1

BAREM DE CUNOTINE MINIME OBLIGATORII 16. Numrul de leucocite n snge: valori normale.
adult 4000 - 8000 /mmc
1. Osmolaritatea mediului intra- / extra- celular nou nscut 15000 - 30000 /mmc
~300 mOsm/l sugar 9000 - 15000 /mmc
2. pH-ul intracelular copil < 6 ani 4000 - 10000 /mmc
neutru; 7 17. Formula leucocitar.
valori normale extreme: 6-7,4; dup tipul de celul % nr/mmc
3. pH-ul extracelular granulocite
7,4 plasma sngelui arterial neutrofile 60 - 70 3000 - 4800
7,35 plasma sngelui venos eozinofile 1-4 300 - 400
7,4 lichidul interstitial bazofile 0 - 1 20 - 80
4. Concentratia de Na+ n mediul intra- / extra- celular. agranulocite
Mediul intracelular:10 - 37 mEq/l limfocite 25 - 35 1500 - 2400
Lichidul interstitial:~136 mEq/l monocite 4 - 8 240 - 600
Plasma sanguin: 140 5 mEq/l 18. Timpul de sngerare: definitie, valori normale.
5. Concentratia de K+ n mediul intra- / extra- celular. Durata sngerrii induse prin punctie dermic (ac
Mediul intracelular:~150 mEq/l Francke); 2 - 4 min (tehnica Duke).
Plasma sanguin: 3,5 - 5,6 mEq/l 19. Timpul de coagulare: definitie, valori normale.
6. Concentratia de Ca2+ n mediul intra- / extra- celular. Intervalul de timp dintre momentul recoltrii
Mediul intracelular:~10-7 M sngelui venos si cel al coagulrii complete
Plasma sanguin: 2,1 - 2,6 mEq/l (disparitia fluidittii).
7. Concentratia de Mg2+ n mediul intra- / extra- celular. Lee & White (n eprubet):
Mediul intracelular:~2,6 mEq/l 6 - 10 min prima eprubet (testat
Plasma sanguin: 1,5 - 2,5 mEq/l de la nceput)
8. Concentratia de Cl- n mediul intra- / extra- celular. 8 - 12 min a doua eprubet
Mediul intracelular:1 -3 mEq/l (repaus mecanic pn la coagularea
Lichidul interstitial:~117 mEq/l complet n #1)
Plasma sanguin: 90 - 110 mEq/l Bazarov (pe lam):
9. Concentratia total a proteinelor n plasma sanguin. 8 - 10 min
6 -8 g/dl 20. Numrul plachetelor sanguine: valori normale.
10. Proteinograma (clasificarea proteinelor dup masa 200 000 - 300 000 /mmc
molar; concentratii plasmatice). 21. Explorarea fragilittii capilare prin proba Rumpel-
total 6 - 8 g/dl 100 % Leeds.
albumine 4,5 - 5,7 g/dl 55 - 70 % Prin manset pneumatic se aplic pe antebrat o
globuline 1,46 - 2,54 g/dl 30 - 45 % presiune cu cca. 10 mmHg sub valoarea presiunii
fibrinogen 0,2 - 0,4 g/dl sistolice, timp de 5 min; se numr petesiile (pete
(raport albumine/globuline 1,5 - 2,5) tegumentare rosietice) aprute pe o suprafat
11. fractii globulinice (% din total proteine plasmatice) circular cu diametrul de 2 cm; se stabileste scorul
1=3 7, 2=7 10, =9 17, =12 - 20 + 10 12, ++ >20, +++ >30
12. Hematocritul: definitie, valori normale. 22. Determinarea grupei sanguine.
Raportul dintre volumul elementelor figurate si cel Determinarea aglutinogenului (Beth-Vincent)
al sngelui n care se gsesc Pe o lam de sticl se pun 3 picturi de ser hemotest
brbat 46,5 % (de la stnga la dreapta; din grupele I, II, III). La
femeie 42,0 % fiecare din acestea se adaug o cantitate foarte mic
nou-nscut 56,0 % (1/10) de snge, proaspt recoltat prin punctie
copil 40,0 % 5 % venoas sau dermic (capilar); se omogenizeaz; se
Ht somatic = 0,91 x Ht venos observ (cu ochiul liber) dup 2 - 3 min. Prezenta
13. Numrul de hematii n snge: valori normale. (+) aglutinogenului (corespunztor aglutininei din
brbat 4,5-5,0 mil/mmc serul hemotest) determin aglutinarea hematiilor,
femeie 4,2-4,5 mil/mmc urmat de sedimentare rapid; sediment rosu (spre
copil 5-6 mil/mmc deosebire de mentinerea culorii rosietice initiale n
14. Concentratia hemoglobinei n snge. absenta aglutinogenului (-).
brbat 14 - 18 g/dl Determinarea aglutininei (Simonin)
femeie 12 - 16 g/dl Pe lama de sticl se pun trei picturi din sngele de
nou nscut 18 - 27 g/dl cercetat. Se adaug la fiecare (n ordine, de la stnga
copil < 1an 10 - 15 g/dl la dreapta) o cantitate foarte mic de suspensie de
copil < 10 ani 12 - 17 g/dl hematii test (grupele I, II, III). Se citeste rezultatul
15. VSH: definitie, valori normale. ca mai sus.
Inltimea coloanei de supernatant (1, 2, 24h) din
amestecul (4:1) de snge (venos, proaspt recoltat DIGESTIV
prin punctie venoas) si lichid anticoagulant (citrat 23. Tehnica tubajului gastric.
de sodiu 3,8 %). Se introduce n tubul digestiv o sond (tub de
1h 2h cauciuc de constructie special);
brbat 2-7 7 - 15 F: Faucher, groas, 1cm diametru/75 cm lungime;
femeie 4-9 12 - 17 E: Einhorn, subtire, 0,5cm diametru/150cm lungime;
sarcin 35 pe cale oral (F sau E) sau nazal (E).
nou nscut 0,5 Prezenta n stomac a captului distal al sondei
copil 9 - 12 permite aspirarea continutului gastric (cu seringa
atasat la captul proximal al sondei).

1

24. Tehnica tubajului duodenal.
Se introduce n tubul digestiv (pe cale oral sau
nazal) o sond (tub de cauciuc de constructie
special; Einhorn, subtire, 0,5cm diametru/150cm
lungime). Prezenta n duoden a captului distal al
sondei permite aspirarea continutului duodenal (cu
seringa atasat la captul proximal al sondei).
25. Determinarea acidittii sucului gastric; valori normale
Se neutralizeaz sucul gastric (filtrat) cu NaOH
0.1N n prezent de reactiv Topfer si fenolftalein.
Schimbri de culoare n cursul titrrii:
- initial rosu,
- galben-portocaliu, la pH~3,5; aciditate "liber",
- roz intens, la pH~8,2; aciditate "total".
Valori normale Unitti clinice
HCl (g/l)
liber 15 0,9-1
combinat 25 1-2,5
total 40 2,5-3,5
26. Debitul secretiei gastrice n conditii bazale si de
stimulare maxim (Kay)
Parametru Bazal
Maximal
Debit (ml/h) 60 250
Debit acid (mEq/h) 2 18
27. Recoltarea secretiei biliare prin tubaj duodenal.
Se introduce n tubul digestiv (pe cale oral sau
nazal) o sond (tub de cauciuc de constructie
special; Einhorn, subtire, 0,5cm diametru/150cm
lungime) prezenta n duoden a captului distal al
sondei permite aspirarea continutului duodenal (cu
seringa atasat la captul proximal al sondei).
Bila A coledocian: galben nchis, vscos
Bila B vezicular: galben verzui
Se administreaz pe sond o substant colagog (de
exemplu 20ml MgSO4 33%; stimuleaza contractia
veziculei biliare, cu eliminarea bilei n duoden)
Bila C hepatic: galben auriu
CIRCULATOR
1.Amplasarea electrozilor n derivatiile standard
D I: antebratul drept (-), antebratul stng (+),
D II: antebratul drept (-), gamba stng (+),
D III: antebratul stng (-), gamba stng (+).
Codul culorilor: antebratul drept - rosu, antebratul
stng - galben, gamba stng - verde.
Impmntare: gamba dreapt (negru).
2.Amplasarea electrozilor n derivatiile unipolare ale
membrelor
Electrozii de culegere (+):
aVR - antebratul drept,
aVL - antebratul stng,
aVF - gamba stng.
Pentru fiecare din cele trei derivatii potentialul
electric de referint (0) se obtine prin cuplarea
celorlalti doi electrozi din triunghiul Einthoven (prin
rezistente de 5 k.
Codul culorilor: antebrat drept - rosu, antebrat stng
- galben, gamb stng - verde.
Impmntare: gamb dreapt (negru).
3.Amplasarea electrozilor n derivatiile precordiale
Electrozii de culegere (+):
V1: parasternal dreapta, spatiul intercostal 4;
V2: parasternal stnga, - // - ; a fi plasati electrozii;
V3: la mijlocul distantei dintre V2 si V4;
V4: linia medio-clavicular, spatiul intercostal 5;
2
V5: linia axilar anterioar, - // - ;
V6: linia medioaxilar, - // - .
Pentru fiecare din cele sase derivatii potentialul
electric de referint (0) se obtine prin cuplarea celor
trei electrozi din triunghiul Einthoven (prin
rezistente de 5 k; borna central Wilson).
4.Durata si amplitudinea undei P
0,08 - 0,11 s; 0,1 - 0,3 mV.
5.Durata segmentului PQ
0,04 - 0,1 s.
6.Durata complexului QRS
0,04 - 0,1 s
7.Durata segmentului ST
0,1 - 0,2 s
8.Durata si amplitudinea undei T
0,15 - 0,25 s; 0,2 - 0,6 mV.
9.Determinarea ritmului cardiac
Ritmul normal este ritmul sinusal; fiecare complex
QRS este precedat de o singur und P (pozitiv n
cel putin dou derivatii standard si cu aspect
normal). Frecventa normal a ritmului sinusal este
70/min.
10.Determinarea frecventei cardiace pe ECG
Numrul de bti dintr-un minut se determin
mprtind 60 la durata n secunde a ciclului cardiac
(interval RR). Dac frecventa este neregulat se
calculeaz frecventa medie pentru 3-4 cicluri.
Frecventa cardiac normal este 70/min.
11.Zgomotul I: focare de ascultatie, caracteristici
Zgomotul I se ascult pe toat aria cardac, cu
intensitate maxim n spatiul 5 intercostal stng pe
linia medio-clavicular pentru mitral si la baza
apendicelui xifoid pentru tricuspid. Este lung, grav,
puternic.
Durat: 0,08 - 0,15 s.
Frecvent: 35-100 Hz., Timbru: nfundat.
12.Zgomotul II: focare de ascultatie, caracteristici
Zgomotul II se ascult pe toat aria cardiac, cu
intensitate maxim n spatiul 2 intercostal, la 2 cm
parasternal, n dreapta pentru aort si n stnga
pentru pulmonar. Este scurt si nalt.
Durat: 0,07 - 0,1 s.
Frecvent: 100 - 150 Hz.
Timbru: clar, lovit.
13.Presiunea arterial - valori normale
120 -140 mmHg maxima; 60 - 90 mmHg minima;
max=100+vrsta (<160 mmHg); min=max/2+p (p
este10 - 20 mmHg).
14.Msurarea presiunii arteriale prin metoda ascultatorie
Se bazeaz pe explorarea cu ajutorul stetoscopului a
zgomotelor determinate de vibratia peretelui arterial
(Korotkov) distal fat de o compresie.
Se aplic manseta pneumatic a tensiometrului pe
brat si stetoscopul la plica cotului. Se introduce aer
n manset pn la o presiune mai mare dect
valoarea presupus a maximei. Se evacueaz lent
aerul introdus.
Presiunea corespunztoare primului zgomot
reprezint valoarea presiunii maxime (sistolic).
Presiunea corespunztoare scderii minime a
intensittii zgomotelor reprezint valoarea presiunii
minime (diastolic).
15.Conditii tehnice de nregistrare a EKG
pacient n decubit dorsal, relaxat fizic si psihic;
temperatura mediului ambiant de 200C;
se degreseaz pielea cu alcool la locul unde urmeaz
2
 3
se umezeste pnza cu care sunt nveliti electrozii cu 30.Concentratia normal a acidului uric n plasma
solutie de clorur sau bicarbonat de sodiu sau se sanguin 2 - 5 mg/dl
foloseste o past adeziv si conductiv; 31.Concentratia normal a acidului uric n urina final.
se plaseaz electrozii pe zone musculare si se 0,5 - 1 g/l
fixeaz cu benzi elastice sau fasa de tifon; vor evita 32.Concentratia normal a creatininei n plasma sanguin
regiunile cu pr si cele osoase; 0,6 - 1,3 mg/dl
se efectueaz calibrarea de amplitudine (semnal 33.Concentratia normal a creatininei n urina final
rectangular de 1 mV); etalonare; 0,75 - 2 g/l
se fixeaz viteza de derulare a hrtiei (25 mm/sec 34.Concentratia normal a glucozei n plasma sanguin
sau 50 mm /sec); 0,8 - 1,1 g/l
se nscrie traseul electrocardiografic. 35.Concentratia normal a glucozei n urina final
0
36.Concentratia normal de Ca2+ n plasma sanguin
RESPIRATOR
4,3 - 5,2 mg/dl
37.Concentratia normal de Ca2+ n urina final
17.Zgomotul laringo-traheal
0,14 - 0,20 mg/dl
Acest zgomot respirator, puternic si cu timbru
38.Concentratia normal de PO43- n plasma sanguin
suflant, este produs de trecerea aerului prin glot (n
3,0 - 4,5 mg/dl
inspir si expir). Stetoscopul se plaseaz pe torace,
39.Concentratia normal de PO43- n urina final
anterior pe jumtatea superioar a sternului,
1,2 - 1,5 mg/dl
posterior pe regiunea interscapular (T1-T4).
18.Murmurul vezicular
Acest zgomot respirator, slab si cu timbru dulce-
ENDOCRIN
aspirativ, este produs de trecerea aerului prin
comunicarea dintre bronhiole si canalul alveolar.
40.Principiul metodei de radioimunodozare (RIA)
Stetoscopul se plaseaz sistematic pe toat suprafata
Metoda RIA (radioimmunoassay) se bazeaz pe
toracic pentru a decela modificri patologice.
competitia dintre hormonul de dozat (nemarcat) si
19.Valorile normale ale volumelor respiratorii (ml; ~80% la
hormonul marcat radioactiv n reactia cu anticorpul
femei)
specific.
500 volum curent (VC);
41.Prezentarea unei metode de diagnostic precoce de
3000 volum inspirator de rezerv (VIR);
sarcin
1200 volum expirator de rezerv (VER);
Diagnosticul precoce de sarcin se bazeaz pe
1200 volum rezidual (VR);
evidentierea cresterii concentratiei gonadotropinei
Capacitatea inspiratorie (CI) este VC+VIR.
corionice umane (HCG) n urina gravidei ncepnd
Capacitatea vital (CV) este VC+VIR+VER.
cu ziua 7 - 14 de sarcin, cu un maxim n sptmna
Capacitatea pulmonar total (CPT) este CV+VR.
6. Proba Galli - Mainini: se injecteaz urina de
Capacitatea functional rezidual (CFR) este
femeie (1 - 3 ml) la broscoi prin musculatura
VER+VR.
coapsei n sacii limfatici dorsali. Dup 45 min. se
recolteaz urina din cloaca animalului si se
20.Determinarea VEMS
examineaz microscopic direct (fr colorare).
Volumul expirator maxim pe secund (VEMS) se
determin pe expirograma fortat (inspir maxim
urmat de apnee inspiratorie si expir maxim; toate
sub control voluntar).
NERVOS
EXCRETOR
42.Reflexul rotulian L2 - L4
25.Urina normal: aspect, pH, diureza
Percutia tendonului rotulian determin contractia
Aspect (la emisie): galben pai (mai nchis
cvadricepsului femural, cu extensia gambei pe coaps. Se
dimineata), limpede.
poate examina la subiectul n pozitie seznd (picior peste
pH: 6,2 - 6,8 n alimentatie mixt; 5,2 - 5,3 n
picior) sau la subiectul n decubit dorsal (cruia examinatorul
alimentatie bogat n proteine; 7 - 7,5 n regim
i sustine membrul inferior la nivelul spatiului popliteu).
vegetarian.
43.Reflexul achilean L5 - S2
Diureza (volumul urinei n 24 ore): 900 - 1500 ml,
Percutia tendonului achilean determin contractia tricepsului
cu variatii fiziologice legate de vrst, sex,
sural, cu flexia plantar a piciorului. Pentru explorare
temperatura mediului, ingestia de lichide, etc.
subiectul se aseaz cu genunchiul sprijinit (pe scaun, marginea
26.Componentele examenului sumar de urin
patului).
Aspect (normal), densitate (1015 - 1022), pH (6,2 -
44.Reflexul bicipital C5 - C6
6,8), albumin, glucoz, corpi cetonici, pigmenti
Percutia tendonului distal al bicepsului brahial (prin
biliari, sruri biliare (toate absente n mod normal),
intermediul degetului examinatorului0 determin contractia
urobilinogen (normal), sediment (rare: leucocite,
bicepsului, cu flexia antebratului pe brat. Pentru explorare
celule epiteliale, cristale).
subiectul are antebratul usor flectat pe brat.
27.Proba Addis: valori normale
45.Reflexul tricipital C7 - D1
Examenul cantitativ al elementelor figurate si cilindrilor din
Percutia tendonului tricepsului brahial la nivelul olecranului
sedimentul urinar, pentru urina din 24 ore: hematii 500 000,
determin contractia tricepsului, cu extensia antebratului pe
leucocite 1 - 2 mil., cilindri 5000.
brat. Pentru explorare examinatorul sustine bratul subiectului
28.Concentratia normal a ureei n plasma sanguin
la nivelul plicii cotului si l aduce usor napoi si nafar.
0,2 - 0,4 g/l
16.Reflexul cutanat plantar L4 - S2
29.Concentratia normal a ureei n urina final
15 - 35 g/l

3

Excitarea cu un vrf ascutit a marginii externe a plantei
dinspre clci spre degete determin flexia degetelor pe
plant. Inversarea reflexului (extensia halucelui si abductia
celorlalte degete; semnul Babinski) apare fiziologic la copii
sub 3 ani si la adult n somnul profund, iar patologic n leziuni
ale cii piramidale.
47.Reflexul cutanat abdominal D9 - D12
Excitarea usoar cu un vrf bont a tegumentului abdominal n
regiunea superioar, mijlocie, inferioar determin contractia
musculaturii peretelui abdominal. Pentru explorare subiectul
este n decubit dorsal, cu coapsele usor flectate pe abdomen
(pentru relaxarea optim a musculaturii abdominale).
48.Metode de stimulare vagal
Comprimarea sinusului carotidian (unilateral, timp de 20
secunde) determin scderea frecventei cardiace si presiunii
arteriale (efect mai intens la subiecti vagotonici).Proba
Valsalva const n inspir profund urmat de apnee
postinspiratorie si determin bradicardie tranzitorie. Proba de
postur const n trecerea din clinostatism n ortostatism si
determin cresterea frecventei cardiace si presiunii arteriale
prin mecanism simpatic, urmat de efect invers prin reactie
parasimpatic compensatorie.
4
ANALIZATORI
49.Determinarea acuittii vizuale
Se face cu ajutorul unui optotip standardizat, pentru fiecare
ochi n parte, ncepnd cu cel cu vederea mai slab, ochiul
neexaminat fiind acoperit cu un opercul semitransparent.
Subiectul este plasat n conditiile impuse de optotip (de obicei
la distant de 5 m) si I se indic s citeasc semnele grafice
din fiecare rnd, ncepnd cu cele de dimensiuni mai mari.
Valoarea acuittii vizuale se consider cea corespunztoare
ultimului rnd n care subiectul distinge corect majoritatea
semnelor (maxim 20% greseli) si se exprim dup formula
AV=d/D, unde d este distanta de citire a optotipului de ctre
subiectul examinat, iar D este distanta de citire a optotipului
de ctre un ochi emetrop. In cazul imposibilittii citirii de la
distanta impus se apropie subiectul de optotip pn cnd
reuseste s citeasc primul rnd (dac este imposibil, se
cerceteaz capacitatea de a recunoaste degetele minii si, n
ultim instant, de a percepe lumina).