Educaţie plastică şi metodică

  Cursul 13

COMPOZITIA DECORATIVA

In reprezentarea decorativa compozitia reprezinta modalitatea de organizare a

elementelor de expresie specifice domeniului, intr-o imagine unitara, echilirata, expresiva si
 purtand anumite semnificatii simolice!
"rganizarea imaginii se face oarecum asemanator compozitiei plastice, in sensul ca poate
fi#
- compozitie deschisa prin prezentarea formelor in imagini pe orizontala, verticala,
olica, in crestere sau descrestere a elementelor $cazul frizelor sau ale chenarelor%&
- compozitie inchisa care are un centru spre care se indreapta privire, iar imaginile nu au
tendinta de a iesi din cadru

STILIZAREA DECORATIVA

a) Regulile stilizarii si interpretarii decoratie!

Imaginile artistice ale reprezentarilor decorative sunt simple, schematice, pastrand in ele
doar aspectele de expresie a unor forme ce se gasesc in lumea vizuala sau astracta!
'implitatea folosita in creatia decorativa s-a produs si dezvoltat in procesul activitatilor
cotidiene si al vietii, ca o necesitate vitala in satisfacerea nevoilor materiale si spirituale ale
omului, care si-a infrumusetat uneltele, vesmintele, casa, decorandu-le cu ornamente inspirate
din natura!
"peratia de simplificare a aspectului diferitelor forme, pentru a deveni ornamente, se
numeste stilizare!
'tilizarea inseamna simplificare, esentializare, inventie si interpretare! ( stiliza inseamna a
extrage dintr-o forma deteliata caracterul sau particular, renuntand la formele marunte si
scotand in evidenta particularitatile sale expresive!
In figura de )os se da ca exemplu o frunza de iedera asa cum ar fi reprezentata mimetic,
respectiv stilizarea frunzei pana la simlificarea ei geometrica, su forme de triunghiuri
ascutite si triunghiuri cu cate o latura curata#

1
 

Educaţie plastică şi metodică

  Cursul 13

In procesul de stilizare se recomanda folosirea formelor geometrice! *entru stilizarea unei

 petale, sepale, frunza, ooc de floare sau o samanta, acestea se vor inscrie in diferite figuri
geometrice $patrate, triunghiuri, romuri, cercuri si alte forme%#

") Continutul si destinatia #or$elor stilizate!

+oate formele stilizate se preteaza la numeroase interpretari, in acelasi timp ele avand un
caracter simolic! In ornamentele populare formele stilizate reprezinta viata si lumea
incon)uratoare! lorile si petalele redate pe covoarele romanesti sunt de o mare sinteza, in ele
concretizandu-se aspiratiile pentru frumos ale poporului!
otivele stilizate se grupeaza in trei categorii#
- motive stilizate concrete ce au un corespondent in lumea incon)uratoare&
- motive stilizate.interpretate& acestea pot fi folosite, implicate sau aplicate pe
diferite oiecte confectionate, cu conditia ca intre acestea sa existe o relatie ce se
conditioneaza reciproc, determinata de o anumita amianta sau functionalitate&
- motive stilizate cu caracter pur astract!

%! Modalitatile de organizare a co$pozitiei decoratie!

ormele compozitionale decorative destinate infrumusetarii unor suprafete sau forme, treuie sa
fie clare indiferent de formele de exprimare! Elementele compozitionale se pot lua din natura $flora,
fauna,% sau din geometrie!
*e aza cunoasterii unor principii decorative, elementele vor fi adecvate materialului, formei sau
fondului conceput, alaturand elementele in grupe organizate, pe diferitele suprafete ce urmeaza a fi
decorate!
*rincipiile de aza ale compozitiei decorative sunt# repetitia, alternanta, con)ugarea, simetria,
gradatia, suprapunerea si echilirul!

a) Repetitia! *rocedeul cel mai simplu in formarea deprinderii de a repeta un element prin
succesiune, la distante egale si in pozitii identice pe o directie data, este repetitia! 'e pot repeta
elementele siimple ca# puncte, linii, patrate, cerculete, frunze si flori stilizate, motive de flora, fauna
sau fanteziste!
/epetitia simpla prin succesiune sau cea cu inversare se poate desfasura in linie dreapta, olica,
verticala, radial sau semiradial! Intervalele dintre elemente fiind uniforme, repetitia se compune din
elemente, ritm si cadenta!

") Alternanta! "tinerea unor forme compozitionale variate prin iminarea a doua motive
diferite, se numeste alternanta! In arta decorativa, alternanta este o succesiune a doua forme, doua

0
 

Educaţie plastică şi metodică

  Cursul 13

culori, doua pozitii diferite, care revin pe rand intr-un fenomen de insiruire! (ceasta poate fi# de motiv&
de pozitie& de culoare! In procedeul de alternanta se pot grupa doua sau cel mult trei motive decorative#

 
(lternanta de # motiv& de pozitie&
  de culoare!

d) Si$etria a fost si este folosita in arhitectura si in artele plastice si decorative! Ea este un

criteriu estetic, un canon al frumosului! otiunea de simetrie are doua sensuri#
- simetrie prin care se intelege ceva ine proportionat si echilirat, o concordanta a mai multor
 parti care, la un loc, se ingloeaza intr-un tot armonios&
- simetrie ilaterala, simetrie intre drept si st2ng $simetrie geometrica%, evidenta la animale, la
corpul omenesc, aripile zuratoarelor, unele plante, etc!

e) &radatia este o alta modalitate de realizare a formelor compozitionale! (cest procedeu

 presupune o trecere lenta de la o marime la alta, de la o culoare mai intensa la una mai putin intensa,
sau de la o tenta de gri neutru pana la cele mai deschise sau inchise tonalitati! radatia este un
fenomen al naturii unde elementele se grupeaza dupa reguli precise! 4e exemplu, semintele de floarea
soarelui, cele de porum pe stiulete, aripioarele conului de rad, oaele intr-o pastaie, frunzele de
feriga, etc! radatia poate fi de motiv, de culoare, sau ca rezultat al functionalitatii!

3
 

Educaţie plastică şi metodică

  Cursul 13

#) Suprapunerea! 4oua motive decorative de acelasi fel sau diferite se pot aseza suprapuse,
acoperindu-se partial, avand pozitie spre stanga sau spre dreapta, mai sus sau mai )os#

(ran)amentul se poate face prin repetare, repetare cu inversare, sau prin alternanta, cand
elementele sunt diferite ca forma si culoare!

g) Ec'ili"rul este un principiu al organizarii compozitionale de o foarte mare importanta! Intre

diversele elemente sau forme care alcatuiesc o imagine unitara treuie sa existe raporturi compatiile
cu imaginea intregului!
Echilirul se otine prin proportionarea )udicioasa a diverselor forme, alansul intre diferitele
registre, forme, miscari, culori, contraste, densitati sau dinamica! o proportionare )udicioasa se
realizeaza printr-un acorda) fin, o potrivire optica si uneori chiar o asimetrie $daca raportul de ponderi
o cere%!

(! or$e co$pozitionale!

+inand seama de constructia, gruparea si organizarea elementelor decorative pe un anumit

spatiu, cele mai oisnuite forme compozitionale sunt# motivul tip, motivul unic $suprafete inchise%,
chenarul, )ocurile de fond si compozitia semiotica $seriala%!
*entru organizarea unei forme compozitionale se va tine seama de armonia de culoare, de
interdependenta dintre formele componente, etc!

a) Motiul decorati $tip si unic%!

- otivul decorativ este alcatuit din diferite elemente ce urmeaza sa acopere o suprafata! 5nele se
vor desfasura prin repetitie, alternanta, simetrie si se numesc motive tip.
- altele vor suferi transformari exterioare si interioare, ocupand singure o suprafata determinata,
 purtand denumirea de motive unice!

otive tip

6
 

Educaţie plastică şi metodică

  Cursul 13

*entru realizarea motivului unic, din punct de vedere compozitional se vor respecta anumite
reguli# compunerea unui element, asezarea acestuia potrivit principiilor decorative $repetitie,
alternanta, simetrie, gradatie, etc, stailirea unor forme de echiliru care sa sustina intreaga
compozitie!

otiv unic

*entru compunerea motivelor decorative se folosesc mult formele geometrice! otivele pot fi
create dintr-o pata decorativa $ masa decorativa%, inscrise initial intr-o forma geometrica care, prin
diferite modificari contriuie la definirea acestora!

") C'enarul decorati
* este format dintr-o margine de o anumita culoare sau un desen deoseit aplicat la unele
confectii, stofe, rame, cadre, etc!

- Chenarul liniar este format de o linie de o anumita grosime sau de o anumita culoare, alcatuita
 prin deplasarea unui element simplu de-a lungul unui ax, care impre)muieste total sau partial o

7
 

Educaţie plastică şi metodică

  Cursul 13

suprafata! *oate fi trasat dintr-o linie continua sau cu intreruperi, o linie mai groasa alaturi de una mai
sutire, sau amandoua de aceeasi grosime!

- Chenarul plan se otine din doua linii paralele, asezate la o distanta nu prea mare, care
formeaza intre ele o suprafata mai ingusta sau mai lata! (ceasta suprafata poate fi decorata cu diferite
motive, potrivit principiilor decorative#

 
*entru compunerea unui chenar plan sunt necesare urmatoarele elemente#
- doua drepte care limiteaza suprafata chenarului&
- o linie directoare, care, in practica artei decorative sustine sau separa grupul elementelor&
aceasta poate avea directie centrala $in acest caz serveste si ca ax a de simetrie%, pe margine, cu forma
ondulata, in zigzag, de ucle, sinuoasa, meandrica, etc!&
- motivele componente si axele acestora care pot fi verticale, olice sau orizontale!

") onduri decoratie!

Compozitiile decorative construite pe suprafete mai mari in care motivele decorative se
impanzesc in toate directiile, poarta denumirea de fonduri decorative sau jocuri de fond !

8