SUBIECTUL I A

Scrie pe foaia de concurs litera corespunzătoare răspunsului corect:

1.În hemoragia digestivă superioară i se pot administra pacientului:

a. ceai cald
b. lichide calde
c. lichide reci
d. supă caldă
R:c
2. Termenul medical pentru scăderea apetitului este :
a. anorexie
b. bulimie
c. cașexie
d. inapetență
R:d
3. În tromboflebita membrelor inferioare pacientul beneficiază de următoarele îngrijiri, cu excepția:
a. administrare de anticoagulante și antiinflamatoare
b. repaus la pat cu membrele inferioare ridicate
c. înregistrarea pulsului la nivelul membrului inferior afectat
d. gimnastică medicală cu masaj a membrului inferior
R:d

4. Administrarea medicatiei pacientului este:

a. o intervenție autonomă
b. o interventie delegata
c. o interventie proprie
d. o manevra septica
R:b

5. Soluțiile hipertone se administrează doar:

a. intramuscular
b. intravenos
c. intradermic
d. subcutanat
R:b

6. În litiaza renala durerea este localizata in:

a. hipocondru
b. lomba
c. mezogastru
d. subdiafragmatic
R:b

7. Drenajul postural la pacientii cu tuse productiva are drept scop :

a. să crească aportul sanguin la plămâni
b. să îndepărteze lichidele din cavitatea pleurală
c. să îndepărteze secrețiile din arborele bronșic
d. să întărească musculatura respiratorie
R:c

8. Punctia toracica presupune puncția cavității :

a. pericardice
b. peritoneale
c. pleurale
d. rahidiene
R:c

9. Un semn caracteristic al crizei de astm alaturi de dispnee este:

a. astenia
b. febra
c. tuse
d. wheezing
R:d

10. În edemul pulmonar acut sunt prezente următoarele simptome :

a. dispnee, hepatomegalie, dilatația jugularelor
b. dispnee cu tahicardie și raluri de stază
c. oligurie, ascită, edeme, anxietate
d. ortopnee, tuse cu expectoratie spumoasa, rozata, aerata
R:d

11. Un pacient cu litiaza renala prezintă următoarele simptome :

a. dureri nocturne și înainte de mesele principale
b. dureri în epigastru, grețuri și vărsături postprandiale
c. dureri în bară în etajul abdominal superior
d. dureri in lomba cu iradiere anterioara catre organele genitale externe
R:d

12. La pacientul cu hemoragie, îngrijirea are ca primă intenție următoarele, cu excepția :

a. acomodarea cu plosca
b. refacerea volumului circulant
c. menținerea unei oxigenări eficiente
d. monitorizarea semnelor vitale
R:a

13. În infecția urinară cel mai des incriminat germen este:

a. E-coli
b. piocianicul
c. stafilococul
d. streptococul
R:a

14. Hemoleucograma în astmul bronșic prezintă:

a.eozinofilie marcată
b.hemoconcentrație
c.trombocite scăzute
d.leucocite normale
R:a

15. Efectul rapid al unui medicament apare dacă este administrat pe cale:
a. conjunctivala
b. intrarectala
c. intravenoasa
d. nazala
R:c

16. Arsura retrosternală poartă numele de :

a. eructație
b. meteorism
c. pirozis
d. regurgitație
R:c
17. Dispneea din astmul bronsic este de tip:
a. expirator
b. inspirator
c. mixt
d. ortopnee
R:a

18. Administrarea soluțiilor injectabile uleioase se face :

a. intradermic
b. intramuscular
c. intravenos
d. subcutanat
R:b

19. Durerea toracică apărută in timpul efortului fizic este caracteristică pentru :
a. angina pectorală
b. edem pulmonar acut
c. infarct miocardic acut
d. pleurezie serofibrinoasă
R:a

20. Manifestarea de dependență este reprezentată de:

a. etiologia bolii
b. dezinformarea pacientului
c. preexistența unei boli
d. un simptom sau un semn
R:d

21. Cel mai obișnuit mod de transmitere a TBC-ului pulmonar este :

a. prin mâini murdare contaminate
b. prin picături de salivă împrăștiate prin tuse
c. prin produse lactate contaminate
d. prin tacâmuri contaminate
R:b

22. Poziția bolnavului pentru paracenteza este :

a. în decubit dorsal cu flancul drept la marginea patului
b. în decubit dorsal cu flancul stang la marginea patului
c. în decubit lateral pe partea opusa puncției
d. în decubit lateral pe partea în care se face puncția
R:b

23. Durerea toracică intensa apărută in repaus sau in somn este caracteristică în :
a. angina pectorală
b. astmul bronșic
c. infarctul miocardic
d. pericardita constrictivă
R:c

24. În litiaza renala atitudinea terapeutica cuprinde:

a. administrare de antialgice, antispastice, antibiotice
b. punga cu gheata in lomba cu rol antiinflamator
c. gimnastică medicală cu masaj pentru ameliorarea durerii
d. repaus la pat cu membrele inferioare ridicate
R:a
25. Tratamentul hemoragiei digestive superioare presupune următoarele manevre, cu excepția :
a. administrare de lichide reci
b. mobilizarea energică a pacientului
c. pungă cu gheată pe abdomen
d. transfuzii de sânge izogrup, izoRh
R:b

26. Regimul alimentar în HTA este :

a. hiperproteic
b. hiperglucidic
c. hipersodat
d. hiposodat
R:d

27. Hemoragia digestivă superioara reprezinta hemoragia localizata:

a. la nivelul colonului
b. la nivelul gurii
c. la nivelul rectului
d. la nivelul stomacului
R:d

28. În ocluzia intestinala se combate staza prin:

a. medicație antispastică
b. sondă nazogastrică
c. susținerea alimentației
d. tubaj duodenal
R:b

29. Colica biliara este determinata cel mai frecvent de:

a. litiaza biliara
b. inflamatii duodenale
c. tumori gastrice
d. tumori pancreatice
R:a

30. La pacientul cu IMA îngrijirea are ca primă intenție :

a. administrarea de fluide
b. administrarea de antispastice
c. combaterea durerii
d. mobilizarea precoce
R:c

31. Acumularea de gaze în intestin poartă numele de :

a. eructație
b. meteorism
c. pirozis
d. regurgitație
R:b

32. Regimul alimentar în diabetul zaharat este :

a. desodat
b. hipoglucidic
c. hipoproteic
d. hiposodat
R:b

33. Pentru diagnosticul de litiaza biliara se folosesc următoarele explorări :

a. colecistocolangiografia și echografia
b. cistografia și endoscopia
c. laparoscopia și sumarul de urină
d. urografia și echografia
R:a

34. Junghiul toracic localizat submamar este caracteristic pentru :

a. edem pulmonar acut
b. infarct miocardic acut
c. pneumonie pneumococica
d. tuberculoza pulmonara
R:c

35. In astmul bronsic, la sfarsitul crizei, pacientul prezinta tuse cu expectoratie:

a. alba,perlata
b. hemoptoica
c. mucopurulenta
d. spumoasa, rozata
R:a

36. Principalul semn de sarcina în trimestrul I este:

a. amenoreea
b. edemele
c. greata si varsaturile
d. vertijul
R:a

37. Valoarea normala a frecventei cardiace la adult este:

a. 16-18 b/min
b. 50-60 b/min
c. 60-80 b/min
d. 70- 90 b/min
R:c

38. Tratamentul tuberculozei se face cu :

a. antitusive
b. antitermice
c. citostatice
d. tuberculostatice
R:d

39. Hemoptizia reprezinta eliminarea de sange ca urmare a:

a. unui acces de varsatura
b. unui acces de tuse
c. in urma efortului de defecatie
d. in urma efortului de mictiune
R:b

40. Infectiile nosocomiale reprezinta:

a. complicatiile bolii pentru care este internat pacientul
b. infectii localizate la nivelul membrelor
c. infectii contractate in timpul spitalizarii
d. infectii contractate inainte de internare
R:c

41.Insuficiența respiratorie acută reprezintă incapacitatea plămânilor de a :

a.asigura schimburile fiziologice gazoase în condiții de repaus și efort
b.asigura schimburile fiziologice gazoase în condiții de repaus
c.asigura schimburile fiziologice gazoase în condiții de efort
d.asigura eliminările fiziologice în condiții de efort
R:a
42. Semnele de deshidratare globala sunt urmatoarele:
a. cresterea TA, hipotonia globilor oculari
b. scaderea TA, oligurie, hipotonia globilor oculari
c. cresterea TA, anurie, transpiratii excesive
d. scaderea TA, poliurie, uscaciunea tegumentelor
R:b

43. Care din urmatoarele solutii nu se foloseste pentru reechilibrare hidroelectrolitica:

a. NaCl 0.9%
b. Ringer
c. Manitol 10%
d. Hartmann
R:c

44. Anosmia reprezinta:

a. disparitia mirosului
b. pierderea vederii
c. alterarea vocii
d. diminuarea simtului tactil
R:a

45. Care din urmatoarele semne nu este de certitudine in fracturi:

a. crepitatia osoasa
b. mobilitatea anormala
c. lipsa transmiterii miscarilor la celălalt segmen al osului
d. echimoza
R:d

46. Repausul prelungit la pat reprezinta cauza aparitiei urmatoarelor complicatii cu exceptia:
a. escare
b. oligurie
c. tromboza venoasa
d. pneumonie hipostatica
R:b

47. In caz de retenţie completă de urină, semnul patognomonic este:

a. disuria
b. anuria
c. globul vezical
d. incontinenta urinara
R:c

48. Pentru relaxarea musculaturii şi reducerea durerii, pacientul operat pe abdomen, va fi aşezat
în:
a. poziţie Fowler
b. decubit ventral
c. decubit lateral
d. poziție genupectorală
R:a

49. În criza de astm bronşic, intervenţiile de urgenţă sunt urmatoarele, cu o exceptie:

a. oxigenoterapia
b. poziţia şezândă a pacientului
c. decubit dorsal al pacientului
d. administrarea de bronhodilatatoare
R:c

50. Hemiplegia inseamna:

a. paralizia unei jumatati laterale a corpului
b. paralizia unui singur membru
c. paralizia membrelor inferioare
d. paralizia tuturor membrelor
R:a

51. Manifestarile de dependenta in deshidratare sunt urmatoarele cu o exceptie:

a. cresterea tensiunii arteriale
b. tegumente si mucoase uscate
c. cresterea hemoglobinei prin hemoconcentratie
d. persistenta pliului cutanat
R:a

52. Doza maximă de medicament reprezinta:

a. cantitatea care provoacă o reacţie periculoasă pentru organism
b. cantitatea cea mai mare administrată în organism fără apariţia unor fenomene toxice
c. cantitatea utilizată pentru obţinerea efectului terapeutic dorit
d. cantitatea cea mai mare de medicament administrata o data şi care provoacă reacţii ireversibile
R:b

53. La bolnavul imobilizat în decubit dorsal, regiunile predispuse escarelor sunt următoarele, cu
excepţia :
a.regiunea occipitală
b.regiunea coatelor
c.spinele omoplaţilor
d.piramida nazală
R:d

54. Cianoza reprezintă coloraţia:

a.galbenă a tegumentelor şi mucoaselor
b.albăstruie a tegumentelor şi mucoaselor
c.maronie a tegumentelor şi mucoaselor
d.roşie a tegumentelor și mucoaselor
R:b

55. Pentru efectuarea puncţiei rahidiene, pacientul se aşează în poziţie:

a.spate de pisică
b.decubit dorsal
c.declivă
d.decubit ventral
R:a

56. Antibioticele se pot administra pe următoarele căi, cu excepţia:

a.intravenoasă
b.intramusculară
c.subcutanată
d.orală
R:c

57. HDS se exteriorizează prin:

a.hematemeză,hemoptizie
b.hematemeză, melenă
 c.hematemeză, hematurie
d.hemoptizie, vomică
R:b

58. Respiraţia de tip abdominal, este specifică pentru:

a.femei și bărbați
b.bătrâni şi copii
c.bărbaţi și bătrâni
d.femei şi copii
R:b

59. Un individ este independent dacă :

a. este ajutat mai mult sau mai puţin de o altă persoană
b.se bazează pe o altă persoană pentru a-şi satisface nevoile
c.este în echilibru bio-psiho-social
d.este comatos
R:c

60. Scăderea cantităţii de oxigen din ţesuturi se numeşte:

a.hipoxemie
b.hipoxie
c.hipoventilaţie
d.hipotermie
R:b

61. Pneumonia este definită ca infecţie a:

a. alveolelor
b. pleurei
c. parenchimului pulmonar
d. bronhiilor şi alveolelor
R:c

62. Hipoxemia reprezintă:

a. diminuarea cantităţii de oxigen în ţesuturi
b. creşterea cantităţii de oxigen în ţesuturi
c. scăderea cantităţii de dioxid de carbon în sânge
d. diminuarea cantităţii de oxigen în sânge
R:d

63. Diagnosticul de nursing cuprinde:

a. problemă de dependenţă şi etiologia
b. eticheta bolii şi intervenţia planificată
c. problemă de dependenţă, cauza ei, semnele şi simptomele prin care se manifestă
d. intervenţie planificată de asistenta medicală
R: c

64. Conduita de urgenţă în epistaxis constă în următoarele, cu excepţia:

a. aplicarea de comprese reci pe regiunea frontală
b. compresiune digitală pe narina care sângerează
c. tampon narin îmbibat cu soluţii hemostatice
d. instilaţii nazale cu tinctura de iod
R:d

65. Proba Jeanbreau este :

a. obligatorie în cadrul transfuziei de sânge
b. o probă necesară în cadrul diagnosticării bolilor
c. necesară în diagnosticarea sarcinii
d. o probă efectuată pentru analizarea funcţionării aparatului renal
R:a

66. Măsurarea pulsului are ca scop următoarele, cu excepţia:

a. determinarea numărului de bătăi cardiace pe minut
b. obţinerea de informaţii despre activitatea inimii
c. aprecierea răspunsului inimii la medicaţia cardiacă
d. obţinerea de informaţii despre starea venelor
R:d

67. Ortopneea este o pozitie fortata cu rol:

a. antialgic
b. antidispneic
c. contracturant
d. antisecretor
R:b

68. Hemocultura este examenul bacteriologic care :

a. evidentiaza anticorpii din sange
b. identifica germenii patogeni din sange
c. evidentiaza antigenele
d. pune in evidenta glicemia
R:b

69. Empatia, în nursing , se defineste ca fiind :

a. identificarea asistentului cu aparținătorul
b. transpunerea in „pielea pacientului”
c. identificarea totala psihica
d. identificarea afectiva cu rudele pacientului
R:b

70. Pozitia patognomonica din tetanos este :

a. cocos de pusca
b. opistotonus
c. Trendelenburg
d. Fowler
R:b

71. Alimentatia artificiala pe sonda gastrica este indicata pacientilor :

a. cu stricturi esofagiene
b. inconstienti
c. intoxicati cu substante caustice
d. cu varsaturi incoercibile
R:b

72. Hiperpirexia semnifica :

a. cresterea temperaturii corporale peste 38 grade C
b. cresterea temperaturii corporale peste 40 grade C
c. scaderea temperaturii sub valorile normale
d. mentinerea constanta a temperaturii corporale
R:b

73. Care din urmatoarele alimente sunt interzise bolnavului inaintea probei Adler:
a. lapte
b. carne rosie
c. fainoase
d. orez
R:b

74. Consultul preanestezic are rol în:

a. Evaluarea problemelor medicale ale pacientului
b. Stabilirea gradului de inapetenta
c. Informarea asupra gradului de dependenta a pacientului
d. Obtinerea acordului asistentului pentru interventia chirurgicala
R:a

75. Bolnavii operaţi cu anestezie generala vor fi aşezaţi in pat, imediat dupa interventia
chirurgicala, in:
a. decubit dorsal, fara perna 24 de ore
b. decubit dorsal, cu capul într-o parte sau în decubit lateral.
c. decubit ventral fǎrǎ pernǎ
d. pozitie decliva
R:b

76. Medicația preanestezică are ca scop:

a. indepărtarea anxietății
b. pregatirea campului operator
c. prevenirea complicatiilor circulatorii
d. prevenirea somnolentei
R:a

77. Solutiile perfuzabile hipertone:

a. contin ioni in concentratie < decat cea fiziologica;
b. contin ioni in concentratie > decat cea fiziologica;
c. contin ioni in concentratie egala cu cea fiziologica a organismului
d. nu contin niciun fel de ioni
R:b

78. Intervenţiile autonome de nursing în cazul pacientului imobilizat la pat sunt:

a. administrarea medicamentelor
b. profilaxia escarelor
c. recoltarea probelor de urina
d. efectuarea sondajului vezical
R:b

79. Enurezisul este:

a.pierderea de urinǎ in timpul nopţii
b.pierdere involuntarǎ de urinǎ in timpul nopţii la copii cu tulburǎri nevrotice dupǎ vȃrsta de trei ani
c.inversarea raportului dintre numǎrul micţiunilor emise ziua,faţǎ de cele emise noaptea
d.imposibilitatea vezicii urinare de a-si goli continutul
R:b

80. Bolnavii operaţi cu rahianestezie vor fi aşezaţi in pat dupa interventia chirurgicala in:
a. poziţie Trendelenburg.
b. decubit dorsal cu 2 perne
c. decubit dorsal fǎrǎ pernǎ
d. pozitie genupectorala
R:c

81. Surse de dificultate de ordin psihologic care influenţează satisfacerea unei nevoi sunt:
a. exerciţiile fizice
b. curentul şi organizarea socială
c. emotiile si stresul
d. stilul de alimentatie
R:c

82. Regurgitaţia reprezintă:

a. eliminarea aerului din stomac însoțită de o cantitate mică de conținut alimentar
b. eliminarea de colecţii masive de puroi sau exudat prin căile respiratorii
c. eliminarea aerului din stomac prin cavitatea bucală
d. eliminarea aerului din intestinul gros
R:a

83. Sunt cauze de hemoragie digestiva superioara:

a. rectocolitele
b. varicele esofagiene
c. hemoroizi
d. anemiile posthemoragice
R:b

84. În IMA manifestarea caracteristică în peste 80% din cazuri este:

a.hipertensiunea intracraniană
b.hipertensiunea arterială
c.hipotensiunea arterială
d.hipotensiunea intracraniană
R:c

85. Antisepsia este o metoda:

a. profilactica de lupta impotriva infectiilor
b. curativa de lupta impotriva infectiilor
c. de profilaxie primara
d. de screening
R:b

86. Durerea in colica biliara are următorul sediu:

a. mezogastru
b. hipocondrul drept
c. epigastru
d. fosa iliaca
R:b

87. Spalatura oculara este indicata in:

a. tratamentul otitelor cronice.
b. in procesele inflamatoare ale conjunctivei
c. pregatirea preoperatorie in glaucom
d. dupa operatia de cataracta
R:b

88. Durerea abdominala "in bara" cu localizare in etajul superior abdominal este caracteristica
pentru:
a. ulcerul gastroduodenal
b. colica biliara
c. pancreatita acuta
d. anexita acuta
R:c

89. Edemul pulmonar acut reprezinta:

a. Dispnee moderată fără senzatie de sufocare
b. Inundarea brusca a alveolelor pulmonare cu un transudat sanguinolent din capilarele
pulmonare
c. Obliterarea unei ramuri coronariene
d. Obstructia arterei pulmonare sau a unei ramuri a acesteia
R:b
90. Accidentele posibile in sondajul gastric sunt:
a. bronhopneumonii de aspiratie
b. imposibilitatea drenarii bilei
c. lezarea traumatica a mucoasei uretrale
d. hematurie
R:a

91. Coma hiperglicemica (diabetica) se recunoaste dupa mirosul:

a. de amoniac
b. de acetona
c. de usturoi.
d. de varza murata
R:b

92. Complicaţiile imediate ale sondajului vezical sunt urmǎtoarele cu excepția:

a. ruperea balonaşului prin introducerea rapidǎ de apǎ distilatǎ
b. infecţie urinarǎ prin manopere şi materiale nesterile
c. crearea unei cǎi false prin înaintarea forțată a sondei
d. hematurie
R:b

93. Alimentarea artificială se realizează prin următoarele procedee, cu exceptia:

a.clisma
b gastrostomă
c.sonda nazogastrică
d. injecție intramusculară
R:d

94. Volvulusul intestinal se traduce prin:

a. rasucirea anselor intestinale
b. un proces inflamator aparut dupa o interventie chirurgicala
c. un inel de eventratie in care intra o ansa intestinala
d. proces obstructiv tumoral
R:a

95. Paraplegia reprezinta:

a. paralizia jumatatii stangi a victimei
b. paralizia membrelor inferioare
c. paralizia membrelor superioare
d. paralizia celor patru membre
R:b

96. Mobilizarea precoce a bolnavului urmăreşte:

a. combaterea durerii
b. combaterea tulburărilor hidroelectrolitice
c. prevenirea stazei venoase şi producerea bolii tromboembolice
d. combaterea polakiuriei
R:c

97. Pentru punctia hepatica biopsica pacientul este asezat astfel:

a. decubit ventral cu un saculet de nisip asezat sub abdomen
b. decubit dorsal sau decubit lateral stang cu mana dreapta sub cap
c. decubit lateral drept cu picioarele flectate
d. pozitie Trendelenburg
R:b

98. Pentru urmărirea bilanţului lichidian asistentul medical măsoară zilnic:

a. Eliminările prin urină, scaun, vărsături, drenaje
b.Tensiunea arteriala
c. Înălţimea pacientului
d.Concentratia de oxigen din sange
R:a

99. Ortopneea se defineşte ca o:

a. expectoraţie seroasă
b. respiraţie in poziţie de ortostatism
c. respiraţie in poziţie orizontală a corpului
d. deficit motor partial al unei jumatati laterale a corpului
R:b

100. Pentru prevenirea infectării cateterului urinar sunt adevărate următoarele afirmaţii, cu
excepţia:
a. Nu este obligatorie folosirea mănuşilor sterile
b. Toaleta adecvată a organelor genital externe şi meatului urinar
c. Alegerea calibrului adecvat al cateterului
d. Asigurarea drenajului urinar în sistem închis de colectare
R:a

101. Semnele clinice de şoc includ următoarele, cu excepţia:

a. Hipotensiune arteriala
b.Tahicardie
c.Tahipnee
d.Creşterea debitului urinar cu poliurie
R:d

102. În edemul pulmonar acut, diureticele cu acțiune rapidă sunt administrate:

a.i.m.
b.i.v.
c.per os
d.s.c
R:b

103. Care din urmǎtoarele examene de laborator se recolteazǎ pe anticoagulant:

a. transaminaze
b. hemocultura
c. hemoleucograma
d. creatinina
R:c

104. Vărsătura din hemoragia digestivă superioară prezintă următoarele caracteristici:

a.are aspect de ,,zaț de cafea ‘’
b.este predominant cu conținut alimentar
c.este precedată de vărsături bilioase
d.prezintă conținut fecaloid
R :a

105. Colica biliară apare mai frecvent:

a.dimineața, la trezirea din somn
 b.după o masă bogată în glucide
c.după o masă bogată în grăsimi
d.după efectuarea colecistografiei
R:c

106. Regimul alimentar administrat bolnavului în preziua intervenției este :

a. nu mănâncă nimic cu 48 ore înainte
b. regim hidric timp de 48 ore
c. consumă alimente bogate în fibre în seara intervenției
d.dimineața și la prânz regim obișnuit, seara regim hidric
R:d

107. Diareea poate altera starea generală a pacientului prin :

a. creșterea valorilor tensiunii arteriale
b. producerea tulburărilor de deglutiție
c. producerea de tulburări hidroelectrolitice
d. scăderea temperaturii corporale sub valoarea de 350 C
R:c

108. Pacientul cu hemoptizie este poziționat de asistenta medicală în:

a.decubit dorsal cu capul pe pernă și membrele inferioare flectate
b.șezând/semișezând cu toracele ridicat și picioarele atârnând
c.decubit lateral stâng cu membrul inferior stâng ușor flectat
d.decubit lateral drept cu membrul inferior drept flectat
R:b

109. Diabetul zaharat se caracterizează prin următoarele semne și simptome cu excepția:

a. poliurie
b.polidipsie
c .anorexie
d.polifagie
R:c

110. În ocluzia intestinală vărsăturile prezintă următoarea caracteristică:

a. sunt doar alimentare
b. sunt exclusiv bilioase
c. sunt doar lichidiene
d. sunt fecaloide
R:d

111. În infarctul miocardic acut terapia de urgență presupune administrarea medicamentelor cu

excepția:
a. oxigenoterapie
b. morfină
c. buscopan
d. mialgin
R:c

112. Care din urmatoarele conditii este esentiala pentru patrunderea oxigenului in plamani:
a.permeabilitatea cailor respiratorii
b.elasticitatea cutiei toracice
c.umiditatea aerului respirat
d.concentratia in oxigen a aerului
R:a

113. Diareea constă în eliminarea frecventă a:

a.mai mult de 3 scaune de consistență redusă
b.mai mult de 1 scaun de consistență crescută
c.mai mult de 3 scaune de consistență crescută
d.mai mult de 3 scaune hemoragice
R:a
114. Subfebrilitatea reprezinta valoarea temperaturii corporale,cuprinsa intre:
a.37,1 0C – 38 0C
b.sub 36 0C
c.36,1 0C – 370C
d.38,1 0C – 39 0C
R:a

115. Reacția Adler depistează:

a.hemoragia ocultă din scaun
b.hemoragia digestivă de cauză precizată
c.tulburări de digestie
d.tulburări de deglutiție
R:a

116. Anasarca este reprezentată de:

a. edemul feței
b. edemul membrelor inferioare
c. edemul palpebral
d. edemul generalizat
R:d

117. Reducerea diurezei sub 50 ml în 24 ore se numește:

a. poliurie
b. anurie
c. oligurie
d. polakiurie
R:b

118. Medicația de urgență în HTA cu valori mari, constă în administrarea de:

a. anticoagulante
b. antiaritmice
c. diuretice
d. antibiotice
R:c

119. Ocluzia intestinală reprezintă obstrucția lumenului intestinal :

a.cu oprirea tranzitului pentru gaze și materii fecale
b.printr-un proces inflamator
c.prin extravazarea unei cantități de alimente
d.prin diaree de abundență medie
R:a

120. Durerea din angina pectorală dispare la:

a. repaus și administrarea de nitroglicerină
b. expunerea la frig
c. administrarea diureticelor
d. administrarea antialgicelor
R:a

121. Pneumonia pneumococica este caracterizata prin urmatoarele simptome:

a. debutul nu este brutal si nu poate fi bine precizat de bolnav;
b. exista intotdeauna o infectie rinofaringiana;
c. durere retrosternala, subfebrilitate, frison continuu.
d. debut brusc, frison, hiperpirexie, junghi toracic, tuse
R:d
122. Durata crizelor din angina pectorala este de :
a. 20-40 minute
b. cateva ore
c. 1-2 zile
d. 2-3 minute
R:d

123. Determinarea grupului sanguin si Rh- ului este obligatorie:

a. la bolnavii care necesita transfuzie
b. la bolnavii internati in serviciu de pediatrie
c. numai la bolnavii cu anemii
d. numai la bolnavii cu boli de sange
R:a

124. Durerea din infarctul miocardic acut:

a. are durata mai mica de 15 minute
b. este accentuata de inspir profund
c. nu se insoteste niciodata de febra
d. este intensa, retrosternala, cu durata peste 30 minute
R:d

125. Mobilizarea bolnavilor după şedere îndelungată la pat se efectuează controlând următoarele,
cu excepția:
a. pulsul
b. tensiunea arterială
c. frecvenţa respiraţiei
d. diureza
R:d

126. Hemoptizia apare in:

a. astmul bronsic
b.ulcerul gastric complicat
c. ciroza hepatica
d. edem pulmonar acut
R:d

127. Lichidul cefalorahidian se obtine prin:

a. punctie venoasa
b. punctie articulara
c. punctie rahidiana
d. punctie osoasa
R:c

128. Micsorarea suprafetei respiratorii produce:

a. roseata pielii
b. paloarea pielii
c. cianoza pielii
d. icterul pielii
R:c

129. Hemoculturile se recoletează:

a. dupa terminarea frisonului
b. in plin croșet febril, frison, cand numarul germenilor in sange este mai mare;
c. in timpul frisonului, cand numarul germenilor in sange este mai mic;
d. doar cand temperatura > 40,5 grade Celsius
R:b

130. Conduita de urgență în criza de astm bronșic constă în :

a. Administrare de morfină
b. Administrarea de vasocontrictoare
c. Oxigenoterapie si bronhodilatatoare
d. Sângerare in cantitate de 300 ml
R:c

131. Simptomele caracteristice ale insuficienței renale acute sunt:

a.hipervolemia și piuria
b.oliguria și anuria
c.albuminuria și hipovolemia
d.proteinuria și polakiuria
R:b

132. Hemostaza spontană se realizează prin :

a. Aplicarea garoului la distanță de plagă
b. Electrocauterizare chirurgicală a vasului
c. Fixarea segmentului lezat intr-o anumită poziție
d. Mijloace proprii organismului și numai la vasele mici
R:d

133. Arsura de gradul II se manifestă prin :

a. Eritem, prurit
b. Flictenă serocitrină
c. Necroză
d. Escară
R:b

134. În hemoragiile venoase, sângele care se evacuează are urmatoarele caracteristici :

a. se evacuează sincron cu bătăile inimii
b. are culoare roșu închis
c. are culoare roșu aprinsă
d. provine din aortă
R:b

135. Leucoreea în cancerul uterin este :

a. Albicioasă
b. Mucopurulentă
c. Roșie aprinsă
d. Ca spălătura de carne
R:d

136. Starea comatoasă poate avea drept cauze endogene :

a. Hipotiroidism
b. Intoxicații cu barbiturice
c. Diabet zaharat
d. Ulcer gastroduodenal
R:c

137. La administrarea medicamentelor se vor respecta urmatoarele reguli, cu exceptia:

a.Administrarea medicamentului conform dozei prescrise
b.Pastrarea fiolelor deschise la frigider pentru a evita degradarea
c.Identificarea medicamentului de administrat
d.Respectarea somnului fiziologic al bolnavului
R:b

138. Termenul medical pentru refuzul alimentatiei este:

a.Anorexie
b.Bulimie
c.Casexie
d.Inapetenta
R:a

139. După felul vasului care sângerează hemoragiile se clasifică în :

a. accidentale, chirurgicale, medicale, posttraumatice
b. arteriale, venoase, capilare
c. externe, interne, exteriorizate, interstițiale
d. mari, mici, mijlocii, cataclismice
R:b

140. Incidentele transfuziei de sânge sunt :

a. cefalee ,frison ,hipertermie
b. dureri lombare și retrosternale
c. ieșirea acului din venă , perforarea venei
d. transmiterea unor boli infecțioase
R:c

141. Care din examenele de laborator sunt utile pentru aprecierea gravității hemoragiei digestive
superioare:
a. determinarea grupului sanguin și a factorului Rh
b. determinarea hemoglobinei și a hematocritului
c. dozarea gazelor și a bicarbonatului
d. testele de coagulare și probele funcționale hepatice
R:b

142. Fibromul uterin se manifestă clinic prin :

a. hipomenoree
b. spaniomenoree
c. menometroragie
d. hematuria
R:c

143. Nitroglicerina administrată sublingual reprezinta tratamentul de urgenta in :

a.Edem pulmonar acut
b.Hematemeza
c.Angina pectorala
d.Infarct miocardic acut
R:c

144. Melena reprezinta hemoragia interna exteriorizata prin:

a.scaun acoperit cu sange rosu
b.scaun negru lucios ca pacura
c.varsatura
d.apare in pancreatita
R:b

145. Fractura in, „lemn verde” este o:

a.fractura cominutiva
b.fractura spiroida
c. fractura deschisa
d.fractura frecventa la copil
R:d

146. Semnele de deshidratare locală pe care se bazează interventiile asistentului medical sunt:
a. uscaciunea pielii si a mucoaselor
b. subfebrilitatea
c. creşterea TA
d. creşterea diurezei
R:a

147. Oliguria reprezinta:

a. debit urinar mai mic de 500 ml / 24 ore
b. debit urinar mai mare de 700 ml / 24 ore
c. absenta completa a urinei
d. debit urinar mai mare de 2500 ml/24 ore
R:a

148. Epistaxisul reprezinta:

a. hemoragia rectala
b. hemoragia arborelui biliar
c. hemoragia nazala
d. hemoragia gastrica
R:c

149. Polakiuria reprezinta:

a. micţiuni rare si reduse cantitativ
b. micţiuni frecvente si reduse cantitativ
c. eliminarea urinei cu dificultate si durere
d. micţiuni predominant nocturne
R:b

150. In cazul unui accident de orice natura, primul gest al salvatorului trebuie sa fie:
a. solicitare de ajutor din partea ambulantei
b. oprirea sangerarii
c. imobilizarea fracturii
d. asigurarea securitatii personale si a accidentatului
R:d

151. Celeritatea pulsului reprezintă:

a. tulburare a tensiunii arteriale
b. viteza de coborâre si ridicare a undei pulsatile
c. tulburarea ritmului cardiac
d. creşterea numărului de pulsaţii pe minut
R:b

152. Profilaxia specifică tuberculozei pulmonare se face prin:

a. depistarea activă prin Rx pulmonar
b. IDR la tuberculină tuturor cazurilor incipiente
c. vaccinarea obligatorie a tuturor copiilor
d. educaţia pentru sănătate în colectivităţi
R:c

153. Urmatoarele solutii perfuzabile sunt izotone cu o exceptie:

a. Glucoza 5%
b. Clorura de sodiu 9‰
c. solutie Ringer
d. Glucoza 10%
R:d

154. Dispneea în patru timpi se numeşte:

a. Kussmaul
b. Cheyne-Stokes
c. Biot
d. dispnee cu ortopnee
R:a

155. Focarul de fractura este reprezentat de:

a. zona impactului
b. totalitatea leziunilor care intereseaza osul și țesuturile învecinate
c. traiectul/linia de fractura
d. leziuni țesuturi moi
R:b

156. Procesul de Nursing reprezintă:

a. un demers logic şi ciclic în îngrijirea pacienților
b. totalitatea datelor culese de la pacient
c. intervenţiile specifice asistentei medicale
d. un model de evaluare
R:a

157. Datele culese prin interviu sunt următoarele cu o excepţie:

a. date de identitate
b. istoricul bolii
c. antecedentele heredo-colaterale
d. culoarea şi aspectul tegumentelor
R:d

158. Conceptul de sanatate are următoarele atribute cu o excepţie:

a. este un proces imuabil
b. este percepută diferit de către oameni
c. este o resursă a vieţii de zi cu zi
d. este un proces dinamic care necesită participare, implicare
R:a

159. Modelul de îngrijire reprezintă:

a. o structură flexibilă care orientează culegerea de date
b. baza practicii profesionale
c. idei abstracte care dau sens percepţiilor noastre
d. problema de sănătate în relaţie cu etiologia
R:a

160. Calea de administrare a unui medicament se alege în funcţie de următorii factori, cu o

excepţie:
a. starea generală a pacientului
b. forma de prezentare a medicamentului
c. efectul scontat
d. cantitatea prescrisă de medic
R:d

161. Tratamentul crizei uşoare de Astm bronşic constă în administrarea de:

a. Miofilin
b. simpaticomimetice inhalatorii
c. Hemisuccinat de hidrocortizon
d. antialgice
R:a

162. Comunicarea verbală cuprinde următoarele elemente cu o excepție:

a. tonul si timbrul vocii
b. ritmul si fluenta vorbirii
c. inflexiunile vocii
d. contactul vizual si postura
R:d

163. Manifestările de dependenţă pentru problema „comunicare ineficientă la nivel senzoro-motor”

pot fi:
a. disartrie, dislalie
b. plâns, tristeţe
c. refuzul de a-şi privi bontul chirurgical
d. izolare socială
R:a

164. La o persoana sănătoasă, rata respiraţiei nu este influenţată de unul din factorii de mai jos:
a. nivelul oxigenului în sânge
b. nivelul bioxidului de carbon in sânge
c. nivelul de anxietate al pacientului
d. valoarea leucocitelor din sânge
R:d

165. În cazul unui pacient cu arsură, în stare de şoc hipovolemic, intervenția prioritară este:
a. tratament antișoc concomitent cu îndepărtarea hainelor, dezinfecția tegumentelor
b. tratament antiinfecțios concomitent cu îndepărtarea flictenelor
c. tratament antișoc înaintea efectuării oricărei manevre chirurgicale
d. îndepărtarea flictenelor şi a corpurilor străine
R:c

166. Suportul vital de bază (BLS) pentru un pacient aflat în stop cardio-respirator include:
a. administrarea medicamentelor pe cale intravenoasa
b. compresiuni cardiace externe și respirație artificială
c. intubație orotraheala și ventilație mecanică
d.injectare intracardiacă de adrenalină
R:b

167. Urocultura este examenul bacteriologic care:

a. identifică germenii patogeni din urină
b. evidenţiază anticorpii din urină
c. evidenţiază antigenele
d. pune în evidenţă anumiţi paraziţi
R:a

168. Sputa bolnavulului cu pneumonie pneumococica este:

a. seroasa, rozata
b. ruginie
c. mucopurulenta
d. sangvinolenta, aerata
R:b

169. Semnele comune edemelor sunt urmatoarele cu o exceptie:

a. tumefierea regiunii
b. piele subtire, fara cute naturale
c. semnul godeului
d. sunt albe, moi, pufoase
R:d

170. Rolul asistentului medical in terapia durerii cuprinde urmatoarele cu o exceptie:

a. administreaza medicatia antalgica conform prescriptiei
b. modifica tratamentul daca durerea se intensifica
c. urmareste efectul tratamentului antialgic
d. supravegheaza efectele secundare, nedorite
R:b

171. Durerea din angina pectorală de efort are următoarele caracteristici :

a. are sediul în hipocondrul drept
b. are caracter de crampă
c. iradiază în umărul şi braţul stâng
d. nu cedează la repaus
R:c

172. Ingrijirea postoperatorie a unui pacient, purtător de sondă urinară, presupune :

a. pensarea sondei urinare de trei ori pe zi timp de 1 – 2 ore
b. schimbarea zilnică a sondei urinare
c. schimbarea zilnică a pungii colectoare
d. imobilizarea la pat a pacientului pe toată perioada de purtare a sondei
R:c

173. Pozitia Trendelenburg reprezintă:

a. poziţia cu extremitatea proximală declivă
b. poziţie culcat pe spate cu genunchii îndoiţi
c. poziţie culcat pe spate cu faţa în sus
d. culcat pe burtă cu picioarele sprijinite
R:a

174. Factorii determinanţi ai T.A. sunt:

a.forţa de contracţie a inimii şi starea arterelor
b.vârsta şi regimul alimentar
c.starea de conştienţă şi poziţia corpului
d.forţa de contracţie a peretelui venos
R:a

175. Inapetenţa poate fi de următoarele tipuri cu excepţia:

a. organică
b. psihologică
c. fiziologică
d.anatomică
R:d

176. Reechilibrarea hidrică a bolnavului se face în functie de:

a. bilanțul intrări-iesiri
b. indicaţiile familiei
c. fără corelație cu valorile ionogramei sanguine
d. în funcţie de starea de conștiență
R:a
177. Pentru prevenirea escarelor de decubit, intervenţiile autonome ale asistentei medicale sunt:
a. schimbarea poziţiei pacientului la interval de 6-8 ore ziua şi la 4-5 ore noaptea
b. menţinerea tegumentelor curate şi uscate prin pudraj abundent cu talc
c. schimbarea poziţiei pacientului la interval de două ore şi menţinerea tegumentelor curate şi
uscate.
d. este suficientă doar menţinerea lenjeriei curate
R:c

178. Ce accident se poate produce când se evacuează rapid cantităti mari de urină prin sondaj
vezical?
a. oligurie
b. hemoragie vezicală
c. piurie
d. pneumotorax
R:b

179. Care dintre următoarele afirmații referitoare la recoltarea uroculturii nu este adevărată?
a. Urocultura se recoltează din urina pe 24 de ore
b. De preferat dimineața, din prima urină, din jetul mijlociu
c. Urocultura trebuie recoltată înainte de începerea antibioterapiei
d. Urocultura se recoltează în recipiente sterile
R:a

180. Explorarea paraclinică a aparatului digestiv include urmatoarele investigaţii, cu excepţia:

a.radiografiei abdominale ”pe gol”
b.ecografiei abdominale
c.explorărilor endoscopice
d.radiografiei renale
R:d

181. Oxigenoterapia se poate realiza cu ajutorul următoarelor dispozitive, cu excepţia:

a. canulă nazală
b. mască de oxigen
c. sondă Foley
d. aparatul de ventilaţie mecanică
R:c

182. Meteorismul abdominal poate avea drept cauze:

a. afecţiuni digestive
b. afecţiuni renale
c. afecţiuni ale aparatului respirator
d. glosodinia
R:a

183. Tulburări ale diurezei sunt:

a. polifagia
b. apneea
c. anuria
d. cistalgia
R:c

184. Asistentul medical are următoarele obligaţii:

a. să respecte confidenţialitatea interviului şi actului medical
b. să administreze medicaţia recomandată de pacient
c. să influenţeze modalităţile de practică a religiei
d. să nu participe la examenul clinic al pacientului
R:a

185. Pacienţii cu disfuncţie respiratorie acută se transportă în următoarea poziţie:

a.decubit ventral pentru a ameliora întoarcerea venoasă
b.șezândă sau semisezândă
c.„cocoş de puşcă”
d.Trendelenburg pentru oxigenarea creierului
R:b

186. Factorii de risc ce indica un prognostic nefavorabil al HTA sunt urmatorii cu exceptia:
a. consumul exagerat de alcool
b. obezitatea
c. consumul de alimente colecistokinetice
d. hipercolesterolemia
R:c

187. Criza de astm se caracterizeaza prin:

a.Sputa ruginie
b.Sputa rozata
c.Cianoza
d.Dispnee expiratorie,bradipnee
R:d

188. In cazul unui accident transfuzional grav primul gest este:

a.Tratament simptomatic
b.Continuarea transfuziei
c.Psihoterapia pacientului
d.Oprirea administrarii sangelui
R:d

189. Hematemeza reprezinta:

a.Sputa cu sange
b.varsatura cu sange
c.scaun cu sange
d.hemoragie capilara
R:b

190. Durerea la deglutitie se numeste:

a.Aerofagie
b.odinofagie
c.pirozis
d.anorexie
R:b

191. Hematuria este:

a.Varsatura cu sange
b.Urina cu sange
c.Expectoratie cu sange
d.Scaun cu sange
R:b

192. Cresterea densitatii urinare se numeste:

a.Izostenurie
b.Hiperstenurie
c.Polakiurie
d.Anurie
R:b
193. Senzatia exagerata de foame se numeste:
a.Disfagie
b.Eructatie
c.Aerofagie
d.Polifagie
R:d

194. Pentru diagnosticul de litiaza renala se folosesc urmatoarele explorari:

a.Colecistocolangiografia
b.Cistografia
c.Laparoscopia si sumar urina
d.Urografia si ecografia renala
R:d

SUBIECTUL I B. Stabiliti valoarea de adevar a enunturilor:

1. Hematocritul se recoltează prin puncție venoasă pe EDTA. A

2. Amilazele în urină apar în pancreatita acută. A
3. Prezența glucozei în urină este normală. F
4. Pentru examenul sumar de urină se trimite la laborator un eșantion de 100-150 ml. A
5. VSH și fibrinogenul sunt probe hematologice care indică prezența unei bacterii în organism. F
6. Dispneea din astmul bronșic este ameliorată de atmosfera umedă și rece. F
7. Calea parenterală pentru administrarea medicamentelor se mai numește și digestivă. F
8. Urografia este o investigație imagistică a aparatului renal fără substanță de contrast. F
9. Frisonul solemn anunță scăderea febrei din pneumonie. F
10. Sumarul de urină nu necesita recoltarea în recipient steril. A
11. Regimul hipoglucidic este necesar în recuperarea IMA. F
12. Pentru recoltarea hemoculturii sunt necesare două recipiente sterile cu medii de cultură. A
13. Dacă pe filtrul transfuzorului se depun cheagurile conținute în flaconul de sânge nu se va
schimba flaconul și transfuzorul. F
14. Pentru măsurarea pulsului la nivelul gambei se va repera artera radială. F
15. În primele zile postoperator se recomandă regimul hidric. A
16. Globul vezical reprezintă distensia vezicii urinare prin acumularea de gaze în vezică. F
17. HLG se poate recolta prin înțeparea pulpei degetului. A
18. Puncția ganglionară și a tumorilor solide se efectuează pentru examen histopatologic. A
19. Prezența leucocitelor în urină este normală. F
20. Proba Jeanbreau pune în evidență incompatibilitatea în sistemele OAB și Rh. A
21. Frigul este un factor precipitant al crizei de EPA. F
22. Pentru măsurarea T.A. la nivelul brațului membrana stetoscopului se fixează pe artera
poplitee. F
23. La pacienții inconștienți, care trebuie alimentați mai mult timp, sonda se introduce endonazal.
A
24. Agentul patogen specific pneumoniei pneumococice este streptococus pneumoniae. A
25. Ortopneea nu este dispneea caracteristică din astmul bronșic. F
26. Unul dintre factorii etiologici ai EPA este criza hipertensivă. A
27. Exudatul faringian se recoltează după alimentarea bolnavului. F
28. Proba de compatibilitate OELECKER indică felul în care pacientul reacționează față de
sângele introdus. A
29. Prin metoda palpatorie se poate măsura valoarea T.A maximă. A
30. În caz de șoc hemolitic nu se va întrerupe transfuzia. F
31. Hiperestezia cutanată reprezintă o manifestare în apendicita acută. A
32. Evaluarea îngrijirilor se face numai la finalul perioadei stabilite prin planul de îngrijire. A
33. În timpul resuscitării cardio-respiratorii poziția bolnavului este de decubit dorsal. A
34. În poziție Trendelenburg vor fi așezați bolnavii cu irigare cerebrală deficitară. A
3 5 . Edemele în bolile renale sunt moi, albe şi pufoase. A
36. Tulburări de flux ale ciclului menstrual sunt : dismenoreea și leucoreea . F
37. În deficit de sodiu, bolnavul prezintă cefalee, confuzie, anxietate. A
38. Contactul social, de rutină cu un purtător HIV comportă un risc de infecţii. F
39.” Furia laptelui" este însoţită de creşterea temperaturii până la 38°C. A
40. Examenul sedimentului urinar este cel mai important pentru stabilirea
diagnosticului de infecţie urinară. F
41. S t o p u l c a r d i a c e s t e u r m a t i n v a r i a b i l d e s t o p r e s p i r a t o r î n 2 0 - 3 0 s e c u n d e .
A
42. După intervenţiile chirurgicale pe intestinul gros, nu se impun restricţii alimentare
din a doua zi a operaţiei. F
43. Supravegherea postoperatorie a plăgii are drept scop depistarea sângerării
precoce. A
44. Stresul, anxietatea, agitatia sunt reacţii ale pacientului ce pot apărea în cursul îngrijirii. A
45. În timpul aplicării intervenţiilor de îngrijire asistenta medicală se concentrează numai asupra
tehnicii pe care o execută. F
46. Persoanele cu obezitate sedentare nu au risc crescut de aparitie a DZ tip II. F
47. In tratamentul diabetului zaharat regimul alimentar este lipsit de importanta. F
48. Prezenta hematiilor in urina este specifica diabetului zaharat. F
49. Diagnosticul clinic de fibrom uterin se stabilește pe baza tușeului vaginal, echografie și palpare
abdominală. A
50. Paralizia unui singur membru poarta numele de monoplegie. A
51. Coma hipoglicemică apare, de obicei, ca urmare a supradozării de insulină. A
52. Reflexul Babinski reprezintă un reflex cutanat. A
53. Hemostaza provizorie prin garou este indispensabila in caz de amputatie a unui segment de
membru. A
54. Sputa hemoptoica este rosie gelatinoasa. F
55. Pareza este o tulburare de sensibilitate tactilă. F
56. Predispozitia la infectii este posibila atunci cand individul locuieste in conditii insalubre. A
57. Oliguria insoteste trecator toate starile febrile. A
58. Determinarea grupului sangvin şi a RH-ului este obligatorie la bolnavii internați în serviciul de
chirurgie. A
59. Pareza reprezintă diminuarea forței musculare. A
60. Pacientul prezintă alexie când nu înțelege ceea ce este scris. A
61. Coma de gradul II se caracterizează prin conştienţa pierdută, reflexe abolite , perturbarea
circulaţiei şi a respiraţiei, midriază . F
62. Durerea toracica insotita de colaps sugereaza infarct de miocard. A
63. Prin transfuzia de sange nu se transmite virusul hepatitei A. A
64. Hematuria este o hemoragie externă. F
65. În timpul lăuziei fiziologice se produce involuția uterină. A
66. Angina pectorala este o cardiopatie ischemica nedureroasa. F
67. Medicația de urgență în HTA constă în administrare de antiinflamatoare. F
68. Ritmul rapid de administrarea a solutiilor poate determina accidente grave. A
69. Diabetul zaharat poate exista fără ca pacientul să acuze vreo tulburare. A
70. Administrarea de insulină i.v. se face numai în cazul comei hipoglicemice. F
71. Stimularea circulației cutanate la bolnavul imobilizat se face prin fricționare zilnică cu alcool
diluat. A
72. A actiona etic inseamna a respecta codul deontologic. A
73. Agentul etiologic al tuberculozei pulmonare este bacilul Koch. A
74. Insuficiența renală acută se caracterizează prin suprimarea bruscă a funcțiilor renale. A
75. Hemocultura se va recolta în mod obligatoriu, la un pacient cu HDS. F
76. Frisonul unic este specific pneumoniei pneumococice. A
77. Durerea în colica biliară nu se poate combate cu morfina. A
78. Asepsia înseamnă îndepartarea germenilor patogeni de pe piele, de pe mucoase, din plagi, de
pe obiecte. F
79. Hemostaza provizorie este hemostaza activă prin care se poate opri o hemoragie un timp
limitat. A
80. În cazul unei plăgi în treimea medie a coapsei drepte din care ţâşneşte sânge roşu aprins în jet
continuu, garoul se va aplica deasupra plăgii. A
81. Proba de compatibilitate directă se face între sângele primitorului şi plasma donatorului. F
82. Frecvenţa respiraţiei la adult este 14-16 r/min. F
83. În litiaza calcică se recomandă dietă săracă în proteine. F
84. Înainte de începerea tratamentului cu antibiotice nu este necesar să se identifice agentul
patogen. F
85. Pulsul filiform reprezintă puls cu volum foarte redus, abia perceptibil. A
86. Ischiuria reprezintă incapacitatea vezicii urinare de a-și evacua conținutul. A
87. Extravazarea soluţiilor perfuzabile nu prezintă importanţă clinică. F
88. Midriaza constă în mărirea diametrului pupilar. A
89. Diureza este procesul de formare şi eliminare a urinei din organism timp de 24 ore. A
90. Tulburarile peristaltismului intestinal duc la o nutriție deficitara. A
91. Mioza reprezintă micșorarea diametrului pupilar. A
92. Fotofobia este intoleranța la căldură. F
93. Bilantul hidric este raportul dintre cantitatea de lichide ingerate si cele eliminate din organism.
A
94. Anestezia constă în pierderea sensibilității cutanate. A
95. Expectorația este un act reflex și voluntar de eliminare a secrețiilor formate în căile respiratorii.
A
96. Varsatura abundenta se numeste vomica. F
97. Intervenţiile delegate de îngrijire reprezintă intervenţiile prescrise şi realizate de asistentul
medical. F
98. La pacienţii aflaţi sub tratament permanent cu anticoagulante orale este interzisă recoltarea de
hemoculturi prin puncţie venoasă. F
99. Prin sondaj vezical se înţelege introducerea unei sonde prin orificiul vaginal , pe uretră, în
vezica urinară. F
100. Dispneea Biot este o respirație agonică. A
101. Hiperestezia reprezintă diminuarea sensibilității. F
102. Pulsul aritmic se caracterizează prin pauze inegale între pulsații. A
103. Măsurarea pulsului se face prin comprimarea venelor pe un plan osos. F
104. Spalatura auriculara se face cu apă sterilă încălzită la 37°C. A
105. Stresul si starile conflictuale pot determina hipotermie F
106. Vărsăturile postprandiale apar după mancare sau chiar in timpul alimentaţiei. A
107. Pentru aplicarea intervenţiilor de îngrijire, asistenta poate antrena: pacientul, familia, alţi
membri ai echipei de îngrijire. A
108. Paracenteza reprezinta stabilirea unei legaturi intre cavitatea pleurală si mediul exterior. F
109. Tetraplegia reprezintă paralizia celor patru membre. A
110. Pentru toracocenteza, pacientii cu stare generală alterata, se aseaza calare pe un scaun cu
spatar, cu bratele sprijinite pe spatar. F
111. Punctia pleurala este contraindicata in hemofilie. A
112. Alimentatia inadecvata prin deficit nu este cauzata de durere F
113. Principala sursa de energie din organism este reprezentată de vitamine. F
114. Vărsătura este actul reflex prin care se elimina brusc, la exterior, prin cavitatea bucală,
conţinutul gastric sau intestinal. A
115. Pansamentul chirurgical este actul prin care se realizează şi se menţine asepsia unei plăgi, în
scopul cicatrizării ei. A
116. Alimentarea artificială înseamnă introducerea alimentelor în organismul pacientului prin
mijloace naturale. F
117. Expectoraţia reprezintă eliminarea prin tuse, prin cavitatea bucală, a secrețiilor din căile
respiratorii. A
118. Leziunea specifica din infarctul miocardic acut este necroza miocardului. A
119. Scaunul amestecat cu sange proaspăt este caracteristic hemoragiilor din portiunea
superioara a tubului digestiv. F
120. Vomica este actul reflex prin care se elimina brusc, la exterior, prin gură, o cantitate mare de
spută din plămâni. A
121. Vezicula este o ridicatura a epidermului (basicuta) plina cu puroi. F
122. Recoltarea sângelui pentru determinarea glicemiei se face prin puncţie venoasă la orice ora
a zilei. F
123. Comei hipoglicemice îi sunt caracteristice tremuraturile si transpiratia. A
124. Eructaţia reprezinta eliminarea aerului din stomac prin cavitatea bucală. A
125. Disuria consta in dificultate la mictiune. A
126. Dispneea de efort este determinata de insuficienta cardiaca. A
127. Pozitiile patognomonice sunt caracteristice unei boli. A
128. Oxigenoterapia se utilizează în toate formele de insuficienţă respiratorie după
permeabilizarea căilor respiratorii. A
129. Principalul factor cauzal al IMA este obstructia coronariana la peste 95% din cazuri. A
130. Afectiunile sistemului osteoarticular afecteaza mobilitatea pacientului. A
131. Pierderea bruscă,completă și potențial reversibilă a cunoștinței se numește sincopa. A
132. Dozele de insulina se masoara in unitati . A
133. Surse de infectie pot fi produsele eliminate de pacient. A
134. Anamneza este un instrument care permite personalizarea ingrijirilor. A
135. Deshidratarea se manifestă prin scaderea diurezei. A
136. In IMA, pacientul prezinta cianoza periorala. A
137. Pacientul indica sediul durerii anginoase cu un singur deget. F
138. Examenul radiologic pune diagnosticul in fractura. A
139. Fara o curatire adecvata, instrumentele nu pot fi sterilizate corect. A
140. Mictiunea dureroasa se numeste algurie. A
141. Dezinfectia inseamna indepartarea germenilor patogeni de pe piele, de pe mucoase, din
plagi, de pe obiecte. A
142. Pozitia Fowler este pozitia in decubit ventral cu capul intr-o parte. F
143. Alimentarea prin gastrostoma este indicata in stricturi esofagiene. A
144. Dispneea este cauzata de afectiuni ale aparatului respirator si cardiovascular A
145. Numarul de respiratii/minut depind de sex, varsta, postura, alimentatie A
146. Durerea din IMA se deosebeste de cea din angina pectorala prin intensitate si durata. A
147. Sângele care tâşneste sincron cu sistola cardiacă este o caracteristică a hemoragiei venoase.
F
148. Alimentarea pasivă se face la pacienţii cu uşoare tulburări de deglutiţie și motorii. A
149. Pansamentul plăgilor se schimba zilnic de 4 ori pentru a grabi vindecarea si cicatrizarea. F
150. Aspectul LCR normal este opalescent. F
151. În cazul unui pacient operat pentru ocluzie intestinală sonda de aspiraţie se menţine până la
reluarea tranzitului intestinal pentru materii fecale . A
152. Pacientul cu hiperactivitate este capabil să-şi asigure securitatea fizică în mod independent.
F
153. Arsura de gradul III se caracterizează prin interesarea epidermului şi parţial a dermului şi
apariţia flictenelor sero-sangvinolente. A
154. La un pacient cu abdomen acut, la care diagnosticul nu s-a precizat inca, este contraindicat
sa se administreze antialgice majore (morfina, mialgin). A
155. Hipoglicemia se caracterizează prin apariția transpirațiilor generalizate. A
156. Fractura cu mai multe fragmente ale aceluiasi os este fractura cominutiva. A
157. Prin tenesme vezicale se intelege mictiuni frecvente. F
158. Criza de astm bronșic nu este declanșată de către alergeni. F
159. Apariția cianozei postoperator imediat indică insuficiența respiratorie și circulatorie. A
160. În ocluzia intestinală se administrează purgative. F
161. Examenul bacteriologic al sângelui se face din sânge recoltat prin puncție capilară. F
162. In calcularea suprafetei arse, toracele posterior reprezinta 9%. F
163. Dispneea reprezintă o manifestare specifică bolilor cardiovasculare. F
164. Globul vezical poate fi delimitat deasupra simfizei pubiene prin palpare. A
165. În insuficiența respiratorie acută tahicardia apare ca un fenomen compensator. A
166. Hemoragiile interne se însoţesc de paloare, extremităţi reci, hipotensiune, puls accelerat,
respiraţie accelerată superficială. A
167. Cefaleea din encefalopatia hipertensiva acuta este intensa, violenta, pulsatila. A
168. Starea de rau astmatic poate sa dureze 30 de minute. F
169. Comunicarea intre stomac si peretele abdominal, efectuata chirurgical se numeste
traheostoma. F
170. Ileusul reprezinta lipsa completa a eliminarilor fecalelor si gazelor din intestin. A
171. Colicile biliare de intensitate și durată mică se pot trata la domiciliu. A
172. Complicațiile litiazei renale sunt : anuria, infecție urinară, hidronefroză. A
173. Fractura este o afecțiune traumatică care constă în deplasarea permanentă a extremităților
articulare. F
174. Profilaxia antitetanică la bolnavii arși spitalizați nu este obligatorie. F
175. Tipul de respirație costal inferior se întâlnește la copii și persoane în vârstă. F
176. In stari patologice, lichidul cefalorahidian (LCR), este limpede ca “apa de stanca”. F
177. Recoltarea sangelui pentru examene biochimice se face pe EDTA. F
178. Anxietatea, in toate situatiile de stres poate produce polakiurie si mictiuni imperioase. A
179. Pentru protectia persoanelor receptive fata de unele infectii se foloseste si chimioprofilaxia. A
180. Scopul explorator al punctiei rahidiene consta in cântărirea presiunii lichidului cefalorahidian.
F
181. Dupa spalare, mainile se vor tine in jos pentru ca apa sa se scurga spre degete. F
182. Se vor administra per os medicamente atunci cand este necesar a se obtine efect rapid. F
183. Pentru administrarea tratamentului injectabil nu este necesara informarea pacientului. F
184. Peteșiile sunt hemoragii subtegumentare sau submucoase. A
185. Cand lichidul pleural poarta numele de exudat, reactia Rivalta este pozitiva. A
186. Coma diabetica poate fi declansata de oprirea sau diminuarea nejustificata a tratamentului cu
insulina. A
187. Compresiunea din masajul cardiac extern se face pe 1/3 inferioara a sternului. A
188. Un mililitru de solutie perfuzabila contine 20 de picaturi. A
189. Varsaturile de cauza digestiva se produc in jet, fara efort si au proiectie mare. F
190.Oxigenul se administreaza umidificat pentru a preveni uscarea si iritarea mucoasei respiratorii.
A
191. Testul Adler se face pentru identificarea hematiilor in urina. F
192. Atitudinea de urgenta in hemoptizie consta in repaus absolut fizic si verbal. A
193. Principala cauza determinanta a infarctului miocardic este ateroscleroza. A
194. Pentru creșterea T.A. la bolnavul cu infarct miocardic acut se recomanda administrarea in
perfuzie de dopamina. A
195. In timpul tratamentului cu heparina se recomanda determinarea timpului Howell. A
196. Prima măsură în cazul şocului traumatic o constituie înlăturarea agentului agresor. A
197. Pentru depistarea persoanelor bolnave de TBC pulmonar se efectuează vaccinarea BCG. F
198. Prevenirea morţii subite în IMA se realizează în primul rând prin asigurarea repausului fizic şi
psihic al pacientului. A
199. Alimentaţia reprezintă un obiectiv important in îngrijirea pacientului cu HTA. A
200. Pacientul cu tromboflebită prezintă durere pe traiectul venos afectat. A
SUBIECTUL I C. Asociati elementele din prima coloana cu cele din a doua coloana:
1.

1.Inapetenta a) Puroi in cavitatea pleurala

2.Tahipnee b) Lipsa poftei de mancare
3.Varsatura c) Frecventa respiratorie scazuta
4.Pneumotorax d) Eliminarea continutului stomacal pe gura
5.Piotorax e) Frecventa respiratorie crescuta
f) Aer in cavitatea pleurala
1- b, 2-e, 3- d, 4- f, 5- a

2.
1.Epistaxis a) sangerare gingivala
2.Hematemeza b) expectoratie cu sange
3.Hemoptizie c) varsatura cu sange
4.Hematurie d) scaun cu sange
5.Rectoragie e) urina cu sange
f) hemoragie nazala
1-f, 2-c, 3-b, 4-e, 5-d

3.

1.decubit dorsal a.poziție culcat pe spate

2.poziție Fowler b.poziție culcat pe burtă
3.decubit lateral c.poziție culcat într-o parte
4.decubit ventral d.poziție aplecat înainte sprijinit pe genunchi
și coate
5.genupectorală e.poziție culcat cu capul mai sus decât
membrele
f.poziție culcat pe spate cu genunchii îndoiți
1-a, 2-f, 3-c, 4-b, 5-d

4.
1.dispnee a.dificultate la vorbire
2.disfagie b.dificultate la micțiune
3.disurie c.răgușeală
4.disfonie d.dificultate în respirație
5.dislalie e.dificultate la înghițire
f.dificultate la mers
1-d, 2-e, 3-b, 4-c, 5-a

5.
1.polipnee a.sete exagerată
2.poliurie b.foame exagerată
3.polifagie c.cantitate de urină crescută în 24ore
4.polidipsie d.creșterea frecvenței respiratorii
5.polimenoree e.frică exagerată
f.intervale scurte între menstre
1-d, 2-c, 3-b, 4-a, 5-f
6.
1.Disurie a. Scăderea cantităţii de urină/24 h sub
500ml
2.Incontinenţă urinară b. Creşterea cantităţii de urină/24 h peste
2500ml
3.Oligurie c. Dificultate în timpul micţiunii
4.Polakiurie d. Urinări frecvente în cantități mici
5.Poliurie e. Prezența puroiului în urină
f. Emisia involuntară de urină
1-c, 2-f, 3-a, 4-d, 5-b

7.
1.Chilotorax a. Aer în cavitatea pleurală
2.Hemotorax b. Lichid în cavitatea pleurală
3.Hidrotorax c. Lichid în cavitatea pericardica
4.Piotorax d. Limfa în cavitatea pleurală
5.Pneumotorax e. Puroi în cavitatea pleurală
f. Sange în cavitatea pleurală
1-d, 2-f, 3-b, 4-e, 5-a

8.
1. Eliminare crescuta de urina a. Diplopie
2. Foame excesiva b. Polakiurie
3. Pierdere in greutate c. Polidipsie
4. Sete excesiva d. Polifagie
5. Vedere dubla e. Poliurie
f. Scadere ponderala
1-e, 2-d, 3-f, 4-c, 5-a

9.
1.apnee a.lipsa menstruației
2.anurie b.mutism
3.afagie c.pierderea memoriei
4.amenoree d.lipsa repirației
5.alalie e.imposibilitate de a înghiți
f.lipsa urinei
1-d, 2-f, 3-e, 4-a, 5-b

10.
1.Tahipnee a. Scăderea frecvenței respiratorii
2. Bradipnee b. Cicluri respiratorii inversate
3. Dispnee paroxistică c. Respiraţie agonică
4. Dispnee Biot d. Accese respiratorii instalate brusc
5. Dispnee Kussmaull e . Creşterea frecvenţei respiratorii
f. Respirație în 4 timpi
1-e, 2-a, 3-d, 4-c, 5-f

11.
1.poziţia Fowler a.escare extinse
2.poziţia decubit dorsal b.afecţiuni cardiace şi pulmonare
3.poziția Trendelenburg
4.poziţia semişezândă
5.poziția decubit ventral
1-d, 2-e, 3-c, 4-b, 5-a
c.oprirea hemoragiei membrelor inferioare
d.traumatism abdominal
e.pacienţi adinamici
f. pacienți conștienți

12.
1.hipertensiune a.creștereaterea cantității de CO2
2.hipermenoree b.aport lichidian în exces
3.hipertermie c.creșterea greutății
4.hipercapnie d.temperatură peste limite normale
5.hiperhidratare e.cantitate crescută de menstruație
f.TA peste valori normale
1-f, 2-e, 3-d, 4-a, 5-b

13.
1.pareză a.pareza membrelor inferioare
2.monopareză b.pareza unei jumătăți laterale de corp
3.hemipareză c.pareza celor patru membre
4.parapareză d.pareza unui singur membru
5.tetrapareză e.paralizia membrelor inferioare
f.diminuarea forței musculare
1-f, 2-d, 3-b, 4-a, 5-c

14.
1. hipostenurie a.diminuarea volumului sanguin
2.hipoestezie b.menstruatie abundenta
3.hipovolemie c.scaderea cantitatii de aer inspirat
4.hipoventilatie d.urina cu concentratie scazuta
5.hipermenoree e.diminuarea sensibilitatii
f.menstruație neregulată
1-d, 2-e, 3-a, 4-c, 5-b

15.
1.Manifestare de independenţă
2.Problemă de dependenţă
3.Sursă de dificultate
4.Diagnostic de îngrijire
5.Nevoie fundamentală
1-c, 2-d, 3-e, 4-a, 5-b
a.orientează asistenta spre intervenţii
autonome
b.nevoia de a elimina
c.flexie/extensie
d.alimentaţie inadecvată prin deficit
e.alterarea parenchimului renal
f.evaluarea intervențiilor asistentei

16.
1.Culegerea datelor
2.Analiza şi interpretarea datelor
3.Planificarea îngrijirilor
4.Executarea îngrijirilor
a.observaţia, interviul
b.elaborarea diagnosticului medical
c.utilizarea planului de intervenţii elaborate
d.elaborarea diagnosticului de îngrijire
5.Examen clinic și paraclinic
1-a, 2-d, 3-e, 4-c, 5-b
17.
1.Astm bronșic
2.Infarctul miocardic acut
3.Edemul pulmonar acut
4.Angina pectorala
5.Pneumonia pneumococică
1- d, 2-a, 3-b, 4-e, 5-f
18.
1.Dispnee
2.Incontinenţa urinară
3.Diaree
4.Expectoraţie
5.Vărsătura
1-c, 2-d, 3-a, 4-e, 5-b
19.
1. Durere vie
2. Necroza ţesuturilor
3.Embolie grăsoasă
4.Hematom
5.Intramuscular
1-c, 2-d, 3-a, 4-b, 5-e
20.
1. Calea orală
2. Calea rectală
3. Calea respiratorie
e.stabilirea obiectivelor şi a mijloacelor de
realizare a obiectivelor
f.evaluarea intervențiilor
a.Durere retrosternala sau precordiala care
dureaza de la 30 de minute pana la cateva
ore si nu cedeaza la nitroglicerina
b.Tuse uscata urmata de eliminare de sputa
spumoasa, rozata, aerata
c.Junghi toracic violent , apare brusc dupa
un efort, o tuse chintoasă, durere comparata
cu “o lovitura de pumnal”
d.Dispnee cu caracter expirator prelungit ,
urmata de tuse si expectoratie mucoasa,
filanta, eliberatoare
e.Durere retrosternala sau precordiala care
dureaza 2-3 minute pana la 10-15 minute si
cedeaza la nitroglicerina
f.Junghi toracic, submamelonar, asociat cu
febră ridicată și tuse cu expectorație ruginie
a. Scaune frecvente, semilichide, lichide
b. Eliminarea continutului gastric prin
cavitatea bucală
c. Respiraţie forţată cu senzaţie de sufocare
d. Emisie involuntară de urină
e. Eliminarea secreţiilor din căile respiratorii
f. Retenție acută de urină
a. Introducerea de soluţii uleioase într-un vas
sanguin
b. Acumulare de sânge într-un ţesut
c. Atingerea nervului sciatic
d. Introducerea de soluţii hipertone în ţesutul
muscular
e. Efectuarea injecţiei în ţesutul muscular
f. Efectuarea injecției în lumenul venos
a. Introducerea medicamentelor gazoase şi
volatile prin mucoasa respiratorie
b. Calea digestivă de administrare cu
resorbţie la nivelul mucoasei rectale
c. Calea naturală de administrare a
medicamentelor cu resorbţie la nivelul
mucoasei bucale şi digestive
 d. Introducerea substanţelor
4. Calea parenterală medicamentoase în stare lichidă în organism
prin intermediul unui ac ataşat la seringă
5. Calea cutanată e. Introducerea medicamentelor prin
suprafata tegumentară cu absorbţie la
nivelul pielii
f.Calea naturală de administrare a
medicamentelor cu absorbție la nivelul
mucoasei vaginale
1-c, 2-b, 3-a, 4-d, 5-e

21.
1.alalie a.dificultate la vorbire
2.bradilalie b.vorbire nazală
3.tahilalie c.percepții fără obiect
4.dislalie d.vorbire tumultoasă
5.rinolalie e.mutism
f.răspuns greu și monosilabic
1-e, 2-f, 3-d, 4-a, 5-b

22.
1.puls amplu a.cu pauze inegale între pulsații
2.puls filiform b.diferit la artere simetrice
3.puls aritmic c.care izbește cu forță degetul
4.puls dicrot d.cu frecvență scăzută
5.puls asimetric e.o pulsație puternică, una slabă, urmate de
pauză
f.redus, abia perceptibil
1-c, 2-f, 3-a, 4-e, 5-b

23.
1. anorexia a. refuzul alimentației
2. polifagie b. disconfort digestiv temporar
3. polidipsie c. exagerarea instinctelor alimentare
4. indigestia d.alimentație în exces
5. inapetența e. consum de lichide în exces
f. scăderea poftei de mâncare
1-a, 2-d, 3-e, 4-b, 5-f

24.
1. monoplegia a. pareza unui membru
2. hemiplegie b. paralizia celor patru membre
3. paraplegia c. paralizia parții inferioare a corpului
4. tetraplegia d. paralizia unui singur membru
5. hipertonie e. paralizia unei jumatăți laterale de corp
f. creșterea tonusului muscular
1-d, 2-e, 3-c, 4-b, 5-f

25.
1. Bradicardie a. Creșterea frecvenței pulsului
2. Hipertensiune arterială b. Creșterea tensiunii arteriale
3. Hipoxemie c. Pauze inegale intre pulsații
4. Tahicardie d. Scăderea frecvenței pulsului
5. Tahipnee e. Scăderea oxigenului din sânge
f. Creșterea frecvenței respiratorii
1-d, 2-b, 3-e, 4-a, 5-f

26.
1. Anorexie a. Refuzul alimentației
2. Inapetență b. Consum de lichide în funcție de nevoi
3. Cașexie c. Scăderea cantitații de lichide din corp
4. Deshidratare d. Scăderea poftei de mâncare
5. Hiperhidratare e. Slabire extremă în faza terminală
f. Exces de lichide în organism
1-a,2-d, 3-e, 4-c, 5-f

27.
1. Albuminurie a. Scăderea cantității de urină sub 50ml/24
ore
2. Algurie b. Durere la micțiune
3. Polakiurie c. Prezența albuminei în urină
4. Anurie d. Mictiuni frecvente în cantități mici
5. Hematurie e. Prezența sângelui în urina
f. Prezența puroiului în urină
1-c, 2-b. 3-d, 4-a, 5-e

28.
1. febra moderata a. mai mare de 40 ˚C
2. hiperpirexie b. 37,1- 38 ˚C
3. febra ridicata c. 38,1- 39 ˚C
4. subfebrilitate d. 39,1- 40 ˚C
5. hipotermie e. 36,1- 37 ˚C
f. mai mică de 35 ˚C
1-c, 2-a, 3-d, 4-b, 5-f

29.
1. sputa spumoasă, aerată, rozata
2. sputa perlata
3. sputa mucopurulenta, fetida
4. sputa sangvinolenta
5. spută ruginie
1-b, 2-d, 3-e, 4-c, 5-a
a. pneumonie pneumococica
b. edem pulmonar acut
c. TBC pulmonar
d. astm bronsic
e. supuratii pulmonare
f. bronșită acută virală

30.
1.acidoză a.formarea și acumularea de corpi cetonici
2.cetoză b.predominanța componentelor acide în
organism
 3.echilibru acido-bazic
4.halenă
5.polidipsie
1-b, 2-a, 3-f, 4-e, 5-d
c.foame exagerată
d.sete exagerată
e.miros dezagreabil al respirației
f.stare de normalitate a mediului intern al
organismului

31.
1. eupnee a. scaderea frecventei respiratorii
2. dispnee b. oprirea respiratiei
3. bradipnee c. scaderea frecventei pulsului
4. apnee d. dificultate in respiratie
5. bradicardie e. respirație normală
f. creșterea frecvenței pulsului
1-e, 2-d, 3-a, 4-b, 5-c

32.
1.deshidratare izotonă
2.deshidratare hipertonă
3.deshidratare hipotonă
4.hipovolemie
5.malnutriție
1-d, 2-f, 3-a, 4-c, 5-e
a.se pierd mai multe săruri decât apă
b.creștrea volumului circulant
c.scăderea volumului circulant
d.apa și sărurile se pierd în proporții egale
e.alimentare deficitară
f.se pierde mai multă apă decât săruri

33.
1. hipoxie a. cresterea concentratiei CO2 in sangele
arterial
2. hipoxemie b. cresterea concentratiei O2 in tesuturi
3. hipercapnie c. cresterea temperaturii corporale peste 40
grade
4. hiperpirexie d. scaderea concentratiei O2 in sangele arterial
5. hipercolesterolemie e. scaderea concentratiei O2 in tesuturi
f. creșterea colesterolului în sânge
1-e, 2-d, 3-a, 4-c, 5-f

34.
1. colica apendiculara a. durere difuza, nesistematizata
2. ulcer gastric b. durere vie in hipocondrul drept
3. colica biliara c. durere in bara
4. pancreatita d. durere vie in epigastru
5. ocluzie intestinală e. durere acuta in fosa iliaca dreapta
f. junghi toracic
1-e, 2-d, 3-b, 4-c, 5-a

35.
1. glicemie crescută a. infarct miocardic acut
 2. amilazemie crescută
3. creatinfosfokinaza (CPK) crescută
4. leucocitoză
5. bilirubină crescută
1-c, 2-b, 3-a, 4-d, 5-e
b. pancreatită acută
c. diabet zaharat
d. infecţii bacteriene
e. icter
f. traumatisme osoase

36.
1. disfagie a. cresterea sensibilitătii cutanate
2. hiperestezie b. dificultate în articularea cuvintelor
3. dizartrie c. dificultate la înghiţire
4. parestezie d. paralizia unui membru
5. monoplegie e. senzatia de amorteala, furnicaturi
f. incapacitatea de a întelege limbajul scris
1-c, 2-a, 3-b, 4-e, 5-d

37.
1. Inapetență a. Dificultate la înghițire
2. Disfagie b. Stare de nutriţie nesatisfăcătoare
3. Polifagie c. Nevoia excesivă de a mânca cu absenţa
senzaţiei de saţietate
4. Malnutriţie d. Slabire extremă în fază terminală
5. Cașexie e. Diminuarea poftei de mâncare
f. Creșterea accentuată în greutate
1-e, 2-a, 3-c, 4-b, 5-d

38.
1 Dieta hidrică
2 Regimul hidrozaharat
3 Regimul desodat
4 Regimul hipoprotidic
5.Regim hipoglucidic
1-d, 2-c, 3-a, 4-b, 5-f
a. normoglucidic, normocaloric, complet lipsit
de sare
b. scăderea aportului de proteine în alimentaţie
c. ceai îndulcit cu zahăr, zeama de compot,
sucuri de fructe îndulcite
d. apa simplă, ceai neindulcit, supa de legume
strecurată
e. alimente bogate în grăsimi
f. normoproteic, normosodat, sărac în
carbohidrați

39.
1. asepsie a.măsuri de îndepărtare şi distrugere a
germenilor
 2. antisepsie b.măsuri de prevenire a contaminării cu microbi
3. sterilizare c. acţiunea de eliminare a insectelor dăunătoare
4. dezinsecţie d. măsuri ce permit dezvoltarea microbilor
5. deratizare e. forma cea mai completă de dezinfecţie
f. măsuri de eliminare a rozătoarelor
1-b, 2-a, 3-e, 4-c, 5-f

40.
1.amenoree a.intervale lungi între menstre
2.dismenoree b.secreție vaginală
3.oligomenoree c.intervale scurte între menstre
4.polimenoree d.absența menstruației
5.leucoree e.hemoragii prelungite
f.menstruație dureroasă
1-d, 2-f, 3-a, 4c, 5-b

41.
1.Dispnee a.Insomnie
2.Edem b.Dificultate in respiratie
3.Disfonie c.Micsorarea pupilelor
4.Mioza d.Lichid in tesuturi
5.Disfagie e.Raguseala
f.Dificultate la inghitire.
1-b,2-d,3-e,4-c,5-f

42.
1.Junghi toracic a.Ocluzie intestinala
2.Șoc hipovolemic b.Colica biliara
3.Varsaturi fecaloide c.Pneumonie Pneumococica
4.Varsaturi bilioase d.Astm Bronsic
5.Pirozis e.HDS
f.Ulcer gastric
1-c,2-e,3-a,4-b,5-f

43.
1.Glicemie marita a.Pneumonie
2.Colesterol marit b.Astm bronsic
3.VSH marit c.Diabet zaharat
4.Eozinofile crescute d.Guta
5.Amilaze crescute e.HTA
f.Pancreatită acută
1-c,2-e,3-a,4-d,5-f
44.
1.Tahipnee a.Lipsa urinei in vezica urinara
2.Diaforeza b.Dilatarea pupilelor
3.Midriaza c.Cresterea frecventei respiratiei
4.Anurie d.Raguseala
5.Pirozis e.Transpiratii abundente
f.Arsură retrosternală
1-c,2-e,3-b,4-a,5-f

45.
1.Pirozis a.Oprirea respiratiei
2.Disfagie b.Lipsa vocii
3.Apnee c.Arsura retrosternală
4.Afonie d.Dificultate la inghitire
5.Dispnee e.Varsatura
f.Dificultate in respiratie
1-c,2-d,3-a,4-b,5-f

46.
1.Hematemeza a.IMA
2.Dispnee cu bradipnee b. Guta
3.Vărsături fecaloide c.Astm bronsic
4.Durere retrosternală d.HDS
5.Junghi toracic e.Ocluzie intestinala
f.Pneumonie pneumococica
1-d,2-c,3-e,4-a,5-f

47.
1.Ocluzie intestinala a.Varsaturi bilioase
2.Leziuni SNC b.Varsaturi cu sange in” zat de cafea”
3.Colica biliara c.Varsaturi fecaloide
4.HDS d.Varsaturi tardive
5.Pancreatită acută hemoragică e.Varsaturi in jet fara efort
f.Varsaturi repetate,negricioase, cu sânge
1-c,2-e,3-a,4-b,5-f

48.
1.Cicatrice a.Leziune cu continut lichid
2.Ulceratie b.Leziune cu continut solid
3.Bula c.Sechelă cutanata
4.Peteșie d.Leziune prin solutie de continuitate
5.Nodul e.Pata vasculara rosie
f.Leziune cu conținut sanguinolent
1-c,2-d,3-a,4-e,5-b

49.
1.constipație a.zgomote abdominale
2.meteorism b.acumulare de materii fecale în rect
 3.borborisme c.scaune rare, la 2-4 zile
4.flatulență d.acumulare de gaze în intestin
5.fecalom e.eliminarea gazelor din intestin prin anus
f. contracții dureroase abdominale
1-c,2-d,3-a,4-e,5-b

50.
1.hipertonie a.mișcări tonice și/sau clonice involuntare
2.diplopie b.crize de contracții musculare
3.mioclonie c.alterarea comunicării
4.convulsie d.vedere dublă
5.ticuri e.tonus exagerat
f.spasme rapide și stereotipe involuntare
1-e,2-d,3-b,4-a,5-f