Grile

1. Rinita este caracterizată prin următoarele simptome:

a. congestie nazală
b. tulburări de miros
c. prurit nazal
d. rinoree
R: a, c, d
2. Tratamentul rinitei acute virale se realizează astfel, cu excepţia:
a. antiinflamatoare nesteroidiene
b. corticoterapie sistemică
c. agenţi mucolitici
d. lavaj nazal salin
R: b
3. Despre soluţiile saline nazale sunt adevărate următoarele afirmaţii, cu excepţia:
a. soluţiile izotone au aceeaşi eficiență terapeutică cu cele hipertone
b. pot reduce necesitatea utilizării altor medicamente
c. pot fi asociate cu substanţe mucolitice intranazale
d. nu se utilizează concomitent cu vasoconstrictoare.
R: a

4. Terapia antibiotică de elecţie în rinosinuzita acută bacteriană severa este următoarea:

a. amoxicilină
b. amoxicilină+acid clavulanic
c. fluorochinolone
d. cefalosporine de generaţia a III-a
R: b

5. Tratamentul rinitei alergice este următorul:

 a. evitarea factorilor de mediu
b. imunoterapie specifică
c. corticoterapie intranazală
d. antihistaminice orale
R: a, b, c, d
6. Despre rinita vasomotorie sunt adevărate următoarele afirmaţii:
a. apare prin dilatarea vaselor de sânge de la nivelul cavității nazale
b. testele alergologice sunt pozitive
c. este determinată de abuzul de decongestionante nazale
d. se caracterizează prin rinoree seroasă, strănuturi şi congestie nazală
R: a, d
7. Diagnosticul rinitei cronice hipertrofice se realizează astfel:
a. anamneză
b. rinoscopie anterioară
c. examen endoscopic nazal
d. examen CT cranio-facial în toate cazurile
R: a, b, c

8. Despre rinita alergică sunt adevărate următoarele afirmaţii:

a. pituitara este congestionată
b. apar simptome conjunctivale
c. apare hipertrofia cornetelor nazale mijlocii
d. secreţiile nazale sunt seroase
R: b, d

9. Tratamentul rinitei cronice hipertrofice se realizează astfel:

a. glucocorticoizi sub formă orală sau topică
b. decongestionante orale sau topice nazale
c. antihistaminice antireceptor H1 orale
 d. lavaj salin
R: a, b, c, d
10. Soluţiile saline hipertone:
a. ameliorează congestia nazală şi facilitează respiraţia
b. favorizează pătrunderea locală în profunzime şi acţiunea altor medicamente topice
c. sunt utile în rinita alergică
d. curăță şi hidratează mucoasa nazală
R: a, b, c, d
11. Etiologia rinosinuzitei acute este următoarea:
a. virusuri
b. bacterii
a. fungi
b. disfuncţie ciliară
R: a, b, c, d
12. “Trio infernal” din rinosinuzita acută este format din următorii agenţi, cu excepţia:
a. Streptococcus pneumoniae
b. Staphylococcus aureus
c. Haemophilus influenzae
d. Moraxella catarrhalis
R: b

13. Următoarele afecţiuni pot fi asociate cu rinosinuzitele cronice cu polipi nazali:

a. astm bronşic
b. rinită alergică
c. sindrom Churg-Stauss
d. intoleranţă la aspirină
R: a, b, c, d
14. Factorii locali esenţiali pentru realizarea funcţionării normale a sinusurilor paranazale
sunt reprezentaţi de:
a. permeabilitatea foselor nazale
 b. producţia normală de mucus
c. transportul mucociliar
d. respiraţia nazală
R: b, d
15. Semne şi simptome minore de rinosinuzită cronică sunt următoarele, cu excepţia:
a. cefalee
b. febră
c. halitoză
d. tuse
R: b
16. Tratamentul rinosinuzitelor acute virale este următorul:
a. soluţii saline nazale
b. decongestionante topice α-adrenergice
c. mucolitice
d. antiinflamatoriile non-steroidiene orale
R: a, b, c, d
17. Efectele mucoliticelor (acetilcisteina) în rinosinuzita acută sunt următoarele:
a. remiterea simptomatologiei respiratorii cauzate de hipersecreția de mucus
b. scăderea vâscozității mucusului
c. reface funcția normală a epiteliului respirator
d. nu se recomandă în rinosinuzita acută, deoarece interacționează cu paracetamolul
R: a, b, c
18. Despre rinosinuzita acută bacteriană sunt adevărate afirmaţiile următoare, cu excepţia:
a. durata tratamentului antibiotic este de 7-10 zile
b. amoxicilină-clavulanat este antibioticul de primă intenţie
c. soluţiile saline intranazale sunt indicate doar în formele de rinosinuzită
d. durata tratamentului antibiotic este de 10-14 zile.
R: c, d
19. Mucoliticele administrate pe cale orală în cazul rinosinuzitelor acute bacteriene:
a. în asociere cu tratamentul antibiotic determină remisia semnificativ mai rapidă a
simptomelor
b. inhibă aderența bacteriană a Haemophilus influenzae
c. prezintă beneficii simptomatice mai ales la pacienţii cu afecţiuni recurente
d. restaurează funcția normală a epiteliului
R: a, b, c, d
20. Scopurile medicaţiei ideale în tratamentul RSC sunt:
a. reducerea inflamaţiei mucoasei rinosinusale
b. favorizarea drenajului sinusal
c. eradicarea microbiană
d. ameliorarea simptomatică
R: a, b, c
21. Tratamentul adjuvant în cazul RSC fără polipi nazali este reprezentat de asocieri de:
a. soluţii saline izo- sau hipertone
b. decongestionante nazale pe perioade lungi de timp
c. mucolitice
d. tratamente de imunostimulare
R: a, c, d
22. Indicaţiile chirurgiei în tratamentul rinosinuzitelor sunt următoarele:
a. eşecul tratamentului medicamentos după 10 zile
b. rinosinuzitele recidivante
c. apariţia complicaţiilor rinosinuzitelor acute şi cronice
d. rinosinuzitele fungice localizate sau invazive
R: b, c, d
23. Despre rinosinuzitele fungice sunt adevărate următoarele afirmaţii, cu excepţia:
a. IRM este investigaţia imagistică de elecţie pentru diagnostic
b. imunoterapia preoperatorie determină un prognostic mai bun
c. corticoterapia reprezintă tratamentul medicamentos de bază
 d. tratamentul antifungic este esenţial
R: a, b, d
24. Otita medie acută se caracterizează prin următoarele:
a. otalgia
b. starea de iritabilitate
c. bombarea şi congestia membranei timpanice
d. hipoacuzie neurosenzorială
R: a, b, c
25. Funcţiile trompei lui Eustachio:
a. echilibrarea presiunii
b. menţinerea echilibrului
c. protecţia urechii medii
d. drenajul urechii medii
R: a, c, d
26. Otita medie severă este definită prin:
a. facies suferind
b. hipoacuzie de transmisie
c. otalgie persistentă mai mult de 48 de ore
d. febră 39 de grade în ultimele 48 de ore
R: a, c, d
27. Tratamentul otitei medii acute se realizează astfel:
a. decongestionant nazal
b. soluţiile saline hipertone
c. antibiotice în toate cazurile
d. mucoliticele
R: a, b, d
28. Timpanotomie cu plasare de aerator transtimpanic este indicată în următoarele situaţii:
a. în cazul bombării membranei timpanice
b. două episoade de otită medie acută în mai puțin de 3 luni
c. mai mult de 3 episoade de otită medie acută în 6 luni
d. mai mult de 4 episoade în 12 luni
R: b, c, d
29. Diagnosticul otitei seroase se stabileşte clasic astfel:
a. examen clinic
b. impendancemetrie – curba tip B sau C
c. otoemisiuni acustice
d. timpanocenteză
R: a, b, c
30. Cele mai frecvente cauze de obstrucţie nazală sunt următoarele:
a. rinitele cronice
b. rinitele acute
c. rinosinuzitele acute
d. rinosinuzitele cronice
R: a, b, c, d