă/ tip 11, 15, 28, 29, 30, 31, 33, Timp / zona de așteptare 12, 13, 14, 105, 106, 110
44, 45, 46, 47, 49, 50, 51, 52, Vreme călduroasă 32, 34, 37, 52, 73, 74, 82, 84, 88,
Furaj, formulare / ingrediente / producție 25, 26, 27, 91, 110
28, 31, 32, 33, 39, 40, 41, 43, 44, 45, 47, Designul halei 55, 56, 66
48, 49, 50, 51, 52, 53, 63 Sisteme de adăpost 96
Furaj, igienă 45 Umiditate 11, 12, 15, 16, 19, 20, 21, 66, 67, 71,
Furaj, consum / apetit / comportament 6, 7, 8, 9, 72, 73, 74, 77, 80, 82, 83, 84, 85, 87, 88, 96, 110
11, 12, 15, 16, 18, 22, 25, 27, 28, 29, 32, 37, 38, Igienă 14, 60, 66, 67, 68
42, 43, 46, 47, 62, 89, 90 Imunitate 6, 12, 14, 26, 42, 44, 47, 65, 68
Furaj, calitate 7, 8, 9, 29, 30, 31, 47 Incandescent 91
Furaj, separat pe sexe 28, 100, 103 Incinerare 63
Furaj, specificații 25, 26, 27, 28, 31, 39 Incubare 6, 11, 19, 27, 67
Furaj, depozitare / manipulare 27 Infecție 95
Furaj, sistem / echipament 6, 7, 8, 9, 11, 15, Rană / răni 10, 98, 100, 107, 108
16, 17, 18, 19, 25, 30, 31, 32, 37, 38, 56, 57, 58, Admisii 8, 58, 72, 74, 75, 76, 78, 79, 80, 81, 82,
59, 60, 76, 108 83, 87, 88, 93
Raport furaj:apă 33, 34 Insecte 56, 57
Furaj, pierderi 28, 29, 33, 38, 53, 64 Izolație 15, 74
Furaj, retragere 28, 90, 105, 106, 107 Fier 58, 61, 62
Buncăr 8, 27, 46, 66 Izolare 60
Managementul furajării 27, 28, 32, 37, 39, 46, 49, Analize de laborator 25, 65, 69,
50, 51, 52, 66, 67, 68, 76, 79, 81, 84, 90, 89, 91, Picior 5, 9, 37, 38, 42, 43, 67, 89, 91, 99, 108
92, 93, 102, 106 Legislație 28, 31, 32, 44, 45, 46, 51, 59, 63,
Spațiu de furajare 37, 66, 90, 96, 106 71, 88, 90, 91, 93, 96, 105, 109, 110
Picioare 9 Lumină 5, 8, 15, 16, 37, 38, 58, 61, 66, 67, 68,
Femelă / mascul 28, 99, 100 88, 89, 90, 91, 92, 93, 103, 105, 106, 107, 108,
Împrejmuire 108 109, 110
Filtru 48, 61, 85 Calcar 26
Pulberi 28, 30, 33, 49 Așternut 7, 8, 9, 11, 14, 15, 16, 19, 26, 31, 33, 34,
Flapsuri, ventilație 72, 73 35, 36, 40, 43, 47, 50, 52, 53, 56, 57, 58, 59, 64,
Lot 5, 6, 7, 8, 9, 11, 12, 14, 15, 20, 30, 34, 35, 65, 66, 67, 68, 69, 71, 73, 76, 82, 87, 94, 95, 106,
37, 39, 45, 55, 57, 58, 60, 61, 64, 65, 66, 67, 68, 107, 108
69, 72, 82, 88, 89, 90, 95, 96, 97, 99, 100, 101, Greutate vie 6, 12, 13, 18, 19, 37, 39, 41, 45,
102, 103, 106 49, 79, 96, 97, 99, 100, 101, 102, 103, 106
Podea, furajare 11, 37 Lucs 15, 93, 105
Podea, igienă 55, 57, 59, 60, 94, 95 Lzină 28, 41, 43
Podea, spațiu 8, 79, 96 Magnesiu 42, 43, 62
Rată 34, 35, 36 Mascul / femelă 28, 99, 100
Lumini fluorescente 91, 92 Măciniș 28, 29, 30, 31, 50, 51
Spray-ere 58, 87, 88 Randamentul cărnii 5, 6, 25, 26, 28, 31, 39, 42, 44, 46,
Pododermatite 33, 34, 44, 47, 52, 89, 93, 50, 51, 89, 91, 106, 107
95, 96 Medicație 32, 44, 45, 51, 62, 107
Formaldehdă / formalin 45, 59 Metabolic 27, 40, 43, 44, 47, 52, 53, 68
Fumigare 57, 59 Metionină 28, 41
Boli fungice 31, 47, 51, 68 Micron 29, 50, 61, 87
Gaze 20, 71, 72, 76 Migrație 84
Potențial genetic 5 Minerale 25, 26, 27, 32, 33, 39, 42, 43, 44, 48,
Sortare 6, 40, 47, 95, 107 52, 53, 58, 63
Creștere 5, 6, 8, 11, 18, 25, 26, 27, 28, 29, 34, Mini-adăpători suplimentare 15, 17, 18, 36
37, 39, 40, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 49, 50, 51, 52, Mini-granule 27, 28, 29, 37, 46, 49, 50
53, 55, 61, 62, 66, 77, 88, 89, 93, 94, 97 Ventilație minimă 9, 20, 72, 74, 76, 77, 78, 79,
Manipulare 27, 65, 67, 68, 98, 105, 107 80, 81
Apă tare 61, 87 Răcire prin spray-ere 58, 87, 88
Recoltare 108 Mixarea puilor 12, 15
Stație de incubație 6, 11, 12, 13, 14, 56, 67 Module 106, 108, 109, 110
Tractare 12, 68 Mucegai 45, 94
Cap 36 Umezeală 9, 15, 19, 33, 48, 49, 51, 52, 66, 67, 71,
Header 58 72, 76, 77, 85, 88, 94, 95
Sănătate 5, 7, 9, 11, 12, 14, 27, 32, 33, 34, 39, 42, Monitorizare 5, 7, 14, 20, 21, 55, 60, 69, 71, 73, 75,
128 2014
97, 103, 107 Reglementări 45, 57, 107

Mortalitate 13, 18, 52, 55, 62, 66, 69, 74, 89, 90, 93, Umiditate relativă 11, 12, 15, 16, 19, 20, 21, 67,
109 71, 72, 73, 74, 77, 80, 82, 83, 84, 85, 87, 88, 110
Fermă multi-age 14 Rendering 48, 59, 63
Mucegăit 9 Reparații și mentenanță 59
Micotoxine 26, 33, 45, 47, 51 Reziduuri 28, 48, 107
Ventilație naturală 72, 73 Respirație / respiratoriu 7, 8, 19, 32, 33, 52,
Ombilic 13, 67 59, 69, 71
Nipluri de adăpare 15, 17, 18, 19, 34, 35, 36, 57, 61 Rozătoare / viermi 55, 56, 64, 95
Azot/nitrați 28, 33, 34, 40, 53, 61, 62, 95 Salmonella 31, 47, 50, 60
Distribuție normală 100 Sare / Sodiu 26, 32, 33, 34, 42, 43, 47, 48, 52, 53,
compoziția / densitatea / consumul / recomandări 60, 62, 95
nutriționale 11, 25, 26, 27, 28, 31, Eșantionare 22, 30, 60, 61, 69, 97, 98, 99, 100, 102
32, 33, 39, 40, 41, 42, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50, Sanitizare 58, 61, 64, 66, 67, 68
51 Rumeguș 94
Hale deschise 57, 58, 72, 73, 74, 91, 96 Zgârieturi 38, 93, 107
Acizi organici 31, 45, 50 51 SMS Sindromul Morții Subite 89
Materie organică, apă 32, 59, 61, 62 Securitate / biosecuritate 14, 32, 55, 56, 60, 63, 64, 66,
Supraîncălzire 109 67, 68, 94
Oxigen 58, 61 Sediment 61
Paduri de răcire 8, 83, 84, 85, 86, 87, 88 Senzori, microclimat 20
Tronconic 17, 18, 37, 38 Management separat pe sexe 5, 28, 45, 98, 99,
Gâfâire 8, 21, 52, 83, 84, 88, 108 100, 101, 103, 106
Hârtie 11, 15, 17, 18, 19, 37, 38, 94 Monitorizare serologică 69
Paraziți 57, 68 Fluier 108
Lot de părinți / lot sursă 12, 14, 15, 20, 55 Perete lateral 72, 73, 74, 75, 76, 77, 78, 79, 80, 81, 82,
Dimensiunea particulei, furaj 28, 29, 30, 31, 49, 50 83, 85, 86
Patogen 14, 29, 45, 55, 57, 59, 61, 65, 66, 95 Fermă Single-age 55
Mușchi de turbă 94 Locație 14, 55, 57, 60, 64
Granule 9, 11, 15, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 37, 45, Schelet 6, 11, 26, 43, 53, 89
46, 49, 50, 51, 94 Sodiu – see salt
Înțărcuire 108 Soia 26, 45, 48
Controlul dăunătorilor 66 Spațiu 9, 16, 20, 37, 38, 66, 67, 68, 75, 78, 89, 91,
Fosfor 26, 33, 42, 43, 45, 53 96, 106
Perioadă de lumină 89 Pierderi 28, 37, 38
Fitază 33, 43, 45, 53 Încălzitor local 16, 17, 19
Populare 12, 13, 14, 15, 18, 19, 22, 23, 37, 64, Spray, disinfecție 57, 59, 64
65, 67, 69, 72, 103 Spray, răcire 19, 74, 84, 85, 87, 88, 110
Cântar platformă 102, 103 Deviația standard 97, 100
Poluare 63 Densitate 5, 6, 16, 82, 83, 84, 89, 95,
Variabilitatea/uniformitatea populației 98, 99, 100, 103 96, 103
Post-mortem 69 Depozitare, ouă 6, 67
Potasiu 26, 32, 33, 34, 42, 43, 52, 53, 62 Depozitare, furaj 27, 45, 47, 48, 63
Putere 68, 72, 74, 75 Depozitare, apă 34, 61
Prebiotic 32, 45 paie 94
Pre-prindere 108 Stres 6, 10, 14, 27, 32, 33, 40, 42, 43, 44, 47, 51,
Presiune 8, 19, 34, 57, 59, 74, 75, 76, 77, 78, 79, 52, 65, 68, 69, 98, 100, 108, 109
80, 81, 82, 86, 87, 96, 109 Pui tarați 67
Probiotic 45 Sulfați 60, 62
Procesare, păsări 5, 6, 11, 13, 25, 26, 27, 28, Țintă 5, 6, 8, 9, 11, 13, 19, 22, 23, 25, 27, 46, 53,
31, 37, 39, 45, 46, 47, 50, 51, 55, 67, 68, 69, 89, 90, 55, 96, 97, 98, 99, 101, 102, 103, 106
96, 97, 99, 101, 102, 103, 105, 106, 107, 109, 110 Temperatură 5, 7, 8, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17,
Procesare, furaj 41, 44, 45, 47, 48, 49, 53 18, 19, 20, 21, 32, 34, 35, 37, 51, 52, 59, 66, 67,
Profilactic 45 68, 69, 71, 72, 73, 74, 76, 77, 79, 80, 81, 82, 83,
Proteină 25, 26, 28, 29, 33, 34, 39, 40, 41, 42, 44, 84, 85, 87, 88 94, 96, 103, 106, 109, 110
45, 48, 51, 52, 53, 95, 106 Temperatură, așternut 15
Protozoare, boli 68 Temperatură, senzor 83
Controlul calității furajului 47, 48 Termostat 73
Căldură radiantă 16, 74 Rărire 107
Eșantioane aleatorii 60, 100 Timer 73, 76, 78, 79, 80
Rapiță 26 Toxine 26, 31, 33, 45, 47, 51, 66, 68
Materii prime 33, 40, 41, 46, 47, 48, 49, 53, 94 Microelemente 27, 32, 44, 48, 52, 53, 62
Tineret 45 Linie de furajare 37, 38, 58
Arhivă 8, 9, 13, 64, 65, 68, 69, 76, 98, 99, 102 Remorci 57
Reflectoare de lumină 93 Antrenament 55, 56, 68, 109
2014 129
Ventilație de tranziție 74, 80, 81, 82, 83

Transport 6, 12, 13, 14, 31, 46, 49, 50, 55, 67,
68, 105, 106, 108, 109, 110
Tăviță 15, 36, 37, 38
Jgheab 37
Hrănitori tubulare 37, 38
Ventilație tunel 74, 76, 80, 81, 82, 83, 84,
85, 86, 87, 88
Uniformitate 6, 11, 14, 15, 37, 69, 71, 72, 96, 97,
98, 99, 100, 101, 102, 103
Lumină ultravioletă 61, 87
Vaccinare 5, 8, 12, 14, 34, 55, 65, 66, 68
Vacuum, ventilație 75
Variabilitate / variție 2, 5, 9, 12, 44, 97, 100,
101, 103, 106
Vehicul 12, 14, 56, 57, 108, 110
Cloacă 9, 12, 13, 14, 20
Ventilație 5, 8, 9, 19, 20, 57, 59, 60, 65, 68,
69, 71, 72,73, 74, 75, 76, 77, 78, 79, 80, 81, 82, 83,
84, 85, 86, 87, 88, 93, 94, 95, 96, 102, 108, 110
Paraziți 64, 95
Virus / viral 12, 57, 59, 65, 68
Vizitator 64
Vitamine 25, 26, 27, 32, 39, 43, 44, 45, 47, 48,
49, 52, 53, 58
Vocalizare 7, 8, 69
Mers, pui 13
Mers, hală 9, 78, 106
Pierderi 56, 57, 58, 59
Pierdere, furaj 28, 29, 38, 49
Pierdere, gaze 20
Pierdere, căldură 52
Pierdere, apă 57
Răcire, apă / microclimat 71, 72, 75, 84, 85,
86, 87, 88, 91,110
Apă, rezerve 5, 8, 9, 11, 12, 15, 16, 17,
18, 19, 22, 23, 25, 26, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 43,
44, 48, 55, 56, 58, 66, 67, 68, 69, 72, 84, 91, 96,
106, 107
Apă, calitate / contaminare 7, 8, 15, 32, 34,
37, 44, 48, 57, 58, 61, 62, 63, 65, 66, 67, 68, 95
Raport apă:furaj 33, 34, 37
Lungime de undă 89, 93
Pui slăbiți 67
Cântărire, păsări 97, 98, 99, 100, 101, 102, 103
Greutate, păsări 5, 6, 8, 11, 13, 18, 19, 27, 28, 30,
37, 39, 41, 45, 46, 49, 55, 79, 82, 89, 90, 91, 96,
97, 103, 105, 106, 109
Bunăstare 5, 6, 7, 9, 10, 11, 25, 27, 28, 34, 39, 48,
51, 52, 53, 55, 59, 63, 67, 68, 71, 88, 89, 90, 91,
96, 98, 105, 106, 107
Așternut umed 19, 33, 34, 35, 36, 53, 73, 76, 87, 95,
108
Grâu 26, 27, 31, 44, 46, 49, 50, 51, 106, 107
Demaraj în toată hala 16, 17, 19, 20
Cereale întregi 31, 32, 50, 51, 106
vânt, microclimat / răcire 20, 72, 73, 74, 82,
83, 84, 87, 110
Leziuni ale aripilor 107
Retragere 28, 46, 90, 105, 106, 107
Lemn, așternut 94
Gălbenuș 11, 13, 46, 67
Zinc 44, 47, 53
130 2014
Note
2014 131
®
Toate încercările au fost făcută pentru a asigura acurateţea şi relevanţa informaţiilor Aviagen and the Aviagen logo, and Ross
prezentate. and the Ross logo are registered
Cu toate acestea, Aviagen nu işi asumă răspunderea pentru consecinţele utilizării trademarks of Aviagen in the US and
informaţiilor de management a puilor. other countries. All other trademarks or
Pentru informaţii suplimentare, vă rugăm să contactaţi specialistul de service local. brands are registered by their respective
owners.
© 2014 Aviagen.
www.aviagen.com
0814-AVNR-032

Manual de Management Ross PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Manual de Management Ross PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

BROILER Manual de

Furnizarea de servicii tehnice

Folosirea acestui manual

Suplimente ale acestui manual

Secțiunea 5 – Cazare și microclimat

Figura 1: Factorii care influențează creșterea și calitatea puilor de carne.

Calitatea puilor Bunastare

Asigurarea furajului Nutriție

Ventilația Sursa de apa

Aspecte economice și comerciale

Producția de pui de carne

Figura 2: Producia de carne de pui de calitate – procesul complet.

Managementul eficient al păsărilor

Sfaturi practice pentru un management eficient

Ușa se deschide cu o ușoară rezistență, nici o rezistență sau rezistență ridicată?

• Furajul. Cum miroase furajul? Miroase a proaspăt sau a mucegai?

În mod regulat opriți-vă pentru a prinde păsări și a evalua următoarele aspecte:

Figura 4: Cinci condiții ale bunăstării animalelor.

Cinci condiții ale bunăstării animalelor

• Libere de a consuma furaj și apă.

• Libere de durere, leziuni și boli.

• Libere să-și exprime comportamentul normal.

• Libere de orice fel de stres.

Secțiunea 1 – Managementul puilor

Other Informații utile disponibile

Poster Aviagen: Primele 24 de ore

Calitatea puilor de o zi și performanțele broilerilor

Stația de incubație și sistemul de transport trebuie să asigure că:

Figura 5: Vehicule clasice de transport pui de o zi.

Tabel 1: Rezumat al condițiilor optime de depozitare și transport al puilor.

NOTĂ: UR = Umiditate relativă.

Temperatura cloacală a puilor

Figura 7: Măsurarea temperaturii cloacale.

Informații utile disponibile

Cum se…în stația de incubație: Verifică dacă puii sunt în zona de

Figura 8: Exemple de proceduri corecte de biosecuritate.

• Controlați răspândirea bolilor prin reducerea vârstelor în fermă. Este de

Pregătirea halei pentru sosirea puilor

Condițiile de microclimat recomandate la populare sunt:

Sisteme automate de furajare și adăpare trebuie să fie plasate în apropierea hârtiei.

Amenajarea zonelor pentru demaraj

Figura 9: Amenajarea zonei pentru demarajul local (1,000 pui).

2 m (6.6 ft) 2 m (6.6 ft)

Figura10: Demaraj local – zone de temperatură.

Demarajul în întreaga hală

Figura 11: Amenajarea halei pentru demarajul pe toată suprafața acesteia.

Sistem de furajare automat

2 m (6.6 ft) 2 m (6.6 ft)

Cutiile goale trebuie scoase imediat din hală.

Figura 12: Sosirea puilor

Interacțiunea dintre Temperatură și Umiditate

Vârstă Temp. relativă a bulbului uscat la diferite UR%

Figura 13: Localizare corectă a senzorilor de temperatură și umiditate

Monitorizarea comportamentului puilor

Figura 14: Comportamentul puilor când condițiile de microclimat sunt corecte.

Figura 15: Comportamentul puilor când temperatura este prea scăzută.

Figura 16: Comportamentul puilor când temperatura este prea mare.

• Comportamentul puilor trebuie să fie atent și frecvent monitorizat.

Tabel 4: Valori orientative ale gradului de umplere al gușii.

• Gradul de umplere al gușii trebuie evaluat în momente cheie după sosire

Secțiunea 2 - Asigurarea furajului și a apei

Informațiile nutriționale incluse în această secțiune se adresează, în special, fermierilor și

Nivelurile de nutrienți și programele de alimentație recomandate pot fi găsite în Specificațiile