LICEUL DE ARTE PLASTICE ,,NICOLAE TONITZA

LUCRARE / PROIECT ATESTAT

EXAMENUL PENTRU CERTIFICARE A COMPETENTELOR
PROFESIONALE IN INVATAMANTUL LICEEAL,
FILIERA VOCATIONALA - NIVEL 4
ATELIER DE SPECIALITATE - ARTE GRAFICE
2014-2015

(Catalina Mara Mihailescu)

CLASA a XII-a E
GRUPA 5

TEMA DIPLOMEI:
UNITATE IN DIVERSITATE

Profesor Coordonator: Mariea Petcu Chioibas

Grafica este denumirea generica sub care

sunt reunite mai multe tehnici al caror mijloc
principal de expresie este linia: foloseste drept
suport hartia de diferite calitati, fara nici o
preparatie prealabila (se umezeste usor doar in
cazul imprimarii de pe placa metalica: dupa
destinatie, exista de sevalet - desenul si gravura,
de carte, aplicata) .

Gravura reprezinta un gen al artelor vizuale a

carei tehnici consta in saparea, incizarea, perforarea
sau obturarea prin diverse procedee fizice ori chimice
a unei suprafete de regula plane, fie in vederea
imprimarii i multiplicarii ulterioare a imaginii fie
pentru obtinerea unui obiect artistic de sine statator.
Artistul care se ocupa cu practicarea acestui gen de
arta poarta numele de gravor.

In cazul gravurii destinate imprimarii, gravarea se

face pe un suport numit cliseu, confectionat din metal,
lemn, linoleum sau alte materiale. Cliseul reprezinta
negativul gravurii, pe acesta aplicandu-se cerneala ce
urmeaza a fi imprimata. Peste cliseul cerneluit se
aplica o foaie de hartie iar apoi sunt trecute printr-o
presa tipografica. Cerneala retinuta de cliseu este
transferata pe coala de hartie ca urmare a aplicarii
presiunii. Imaginea imprimata constituie pozitivul
gravurii. Termenul gravura este folosit deopotriva

pentru a desemna negativul (cliseul) si pozitivul

(imaginea imprimata).

Ilustratiile de carte reprezinta analiza asupra

transpunerii personalitatii si trairilor interioare ale
copiilor prin desen. Am ales ca instrument liner-ul
deoarece libertatea si finetea liniilor construiesc cel
mai clar inocenta tanarului inca in dezvoltare,
trasaturile sale delicate si foarte expresive. In unele
dintre ilustratii contrastul lumina-umbra este mai
puternic, iar in celelalte mai slab. Am apelat la
contrastul mai puternic pentru a sublinia diferenta
dintre un copil lipsit de afectiunea, caldura, atmosfera
si beneficiile unui camin potrivit unui copil si un
contrast mai putin vizibil cu treceri subtile intre griuri
pentru cel mai sensibil. Datorita liniilor neregulate, de
diverse dimensiuni si a contrastului clar-obscur,
personajele capata un aer copilaresc, plin de
candoare.

Am folosit ca inspiratie una din cartile dedicate

special pishologiei copilului. Psihologia copilului face
parte din psihologia dezvoltarii copilului de la nastere
pana la maturitate. Dupa zoologul si filozoful elvetian
Adolf Portmann (1897-1982) omul din punct de
vedere fiziologic este o nastere prematura. Omul
este singura vietuitoare de pe pamant care dupa
nastere trebuie sa invete o sumedenie de lucruri.

Una dintre ilustratiile pentru

atestat

Datorita acestui fapt este

complet dependent de mama si de
ceilalti membri ai familiei sau
societatii. Ultimele cercetari din
neurolgie au dovedit capacitatea
plastica deosebita de adaptare a creierului tanar. Prin
aceste descoperiri s-a confirmat teoria ca dupa
nastere sunt posibilitati mult mai mari de corectare a
deficientelor psihologice avute la nastere, decat la
adulti.

Ca inspiratie artistica, William Hoghart este cel

care m a impresionat deoarece la baza creatiei lui se
afla experienta personala. Hogarth se lasa purtat de
imaginatie nu numai in alegerea temelor, dar si in
elaborarea lor. In portrete, impresioneaza
spontaneitatea proaspata a pensulei i aspectul de
schita al personajelor. Dezinvoltura executiei nu scade
cu nimic forta de expresie. Minunata Mica vanzatoare
de creveti ("The Shrimp Girl", 1740), pe buna
dreptate considerata de pictorul impresionist Whistler
ca o opera inovatoare, precursoare a unei noi directii,
este ceva mai mult decat simplul portret al unei tinere

femei. Panza reprezinta cu adevarat intruparea

vitalitatii, fortei, energiei si bucuriei vietii.

Opera lui William Hoghart, din

operele sale originale si restaurata
de James Heath.

Pe langa liner, in unele

ilustratii am folosit penitasi tus
in nuanta maro inchis, pentru a
reda materialitatea unor haine sau instrumente
muzicale. Contrastul dintre negru si maro inchis
contribuie la expresivitatea si forta desenelor.

Pentru gravura, am ales ca sursa de inspiratie

plante din atelierul liceului, acestea fascinandu-ma
prin multitudinea de forme si planuri. Am ales sa
folosesc ca tehnica zgarierea in plastic ce urmeaza
apoi sa fie imprimat dupa umplerea cu cerneala,
deoarece era cel mai potrivit mod de a reprezenta
planurile si picturalitatea plantelor. Libertatea liniilor
creeaza planurile unite apoi intr-o forma unitara, dar
totusi unica. Vasul stabilizeaza compozitia, oferindu-i
materialitate.

Albrecht Durer a fost unul dintre marii gravori

care m-au inspirat pe parcursul documentarii. Albrecht
Durer s-a nascut la 21 mai 1471 n Nurnberg, al treilea
fiu din cei 18 copii ai lui Albrecht Ajtosi, mester
originar din Regatul Ungariei, stabilit la Nurnberg, si
Barbara (nascuta Holper) Durer. Tatal sau era
giuvaergiu, lucra in special cu aur, meserie pe care ar
fi dorit sa o transmita i fiului sau. Tanarul Albrecht are
insa mai degraba inclinatii spre desen, lucreaza pe
pergament i incearca primele sale gravuri. Intre anii
1486 si 1490 si face ucenicia in atelierul pictorului si
gravorului Michael Wolgemut, fiind influentat de
gravurile in lemn ale acestuia pentru ilustrarea cartii
Weltchronik (Cronica lumii, 1488-1493) de
Hartmann Schedel, la care ar fi si colaborat. Lucrarile
care m-au inspirat in mod special cele trei gravuri in
cupru Ritter, Tod und Teufel (Cavalerul, Moartea si
Diavolul, 1513).

Cavalerul,
Moartea si
Diavolul ,

Lucrarea lui Albrecht Durer

Pentru cele doua compozitii in format A3, am ales

mai multe tehnici. Am creat o simbioza intre cele trei
tehnici pe care le-am folosit: liner, marker si acuarela.
Instrumente specifice graficii contemporane, acestea
confera picturalitate unei compozitii precum cele ce
contin detalii arhitectonice si cladiri. Linerul a contribuit
la construirea detaliilor dar si la accentuarea luminii si
umbrei. Liniile sale fine construiesc dinamica desenului
si ii confera materialitate. Am folosit de asemenea liner
si la ferestre in linii libere, de diverse dimensiuni pentru
a reda forma si adancimea planelor.

Markerul este un instrument destul de recent

aparut in domeniul artei, mai precis al graficii, dar
efectul sau pe care il ofera lucrarilor grafice este viu,
vibrant si nu in ultimul rand, unic. Am ales sa utilizez
aceste instrument pentru sugerarea unor logo-uri,
vitrine sau semen de circulatie deoarece am marcat
prezenta unor suprafete plane si le-am sintetizat.
Acesta confera si un aspect usor caricatural lucrarii,
aducand aminte de tehnica folosita in animatie.

Al treilea instrument pe care l-am folosit a fost

acuarela. Alaturi de marker, si ea reda aspectul de
caricatura, sintetizand planurile cu ajutorul petelor de
culoare. Am folosit contrastul ocru-violet pentru redarea
cat mai expresiva a unor cladiri vechi. Contrastul dintre
cele doua culori creaza o atmosfera vibranta si
dezvaluie o stare de renastere a imaginii orasului vechi
si sumbru. Cu alte cuvinte, compozitia in acuarela
reprezinta viziunea mea asupra vietii de la oras. Petele
transparente tipice acuarelei folosite alaturi de pete mai
inchise de maro spre exemplu redau formele specifice
fiecarui material in parte. Desi prin folosirea acuarelei si
linerului devin apropiate de realitate, structurile cladirii
au propria picturalitate manifestata prin perspectiva
proprie a artistului.

Prin acuarela se intelege atat o vopsea, obtinuta

din pigment pulbere amestecat cu liant (de obicei
guma arabica) si aditivi si diluata cu apa, cat si o
tehnica picturala pe hartie, sau o lucrare efectuata in
aceasta tehnica.

Spre deosebire de alte tehnici, de exemplu guasa,

care foloseste vopsea acuarela amestecata cu ceruza
(carbonat de plumb, alb), sau pictura in ulei, tehnici
care se bazeaza pe acumularea culorii, acuarela se
bazeaza pe transparenta, care lasa sa se intrevada

fondul alb al hartiei, ceea ce confera lucrarilor in

acuarela luminozitatea si delicatetea care le
caracterizeaza. Uscarea imediata necesita o executie
rapida, ceea ce mult timp a facut sa fie o tehnica
folosita la schite si studii, insa treptat a devenit o
tehnica de sine statatoare. A fost folosita mult la
ilustrarea manuscriselor, dar epoca sa de inflorire in
pictura a fost sfarsitul secolului al XVIII-lea si
inceputul secolului al XIX-lea, in special in Anglia,
Franta si Rusia.
In elaborarea lucrarii, tehnica acuarelei pe care
am folosit-o este laviul. Un laviu este o zona in care
culoarea diluata este aplicata uniform, intr-o maniera
n care nu se disting tusele individuale de pensula.
Exemplul tipic este pictarea cerului. Tehnica obisnuita
este de a tine planseta putin inclinata si a aplica
culoarea pe ud cu o miscare larga i serpuita,
incepand cu partea de sus. Miscarea apei va ajuta la
producerea unor tente transparente, uniforme.
Adaugand culoare in diferite zone se pot obtine
degradeurile dorite. Se pot obtine si degradeuri
bicolore adaugand de exemplu galben sau rosu n
zona de apus a soarelui.

Tehnicile de lucru sunt ud pe ud, ud pe uscat si

uscat pe uscat, fiecare avand particularitatile sale. In
lucrari aceste tehnici pot fi folosite si combinat.

Eugen Schileru afirma despre acuarela:Ea nu

trebuie sa imite pictura de manuscris in culori de
tempera si, mai ales, pictura de sevalet in tempera
sau ulei, ci sa miste formele dintr-o culoare fluida,
transparenta, vaporoasa (). Personal, consider ca
acuarela apartine picturii si nu graficii.

Compozitia in
acuarela pentru
lucrarea de atestat, in
curs de finalizare
A doua compozitie reprezinta
o altfel de perspectiva asupra
orasului. Tema, unitate in
diversitate se reflecta in aceasta
compozitie prin multitudinea de
linii si plane unite intr-un spatiu unitar.
Unificarea dintre linii si plane confera stabilitate
compozitiei. Ca instrumente am folosit liner si
marker. Ferestrele au fost lucrate in liner cu ajutorul
unor linii curbate pentru a reda spatialitate si volum
si suprapuse pentru formarea contrastelor mai mult
sau mai putin puternice. De asemenea caramizile au
fost lucrate intr-un mod mai sintetic, cu cateva linii

fine de liner in zonele luminoase si linii mai dure intre

crapaturi pentru a le delimita unele de celelalte. Am
lasat de asemenea spatii mai putin lucrate, unde
albul hartiei confera spatialitate desenelui.

Sursa mea de inspiratie in elaborarea acestei

compozitii a fost marele gravor roman Mircia
Dumitrescu. Mergand intr-o zi la o expozitie de-a sa,
am observant ce expresivitate puternica poate fi
redata cu ajutorul liniei.

Una din operele gravorului Mircia

Dumitrescu