Costache Negruzzi Alexandru Lapusneanul
Prima nuvela istorica din literatura romana si cea mai reusita pana astazi este o capodopera a speciei si un
model pentru scriitori care au cultivat-o ulterior. A. L. a fost publicata in primul numar al revistei Dacia
Literara in ianuarie 1840 si se inscrie in recomandarile lui Mihail Kogalniceanu referitoare la o literatura
inspirata din istoria patriei.
Intemeietorul nuvelei istorice romanesti este primul scriitor care valorifica intr-o creatie literara cronicile
moldovenesti Letopisetul Tarii Moldovei de Grigore Ureche si Miron Costin.
Nuvela surprinde perioada medievala moldoveana in care luptele pentru domnie duc la saracie, ilustrand
politica de ingradire a puterii marii boierimi de catre domnitori. De asemenea prezinta un moment zbuciumat
din istoria Moldovei cei 5 ani de domnie ai lui Alexandru Lapusneanul (1564-1569).
Personaj eponim, A L este un erou romantic cu atestare istorica ale carui trasaturi definitorii sunt: ambitia,
tenacitatea, viclenia, inteligenta, luciditatea politica. Opera lui Negruzii se organizeaza din punctul de vedere
al intamplarilor relatate in jurul acestui personaj exceptional ce actioneaza in imprejurari exceptionale.
Nuvela este structurata compozitional in 4 capitole precedate de mottouri cu rol rezumativ, preluate din
cronica lui Grigore Ureche, replici memorabile ale unora dintre personaje:
Daca voi nu ma vreti, eu va vreu sunt cuvintele lui A L adresate soliei de boieri (Motoc, Spancioc, Stoici,
Veverita) venite sa-l intampine la intrarea in tara care il sfatuieste sa se intoarca de unde a venit pentru ca
norodul nu-l vrea.
Ai sa dai sama, doamna este avertismentul sotiei unui boier ucis de Lapusneanu, adresat domnitei
Ruxanda pentru ca nu ia atitudine fata de faradelegile comise de catre sotul ei.
Capul lui Motoc vrem sunt cuvintele multii adunate la curtea domneasca ca sa se planga de foamete, de
saracie, de asuprire a boierilor, de viata devenita insuportabila.
De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu este amenintarea rostita de A.L. pe patul de moarte,
domnitorul fiind calugarit si pierzand astfel puterea domneasca.
Naratorul este omniscient, omniprezent, neutru, impersonal, obieciv, insa se intervine in text prin cateva
epitete caracterizatoare: miselul boier, desantata cuvantare, tiran. Naratiunea la persoana a III-a,
focalizare 0, viziune dindarat, aminteste prin obiectivitate si concizie de operele cronicarilor. Succesiunea
secventelor narative si a evenimentelor se realizeaza prin inlantuire, particularitate tipic romantica.
Conflictul aminteste prin complexitatea puternica a protagonistului - conflictul fundamental, exterior este de
ordin politic intre domnitor si boieri. Impunerea autoritatii centrale in fata oligarhiei boieresti constituia in
sec. al XVI-lea un factor de progres, insa mijloacele alese de Lapusneanu sunt sangeroase, caracteristice
tiranului feudal. Faptele sale pot fi explicate intr-o oarecare masura dpdv psihologic, intrucat cruzimea este
expresia dorintei de razbunare fata de boierii tradatori.
-conflictul secundar A L si Motoc particularizeaz dorinta de razbunare si debuteaza in capitolul I, pentru
a se incheia in capitolul al IV-lea cu moartea boierului tradator.
-conflictul social, intre boieri si popor redus la revolta multimii din capitolul al III-lea prima scena de masa
din literatura romana.
Timpul si spatiul sunt clar precizate cei 5 ani ai celei de-a doua domnii a lui AL in Moldova (1564-1569).
Primele trei capitole surprind urcarea pe tron a domnitorului iar ultimul se incheie cu moartea domnitorului,
4 ani mai tarziu.
