TEXTUL DIALOGAT

Ce trebuie să urmărești atunci când trebuie să scrii un dialog pe o temă dată:

1. Stabiliești cine sunt participanții la dialog pentru a alege formula de adresare ( de salut, de
început).

Ex. Buna ziua! Dacă este o persoană în vârstă, o persoană pe care nu o cunoști, un profesor, un
cercetător, etc

Salut!, Bună! – dacă este un coleg, un prieten

 Se punctează utilizarea formulelor de salut potrivite în funcție de interlocutor (persoana cu care

se intră în dialog)
2. Trebuie ca intrebările pe care le formulezi/ le adresezi să conducă, prin răspunsurile pe care le
primesc, la cerință, la tema care ți se cere să o abordezi în cerință.
3. FOLOSEȘTE:
- Substantive în vocativ (ele arată că ai o adresare directă un dialog, adică vorbire directă)
- Verbe la imperativ (Atenție sa nu le folosești acolo unde nu este cazul sau cu sens forțat: să
nu începi să dai ordine, să poruncești, dacă nu este cazul)
- Interjecții și construcții exclamative care să arate că textul pe care l-ai scris / creat este
reproducerea unui dialog / transcrierea unei discuții reale.
4. Folosește semnele de punctuație potrivite (semnul întrebării, semnul exclamării, punctele de
suspensie – toate acestea sunt mărci / semne ale vorbirii directe)
5. Să îți exprimi părerea / opinia cu privire la tema de discuție, cu formulări de tipul: Mi se pare
interesant, Mi se pare o decizie / alegere bună, Consider că, Sunt de acord că / cu, Nu sunt de
acord că / cu

INTERVIUL

Si el este un text dialogat și, de aceea, respectă structura acestui tip de compunere. Insă, prin ce se
deosebește interviul de textul dialogat:

1. La interviu ai nevoie de o introducere mai amplă, care să se regăsească încă din prima replică.
Adică, în replica de deschidere introduci și formula de adresare – ex. Domnule X, Doamnă X ...
sunteți (aici scrii titlul / funcția pe care o are persoana cu care faci interviul) și aș dori să / vă rog
să îmi acordați un interviu pentru.... și aici scrii pentru ce faci interviul (de ex. pentru revista
școlii, pentru blogul meu, etc.) Găsești, de fiecare dată, informația pentru ce este interviul în
cerință.
2. Semnul întrebării este indicat să fie folosit în întrebările tale. Iar semnul exclamării poate fi
folosit în răspunsuri, la fel ca și semnul intrebării, în răspusurile interlocutorului. De asemenea,
poți folosi punctele de suspensie (...) atunci când vrei să sugerezi că interlocutorul este nesigur
pe răspuns sau vrea să transmită o anumită emoție.