UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE

“GRIGORE T. POPA” IASI

FACULTATEA DE FARMACIE

Disciplina : INDUSTRIA MEDICAMENTULUI SI BIOTEHNOLOGII FARMACEUTICE

Acidul ferulic
( acid 4-hidroxi, 3-metoxi cinamic)

Studenti: Frunza Eugenia- Georgiana An V, Grupa 3

Titire Andreea- Mihaela An V, Grupa 3
Duna (Ferbei) Iuliana An V, Grupa 3

1
 Acidul ferulic (acid 4-hidroxi-3-metoxi-cinamic) este un compus fenolic larg
răspândit în lumea vegetală. Se găseşte în diferite părţi ale plantelor. Este prezent în cereale
(orez, grâu, ovăz) în cafea, roşii, anghinare sau porumb, dar şi într-o serie de plante utilizate în
Medicina Tradiţională Chineză

Prezentare: pulbere cristalină gălbuie, miros dulceag, agreabil

Este parţial solubil în apă, dispersabil în medii apoase, solubil în alcool.
Acidul ferulic joacă un rol vital în asigurarea rigidității peretelui celular și formarea
altor compuși organici importanți precum alcoolul coniferilic, vanilina, acidul sinapic, acidul
difuic și curcumina. Acidul ferulic prezintă o mare varietate de activități biologice, cum ar fi
antioxidante, antiinflamatoare, antimicrobiene, antialergice, hepatoprotectoare,
anticanceroase, antitrombotice, creste viabilitatea spermatozoizilor, acțiuni antivirale și
vasodilatatoare, chelatizarea metalelor, modularea activității enzimatice, activarea factorilor
transcripționali, expresia genică și transducția semnalului
Există o serie de studii care demonstrează faptul că acidul ferulic acţionează sinergic
cu alţi antioxidanţi, în special cu vitamina C, sporind eficienţa şi stabilitatea acesteia. Efectul
antioxidant al acidului ferulic este amplificat prin expunerea pielii la razele ultraviolete, fiind
astfel un ingredient potrivit şi pentru cosmeticele de protecţie solară.
Este unul dintre cei mai potenti antioxidanti naturali, un fenol obtinut din surse vegetale cu
actiune de neutralizare a radicalilor liberi, ce incetineste imbatranirea cutanata, este
fotoprotector si contribuie la mentinerea sanatatii si frumusetii pielii.
Deși există multe surse de acid ferulic în natură, biodisponibilitatea acestuia depinde de forma
în care este prezent: acidul ferulic liber are o solubilitate limitată în apă și, prin urmare, o
biodisponibilitate redusă. In cerealele de grâu, acidul ferulic se găsește legat de polizaharidele
peretelui celular, permițându-i să se elibereze și să se absoarbă în intestinul subțire

1. Introducere

Prima dată, acidul ferulic (acid 4-hidroxi-3-metoxicinamic, FA) a fost izolat din Ferula
foetida, iar numele său s-a bazat pe denumirea botanică a plantei . În 1925, FA a fost sintetizat
chimic și confirmat structural prin tehnici spectroscopice. Prin aceasta s- a arătat prezența
unor lanțuri secundare nesaturate, precum și existența formelor izomerice cis și trans .
Legătura dublă prezentă în lanțul lateral este supusă izomerizării cis-trans (Figura 1), iar
radicalul fenoxi stabilizat prin rezonanță ii confera o activitate antioxidantă eficientă.
Catalizează formarea radicalilor fenoxi stabili prin absorbția luminii ultraviolete, ceea ce
conferă rezistența acidului ferulic pentru terminarea reacțiilor în lanț cu radicalii liberi.
Acidul ferulic este un derivat fenolic al acidului cinamic, prezent în componentele peretelui
celular al plantelor, ca lanțuri covalente laterale . În mod colectiv cu acidul dihidroferulic,
acesta este componenta lignocelulozei, unde conferă rigiditate peretelui celular prin realizarea
reticulării între polizaharide și lignină. S-a constatat că acidul ferulic este legat de o varietate
de carbohidrați ca conjugați glicozidici, esteri și amide diferite. El face ca esterii să se lege cu
o varietate de molecule cum ar fi polizaharide, alcooli cu catenă lungă, diferiti steroli de
plante, glucozidă tetrahidroizochinolină-monoterpenică, glicozidă cianogenetică și amino-
hidroxi-ciclopentenonă, flavonoide și diferite tipuri de acizi hidroxicarboxilici , acizii grași
tartrici, malici, hidroxilici, chinici și hidroxi-acizi grasi.

2
 Figura 1

2. Acid ferulic: surse naturale și izolare

Acidul ferulic se găsește frecvent în plante(orez, grâu, ovăz și ananas), ierburi, boabe,
legume, flori, fructe, frunze, fasole, semințe de cafea, anghinare, arahide și fructe cu coajă
lemnoasă .Celulele de cereale și o varietate de plante alimentare (ananas, banane, spanac și
sfeclă roșie) conțin 0,5-2% cantitate extractibila de acid ferulic, mai ales în forma trans-
izomerică, și sunt esterificate cu polizaharide specifice

Tabelul de mai jos rezumă conținutul de acid ferulic în diferite surse:

Extracția acidului ferulic oferă o cale de afaceri accesibilă și este o încurajare

suplimentară pentru mediu și economie in domeniul industrial, deoarece este utilizată în
prepararea multor medicamente si alimente. Numeroase metode alcaline, acide și enzimatice
pentru extragerea acidului ferulic din diferite surse au fost propuse în literatură .Totuși,
optimizarea parametrilor critici pentru izolarea acidului ferulic, cum ar fi timpul de extracție,
pH și temperatură, este esențială pentru randamentul său ridicat. Acidul ferulic este insolubil
în apă la temperatura camerei, dar este solubil în apă la cald, acetat de etil, etanol și eter etilic
și s-a constatat că etanolul (60%) este adecvat pentru extracția cu succes a acidului ferulic
Deși acidul ferulic este omniprezent în peretele celular al plantelor, ierburilor și cojilor
de porumb, acesta nu este extras fără efort din sursele naturale, deoarece este legat covalent cu
o varietate de carbohidrați ca un conjugat glicozidic sau un ester sau amidă. Prin urmare,
poate fi eliberat din produse naturale prin hidroliză alcalină . În general, acidul ferulic obținut

3
prin proces chimic nu poate fi considerat ca fiind natural, așa că s-au făcut diverse încercări
de eliberare enzimatică din surse naturale. Izolarea pentru producția comercială prin mijloace
enzimatice este o provocare dificilă deoarece majoritatea conținutului de acid ferulic din
plante este legat covalent cu lignina și cu alți biopolimeri. Recent, Uraji și colaboratorii a
îmbunătățit cu succes producția enzimatică de FA din tărâțe de orez degresate și a sugerat că
enzimele (a-1-arabinofuranozidază, xilanaze multiple și acetil xilan esterază) de la
Streptomyces pot fi de asemenea utilizate pentru extracția acidului ferulic din alte surse, tărâțe
de orez, tărâțe de grâu și porumb . Separarea prin TLC a extractelor brute și vizualizarea
printr-o gamă de reactivi de pulverizare și UV-lumină oferă o cale rapidă pentru detectarea
obișnuită a performanțelor ridicate ale FA. Aproximativ> 45% (> 2,0% / g greutate uscată)
din conținutul total de FA a fost eliberat în timpul tratamentului enzimatic al tulpinii de cartofi
dulci care a fost atins prin perioada de incubație de 12 ore cu 1,0% Ultraflo L . Studiile de
biotransformare pentru producerea FA din eugenol au fost efectuate utilizând tulpina
recombinantă de Ralstonia eutropha H16 . Lambert și colaboratorii a obținut aproape 90%
randament în producția de FA din eugenol și alcool coniferilic prin utilizarea unei tulpini
recombinante de Saccharomyces cerevisiae.

3. Metabolismul acidului ferulic

Formarea acidului ferulic în plante are loc pe cale metabolică începând cu aminoacizii
aromatici, l-fenilalanina și l-tirozina ca entități cheie. Inițial, fenilalanina și tirozina sunt
transformate în acid cinamic și p-cumaric cu ajutorul enzimei fenilalanin-amoniac liazei.
Acidul p-cumaric este transformat în acid ferulic prin reacția de hidroxilare și metilare .
Oxidarea și metilarea acidului ferulic și alți compuși aromatici dau derivați di- și tri-hidroxi ai
acidului cinamic, care participă la formarea ligninei împreună cu acidul ferulic. Reacțiile de
conversie apar în timpul formării acidului ferulic și a altor compuși aromatici, care sunt
reprezentați schematic :

4
 Studiile in vivo privind metabolismul acidului ferulic sugerează că acesta se
transforma într-o varietate de metaboliți cum ar fi sulfatul de acid ferulic, acidul ferulic-
glucuronid, acidul ferulic-sulfoglucuronid (metaboliți principali în plasma și urina de
șobolani), acidul ferulic-diglucuronid, feruloilglicina , acidul m-hidroxifenilpropionic, acidul
dihidroferulic, acidul vanilic și vaniloilglicina . Datele obținute din aceste rezultate,
demonstreaza calea principală a metabolizării acidului ferulic ca fiind reacția de conjugare cu
acidul glucuronic și / sau sulfat. Conjugarea acidului ferulic are loc în principal în ficat prin
activitățile sulfotransferazelor și uridin difosfat glucuronozil transferazelor (UDP), în timp ce
o mică parte din reacția de conjugare are loc și în mucoasa intestinală și rinichi . O alta parte
din acidul ferulic liber este metabolizat prin oxidarea β în ficat.

4. Utilizări industriale și biologice ale acidului ferulic

Utilizările biologice ale acidului ferulic au luat naștere atunci când un grup de
cercetători japonezi au descoperit proprietățile antioxidante ale esterilor sterolici ai acidului
ferulic, care au fost extrași din uleiul de orez . Acidul ferulic prezintă o gamă largă de efecte
biomedicale, incluzând efect antioxidant, antialergic, hepatoprotector, antiinflamator,
antimicrobian, antiviral, vasodilatator, antitrombotic și contribuie la creșterea viabilității

5
spermatozoizilor . De asemenea, are aplicații în conservarea alimentelor ca agent de
reticulare, constituent fotoprotector în proteze solide și loțiuni de piele . Un derivat amidic al
acidului ferulic, format prin condensarea acidului ferulic cu tiramină, poate fi folosit ca
indicator al stresului de mediu, la plante..

Considerații bio-medicale

Spectrul UV vizibil al acidului ferulic, cu λmax la 321 nm

Acidul ferulic, ca multi fenoli naturali, este un antioxidant in vitro, în sensul că este
reactiv față de radicalii liberi, cum ar fi speciile reactive de oxigen (ROS). ROS și radicalii
liberi sunt implicați în deteriorarea ADN-ului, cancerul și îmbătrânirea accelerată a celulelor.
Dacă se adaugă la un preparat topic de acid ascorbic și vitamina E, acidul ferulic poate
reduce stresul oxidativ și formarea dimerilor de timină în piele. Există, de asemenea, o parte
mică de cercetare care prezinta suplimente orale de acid ferulic ce pot inhiba producția de
melanină în procesul de albire a pielii

4.1. Acid ferulic ca antioxidant

Ca și alți fenoli, acidului ferulic prezintă, de asemenea, activitate antioxidantă ca

răspuns la radicalii liberi prin donarea unui atom de hidrogen din grupa hidroxifenolica,
rezultând o activitate antiinflamatoare puternică într-un caz de edem al labei de șobolan indus
de caragenină și alte sisteme similare . S-a constatat că, capacitatea antioxidantă a acidului
fenolic este echivalentă cu lecitina. Actiunea actioxidanta a fost stabilita prin rezonanță. În
plus, speciile reactive de oxigen ale acidului ferulic prezintă efectul de curățare, care este
similar cu cel al superoxid dismutazei

4.2. Acid ferulic ca agent anti-diabetic și anti-îmbătrânire

Diabetul, cea mai răspândită afecțiune endocrină la om, se caracterizează prin

hiperglicemie, supraproducția radicalilor liberi și stresul oxidativ . Datorită stresului oxidativ,
începe un dezechilibru între nivelurile de pro-oxidanți și antioxidanți care duc la leziuni
celulare în sistemele biologice . Acidului ferulic ajută la neutralizarea radicalilor liberi
prezenți în pancreas, care sunt produsi prin utilizarea streptozotocinei, reducând astfel
toxicitatea streptozotocinei. S-a discutat în literatură că nivelul glucozei din sânge în cazul
animalelor diabetice induse de streptozotocină este controlat prin administrarea acidului
ferulic. Reducerea stresului oxidativ / toxicității ar putea ajuta celulele β să se prolifereze și să
emită mai multă insulină în pancreas. Creșterea secreției de insulină determină creșterea
utilizării glucozei din țesuturile hepatice, cu scaderea nivelului glucozei din sânge.

4.3 Acid ferulic ca precursor al vanilinei

În ultimii ani, apariția vanilinei ca intermediar în degradarea microbiană a acidului

ferulic a fost raportată de mai multe grupuri de cercetatori . Vanilina naturală are o mare
cerere pe piața aromelor deoarece este utilizată ca agent aromatizant în alimente, băuturi,
produse farmaceutice și în alte industrii . Industria ciocolatei si inghetatei, impreuna capteaza
aproximativ 75% din piata totala a vanilinei, in timp ce o cantitate mica este folosita pentru
coacere. Vanilina este folosită și în industria parfumurilor pentru realizarea de bună calitate a
parfumurilor, produselor de curățare, furajelor și produselor farmaceutice pentru a acoperi
6
mirosurile neplăcute sau gusturile de medicamente. Biosinteza vanilinei din acid ferulic se
realizează prin conversia acidului ferulic în feruloil SCoA (feruloil coenzima A) utilizând
ATP (adenozin trifosfat) și CoASH (coenzima A reductaza). Îndepărtarea apei și a moleculei
CH3COSCoA ( acetil coenzimei A) transformă în final feruloil SCoA în vanilină. În plus față
de funcțiile de mai sus, vanilina poate fi, de asemenea, utilizată în vizualizarea componentelor
pe plăcile de silicagel de la cromatografia în strat subțire. Aceste spoturi oferă o gamă de
culori pentru diferite componente. Se pare că Pseudomonas putida convertește acidul ferulic
într-un acid vanilic foarte eficient.

4.4. Utilizări ale acidului ferulic în produsele cosmetice

Formarea SRO (specie reactivă de oxigen) este principala cauză a deteriorării cutanate
induse de UV. În timpul expunerii la radiații, un foton interacționează cu acidul trans-urocanic
în piele și generează oxigen singlet care poate activa întreaga cascadă a radicalilor liberi de
oxigen cu oxidarea proteinelor, a acidului nucleic și a lipidelor, rezultând modificările
fotosenzoriale și cancerul de piele. Acidul ferulic este un absorbant UV puternic , iar pielea il
absoarbe cu aceeași viteză la pH acid și neutru . Structura acidului ferulic este similară
tirozinei și se crede că acidul ferulic inhibă formarea melaninei prin inhibarea competitivă a
tirozinei. Oferă o protecție considerabilă a pielii împotriva eritemului indus de UVB într-o
manieră dependentă de timp . Acidul ferulic singur sau în alianță cu vitamina E și vitamina C
asigură aproximativ 4-8 ori protecția împotriva radiațiilor simulate de radiație solară asupra
intermediarilor pro-oxidanți care interacționează . S-a înregistrat o fotoprotecție reușită,
simulată cu ultrasunete solare , pe un porc (experimente in vivo), utilizând un amestec de acid
ferulic (0,5%), vitamina E (1%) și vitamina C (15%)

4.5. Acid ferulic ca agent anticanceros

În etiologia cancerului, radicalii liberi joacă un rol major; prin urmare, antioxidanții
prezenți în dietă au o atenție deosebită ca potențiali inhibitori ai creșterii celulelor abandonate.
Activitatea anti-carcinogenă a acidului ferulic este legată de capacitatea sa de a îndepărta SRO
și de stimulare a enzimelor citoprotectoare . Făcând acest lucru, acidul ferulic a diminuat
peroxidarea lipidică, ruptura ADN-ului, inactivarea anumitor proteine și perturbarea

7
membranelor biologice . Datorită construirii radicalilor liberi în leucocite și alte celule, se
presupune că nicotina are un rol-cheie în patogeneza cancerului pulmonar. În 2007, Sudheer
a lucrat asupra limfocitelor din sângele periferic din șobolan și a concluzionat că acidul ferulic
(10-150 μM) a contracarat peroxidarea lipidică indusă de nicotină și reducerea nivelului GSH
(glutathion redus).
Stimularea enzimei de detoxifiere pare a fi un alt mecanism pentru acțiunea
anticancerigena a acidului ferulic; stimulează activitatea enzimei UGT (UDP-
glucuronoziltransferazele), drastic în ficat. Din acest motiv, apare o detoxifiere mai bună a
compușilor carcinogeni și, ulterior, duce la prevenirea cancerului gastrointestinal . UGT
catalizează conjugarea compușilor exogeni și endogeni cu acidul glucuronic, ceea ce conduce
la mai puține molecule biologic active cu solubilitate sporită în apă care facilitează excreția
prin bilă sau urină . Acidul ferulic inhibă, de asemenea, creșterea celulelor cancerului de
colon. Mai mult, efectul său inhibitor asupra carcinogenezei cancerului de colon la șobolani a
fost confirmat prin testul in vivo . Polifenolii, inclusiv acidul ferulic, cuprind potențialul de
supresie tumorală în liniile celulare de cancer mamar . Acidul ferulic a fost revendicat pentru
a reduce efectele secundare ale chimioterapiei și radioterapiei carcinoamelor prin creșterea
apărării imune naturale

4.6. Protecția pulmonară și efectul cardiovascular al acidului ferulic

Nicotina este unul dintre principalii compuși periculoși ai fumului de țigară . Aceasta
provoacă leziunea celulară oxidativă prin creșterea peroxidării lipidelor, care ar trebui să joace
un rol-cheie în patogeneza mai multor boli legate de fumat . Datorită administrării acidului
ferulic, apare o reacție inversă în leziunea care a fost indusă de nicotină. Acidul ferulic
provoacă o creștere semnificativă a apărării antioxidante endogene, care protejează celulele de
deteriorarea oxidativă. Acidul ferulic protejează membrana prin neutralizarea cu succes a
radicalilor liberi care atacă membrana. De asemenea, inhibă patrunderea enzimelor marker în
circulație și crește actiunea antioxidantă în circulație . S-a arătat că tensiunea arterială a fost
scăzută atât la șobolani SHRSP (hipertensivi predispuși la accident vascular cerebral), cât și la
șobolani SHR (hipertensivi spontan) cu un efect maxim (34 mmHg) după 2 ore de
administrare orală de acid ferulic (1-100 mg / kg greutate corporală) . Studiile au arătat, de
asemenea, că sarea de sodiu a acidului ferulic scade lipidele serice, inhibă agregarea
plachetară și previne formarea trombilor.

4.7. Acid ferulic ca conservant alimentar

Raportul cu privire la prima utilizare a acidului ferulic ca agent de conservare a

produselor alimentare a fost făcut în Japonia;a fost folosit pentru a conserva portocalele și a
inhiba autoxidarea uleiului de in. Amestecurile de acid ferulic și aminoacizi sau dipeptide
(cum ar fi glicilglicina sau alanilalanina) exercită o consecință inhibitoare sinergică asupra
peroxidării acidului linoleic. Inhibarea completă a oxidării biscuiților (30 ° C timp de 40 de
zile) s-a realizat prin utilizarea amestecului de acid ferulic (0,05%) și glicină (0,5%)

8
5. Aplicații suplimentare ale acidului ferulic

În afară de funcțiile discutate mai sus, are și rolul cheie în numeroase alte aplicații. S-a
dovedit prin experimente in situ că amestecul de acid ferulic și tetrametilpirazină a arătat
efectul inhibitor sinergic asupra mișcării spontane la șobolan. Acidului ferulic folosește
pigmenții de tip antocian prezenti în florile de lalele care au proprietăți cosmetice, pentru a
stabiliza roșul împotriva decolorării oxidative . Acidul ferulic crește, de asemenea, stabilitatea
citocromului C și, prin urmare, inhibă apoptoza indusă de citocromul C. Recent, a fost
efectuată activitatea angiogenică in vitro și in vivo a acidului ferulic prin stimularea căilor
VEGF, PDGF și HIF-1a și s-a ajuns la concluzia că efectele angiogene ale acidului ferulic
apar prin două căi care sunt denumite ca PI3K și MAPK. Acidul ferulic este un nou agent
terapeutic potențial pentru bolile ischemice; de asemenea, sporește legarea IgE la alergenii de
nuci de mazăre . Rolul funcțional diferit și aplicațiile biomedicale ale FA sunt reprezentate
schematic :.

S-a demonstrat că acidul ferulic acționează ca un modulator β-secretază cu potențial

terapeutic împotriva bolii Alzheimer și s-a demonstrat că îmbunătățește structura și funcția
inimii, vaselor de sânge, ficatului și rinichilor la șobolanii hipertensivi . În plante, stresul de
mediu poate fi rezolvat prin utilizarea amidelor acidului ferulic cu putrescină, tiramină sau
triptamină. Cercetătorii au demonstrat, că la o concentrație mai scăzută (25-50 μM) acidul
ferulic a redus moartea celulelor în celule neuronale hipocampale induse de radicalul peroxil,
în timp ce la o concentrație mai mare (250-500 μM), a diminuat radicalii hidroxilici indusi de
oxidarea proteinelor și peroxidarea lipidelor. Acidul ferulic (200 μM) a contribuit la reducerea
9
peroxidării lipidelor în celulele mononucleare din sângele periferic induse de H2O2 .
Administrarea acidului ferulic foarte mult timp inhibă expresia NOS endotelială și inductibilă
(iNOS) în neuronii corticali de șoarece.

6. Concluzii

Acest referat oferă informații adecvate privind sursele naturale, sinteza, structura,
metabolismul și utilizările acidului ferulic în industria biomedicală, precum și în alte industrii.
Industriile cum ar fi cosmetice, farmaceutice, coacere, înghețată, ciocolată, prelucrarea
produselor alimentare, au o cerere mare pentru acidul ferulic. Cele mai multe dintre
activitățile prezentate de acidul ferulic pot fi atribuite capacității sale puternice antioxidante
datorită conjugării în nucleul și lanțul lateral. Aceste investigații susțin în mare măsură
ingestia obișnuită a acidului ferulic pentru asigurarea unei protecții semnificative asociate cu
o serie de boli legate de stresul oxidativ. S-au făcut eforturi semnificative pentru dezvoltarea
proceselor biotehnologice in consumul de produse naturale în industria alimentară, cosmetică,
farmaceutică și în alte industrii, motiv pentru care cererea și oferta de produse naturale ar
trebui menținute. Această revizuire se referă la realizările majore în domeniul extracției,
metabolismului și aplicării acidului ferulic, care poate fi utilizat pentru îmbunătățirea omenirii

Evaluarea activitatii biologice a acidului ferulic in vivo si in vitro

1.Combinația de acid ferulic și metformin ca terapie anti-diabetică

Acidul ferulic, un antioxidant fitochimic prezent în mai multe componente dietetice,

este cunoscut a produce o gamă largă de efecte farmacologice. Este aprobat pentru utilizarea
în industria alimentară ca conservant,dar și în alimente sportive. Prin cercetari amanuntite s-a
arătat interacțiunea sinergică a acidului ferulic cu metformina în liniile celulare,la șobolanii
diabetici. Scopul acestei revizuiri este de a compila informații despre activitatea antidiabetică
a acidului ferulic în modele in vitro și in vivo, cu un accent deosebit pe activitatea acidului
ferulic când este combinat cu metformin. Mecanismul interacțiunii sinergice dintre acidul
ferulic și metformin este de asemenea propus după studierea cu atenție a efectelor acestor
compuși asupra moleculelor implicate în metabolizarea glucozei.
Rezultate
Acidul ferulic contine radical fenoxi stabilizat prin rezonanță, care neutralizeaza
radicalii liberi și reduce stresul oxidativ. Îmbunătățește profilul glucidic și lipidic la șobolanii
diabetici prin intensificarea activităților enzimelor antioxidante, superoxid dismutazei și
catalazei în țesutul pancreatic. Combinarea acidului ferulic cu metformina îmbunătățește atât
activitatea de absorbție in vitro a glucozei, cât și activitatea hipoglicemică in vivo a acesteia
din urmă. Este posibilă reducerea dozei de metformin de patru ori (de la 50 la 12,5 mg / kg
greutate corporală) prin combinarea acesteia cu 10 mg acid ferulic / kg greutate corporală la
șobolani diabetici. Acidul ferulic îmbunătățește absorbția glucozei prin calea PI3-K, în timp
ce metforminul activează calea AMPK pentru a îmbunătăți absorbția glucozei.
Concluzie
Interacțiunea sinergică dintre acidul ferulic și metformin se datorează acțiunii lor pe
căile paralele care sunt implicate în absorbția glucozei. Datorită naturii sinergice a
interacțiunii lor, este posibilă reducerea dozei de metformină (prin combinarea cu acid ferulic)

10
necesară pentru a obține normoglicemia. Deoarece doza de metformină este redusă, efectele
secundare asociate dozei de terapie cu metformină pot fi reduse.

2. Efectele antidepresive ale acidului ferulic: implicarea sistemelor serotoninergice și

norepinefrinice.

Acidul ferulic este un polifenol care are proprietăți antioxidante, antiinflamatoare și

anticanceroase. Studiul prezent a analizat potențialul antidepresiv al acidului ferulic, utilizând
doua modele bine validate de soareci pentru testul de stresare (suspensia soarecelui de coada)
si teste de innot fortat .
Rezultatele au sugerat că tratamentul cu acid ferulic în doze de 10, 20, 40 și 80 mg / kg
(p.o.) a redus semnificativ timpul de imobilitate în cazul ambelor teste.
Aceste doze care au afectat comportamentele depresive au arătat efecte asupra numărului de
miscari.
Următoarele teste neurochimice au sugerat că acidul ferulic a crescut nivelele
neurotransmițătorilor monoamină în regiunile creierului care sunt relative la tulburările de
dispoziție: hipocampus și cortexul frontal.
Cantitatea crescută de serotonină și norepinefrină au fost de asemenea găsite în hipotalamus
după o doză mai mare de tratament cu acid ferulic.
Studiul ulterior a sugerat că activitatea monoaminooxidazei A (MAO-A) a fost
inhibată în cortexul frontal și hipocampus atunci când se administrează tratamentul cu acid
ferulic de 40 și 80 mg / kg; în timp ce activitatea MAO-B nu s-a schimbat semnificativ.
Studiul actual prevede primele linii de dovezi că nivelul serotoninei și norepinefrinei,
dar nu și a dopaminei, au fost crescute în hipocampus și cortexul frontal după tratamentul cu
acid ferulic. Aceste modificări pot fi atribuite inhibării activităților MAO-A în aceleași regiuni
ale creierului.

3. Evaluarea in vitro și in vivo al acizilor cafeic și ferulic ca agenți fotoprotectori topici

Substanțele antioxidante aplicate local reprezintă o strategie de succes pentru

protejarea pielii împotriva deteriorării oxidative mediate de UV. Cu toate acestea, ele pot
permite pielii o protectie fotosensibilă satisfăcătoare numai dacă sunt capabile să pătrundă
prin stratul cornos și astfel să ajungă la straturi cutanate. Acidul cafeic și acidul ferulic
,dizolvați în soluții apoase saturate la pH 3 sau 7,2, au fost testate pentru capacitatea lor de a
pătrunde prin pielea umană excizată montate în celulele Franz. La ambele valori ale pH-ului,
acidul ferulic și, într-o măsură mai mică, acidul cafeic au apărut capabili să pătrundă prin
stratul cornos. Lipofila crescută cunoscută a acidului ferulic poate explica faptul că acesta
pătrunde mai bine prin stratul cornos decât acidul cafeic. Totuși, valorile pH-ului vehiculului
nu s-au dovedit a avea nicio influență asupra profilului de permeabilitate a pielii.
Această lipsă a efectului pH-ului poate reflecta concentrația mai mare a
medicamentului obținută în soluții saturate la pH ridicat. Pe baza constatărilor obținute în
aceste experimente in vitro, a fost proiectat programul unei serii de experimente in vivo,
efectuate pentru a evalua capacitatea acizilor cafeici și acizilor ferulici să reducă, la voluntarii
sănătoși umani, eritemul cutanat indus de UVB, monitorizat prin spectrofotometrie de
reflexie. Acidul cafeic și acidul ferulic , dizolvați în soluție apoasă saturată, pH 7,2, s-au
dovedit a oferi o protecție semnificativă a pielii împotriva eritemului indus de UVB. În
concluzie, am confirmat, prin experimentele in vitro și in vivo, că acizii cafeici și ferulici pot

11
fi utilizați cu succes ca agenți de protecție locală împotriva deteriorării cutanate induse de
radiații UV. Cu toate acestea, absorbția lor pe piele nu este influențată de pH-ul formulării .

Bibliografie:

1. https://en.wikipedia.org/wiki/Ferulic_acid
2. http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2215017X14000368
3. http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0944711317301551
4. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/25483788
5. http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0378517300003586

12