MANIERISM

MANIERISM
Caracteristici generale
 Manierism - stil artistic între apogeul Renasterii si începuturile
stilului barocc si ale Clasicismului.
 Dezvoltat in Italia, în special in Florenta si Roma începînd cu anul 1520.
 Sfîrsitul manierismului Italian este apreciat de diversi istorici ai artei intre
anii 1580 și 1650.
 Denumire dezvoltata de la cuvîntul Italian “Maniera” – stil sau mod de
lucru.
 Stil artistic, spre deosebire de nationalismul renasterii înalte.
 Carateristic prin distorsionarea elementelor cum ar fi proportia si spatiul.
 Forma expresivă a artelor mai degrabă decît formele clasice.
 În present manierismul apare ca o continuare a căutărilor si realizărilor
artiștilor reprezentativi ai Renasterii.
MANIERISM
Caracteristici de baza

 Caracteristici alungite
 Scheme sinuoase ("figuri în serpentină")
 Mai putin accent pe simetrie, balanta si compozitie rationala.
 Deformarea si torsiunea corpurilor
 Modificarea proporțiilor între diverse părți ale corpului
 Efecte neobisnuite de lumina
MANIERISM
Caracteristici de baza

 Caracteristici alungite
 Scheme sinuoase ("figuri în serpentină")
 Mai putin accent pe simetrie, balanta si compozitie
rationala.
 Deformarea si torsiunea corpurilor
 Modificarea proporțiilor între diverse părți ale
corpului
 Efecte neobisnuite de lumina
 Forme expressive
 Adoptat de la arhitectura romana
 Pierderea clarității și coerenței imaginii
 Multiplicarea elemenelor și a planurilor în compoziție
 Simboluri complexe care se referă la domenii care nu
aparțineau până acum tematicei artistice (alchimie,
arta blazonului, limbajul florilor, ...)
MANIERISM
Caracteristici de baza

 Caracteristici alungite
 Scheme sinuoase ("figuri în serpentină")
 Mai putin accent pe simetrie, balanta si compozitie
rationala.
 Deformarea si torsiunea corpurilor
 Modificarea proporțiilor între diverse părți ale
corpului
 Efecte neobisnuite de lumina
 Forme expressive
 Adoptat de la arhitectura romana
 Pierderea clarității și coerenței imaginii
 Multiplicarea elemenelor și a planurilor în compoziție
 Simboluri complexe care se referă la domenii care nu
aparțineau până acum tematicei artistice (alchimie,
arta blazonului, limbajul florilor, ...)
MANIERISM
Caracteristici de baza

 Caracteristici alungite
 Scheme sinuoase ("figuri în serpentină")
 Mai putin accent pe simetrie, balanta si compozitie
rationala.
 Deformarea si torsiunea corpurilor
 Modificarea proporțiilor între diverse părți ale
corpului
 Efecte neobisnuite de lumina
 Forme expressive
 Adoptat de la arhitectura romana
 Pierderea clarității și coerenței imaginii
 Multiplicarea elemenelor și a planurilor în compoziție
 Simboluri complexe care se referă la domenii care nu
aparțineau până acum tematicei artistice (alchimie,
arta blazonului, limbajul florilor, ...)
MANIERISM
Caracteristici de baza

 Mai putin accent pe simetrie, balanta si

compozitie rationala.
 Deformarea si torsiunea corpurilor
 Modificarea proporțiilor între diverse părți ale
corpului
 Efecte neobisnuite de lumina
 Forme expresive
 Adoptat de la arhitectura romana
 Pierderea clarității și coerenței imaginii
 Multiplicarea elemenelor și a planurilor în
compoziție
 Simboluri complexe care se referă la domenii
care nu aparțineau până acum tematicei
artistice (alchimie, arta blazonului, limbajul
florilor, ...)
MANIERISM
Caracteristici de baza

 Mai putin accent pe simetrie, balanta si compozitie

rationala.
 Deformarea si torsiunea corpurilor
 Modificarea proporțiilor între diverse părți ale
corpului
 Efecte neobisnuite de lumina
 Forme expressive
 Adoptat de la arhitectura romana
 Pierderea clarității și coerenței imaginii
 Multiplicarea elemenelor și a planurilor în compoziție
 Simboluri complexe care se referă la domenii care nu
aparțineau până acum tematicei artistice (alchimie,
arta blazonului, limbajul florilor, ...)
MANIERISM
Caracteristici de baza

 Mai putin accent pe simetrie, balanta si compozitie

rationala.
 Deformarea si torsiunea corpurilor
 Modificarea proporțiilor între diverse părți ale
corpului
 Efecte neobisnuite de lumina
 Forme expressive
 Adoptat de la arhitectura romana
 Pierderea clarității și coerenței imaginii
 Multiplicarea elemenelor și a planurilor în compoziție
 Simboluri complexe care se referă la domenii care nu
aparțineau până acum tematicei artistice (alchimie,
arta blazonului, limbajul florilor, ...)
MANIERISM
Caracteristici de baza

 Caracteristici alungite
 Scheme sinuoase ("figuri în serpentină")
 Mai putin accent pe simetrie, balanta si compozitie
rationala.
 Deformarea si torsiunea corpurilor
 Modificarea proporțiilor între diverse părți ale
corpului
 Efecte neobisnuite de lumina
 Forme expressive
 Adoptat de la arhitectura romana
 Pierderea clarității și coerenței imaginii
 Multiplicarea elemenelor și a planurilor în compoziție
 Simboluri complexe care se referă la domenii care nu
aparțineau până acum tematicei artistice (alchimie,
arta blazonului, limbajul florilor, ...)
MANIERISM
Caracteristici de baza

 Caracteristici alungite
 Scheme sinuoase ("figuri în serpentină")
 Mai putin accent pe simetrie, balanta si compozitie
rationala.
 Deformarea si torsiunea corpurilor
 Modificarea proporțiilor între diverse părți ale
corpului
 Efecte neobisnuite de lumina
 Forme expressive
 Adoptat de la arhitectura romana
 Pierderea clarității și coerenței imaginii
 Multiplicarea elemenelor și a planurilor în compoziție
 Simboluri complexe care se referă la domenii care nu
aparțineau până acum tematicei artistice (alchimie,
arta blazonului, limbajul florilor, ...)
PICTURA MANIERISTA
PICTURA MANIERISTA

Jacopo da Pontormo (1494 -1557)

PICTURA MANIERISTA. JACOPO DA PONTORMO (1494-1557)

A fost reprezentantul cel mai

important al manierismului. A
frecventat atelierele lui Leonardo da
Vinci după care a devenit
colaboratorul cel mai apropiat al
lui Andrea del Sarto. A practicat o
artă stranie, cu culori reci si ireale,
figurile personajelor sunt
complicate si sinuoase, compozitiile
dense si complexe sunt pline de
dramatism.

Una dintre primele sale lucrari este

din anul 1514: Madonna con
bambino e santi ("Madona cu
pruncul și sfinții"), frescă, unde se
remarca expresivitatea
personajelor.
 PICTURA MANIERISTA. JACOPO DA PONTORMO (1494-1557)
În perioada 1516 -
1518, Pontormo,
împreună cu alti artisti
remarcabili ai
Florentei, decorează
camera nuptială a
fiului bancherului Salvi
Borgherini. În cadrul
acestei serii de lucrări,
tabloul Iosif în
Egipt (Giuseppe in
Egitto) se remarcă prin
nuantele intense de
rosu, aceeasi lipsă a
echilibrului care
aproape degenerează
în haos.
PICTURA MANIERISTA. JACOPO DA PONTORMO (1494-1557)
Urmează o perioadă bogată în realizări artistice. Timp de patru ani (1523 -
1527), Pontormo lucrează la decorarea mănăstirii de călugări
carthusieni Certosa di Firenze din Galluzzo. La cele cinci picturi care reprezintă
tema biblică a patimilor Domnului, Pontormo adoptă un stil inspirat
de artistul Albrecht Dürer(Hercules killing the Stymphalian Birds, Adoratia
magilor). Împrumută de la marele artist german principalele elemente de
compoziție, trăsăturile chipurilor si efectele de lumină
 PICTURA MANIERISTA. JACOPO DA PONTORMO (1494-1557)

Orazione nell'orto, 300 cm x 290 cm. Cristo dinanzi a Pilato, (Christos înaintea
lui Pilat) 300 cm x 292 cm.
PICTURA MANIERISTA. JACOPO DA PONTORMO (1494-1557)

Andata al Calvario (Drumul Resurrezione (Învierea), 232 cm

Calvarului), 300 cm x 292 cm. x 291 cm.
PICTURA MANIERISTA. JACOPO DA PONTORMO (1494-1557)

Deposizione (Coborârea de pe cruce), 300 cm x

292 cm.
PICTURA MANIERISTA

Rosso Fiorentino (1494-1540)

PICTURA MANIERISTA. ROSSO FIORENTINO (1494-1540)

Giovanni Battista di
Iacopo numit Rosso Fiorentino din
cauza culorii părului lui, a fost
un pictor italian al renasterii. A
executat din însărcinarea regelui
François I frescele pentru palatul
din Fontainebleau, inaugurând stilul
manierit francez al secolului al XVI-
lea, numit și École de
Fontainebleau. Acest stil a pătruns
de aici în cercul artistilor
din Antwerpen si al pictorilor englezi
ai epocii.

Ascensione di Maria (Înălțarea

Mariei )(1517), frescă din
ciclul Storie della Vergine
PICTURA MANIERISTA. ROSSO FIORENTINO (1494-1540)

Lo sposalizio della Vergine (Căsătoria Pietà (1537-1540), Muzeul Luvru

Fecioarei )(1523), San Lorenzo, Florența
PICTURA MANIERISTA

Agnolo Bronzino (1503-1572

PICTURA MANIERISTA. AGNOLO BRONZINO (1503-1572),

Elev al lui Pontormo,

pictor de curte al
familiei Medici din
Florența, a realizat un
mare număr de
portrete și tablouri cu
subiect religios. Stilul
său este rafinat,
aristocratic, excelând
prin redarea detaliilor
și a culorilor într-o
formă strălucitoare.
Cappella di Eleonora da Toledo
PICTURA MANIERISTA. AGNOLO BRONZINO (1503-1572),

Genesis, Marea Roșie traversată de israeliți

PICTURA MANIERISTA. AGNOLO BRONZINO (1503-1572),

Andrea Doria ca Neptun

PICTURA MANIERISTA

Paolo Veronese (1528-1588)

PICTURA MANIERISTA. PAOLO VERONESE (1528-1588)

Pictor venetian. În pictura sa predomină formele opulente, lumina

strălucitoare si spatiile vaste. Pictează femei cu păr blond bogat,
îmbrăcate în vesminte fastuoase.

În aprilie 1573 Veronese termină un tablou de mari dimensiuni

intitulat Cina cea de Taină, destinat mănăstirii călugărilor dominicani de
pa lângă bazilica Santi Giovanni e Paolo, care sa
ornamenteze refectorium-ul, în locul unei opere a lui Titian, distrusă în
urma unui incendiu. Atmosfera oarecum frivolă a compoziției îi revoltă
pe inchizitorii "Sfântului Tribunal", care îi reprosează maestrului
introducerea în tablou a "bufonilor, betivilor, piticilor si a altor lucruri
necuviincioase". La proces, artistul se apără cu multă întelepciune, este
în cele din urmă declarat nevinovat, însă tribunalul îi ordonă schimbarea
titlului operei, care din acel moment se va numi Ospătul în casa
levitului.
PICTURA MANIERISTA. PAOLO VERONESE (1528-1588)

Cina cea de Taină/Ospățul în casa levitului

PICTURA MANIERISTA. PAOLO VERONESE (1528-1588)

Martiriul Sfântului Sebastian, 1566

Iisus în Emaus, 1559-156

PICTURA MANIERISTA

El Greco (1541-1614)
PICTURA MANIERISTA. EL GRECO (1541-1614)

Pictor spaniol, originar

din Creta. Stilul său se
caracterizează prin
alungirea figurilor,
senzatia de straniu a
luminozitătii, irealitatea
compozitiilor, care
produc o exaltare
mistică.

El Espolio, Catedrala din

Toledo
PICTURA MANIERISTA. EL GRECO (1541-1614)

Martiriul Sfântului Mauriciu, 1580 - Inchinarea pastorilor

Muzeul Naţional de Artă, Bucureşti 1596-1600
SCULPTURA MANIERISTA
SCULPTURA MANIERISTA
Sculptura manieristă îsi
găseste expresia în
operele
lui Giambologna (1529-
1608), sculptor italian
de origine flamandă și,
mai ales, în creatiile
uneori bizare ale
lui Benvenuto
Cellini(1500-1571),
sculptor, giuvaergiu si
miniaturist florentin.

Sabine. Giambologna
 SCUPLTURA MANIERISTA

Samson si Philistinne. Giambologna Hercules si Centaur Nessus.

Giambologna
SCUPLTURA MANIERISTA

Benvenuto Cellini: Alegorie - Pământul

şi Marea
Benvenuto Cellini: Perseu
ARHITECTURA MANIERISTA
Caracteristicile arhitecturii manieriste
 Eleganta in design putea fi aplicata atit unei picturi cit si
unei cladiri
 Sunt prezentate cunostinte ample ale stilului
arhitectural roman
 Caracterizat de tendinte foarte divergente din stilurile
renasterii si medievale care au condus în cele din urmă
la stilul baroc.
 Arhitectura, scuptura si gradinile cu pereti sunt vazute
ca un complex, dar nu necesar ca un tot intreg.
 Cel mai cunoscut arhitect asociat cu stilul manierist a
fost Michelangelo (1475-1564).
ARHITECTURA MANIERISTA

Palazzo del Te, situat in Mantua,

Italia. A fost construit pentru
Federico II Gonzaga, Marchizul
din Mantua. Arhitectul acestui
palazzo este considerat a
fi Giulio Romano.
Principalele caracteristici ale
palatului este faptul ca chiar în
încălcarea deliberată a
regulilor clasice, acesta
sporeste aprecierea estetică a
clădirii chiar de către
spectatorul amator.
ARHITECTURA MANIERISTA

Una dintre cele mai populare fresce din

perioasa manierista, realizata de Gulio Romano.
Variatii de fereste “sereliene”
ARHITECTURA MANIERISTA

Villa Rotonda, Andrea Palladio

Designul este pentru o clădire complet

simetrică având un plan pătrat cu patru
fațade, fiecare dintre ele având un
portic proiectat. Întregul conținut este
cuprins într-un cerc imaginar care
atinge fiecare colț al clădirii și centrele
porticurilor. Numele La Rotonda se
referă la sala circulară centrală cu
cupola. Fiecare portic are pași care duc
spre el și se deschide printr-un mic
cabinet sau coridor la sala centrală cu
arc rotund. Aceasta și toate celelalte
camere au fost proporționate cu o
precizie matematică conform propriilor
reguli de arhitectură ale lui Palladio pe
care le-a publicat în Quattro Libri
dell'Architettura.
ARHITECTURA MANIERISTA. VILLA ROTONDA
ARHITECTURA MANIERISTA

Un alt exeplmu
de arhitectura
manierista este
interiorul
bibliotecii
Medicea-
Laurenziana
din Florenta,
realizat de
Michelangelo.
 ARHITECTURA MANIERISTA
Villa Franese din
Caprarola.
Arhitecți: Jacopo Barozzi
, Antonio da
Sangallo, Baldassarre
Peruzzi
Villa Farnese este situată chiar
deasupra orașului Caprarola și
domină împrejurimile sale. Este
o construcție masivă
renascentistă și manieristă.
Ornamentul este folosit în mod
sporit pentru a atinge proportia
si armonia. Interiorul vilei este
amenajat pe cinci etaje, fiecare
etaj fiind proiectat pentru o altă
functie. Grădinile vilei sunt la fel
de impresionante precum
clădirea însăsi.
АRHITECTURA MANIERISTA. VILLA FRANESI
ARHITECTURA MANIERISTA. VILLA FRANESI
DECOR MANIERIST