DATINI SI OBICEIURI IN PERIOADA

SARBATORILOR DE IARNA
30 decembrie – 7 ianuarie

CLASA A IX- A B
ȘURCAN EDUARD COSTIN
 În spațiul românesc, atmosfera sărbătorilor de iarnă
debutează odată cu Sărbătoarea Sfântului Andrei pe 30
Noiembrie și se încheie la Sfântul Ioan, pe 7 ianuarie. În
această perioadă, avem parte de o succesiune a celor mai
frumoase tradiții, obiceiuri și datini populare, moștenite din
vremurile precreștine, alături de ritualuri și sărbători creștine.
Aceste sărbători aduc în viața noastră bucurie, veselie și trăiri
spirituale deosebite, generate de semnificația evenimentelor
pe care le celebrăm: Sfântul Andrei la 30 Noiembrie, Sfântul
Nicolae la 6 Decembrie, Sfântul Spiridon la 12 Decembrie,
Crăciunul/Sărbătoarea Nașterii Mântuitorului nostru Iisus
Hristos la 25 Decembrie, Sfântul Ștefan la 26 Decembrie,
Anul Nou – Sfântul Vasile la 1 Ianuarie, Boboteaza/Botezul
Domnului la 6 Ianuarie, Sfântul Ioan Botezătorul la 7
Ianuarie.

30 NOIEMBRIE – SFANTUL ANDREI

Ziua se serbează prin nelucru în casă, că să nu strice lupii
vitele. Primejdia nu este numai pentru vite, ci şi pentru
oamenii care îndrăznesc să plece la drum, în ziua când
porneşte şi lupăria. Tot din cauza lupilor nu se matură toată
ziua, nu se da gunoiul afară, nu se rănesc grajdurile, nu se
piaptănă, nu se fac zgârieturi, nu se face pomană şi nu se da
nimic cu împrumut. Dacă stăpânii casei nu muncesc, lupul nu
se poate apropia. Totuşi, când soarta scrie altfel, primejdia nu
se poate îndepărta, căci peste cele hotărâte de Sf. Andrei,
nimeni nu poate trece.
 6 DECEMBRIE – SFANTUL NICOLAE
În tradiţia populară, astăzi, de Sfântul Nicolae, este ziua
care marchează începutul iernii. Se mai spune că, pe 6
decembrie, sărbătoare de Sfântul Nicolae, este şi ziua în care
moşul îşi scutură barba şi aşa începe şi prima ninsoare. Seara
de 5 decembrie este pentru toţi copiii prilej de emoţie. Cu
grijă îşi curăţă cizmele sau ghetele şi le aşează aproape de uşă
sau de fereastră, în aşteptarea lui Moş Nicolae. Conform
tradiţiei, celor cuminţi, moşul le aduce dulciuri, iar celor
neascultători, o nuieluşă.

12 DECEMBRIE – SFANTUL SPIRIDON

În ziua de Sf Spirion, 12 decembrie, nu este voie să:
 se consume băuturi alcoolice în exces,
 nu se fac munci în gospodărie pentru ca familia să fie
sănătoasă și bogată (nu se spală sau coase, nu se face
curățenie)
 bărbații nu înjugă vitele deoarece e rost de pagubă mare
și boli.
Tot în această zi familia în care există o femeie însărcinată
trebuie să se roage sfântului să alunge boala ca atunci când îi
va veni sorocul să nască aceasta să nu aducă pe lume copii cu
două capete sau alte malformații. Sf Spiridon este considerat
unul dintre cei mai importanți sfinți din calendarul creștin
ortodox al lunii decembrie. În această zi este dezlegare la ulei.
 25 DECEMBRIE – CRACIUNUL
În data de 20 decembrie, odată cu Ignatul, când se taie
porcul, se intră în sărbătorile de iarnă. Din această zi și până la
Crăciun, începe umblatul cu capra, țurca sau brezaia, o mască
cu cap de animal, cu scopul de a aduce rodnicie recoltelor și
bunăstare animalelor din ogradă. Înainte de ajun, în noaptea
de 23 spre 24 decembrie, în unele zone ale țării se face masa
de ajun, pentru sufletele morților, cu alimente de post la care
este invitat și preotul ca să le guste și să le binecuvânteze. Tot
în această perioadă încep și colindele de Crăciun, care anunță
Nașterea Domnului. Tradiția spune că Dumnezeu a lăsat
colindele pe pământ special ca să ne mai scape de păcate, iar
când acestea nu se vor mai auzi, vor ieși diavolii pe pământ.
Colindătorii sunt răsplătiți cu covrigi, mere, nuci și turte
specifice, numite „scutecele lui Hristos”, dar mai nou lumea
oferă și bani. Chiar și la masa de Crăciun este bine să
ascultăm colinde, pentru că aduc armonie în relațiile dintre
oameni și belșug în case și pe ogoare.

27 DECEMBRIE – SFANTUL STEFAN

În această zi, se crede că nu sunt recomandate drumețiile
montane și deplasările în zone izolate. Deși tradiția spune că
sfântul ne protejează, călătoriile ”hai-hui” ar fi o sfidare la
adresa sa. Fiind zi de sărbătoare, nu se face curățenie în casă
și nu se spală haine.Nu te certa cu nimeni, chiar dacă ai
dreptate. Dacă nu te-ai împăcat în Ajunul Crăciunului cu cei
cu care ai avut probleme tot anul, mai ai o șansă de Sfântul
Ștefan. Reconcilierele sunt mai puternice și mai durabile dacă
se fac în această zi.
1 IANUARIE – ANUL NOU, SF. VASILE
 Dintre tradiţiile de Anul Nou nu lipsesc cetele de
colindători care, după ce fac urări de sănătate, belşug şi
bucurie, primesc de la gazdele colindate colaci, vin, cârnați
sau bani. În satele românești, cete de flăcăi se pregătesc
pentru „urat”, respectând datinile și obiceiurile din timpul
sărbătorilor de iarnă. În ajunul Noului An, pe înserat, își fac
apariția „mascații”. În satele bucovinene se obișnuiește ca
mascații să umble în ceată, care reunește personaje precum:
ursul, capra, căiuții, cerbii, urâții, frumoșii, dracii, doctorii,
ursarii, bunghierii etc. După lăsarea serii, ceata cea mare se
fărâmițează, iar grupurile rezultate încep să meargă din casă în
casă, până la răsăritul soarelui, atunci când Anul Nou își intră
în drepturi. Umblatul cu Capra ține, de regulă, de la Crăciun
până la Anul Nou.
În tradiţia românilor, Anul Nou, întâmpinat, în noaptea de 31
decembrie spre 1 ianuarie, se mai numeşte Revelion sau Seara
Sfântului Vasile. Se spune că în noaptea de Sf. Vasile cerul se
deschide de trei ori pentru câte o clipă. Moliftele Sf. Vasile,
considerată una dintre cele mai puternice slujbe de dezlegare,
sunt citite în cazul demonizaţilor sau în particular a celor care
au nevoie de aceste rugăciuni. În tradiţia populară, Sfântul
Vasile apare şi ca „mare beţiv”, care stă călare pe poloboc, iar
de ziua lui se fac petreceri şi chefuri. De altfel, el s-a rugat de
Dumnezeu să-i dea o zi, iar Domnul i-a dat cea dintâi zi, cea a
Anului Nou. Fericit, Sfântul Vasile a luat un clopoţel şi i-a
legat la toartă o crenguţă de busuioc şi s-a suit la Dumnezeu
să-i ureze lucruri bune. De aceea, de Sfântul Vasile există
obiceiul de a ura.

6 IANUARIE – BOBOTEAZA
În tradiţia românilor, Anul Nou, întâmpinat, în noaptea de 31
decembrie spre 1 ianuarie, se mai numeşte Revelion sau Seara
Sfântului Vasile. Se spune că în noaptea de Sf. Vasile cerul se
deschide de trei ori pentru câte o clipă. Moliftele Sf. Vasile,
considerată una dintre cele mai puternice slujbe de dezlegare,
sunt citite în cazul demonizaţilor sau în particular a celor care
au nevoie de aceste rugăciuni. În tradiţia populară, Sfântul
Vasile apare şi ca „mare beţiv”, care stă călare pe poloboc, iar
de ziua lui se fac petreceri şi chefuri. De altfel, el s-a rugat de
Dumnezeu să-i dea o zi, iar Domnul i-a dat cea dintâi zi, cea a
Anului Nou. Fericit, Sfântul Vasile a luat un clopoţel şi i-a
legat la toartă o crenguţă de busuioc şi s-a suit la Dumnezeu
să-i ureze lucruri bune. De aceea, de Sfântul Vasile există
obiceiul de a ura.
7 IANUARIE – SFANTUL IOAN
Ziua de Sfântul Ion, cunoscută în popor sub numele de
“Sânt- Ion”, reprezintă încheierea Sărbătorilor de Iarnă
deschise la Sfântul Nicolae. Sărbătoarea mai este cunoscută şi
sub numele de „Înaintemergătorul Domnului” sau „Soborul
Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul”. Se spune că în dimineaţa
zilei de Sfântul Ioan Botezătorul (Sfântul Ion) fiecare om
trebuie să se stropească cu agheasmă nouă, pentru a fi ferit de
boli în timpul anului. Conform tradiţiei populare, se spune că
după Sfântul Ion se botează gerul, adică se înmoaie frigul şi
temperaturile încep să crească. Sfântul Ion este considerat
protectorul pruncilor. Cei care ţin sărbătoarea speră să aibă
copii sănătoşi, fără malformaţii.