Liceul de Arte “George Georgescu” Tulcea

Lucrare scrisa pentu obţinerea

certificatului
de competenţe profesionale

Filiera vocational: Arte plastice picture de sevalet

Profesor coordonator: Eleva:

Traian Oancea Chermaneanu Elena-Liliana

2018

1
Liceul de Arte “George Georgescu” Tulcea

TEMA: Corpul si portretul uman – parţi componente

ale unei compoziţii. Contrastul de calitate

Titlul lucrarii: “Forme si culori”

Profesor coordonator: Eleva:

Traian Oancea Chermaneanu Elena-Liliana

2018

2
 Cuprins:

1. Introducere: Arta ……………………………………………………pag. 4

2. Compoziţie: tipuri de compoziţie …………………………………..pag. 5

3.Portretul in arte plastic ………………………………………………pag. 10

4. Expresivitatea corpului omenesc …………………………………...pag. 11

5. Culoarea în artele plastice ……………………………………………pag. 12

6. Comentariu plastic …………………………………………………..pag. 16

7. Bibliografie ………………………………………………………….pag.17

8. Anexe ………………………………………………………………..pag.18

3
 Arta

Arta este, în esenţă, cea mai profundă expresie a creativităţii umane. Pe cât de
dificil de definit, pe atât de dificil de evaluat, având în vedere faptul că
fiecare artist îşi alege singur regulile şi parametrii de lucru, se poate spune, totuşi,
că arta este rezultatul alegerii unui mediu, a unui set de reguli pentru folosirea
acestui mediu şi a unui set de valori ce determină ce anume merită a fi exprimat
prin acel mediu pentru a induce un sentiment, o idee, o senzaţie sau o trăire în
modul cel mai eficient posibil pentru acel mediu. Prin modul său de manifestare,
arta poate fi considerată şi ca o formă de cunoaşterea (cunoaşterea artistică).

Într-un sens larg, termenul arta desemnează orice activitate, care se bazează pe
cunoştinţe, exerciţiu, percepţie, imaginaţie şi intuiţie. Într-un sens mai strict, se
adaugă la cele de sus lipsa de funcţionalitate (practică), cunoaştere, estetică.

Arta, poate avea diverse definiţii, se poate manifesta diferit si apare sub diverse
forme. Arta contemporană (de la postmodernism până în prezent) este considerată
succesoareaartei moderne (perioadă cuprinsă între impresionism şi
postmodernism). Delimitarea este mobilă şi poate avea în vedere puncte de
radicalizare a limbajului plastic; cubismul şi ulteriorarta abstractă răstoarnă modul
în care fusese realizată şi receptată opera.

Perioada este străbătută de un traseu sinuos al reprezentării 'fotografice', realiste şi

reprezentarea 'cerebrală', în care este redat mai mult sensul modelului sau sunt
explorate fenomene care scapă simţurilor. Astfel, cubismul reclamă că un model
are numeroase faţete (oamenii au două urechi, însă portretele realizate din profil
'mint' prezentând modelul doar cu o singură ureche) şi prin urmare aceste faţete ar
trebui recompuse pe suprafaţa picturii. Arta modernă va trece printr-o perioadă
puternică de abstractizare în care formele şi culorile devin actorii principali ai
operei, lunecând către arta abstractă şi ulterior către curentele conceptuale.

Arta contemporană reprezintă un amalgam de reacţii şi curente care inventează sau

refolosesc moştenirea bogată a artei. Se pictează pop, impresionist, expresionist, se
realizează lucrări de artă abstractă, performance sau orice alt tip întâlnit.Arta
contemporana nu mai este reprezntata doar de tehnici clasice, in present ea este
reprezentata si de artă computerizată sau arta digitală (uneori artă pe calculator)

4
reprezintă toate activităţile creative bazate pe utilizarea de informaţii (tehnologia
calculatorului) care au ca rezultat opere de artă în format digital.

Compoziţie: tipuri de compoziţie

Compoziţia este un termen care descrie organizarea spaţiului, a obiectelor in
pictura, ordonarea formelor si a culorilor intr-un mod in care imaginea capata un
sens artistic.

Compoziţia in pictura inseamna stabilirea unei relaţii potrivite intre diferitele

elemente ale picturii, cum ar fi forma, tonul, culoare, astfel ca impreuna sa
genereze sensul dorit pentru a transmite emoţii intr-un tablou. Cand se stabileste
structura de baza a unei compoziţii, intreaba-te daca se comunica ceea ce vrei sa
spui despre subiect, sau daca modificarea dimensiunii, poziţiei, sau structurii unei
anumite caracteristici va face lucrarea mai clara.

Varietatea de compoziţie in diferitele picturi face ca fiecare sa creeze un impact

diferit. Un camp de vedere ingust intr-o pictura poate provoca obiecte izolate sa
apara dramatice si de a crea astfel un efect psihologic indraznet, puternic, in timp
ce un camp de vedere larg permite componentelor individuale sa devina parte a
unei scene mari, care se intinde departe inaintea privitorului, lasand o impresie
placuta si relaxanta.

La alcatuirea compoziţiei plastic se ţine seaman de principiile compoziţionale care

sunt:

-paginaţia ( dispunerea elementelor in spatiu plastic );

-structura (schema de ansamblu , prin care elementele sunt distributive);

-proporţia (armonia stabilita intre elemente);

-contrastul (opoziţia dintre elemente: mare-mic, cald-rece, inchis-deschis);

-ritmul (repetarea voita a unui element) s.a.

5
Distribuirea si ordonarea elementelor de limbaj pe suprafaţa sau in spaţiu reclama
dispunerea pe axe orizontale, verticale, sau oblice, o asezare simetrica sau
asimetrica fata de axe si gruparea sau raspandirea lor pe toata suprafata . In acest
mod, se asigura echilibrul maselor si raportul intre plin si gol, ritm si
miscare,armonia formelor si a culorilor,contrastul si accentele.Un element specific
oricarei compoziţii plastice il constituie centrul de interes care poate fi singular sau
multiplu Intr-o compoziţie, un lucru important este central de interes. Centrul de
interes reprezinta locul sau zona dintr-o compoziţie care atrage privirea din primul
moment. Acest loc nu coincide cu centrul geometric al compozţiei, decat in cazuri
rare,si nici cu centrul paginii. Centrul de interes poate fi orice semn, un fragment
dintr-un intreg sau un detaliu al fondului si poate fi pus inevidenta printr-o serie de
modalitaţi, printre care se afla:

-direcţionarea elementelor spre locul ales;

-aglomerarea unei anumite zone cu detalii;

-dispunerea contrastului cel mai puternic;

-atribuirea celei mai pure culori;

-asezarea petei celei mai valorate sau a celei mai grizate;

-stabilirea celei mai accentuate miscari

Compoziţia poate fi de mai multe tipuri:

1.Compoziţia inchisa este compozitia in care toate liniile directoare conduc

privirea spre interiorul lucrarii,unde se afla centrul de interes. Toate celelalte
elemente se subodoneaza si inconjoara zona cu scopul de a marca directia,
acţiunea,interesul sau relaţia intenţionat aleasa. Totul este structurat intr-o forma
care aduna şi se rezuma la o schema compoziţională care poate fi: cerc, oval,
patrat, triunghi, piramida.

6
2.Compoziţia deschisa,conţine mai multe centre de interes si are linii directoare
care conduc privirea in afara cadrului lucrarii. Acţiunea, liniile, formele,culorile
par a iesi din limitele suprafeţei de lucru şi s-ar putea continua in exterior la
acesteia, înspre stanga sau în dreapta în sus sau în jos. Atunci cand elementele
compoziţiei dau senzaţia ca depasesc marginile cadrului, rezultatul se incadreaza
în categoria compoziţiei deschise.

3.Compoziţia statica, are la baza o structura geometrica si schema compoziţionala

compuse din linii si forme dispuse pe orizontala şi verticala, pe simetrie şi
echilibru , pe figuri geometrice stabile ( triunghi cu varful in sus,
patrat,dreptunghi,trapez). Direcţionarea este data atat de construcţia liniilor, de
poziţia formelor cat si de expresia cromatica. Ea poate fi atat închisă cat si
deschisă. Staticul sugereaza repausul,lipsa miscarii, echilibrul. La studiul linii ca
elementde limbaj plastic, s-a constatat ce semnificaţii poate dobandi in funcţie de
calitateaei, de modul de trasare sau de grupare cu alte linii. Liniile verticale şi

7
orizontale sunt linii pasive, care sugereaza calm, linişte, repaus, odihna, stabilitate.
“Odihna” sau“lectura “ se constituie ca elemente preponderente in abordarea
compoziţiei deschise. Într-o compoziţie statica elementele sunt ordonate in planuri
paralele sau perpendiculare cu marginea tabloului. Exista echilibru între plin si gol,
între liniisi forme. Personajele au atitudini firesti si miscari reţinute, iar colorul nu
iese inavidenţa prin contraste. Centrul de interes atrage atenţia prin
stabilitate,echilibru sisimetrie. Compoziţia statica transmite o stare de calm,
armonie care lasa impresia destatornicie,consecventa si seninatate.

4.Compoziţia dinamica,se structureaza pe diagonale,unghiuri ascutite, are la baza

o schema asimetrica, figuri geometrice instabile şi conţine miscare, acţiune, forţa,
instabilitate, cadere. Dinamisul este evidentiat prin folosirea expresiilor datede linii
curbe,frante,oblice,agitate,contorsionate,energice, ca si de cele ale contrastelor de
culoare si de valoare puternice. Personajele compoziţiei dinamice au miscari
exagerate, teatrale, sunt redate în plin avant, în cadere,in zbor, în lupta. Centrele de
interes indica direcţia miscarii şi sunt susţinute cu accente de lumina sau de
culoare. Compoziţia dinamica impresioneaza prin organizare şi redamiscarea,forţa,
exuberanta, dramatismul, încordarea. Poate avea aspect inchis şi

deschis.

8
În realizarea unei compozţtii, este importanta respectarea principiilor
compoziţionale.

Paginaţia, este primul pas ce trebuie facut într-o compoziţie plastica indiferentde
subiect. Punerea în pagina înseamna organizarea echilibrata si armonioasa a
elementelor ce urmeaza a fi desenate si pictate.Prima miscare este sa asezam foaia
sau pânza pe orizontala sau verticala, în functie de caracterul obiectelor ce compun
natura statica. A doua miscare este trasarea axelor orizontale si verticale ale pânzei.
Dispunem obiectele pe support echilibrat, astfel încât compozitia sa nu cada în
stânga sau în dreapta.

Construcţia cuprinde elemente analizate si desenate separat, apoi organizate ca

naturi statice, peisaje, ornamente decorative. Constructia obiectelor se realizeaza
prin masurarea corecta cu creionul, cu coada unei pensule subtiri sau cu un bat,
ţinut in poziţie.verticală.Cu.braţul.perfect. întins. şi.cu.un.ochi închis pentru mai
multa precizie.Masurarea consta in corelarea dimensiunilor principale ale unui
obiect, de ex: de cateori intra latimea in înaltime. Construcţia unui element implica
mai multe faze:-trasarea axei verticale;-stabilirea înaltimii si latimii maxime;-
masurarea latimilor minime si medii;-desenarea elipselor.

Valoraţia se refera la redarea volumului, a umbrei si a luminii prin hasura

obiectelor se disting: demitenta, lumina, pasajul, umbra proprie, reflexul şi umbra

9
purtata. Valoratia alb-negru se executa în creion sau carbune prin hasura. Modeleul
valoric se refera la vibrarea zonelor de lumina, umbra si penumbra. Prin
modelareavalorica se redau reflexele pe care orice obiect le primeste de la celelalte
elemente.

Portretul în artele plastice

Portretul este o reprezentare artistica a unei persoane, în care faţa si expresia

faciala este predominanta.Realizarea unui portret presupune respectarea unei serii
de etape.

 Incadrarea capului într-o forma

 Trasarea axelor de simetrie(vertical şi orizontala) ale paginii
 Desenarea gatalui mai subţire decat latimea capului şi lung aproximativ cat
jumatatea din lungimea capului
 Trasarea curburii umerilor astfel încat sa cuprinda baza gatului
 Împartirea linei mediane a capului în patru pari egale
 Trasarea linei ochilor, a sprancenelor, a frunţii, redarea ochilior,
respectanduse egal ca distranţa dintre ochi este echivalenta cu un ochi
 Împarţirea primului segment in trei parţi, fixarea linei gurii la doua treimi de
la baza
 Pe segmental al doilea se va desena nasul(in forma trapezonidala) şi urechile

In vederea realizari unui portret, nu trebuie sensibilitate doar la

expresivitatea figurii umane.Artistul nu îşi poate exprima ideile

10
 si sentimentele prin expresia chipului.Pritmul, contrastul, acordul,
expresivitatea linei, a formei, tusa picturala au puterea de a face omul sa
admire dodul de interpretare a figurii umane.

Expresivitatea corpului omenesc

Corpul omenesc este foarte diversificat ca forma şi proporţii în funcţie de:

 Sex: deosebirile corpului feminin şi masculine constau într-o serie de

caractere ale constituţiei, proporţiilor si formelor corpului);
 Etnie(popoarele cupind la randul lor diverse tipuri antropologice;
diferenţa prin amestecuri sau izolari geografice,sociale);
 Ereditate;
 Varsta;
 Activitatea curenta a individului;
 Personalitate, temperament;
Pentru desenarea corpului uman se vor trasa axa mediana, etapele fiind
asemanatoare celor de realizare a unui portret.Axa va fi împarţita in opt
parţi egale(acest lucru difera de la individ la individ, prin masurare se
poate afla în cate parvi trebuie împartita exact axa).Consideram corpul
omenesc un asamblu de forme simple articulate(cap, torace si abdomen,
memebrele superiaore, brat antebrat, mana, membrele inferioare, coapsa,
gamba picior).

11
 Culoarea în artele plastic

Se numeşte culoare percepţia de către ochi a uneia sau a mai multor frecvenţe (sau
lungimi de undă) de lumină. În cazul oamenilor această percepţie provine din
abilitatea ochiului de a distinge câteva (de obicei trei) analize filtrate diferite ale
aceleiaşi imagini. Percepţia culorii este influenţată de biologie (de ex. unii oameni
se nasc văzând culorile diferit, alţii nu le percep deloc, vezi daltonism), de evoluţia
aceluiaşi observator sau şi de culorile aflate în imediata apropiere a celei percepute
(aceasta fiind explicaţia multor iluzii optice).

Atunci cand cumperi culorile de baza pentru a picta, observi ca ai o varietate foarte
larga de posibilitati.De exemplu:

 Alb titan, alb zinc

 Galben cadmiu, galben oxid de fier, galben amberg
 Roşu cadmiu, roşu vermillon, roşu purpuriu, rovu pamant, roşu scarlet
 Maro: umbra naturala, umbra arsa, sienna arsa
 Verde cobalt, verde oxid de crom, verde malachite
 Albastru cobalt, albastru turcoaz, albastru ceruleum, albastru ultramarine

Pigmentul este o molecula unica (vorbind din punct de vedere chimic)

deoarece are proprietatea de a absorbi unde luminoase cu lungimi specifice,
rezultand astfel o culore specifica. El transmite proprietaţile sale (deci culoarea
sa) mediului cu care vine în contact (solventul, si în cele din urma, panzei sau
hartiei pe care este aplicat) Mai mult decat atat, fiecare pigment îşi trage numele
de la originea descoperirii sale. Caci, în trecut, chimistii cautau diverse soluţii
pentru obţinerea unor culori cat mai stabile şi mai placute pentru materialele
textile. Cu timpul, varietatea, saturația și rezistența pigmenților a crescut, ceea
ce în termeni de pictura inseamna ca, a crescut calitatea culorilor. Înainte de a
trece mai departe la teoria culorilor, vreau sa mentionez faptul ca fabricarea
culorilor pentru pictură se reduce de fapt la măcinarea fină a pigmenților,

12
 amestecarea cu lianți, aditivi și solvenți și împachetarea lor. Se folosesc practic
aceeasi pigmenti atat in domeniul artistic, cat si in cel industrial.

Amestecarea culorilor: Pigmenţii pot fi amestecaţi pentru a obtine alte culori.

De fapt, ceea ce probabil toata lumea stie, exista doar trei culori de baza: rosu,
galben, si albastru. Pornind de la acestea, poti obţine orice alta culoare. Reţine
ţnsa ca albul şi negrul nu sunt culori. Cu ele doar închizi sau deschizi nuanţa
unei culori.

Acest lucru se explica cel mai bine grafic.

 Culorile secundare se obtin prin combinarea culorilor primare:

 ROSU + GALBEN = ORANJ (portocaliu)

 GALBEN + ALBASTRU = VERDE

 ALBASTRU + ROSU = VIOLET

Culorile tertiare se obţin prin combinarea unei culori primare şi a unei culori
secundare alaturate:

13
  ROSU + ORANJ = ORANJ-ROSCAT

 ROSU + VIOLET = VIOLET-ROSCAT

 ALBASTRU + VIOLET = VIOLET-ALBASTRUI (indigo)

 ALBASTRU + VERDE = VERDE-ALBASTRUI (turcoaz)

 GALBEN + VERDE = VERDE-GALBUI

 GALBEN + ORANJ = ORANJ-GALBUI (auriu)

În picture cand vine vorba de colori se poate vorbi şi de contraste cromatice.

Exista 7 contraste cromatice:

 Contrastul culorii în sine:

o Cel mai frumos dintre toate contrastele cromatice este contrasul culorilor în
sine. Acesta este descris ca asocierea a minimum trei culori pure, mediate în
general de alb. Medierea este posibil sa se realizeze uneori si prin negru sau
gri.
o Cu cat culorile utilizate sunt mai pure si mai apropiate de cele 3 culori
principale, (rosu, galben, albastru) cu atat contrastul este mai clar diferenţiat.
 Contrastul clar-obscur:
o Contrastul clar-obscur, de multe ori clar-obscur, este un termen desemnând
un procedeu grafic şi pictural cu ajutorul căruia se obţine redarea volumelor,
perspectivei şi a "adâncimii" unei imagini fie prin redarea gradată şi clară a

14
 umbrelor şi a luminii, fie prin folosirea contrastelor puternice între lumină şi
întuneric.
 Contrastul cald-rece:
o Este cel mai stralucitor contrast. Putem defini caracterul culorilor reci si
calde dupa alte criterii:
 Cald/ rece
 Întunecat / însorit
 Linistitor / excitant
 Aerian/ terestru
 Indepartat / apropiat
 Uşor / greu
 Umed / uscat
 Contrastul complementarelor:
o Contrastul complementarelor este foarte complex. El implica contrastul din
cadrul unei perechi de complementare. Acestea sunt: oranj-albastru, galben-
violet, rosu-verde.
o Fiecare dintre perechi contine o culoare calda şi una rece.
o Fiecare dintre perechi contine o culoare inchisa şi una deschisa (cu exceptia
perechii rosu-verde care au valori egale).
o Fiecare pereche contine o culoare principala şi una secundara.
o De aici vine forta contrastului complementarelor. Practic, atunci cand
combinam doua culori complementare, aducem in ecuaţie fiecare
componenta cromatica a intregului spectru.
 Contrastul simultan:
o Contrast legat de contrastul complementarelor. Pentru o anumita culoare
ochiul nostru cere în mod simultan culoarea complementara şi o produce el
însusi daca nu îi este data. Deoarece culoarea creata în mod simultan nu
exista în mod real, ci e creata doar de ochi, ea duce la o senzatie de iritare si
vibratie a carei forţa se schimba în mod constant. Culoarea de baza pare sa
se diminueze în intensitate dupa o anumita perioada, ochiul oboseste, în timp
ce impresia data de culoarea creata în mod simultan devine mai puternica.
o Aceasta se poate intampla între un gri şi o culoare principala, între doua
culori pure şi de asemenea între griuri. Contrastul simultan se produce şi
între doua culori pure care nu sunt total complementare, fiecare dintre aceste

15
 doua culori, încearca sa o respinga pe cealalta catre complementara sa, şi de
cele mai multe ori, ambele îşi pierd caracterul obiectiv si real.
 Contrastul de calitate:
o Prin contrastul de calitate se ţntelege gradul de puritate sau de saturare al
culorilor. Este opozitia ţntre o culoare saturata si luminoasa si o culoare
terna fara stralucire.
 Contrastul de cantitate:
o Contrastul de cantitate se refera la raporturile de "marime" ţntre doua sau
mai multe culori. E vorba deci de contrastul "mult-putin" sau "mare-mic".

Comentariul plastic

Lucrarea “forme si culori” este realizata pe panza şi este pictata in acrilic.Aceasta

ilustreaza culorile puse în forme cum ar fi portretul uman, corpul uman sau alte
obiecte cum ar fi un dulap sau o draperie.Iniţial lucrarea a trecut prin mai multe
stagii. Înaintea lucrarii finale aceasta a fost realizata pe o foaie A4, pe o coala de
70x50 şi pe o mucava şi a intervenit multe schimbari.Portretul din lucrare este
segmentat deoarece nu am vrut neaparat sa semnific faţa omului, am vrut sa
ilustrez persoanlitatea omului, omul este împartit în mai multe “euri”.Dulapul din
lucrare semnifica amintirile omului, fiecare traire a omului, este aranjata în
interiorul unui dulap,Panza din saptele personajului semnifica viaţa omului, fiecare
cuta, reprezinta un moment critic pe care omul trebuie să îl depaseasca, spaţiul
liber dintre portretul segmentat şi personaj semnifică libertatea acestuia.Personajul,
o femeie, semnifică frumuseţea omului.Am ales ca violetul, culoarea predominant
din lucrarea “forme şi culori” să semnifice frumuseţea vieţii, albastul din lucrare
semnificand liniştea.

Bibliografie

16
 o https://ro.wikipedia.org/wiki/Art%C4%83
o https://ro.wikipedia.org/wiki/Art%C4%83_contemporan%C4
%83
o https://www.curspictura.ro/compozitia-in-pictura/
o https://www.scribd.com/doc/125446198/compozitia-in-artele-
plastice
o https://www.geomigrant.com/2017/09/16/%D0%B2-
%D1%82%D0%B1%D0%B8%D0%BB%D0%B8%D1%81
%D0%B8-%D0%B1%D1%83%D0%B4%D0%B5%D1%82-
%D0%B2%D1%8B%D1%81%D1%82%D0%B0%D0%B2
%D0%BB%D0%B5%D0%BD%D0%B0-
%D0%BB%D0%B5%D0%B3%D0%B5%D0%BD%D0%B4
%D0%B0%D1%80%D0%BD%D0%B0%D1%8F-
%D0%BA%D0%B0%D1%80%D1%82%D0%B8%D0%BD
%D0%B0-
%D0%B1%D0%BE%D1%82%D1%82%D0%B8%D1%87
%D0%B5%D0%BB%D0%BB%D0%B8-
%D0%B2%D0%B5%D0%BD%D0%B5%D1%80%D0%B0/
o http://www.hintergrundbilderkostenlos.com/page/search/sand
o https://is.wikipedia.org/wiki/Spil
o http://www.muzcentrum.ru/orpheusradio/programs/horoshiy-
ton-progulki-po-ermitazhu/18429-anri-matiss-tanets
o https://ro.wikipedia.org/wiki/Portret
o https://ro.wikipedia.org/wiki/Culoare
o https://www.curspictura.ro/teoria-culorilor-in-pictura/
o http://www.vreauculoare.ro/culoare/teoria_culorii/contraste_cr
omatice/contrastul_culorilor_in_sine.html

17
ANEXA 1

ANEXA 2

18
 Anexa 3

19
 Anexa 4

20
 Anexa 5

21
22