XVIII. Managementul proiectelor de cercetare in stiintele educatiei.

1. Cercetarea pedagogica. Concept, specific, roluri, functii, tipologie. Relatie cercetare-

teorie-practica educationala.
Cercetarea pedagogica este o strategie care urmareste surprinderea relatiilor dintre cat
mai multe variabile pe care le incumba procesul real de educatie.
Cercetarea pedagogica este o actiune de observare si investigare, pe baza careia
cunoastem, amelioram sau inovam fenomenul educational. Nu toate fenomenele
educationale pot fi supuse unei experimentari riguroase (exemplu: formarea sentimentelor
morale). Practica educativa constituie, pentru cercetator, o sursa de cunoastere, un mijloc de
experimentare, de verificare a ipotezelor si de generalizare a experientei pozitive. În acest
timp cercetarea pedagogica, prin concluziile ei, contribuie la inovarea si perfectionarea
procesului de invatamant si de educatie.
In pedagogie, cercetarea ia forma inovatiilor. Inovatia se defineste ca fiind o operatie
constienta ce are ca scop introducerea si utilizarea unei schimbari in restructurari care
amelioreaza calitatea procesului de invatamant. Inovarea in invatamant este o realitate
deoarece si invatamantul se reinoieste, atat la comanda societatii, cat si din interior. Inovarea
pedagogiei este o miscare de la traditie la modernitate, prin introducerea unor schimbari, in
scopul cresterii eficientei procesului de insturie si formare a personalitatii omului
contemporan.
Se cunosc doua nivele ale inovatiei:
1) inovatia macroeducativa – la nivelul intregului sistem de invatamant;
2) inovatia la nivel microeducativ – in scoala, la nivel de lectie etc.

Tipurile de cercetare pedagogica sunt:

1) cercetarea pedagogica aplicativa – trebuie sa rezolve problemele educatiei curente,
imediate, pe termen relativ scurt, in stransa legatura cu reforma invatamantului
2) cercetarea fundamantala (de dezvoltare, de perspectiva) – abordeaza problemele
educative cu caracter teoretic pe termen lung, in viitor. Cercetarea pedagogica fundamentala
concepe si proiecteaza educatia , invatamantul, scoala viitorului.
O alta clasificare a cercetarii pedagogice:
• fundamentala si aplicativa;
• pservationala sau experimentala;
• spontana sau stiintifica.

Functiile cercetarii pedagogice:

• functia explicativa - se rezuma doar la a constata, a descrie si a explica fenomenele
educative manifestate;
• functia praxiologica - cercetarea pedagogicp este importanta atunci cand depaseste
stadiul descriptiv-explicativ si purcede benefic in maniera interventionista, determinand
modificari, transformari, apropieri de optim si armonie;
• fucntia predictiva - cercetarea pedagogica se carcaterizeaza in a spune ceea ce trebuie
sa fie sau ceea ce va evolua in mod deosebit intr-o directie anumita;
• functia sistematizatoare;
• functia referential-informationala.

1. Elaborarea ipotezei si a proiectului de cercetare:

• ipoteza, fiind o anticipare de rezolvare stiintifica a problemei, trebuie sa fie corect
formulata, sa se bazeze pe date reale si sa dirijeze intregul prices de cercetare.

2. Documentarea si elaborarea instumentelor de cercetare:

• se vor folosi metode de informare si documentare elaborandu-se ca instrumente de lucru:
teste de cunostinte, deprinderi si abilitati, chestionare, sisteme statistice etc.

3. Organizarea situatiei experimentale:

- se stabilesc locul, durata si echipa de cercetare,precum si etapele cercetarii:

• etapa preexperimentala (constatativa) pentru a cunoaste de la ce realitate pornim;

• etapa experimentala, cand se aplica instumentele de cercetare si se culeg datele
experimentale;
• etapa finala a prelucrarii si interpretarii datelor experimentale.

Tematica redactarii lucrarii cuprinde:

• tema;
• motivarea tematica si practica a alegerii acesteia;
• istoricul problemei cercetate;
• metodologia cercetarii;
• interpretarea rezultatelor;
• concluziile;
• bibliografia selectiva utilizata.

2. Proiectul de cercetare. Etapele cercetarii in stiintele educatiei

Metodologia cercetarii pedagogice
In cercetarea pedagogica totul pleaca de la problema de cercetat, care are o natura
diversa. Problema se transforma in ipoteza cercetarii. Problema se formuleaza concis, dupa
care se enunta ipoteza ce constituie argumentul cercetarii.

Planul unei cercetari pedagogice cuprinde urmatoarele etape:

1) stabilirea temei de cercetat;
 2) asigurarea documentarii preliminare pentru a cunoaste tot ceea ce s-a realizat mai
valoros in lume in plan teoretic si aplicativ, pentru a nu porni pe un „loc gol”, sau a bate
pasul pe loc, investigand probleme ce au fost deja cercetate;
3) elaborarea ipotezei stiintifice si de lucru specifice temei cercetarii pedagogice.
4) organizarea si desfasurarea activitatii de investigatie experimentala; acesta
presupune asigurarea unitatilor si factorului uman de cercetare – unitati de invatamant cu
subiecti, cercetatori, mijloace materiale si financiare, aparatura necesara pt. colectarea si
analiza datelor, stabilirea concluziilor si alegerea solutiei optime, pe baze stiintifice si
eficiente.

Izvoarele de cercetare pedagogica sunt impartite in doua categorii:

1) practica educationala, sociala; intelepciunea educatiei populare (proverbe, zicale);
mostenirea pedagogica valoroasa a trecutului pe plan national si mondial (scrieri, opere,
lucrari pedagogice); practica scolara contemporana – este izvorul esential si fundamental al
cunoasterii pedagogice.;
2) materiale arheologice (inscripii, desene din pesteri etc); folclorul cu caracter
educational (proverbe, ghicitori, zicatori, povestiri etc); documente oficiale (legi , planuri,
programe de invatamant, multe dintre ele aflate in documente de arhiva); documente istorice
generale si de istoria pedagogiei care privesc cultura, invatamantul din anumite perioade, in
anumite tari; presa generala si presa pedagogica; operele filosofice, etice, juridice; operele
pedagogice ale teoreticienilor si practicienilor; practica scoalra contemporana este cel mai
imporatnt izvor de cercetare , de documentare, pe baza careia se poate face diagnoza si
prognoza obiectiva a educatiei.
In alta acceptiune, metodologia cercetarii pedagogice cuprinde mai multe etape:
I. formularea problemei, a temei de cercetat; se impune ca tema sa fie aleasa cu rigurozitate,
sa fie precis delimitata sa aiba importanta teoretica si practica, sa fie actuala sau de
perspectiva etc.

II. analiza productivitatii activitatii scolare (planificari, proiecte didactice, cataloage, lucrari
efectuate de elevi la cercurile pe obiecte etc.)

III. experimentarea pedagogica

- consta in marirea efectului produs ca urmare a introducerii unuia sau mai multor factori
experimentali (exemplu: introducerea instuirii folosirii calculatorului);
- experimentul se desfasoara folosind mai multe tehnici:
• tehnica grupului;

• tehnica grupelor paralele;

• esantionarea – reprezinta alegerea unui numar de subiecti din populatia scolara ce

urmeaza a fi supusi experimentelor;
• metoda testelor
- pedagogice (de cunostinte, abilitati, de prinderi);
- psihologice si sociometrice (masurarea relatiilor interpersonale din grup);
- chestionarele scrise, convorbirea individuala sau in grup, anchetapsihopedagogica si
studierea documentelor scolare constituie tehnici eficiente pentruculegerea si interpretarea
datelor necesare cercetarii pedagogice.

• metoda analizei psihopedagogice a datelor experimentului, prin clasificarea si ordonarea

acestora, folosind calculul statistic, a curbelor statistice;

• metoda scarilor de opinii si atitudini (exemplu: rezolvarile la invatamant pot fi distribuite

pe o scara cu calificative: foarte bine, bine, suficient, insuficient);

• metoda studiului de caz.

3. Repertoriul metodelor si tehnicilor implicate in cercetarea specifica stiintelor

educatiei: analiza, relatii, avantaje, limite.
Metode de cercetare :

1) Observatia este o metoda principiala de investigatie directa, care se manifesta ca un

act sistematic de urmarire atenta a procesului instrutiv –educativ, in asamblul sau, ori sub
diversele lui laturi, aspecte, situatii, fara sa se aduca vreo modificare acestora din partea
cercetatorului

2) Experimentul este metoda principala de investigatie pedagogica directa, fiind

definita ca o „observatie” provocata. Experimentul presupune modificarea fenomenului
pedagogic pe care-l investigam .Datele obtinute in acest experiment sunt corelate sau
verificate cu datele din experimentul natural. Verificarea veridicitatii, valorii si eficientei
datelor pedagogice obtinute prin experiment necesita comparare. Astfel cercetarea se
desfasoara pe doua grupe paralele de subiecti (clase, scoli, etc): o grupa experimentala (in
care se provoaca fenomenul de studiat) si o grupa de control (martor). Rezultatele
experimentului trebuie verificate pe noi subiecti (clase, scoli experimentale, „pilot”). Numai
daca se confirma ipotezele, atunci se poate trece la generalizarea rezultatelor obtinute.

3) Convorbirea (interviul) este o metoda de cercetare directa prin care se discuta in

mod intentionat cu subiectii si factorii educativi pt. obtinerea de date in legatura cu
desfasurarea procesului instructiv – educativ. Aceasta metoda se desfasoara sub forma de
dialog sau sub forma de dezbateri; se recomanda ca aceasta metoda sa se desfasoare sub
forma fireasca, naturala, sincera, spontana, fara a avea un caracter rigid, prea oficial.
 4) Ancheta (testul sau chestionarul) este o metoda de cercetare directa, sub forma unei
„convorbiri in scris” dintre cercetator si subiecti.

5) studiul documentelor scolare si a rezultatelor scolare obtinute de subiecti;

6) metoda bibliografica – bazata a documentarii;

7) metoda monografica;

8) metoda istorica;

9) metoda braistorming –ului si a studiului de caz;

10) metoda statistico – matematica, metoda auxiliara de cuantificare a rezultatelor

cercetarii.

Cerintele unei cercetari pedagogice obiective:

1) inregistrare fidela a datelor
2) investigarea unui numar suficient de cazuri
3) asigurarea cadrului natural al situatiilor pedagogice de investigatie
4) folosirea imbinată a datelor din surse directe si indirecte,si a metodelor de
investigatie
5) inainte de stabilirea concluziilor finale se reia actiunea de prelucrare si interpretare
a datelor
6) folosirea mijloacelor tehnice moderne .