ŞCOALA GIMNAZIALĂ SAT POPEŞTI, COMUNĂ GOLEŞTI, JUD.

VÂLCEA
PROF. INV. PRIMAR: JEGA GUDALIA

Rusaliile, între credință și legendă

Sărbătoarea Pogorârii Sfanțului Duh este considerată data de naștere a

Bisericii Creștine, fiind sărbătorită în fiecare an într-a opta duminică de după
Paşte. Esența acestei zile din an înglobează coborârea Sfanțului Duh asupra
Apostolilor precum și asupra Bisericii creștine. Această sărbătoare cu dată
mobilă mai este cunoscută și sub denumirea de Rusalii sau Cincizecime
(datorită celor cincizeci de zile dintre Paşte și Rusalii).

Proveniență Rusaliilor

Se poate afirma că Sărbătoarea populară a Rusaliilor a fost preluată de la

romani, fapt susținut de însuși etimologia cuvântului. Romanii, an de an, în
prima jumătate a lunii mai comemorau “Rosalia” – Sărbătoarea Rozelor,
aceasta fiind dedicată atât trandafirilor (adică vieții și frumuseții), cât și
cultului morții. Ulterior, această sărbătoare a fost preluată de către daci în
timpul cuceririlor romane. Dacii au luat Rosalia și au transformat-o pe
parcursul timpului într-o sărbătoare formată din nouă zile, sărbătoare și ea
tot ambivalentă: pe de-o parte se comemorau morții prin pomene funerare
bogate, iar pe de alta, se celebra noul cult solstițial al soarelui menit să
aducă recolte bogate, prosperitate și sănătate.

În acest mod, împreună cu încărcătură de elemente precreștine, Rosalia a

fost absorbită de către cultura populară românească fiind ulterior asimilată
cu sărbătoarea Coborârii Sfanțului Duh.

Ce sunt “Rusaliile” de fapt?

Ființe mitice extraordinare, Rusaliile sau Rusalcele sunt nişte fecioare

frumoase, îmbrăcate în veştminte străvezii care își fac apariția mai cu seamă
în perioada verii. În tradiția românească, Rusalcele sau Rusaliile au fost
denumite lele.

Se spune că acestea s-ar prinde în hore, departe de ochii oamenilor prin

păduri și zone muntoase izolate, iar pe locul unde aceste ființe dansează, se
spune că pământul rămâne ars. De fapt, credință în horele ielelor este
foarte veche, posibil la fel de veche precum cea conform căreia există nouă
iele, fiecare dintre ele fiind responsabile de câte un ritm folcloric. În tradiția
populară, pentru a se proteja de Rusalii, oamenii purtau la ei frunze de pelin
sau fire de usturoi și își umpleau locuință de leuștean. Fiind cunoscute
totodată și că ființe care controlează apele, oamenii evitau să se scalde în
sâmbăta din ajunul sărbătorii de teama de a nu se îneca.

De fapt, când vine vorba de Rusalii, este cunoscut faptul că acestea ar avea
doua fete. Fie se “materializează” în nişte ființe tinere și extraordinar de
frumoase, fie în nişte bătrâne urâte și gârbovite, aducătoare de rău și de
necaz. Personalitatea ambivalentă a acestor creaturi mitice rezonează cu
dubla însemnătate a Rusaliilor: viață și moartea. Ba mai mult, în unele zone,
lelele sunt cunoscute că și ursitoare ale copiilor precum și prezicătoare ale
morții.

Legenda spune...

Că dacă ielele sunt zărite de către vreun muritor, sau dacă cineva calcă pe
pământul ars unde au dansat ele, atunci acea persoană se vă îmbolnăvi de o
boală numită “luat de Rusalii” al cărui panaceu era celebrul dans al
Calusărilor.

Obiceiuri și datini de Rusalii

Creștinii sărbătoresc Rusaliile pe parcursul a trei zile în regiunea

Transilvaniei și a Moldovei, șapte zile în cea a Munteniei și a Olteniei, și timp
de opt zile în zona Banatului.

În ajun de Rusalii se comemorează Moșii de Vară, prin care se crede că

sufletele morților se întorc în lumea lor, mai cu seamă în contextul în care
sufletele lor se consideră că își părăsesc mormintele în Joia Mare (de
dinaintea Sărbătorilor Pascale). Așadar, în ajunul Paștilor sufletele morților
se întorc în lumea celor vii, iar în ajun de Rusalii, acestea se întorc înapoi în
lumea celor morți.
În ziua de Rusalii în anumite regiuni exista obiceiul denumit “udatul
nevestelor”.

În cea de-a doua zi de Rusalii, preoții sfințesc apele și stropesc câmpul

pentru că roadele să fie ferite de grindină. De asemenea, sunt sfințite
ramurile de tei care ulterior vor fi păstrate și ele peste vara, acestea fiind
folosite în practicile de alungare a grindinii și furtunilor.

Așadar...

Sărbătoarea Pogorârii Sfanțului Duh se împletește cu Sărbătoarea populară

a Rusaliilor, această zi din an fiind înțesată atât cu o puternică însemnătate
religioasă, cât și cu o vastă simbolistică etnografică.

Pentru o experiență inedită în inima Transilvaniei, cu ocazia Rusaliilor, te

așteptam la Castelul Prinţul Vânător, locul unde poveștile prind viață, iar
legenda și basmul valsează împreună.

BIBLIOGRAFIE: REVISTA CREDINŢA - MITROPOLIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ