Complement simplu:

1. Cauze de origine bronhopulmonara ale I.R.A. pot fi:

a.edemul pulmonar acut;
b.stenoze functionale si organice ale cailor aeriene superioare; x
c.embolia pulmonara.

2. In I.R.A. se produce:
a.cresterea CO2 din singe;
b.scaderea O2 din singe asociata nu cu hipercapnie; x
c.nici o afirmatie nu este adevarata.

3. Cianoza din I.R.A. poate lipsi:

a.stari de soc hipovolemic; x
b.traumatisme cranio-cerebrale;
c.defecte neuromusculare.

4. Tahicardia in I.R.A. poate apare ca:

a.fenomen compensator; x
b.simptom major;
c.fenomen ce traduce o embolie pulmonara.

5. Pentru a impiedica caderea limbii inapoi in I.R.A. se aseaza bolnavul in:

a.decubit lateral cu capul in hiperextensie;
b.decubit dorsal cu capul in hiperextensie; x
c.decubit lateral cu capul in hiperflenie.

6. Curatarea orofaringelui de secretii sau de varsaturi se face:

a.numai prin aspiratie orofaringiana;
b.cu ajutorul degetelor infasurate in tifon, cu tampon sau aspiratie orofaringiana
sau nazofaringiana; x
c.drenaj postural.

7. In obstructia cailor respiratorii cu alimente sau alti corpi straini se mai recomanda:
a.apasarea diafragmului de jos in sus; x
b.aplicarea de lovituri in regiunea cervicala;
c.asezarea in pozitie semisezanda.

8. De oxigenoterapie beneficiaza:
a.toate formele de I.R.A.; x
b.numai cele de cauza bronhopulmonara;
c.numai cele de origine extrapulmonara.

1
9. Umidificarea oxigenului se face cu:
a.apa sterila;
b.2/3 apa si 1/3 alcool etilic; x
c.Solutie cloramina 1.%

10.Astmul bronsic este o criza de:

a.dispnee paroxistica inspiratorie;
b.dispnee expiratorie;
c.dispnee paroxistica expiratorie. X

11.Starea prodromala din astmul bronsic se caracterizeaza prin:

a.tuse iritativa, dispnee;
b.stranut, hidroree nazala, tuse uscata; x
c.nu exista stare prodromala

12.Simpaticomimeticele sunt contraindicate la bolnavii:

a.hipotensivi, cu cardiopatie ischemica, hipertiroidieni;
b.hipertensivi, coronarieni, hipertiroidieni; x
c.hipotensivi, diabetici, insuficienta renala.

13.Starea de rau astmatic poate sa dureze:

a.de la cateva minute la 12 ore;
b.peste 24 ore; x
c.30 de minute.

14.Tusea in starea de rau astmatic este:

a.absenta; x
b.productiva;
c.chinuitoare.

15.Tabloul clinic din starea de rau astmatic cuprinde:

a.polipnee cu expiratie prelungita si tiraj, cianoza, transpiratii profuze; x
b.tahipnee, paloare accentuata, transpiratii profuze;
c.dispnee, tegumente umede, fata anxioasa.

16.Hemoptizia reprezinta expectorarea unei cantitati variabile de sange provenit:

a.din stomac;
b.din faringe, nas;
c.din caile respiratorii. X

17.Hemoptizia apare si in:

a.stenoza mitrala, bronhopneumonie acuta;
b.T.B.C., stenoza mitrala, anevrism aortic; x
c.bronhopneumonie, cancer pulmonar.
2
18.Una din masurile de urgenta in hemoptizie este si aplicarea de punga cu gheata pe:
a.regiunea sternala sau asupra zonei presupuse singerinde si pe zona genitala; x
b.regiunea epigastrica si pe zona genitala;
c.pe zona presupusa singerinata si regiunea inghinala

19.Embolia pulmonara este obstructia:

a.venelor pulmonare;
b.arterei pulmonare;
c.arterei pulmonare sau a unor ramuri ale acesteia. x

20.In emboliile gazoase ale inimii drepte primul gest este asezarea bolnavului in:
a.decubit lateral drept cu capul mai jos decat corpul
b.decubit lateral stang cu capul mai jos decat corpul; x
c.in sezut cu capul inclinat spre spate.

21.Pneumotoraxul este o afectiune caracterizata prin prezenta unei colectii gazoase in:
a.arborele bronsic;
b.cavitatea pleurala; x
c.mediastin.

22..Conduita de urgenta in pneumotorax urmareste:

a.combaterea durerii, sedarea bolnavului;
b.oxigenarea organismului si sedarea bolnavului;
c.combaterea durerii, sedarea tusei, oxigenarea bolnavului. X

23.Corticoizii sunt indicati in B.P.O.C. acutizat pentru actiunea lor:

a.antiinflamatorie, antisecretorie, antibronhospastica; x
b.antihistaminica, antispastica;
c.regenerativa.

24. E.P.A. (Edemul pulmonar acut) poate fi:

a.toxic, neurologic;
b.hemodinamic( cardiogen)si lezional(necardiogen); x
c.infectios.

25.Oxigenoterapia in E.P.A. se face pe sonda nazofaringiana. Inainte de introducerea

sondei se repereaza pe sonda o lungime egala cu distanta dintre:
a.nas si lobul urechii; x
b.nas si barbie;
c.gura si barbie.

26..Sangerarea este contraindicata in E.P.A. de natura:

a.neurologica, infectioasa, intoxicatii;
b.la inecati, la uremici; x
3
 c.iatrogena, cu T.A. scazuta.

27.Simptomul cel mai important din I.M.A. este:

a.hipertensiunea;
b.dispneea;
c.durerea. x

28..Durata durerii in I.M.A. este:

a.de cateva minute;
b.de la 30 de minute pana la 48 de ore; x
c.de la 30 de minute pana la 24 de ore.

29.Combaterea durerii in I.M.A. se face cu:

a.algocalmin;
b.mialgin; x
c.nitroglicerina.

30..Principala cauza determinanta a infarctului miocardic:

a. hipercolesterolemia;
b. ateroscleroza; x
c. AVC ischemic.

31.Infarctul miocardic este provocat de:

a. necroza ischemica a unei portiuni din miocard,prin obstruarea brusca a
unei artere coronare; x
b. necroza ischemica a unei portiuni din miocard,prin obstruarea brusca a unei
vene coronare;
c. dislipidemie cu hipercolesterolemie.

32.Encefalopatia hipertensiva acuta apare cel mai fregvent la bolnavii cu hipertensiune

arteriala cronica in cursul crizelor hipertensive cind valoarea tensiunii diastolice este:
a. de 110 mm Hg;
b. normala;
c. depaseste 130 mm Hg. X

33.Cefaleea din encefalopatia hipertensiva acuta este:

a. de intensitate medie, pulsatila;
b. intensa, violenta, pulsatila; x
c. nici o afirmatie nu este corecta.
34.In caz de encefalopatie hipertensiva acuta internarea in spital este:
a. urgenta; x
b. in functie de gravitate;
c. nu este obligatorie.
4
35.Stopul cardio-respirator este determinat de:
a. pierderea constientei;
b. oprirea respiratiei;
c. oprirea respiratiei si oprirea inimii. X

36. Stopul cardio-respirator corespunde cu:

a. moartea clinica; x
b. moartea biologica;
c. nici un raspuns nu este corect.

37.In cazul unui stop respirator fara oprirea inimii, reanimarea respiratorie poate avea
succes in urmatorul interval de timp:
a. 1-5 minute;
b. 2-7 minute;
c. 3-10 sau chiar 12 minute. X

38.Etapele stopului cardio-respirator au urmatoarea succesiune:

a. stopul respirator este inevitabil urmat de stop cardiac in 20-30 secunde;
b. stopul cardiac este inevitabil urmat de stop respirator in 20-30 secunde; x
c. stopul respirator si stopul cardiac apar in acelasi timp.

39. Eliberarea cailor aeriene este suficienta pentru ca victima sa-si reia respiratia:
a. deseori; x
b. intodeauna;
c. niciodata.

40.In cadrul manevrelor de resuscitare a stopului cardio-respirator, pipele orofaringiene,

cit si cele nazofaringiene se pot introduce :
a. numai la bolnavii constienti;
b. numai la bolnavii inconstienti; x
c. indiferent de starea de constienta a bolnavului.

41.Introducerea pipelor oro- si nazofaringiene pot declansa la bolnavii constienti:

a. dispnee;
b. reflexe periculoase de tuse , varsaturi; x
c. balans intre torace si abdomen.

42.Compresiunea din masajul cardiac extern se face:

a. pe 1/3 inferioara a sternului; x
b. spre apendicele xifoid;
c. pe coaste, in stinga sternului.

43.Frecventa compresiunilor in masajul cardiac extern este de:

5
 a. 60-70/min.la adulti si 80-100/min la copii mici; x
b. 80-100/ indiferent de virsta;
c. 120/min pentru reluarea functiei respiratorii cit mai repede.

44.Succesiunea timpilor de executie a respiratiei artificiale este:

a. hiperextensia capului, luxarea mandibulei inainte, eliberarea cailor respiratorii,
pensarea nasului;
b. hiperextensia capului, eliberarea cailor respiratorii, pensarea nasului, masajul
cardiac extern;
c hiperextensia capului, eilberarea cailor respiratorii, luxarea mandibulei inainte,
pensarea nasului, masajul cardiac extern. X

45. Masajul cardiac extern se face numai cu podul palmei pentru a evita:
a. comprimarea coastelor (ruperea lor); x
b. infundarea sternului;
c. hemoragii pulmonare.

46.Coma este o suferinta a:

a.urechii interne;
b.coloanei vertebrale;
c.creierului. X

47.In fata unei stari comatoase cautam:

a. originea starii;
b.tratam complicatiile care pun in pericol viata bolnavului; x
c.anuntam familia.

48.Coma se masoara in:

a.grade; x
b.centrimetri;
c.litri.

49. In stare de soc pacientul:

a.isi pierde cunostinta;
b.tensiunea arteriala se mentine;
c.se accelereza pulsul. X

50. In cazul comei provocate de un AVC bolnavul prezinta:

a.semnul Babinski present; x
b.respiratia Kussmaul;
c.simtomatologie IRA.

51. AVC (accidentul vascular cerebral) este o suferinta a:

a.sistemului limfatic;
6
 b.sistemului osos;
c.sistemului nervos central. X

52. Hipertensiunea arteriala poate provoca:

a.dureri articulare;
b.dureri abdominale;
c.accidente vasculare cerebrale. X

53. Hemoragia subarahnoidiana are cel mai des:

a.debut supraacut;
b.debut acut; x
c.debut subacut.

54. In cazul unui accident vascular se efectueaza:

a.examen ortopedic;
b.punctie lombara;
c.examen neurologic. X

55.In AVC (accidentul vascular cerebral) pozitia corecta in care se aseaza

bolnavul este:
a.semisezanda; x
b.sezanda;
c.culcata.

56. Infarctul cerebral este:

a.o ruptura in tesutul cerebral;
b.o necroza a unei parti a tesutului cerebral; x
c.o tromboza.

57. Tratamentul de urgenta in coma diabetica consta in administrarea de insulina in doza

de:
a) 20 ui I.V. si 20 ui S.C.;
b) 20 ui S.C.;
c) 20 ui I.V. x

58.Starea clinica a unui pacient in coma hipoglicemica se caracterizeaza alaturi de alte

manifestari si prin:
a) tegumente uscate, hiperemice;
b) pupile dilatate; x
c) tensiune arteriala normala sau crescuta.

59.In mod obisnuit, la un pacient diabetic, glucoza administrate in PEV se tamponeaza

cu 1 ui insulina la 2 grame glucoza. Deci un flacon de 500 ml. de glucoza 5% va fi
tamponat cu:
7
 a) 24,5 ui insulina;
b) 12,5 ui insulina; x
c) 10 ui insulina.

60. In cazul in care diferentierea intre coma diabetica si cea hipoglicemica este greu de
facut, diagnosticul se poate stabili prin administararea a:
a) 20-30 ml. glucoza hipotonata(5%);
b) 20-30 ml glucoza hipertonata(20-40%); x
c) 10 ui insulina.

61.Coma diabetica poate fi declansata de:

a) corticoterapie;
b) antibioterapie;
c) oprirea sau diminuarea nejustificata a tratamentului cu insulina. x

62. Cea mai frecventa forma a perforatiei ulcerului gastro-duodenal este:

a) in organele din vecinatate;
b) perforatia acoperita;
c) in peritoneul liber. X

63. Prezenta contracturii abdominale pe toata aria abdomenului, formand asa-zisul

“abdomen de lemn”, se intalneste in:
a) ocluzia intestinala;
b) apendicita acuta;
c) ulcerul duodenal perforat. X

64. Prin colica biliara se intelege o durere localizata in:

a) hipocondrul drept cu iradiere pe membrul inferior;
b) hipocondrul drept, cu iradiere in coloana vertebrala, umar si omoplat; x
c) hipocondrul drept cu iradiere in coloana vertebrala si fosa iliaca.

65. În insuficienţa renală acută halena este:

a. amoniacală; x
b. acetonică;
c. de „mere putrede”.

66. Retenţia acută de urină se caracterizează prin:

a.deteriorarea funcţiei renale;
b.suprimarea formării urinii în rinichi;
c.imposibilitatea evacuării vezicii urinare. x

67.Tratamentul de urgenţă în colica renală se face cu:

a.antihistaminice;
b.antibiotice;
8
 c.antispastice. x

68. În colica renala, pentru favorizarea diurezei si eliminarea calculului, se va

administra ceaiuri diuretice in cantitati de:
a.2000 – 3000 ml / 24 ore; x
b.sub 1000 ml / 24 ore ;
c.400 ml / 24 ore.

69.Pielonefrita acută este:

a. inflamatia vezicii urinare
b. inflamatii ale cailor urinare, bazinetului si parienchimului renal; x
c. inflamaţia capilarelor glomerulare .

70. In colica renala antibioticele se administreaza:

a.obligatoriu;
b.in caz de infectie urinara; x
c.niciodata.

71. Polakiuria reprezintă:

a.cantitatea de urină de 2 litri în 24h;
b.creşterea frecvenţei micţiunilor; x
c.dificultatea la micţiune.

72. In retentia acuta de urina durerea este:

a.Sub forma de tenesme; x
b.Intense si profunda;
c.Nu exista.

73. Semnele clinice generale în cazul unei fracturi sunt:

a) starea generală alterată, agitaţie, sete, tahicardie, polipnee; x
b) agitaţie, bradicardie, polipnee, transpiraţii reci;
c) hipotensiune arterială,tahipnee, tahicardie, sete.

74. Semnele locale de probabilitate în cazul unei fracturi închise sunt:

a) durere vie,scurtarea segmentului,impotenţă funcţională,echimoze;
b) durere vie,echimoze,deformarea regiunii, scurtarea segmentului,
impotenţă funcţională; x
c) deformarea regiunii, scurtarea segmentului,impotenţă funcţională.

75. Semnele locale de certitudine în cazul unei fracturi închise sunt:

a) întreruperea continuităţii osoase, mobilitate anormală, crepitaţii osoase,
transmiterea mişcării;
b) mobilitate anormală,crepitaţii osoase,netransmiterea mişcării;
c) mobilitate anormală,crepitaţii osoase,netransmiterea mişcării,
9
 întreruperea continuităţii osoase. x

76. Fracturile deschise se însoţesc de leziuni de diferite grade ale:

a) muşchilor, nervilor,vaselor;
b) tegumentului, muşchilor,aponevrozelor, nervilor, vaselor; x
c) tegumentului, muşchilor,aponevrozelor.

77. Fractura deschisă este o urgenţă şi trebuie rezolvată în:

a) primele 2 ore de la producerea accidentului;
b) primele 6 ore de la producerea accidentului; x
c) nu este o urgenţă medicală.

78. Primul ajutor se acordă şi se procedează în ordine,în cazul unei fracturi

deschise,astfel:
a) îndepărtarea complicaţiilor generale şi locale care ameninţă viaţa trauma-
tizatului, îndepărtarea îmbrăcăminţii sau a încălţărilor de pe segmentul
afectat, toaleta fizică şi chimică a tegumentului urmată de cea a plăgii,
hemostază, pansament, imobilizare, profilaxie antitetanică; x
b) îndepărtarea îmbrăcăminţii sau a încălţărilor de pe segmentul afectat,
toaleta fizică şi chimică a tegumentului urmată de cea a plăgii,hemostază
pasament, imobilizare,profilaxie antitetanică;
c) toaleta fizică şi chimică a tegumentului urmată de cea a plăgii,
hemostază, pansament, imobilizare, profilaxie antitetanică, îndepărtarea
complicaţiilor generale şi locale care ameninţă viaţa traumatizatului.

79. Entorsa reprezintă:

a) o leziune capsulo-ligamentară dată de o mişcare forţată,anormală; x
b) deplasarea permanentă a suprafeţelor articulare, produsă de un factor
traumatic;
c) o soluţie de continuitate la nivelul osului, produsă în urma unui
traumatism de o oarecare violenţă.

80. Semnele clinice ale entorsei sunt:

a) durere generalizată, impotenţă funcţională, scurtarea membrului, edem;
b) durere intensă, impotenţă funcţională relativă, edem, echimoză, poziţie
antalgică; x
c) impotenţă funcţională,scurtarea membrului, echimoză, poziţi antalgică.

81.Diagnosticul de certitudine de entorsă se pune numai prin:

a) examen clinic;
b) examen de laborator; x
c) examen radiologic.

82. În entorsele uşoare stabilitatea articulară fiind păstrată tratamentul este

10
funcţional şi constă în:
a) repaus la pat, antialgice, antiinflamatorii şi mobilizarea articulaţiei;
b) masaj, căldură, mobilizarea articulaţiei;
c) repaus la pat cu imobilizarea articulaţiei cu faşă gipsată, antialgice,
gheaţă local. X

83.Luxaţia reprezintă:
a) o leziune capsulo-ligamentară dată de o mişcare forţată,anormală;
b) deplasarea permanentă a suprafeţelor articulare,produsă de un factor
traumatic; x
c) o soluţie de continuitate la nivelul osului, produsă în urma unui
traumatism de o oarecare violenţă.

84. Din punct de vedere clinic luxaţia se caracterizează prin:

a) durere, hemartroză, tumefierea regiunii, impotenţă funcţională, hidartroză;
b) durere, impotenţă funcţională, edem, deformarea regiunii, hemartroză,
echimoze subcutanate,scurtarea segmentului, uneori parestezii; x
c) durere, impotenţă funcţională, scurtarea segmentului, echimoze subcu-
tanate.

85. Diagnosticul de certitudine de luxaţie se pune numai prin:

a) examen clinic;
b) examen de laborator;
c) examen radiologic. X

86. În cazul unei luxaţii deschise se practică:

a) pansament aseptic,reducerea luxaţiei,imobilizare;
b) pansament aseptic, imobilizare fără reducerea luxaţiei, profilaxie
antitetanică; x
c) pansament aseptic, reducerea luxaţiei, imobilizare, profilaxie
antitetanică.

87. Tratamentul unei luxaţii cuprinde:

a) reducere, imobilizare temporară,recuperare funcţională; x
b) reducere, mobilizare activă a articulaţiei,anticoagulante;
c) reducere sângerândă, calmante, recuperare funcţională.

88.Când hemoragia se află la nivelul coapsei,comprimarea se face astfel:

a) în 1/3 mijlocie a coapsei,pe faţa externă a acesteia ,proximal de plagă;
b) în 1/3 mijlocie a coapsei,pe faţa internă a acesteia, proximal de plagă ; x
c) pe traiectul arterei femurale , pe faţa internă a acesteia, distal de plagă.

89. Vena cavă superioară se deschide în:

11
a) ventriculul drept;
b) atriul stâng;
c) atriul drept. x

90. Artera aortă porneşte din:

a) atriul stâng;
b) ventriculul stâng; x
c) ventriculul drept.

91. Sângele care ţâşneşte din plagă în jeturi întrerupte şi are culoare roşie
aprinsă este:
a) sânge arterial; x
b) sânge capilar;
c) sânge venos.

92. Clinic,când apar echimoze sau hematoame este vorba de :

a) hematemeză;
b) hemartroză;
c) hemoragie capilară. x

93. Hemoragiile interne se însoţesc de :

a) paloare,extremităţi reci, hipotensiune,puls accelerat,respiraţie accelerată
superficială; x
b)ameţeli,sete intensă, puls filiform,extremităţi calde, hipotensiune;
c) ameţeli,sete intensă, paloare, hipertensiune arterială, extremităţi reci.

94. În cazul unui traumatizat conştient poziţia acestuia trebuie să fie:

a) poziţie orizontală cu membrele inferioare ridicate în unghi de 30°-40°
şi cu capul plasat sub nivelul corpului; x
b)poziţie laterală de securitate;
c) într-o poziţie cât mai comodă traumatizatului.

95. Primul ajutor în cazul unui traumatizat cu hemoragie internă constă în :

a) culcarea în poziţie orizontală, puncţionarea unei vene ,montarea unei
perfuzii, verificarea funcţiilor vitale,slăbirea vestimentaţiei x
b) culcarea în poziţie orizontală, puncţionarea unei vene,administrarea de
vasoconstrictoare, verificarea funcţiilor vitale;
c)supravegherea bolnavului, verificarea funcţiilor vitale, culcarea în
poziţie orizontală, administrarea de vasoconstrictoare.

96. Şocul hemoragic apare la pierderi mai mari de:

a) 10-20% din volumul total de sânge;
b)20-25% din volumul total de sânge; x
c)20-30% din volumul total de sânge.
12
 97. Locul de elecţie pentru realizarea compresiunii când rana se află pe frunte
este:
a)de o parte şi de alta a marginilor plăgii;
b) în spatele pavilionului urechii;
c) imediat deasupra urechii. X

98. Locul de elecţie pentru realizarea compresiunii când rana se află pe

creştetul
capului este:
a)de o parte şi de alta a marginilor plăgii; x
b) în spatele pavilionului urechii;
c) imediat deasupra urechii.

99. În rănile sângerânde ale braţului, antebraţului comprimarea arterei

humerale
se face pe:
a) faţa externă a braţului;
b) faţa anterioară a braţului;
c) jumătatea internă a braţului. x

100. Când hemoragia se află la nivelul

coapsei,comprimarea se face astfel:
a) în 1/3 mijlocie a coapsei,pe faţa externă a acesteia ,proximal de plagă;
b) în 1/3 mijlocie a coapsei,pe faţa internă a acesteia, proximal de plagă ; x
c) pe traiectul arterei femurale , pe faţa internă a acesteia, distal de plagă.

101. Dacă rana se află la nivelul genunchiului sau

a gambei comprimarea arterei poplitee se face:
a) pe faţa anterioară a gambei;
b) pe faţa posterioară a genunchiului; x
c) pe faţa internă a genunchiului.

102. În cazul în care s-a aplicat hemostază cu

garou şi nu se ajunge la spital
înainte de o oră-o oră şi jumătate se va desface garoul la interval de :
a)10-15 minute pentru 1-2 minute;
b) 15-20 minute pentru 2-3 minute;
c)20-30 minute pentru 2-3 minute. X

103. Pentru a se priveni sau combate şocul

posthemoragic se iau următoarele măsuri:
a)poziţie dorsală a traumatizatului,montarea unei perfuzii cu soluţie
macromoleculară, ridicarea membrelor, urmărirea T.A.şi pulsului,
oxigenoterapie, transportul urgent la spital; x
13
 b) poziţie dorsală a traumatizatului, urmărirea T.A.şi pulsului,
oxigenoterapie;
c) montarea unei perfuzii cu soluţie macromoleculară,ridicarea membrelor
urmărirea T.A.şi pulsului, transportul urgent la spital;
104. Hemoptizia este:
a)hemoragie din nas;
b)hemoragie din arborele respirator; x
c)hemoragie din arborele urinar.

105. Hematemeza este:

a) eliminarea prin vărsătură a sângelui provenit din stomac; x
b) exteriorizarea sângelui prin defecaţie;
c) hemoragie ce provine din uter înafara ciclului.

106. Melena este:

a)eliminarea prin vărsătură a sângelui provenit din stomac;
b)exteriorizarea sângelui prin defecaţie; x
c)hemoragie ce provine dinarborele respirator.

107. În cazul aplicării garoului pentru hemostaza

provizorie, acesta se poate
menţine:
a) atâta timp cât este nevoie;
b) nu mai mult de 3 ore;
c) cel mult o oră şi jumătate. x

108. Garoul este aplicat corect dacă:

a) în porţiunea aflată deasupra lui membrul devine alb,palid;
b) în porţiunea aflată sub el membrul devine alb,palid ; x
c) în porţiunea aflată sub el membrul devine cianotic.

109. În cazul în care garoul trebuie reaplicat

acesta se pune:
a) în acelaşi loc unde a mai fost;
b) mai jos de locul anterior;
c) ceva mai sus de locul anterior. X

110. Hematuria este:

a)hemoragie din nas;
b)hemoragie din arborele respirator;
c)hemoragie din arborele urinar. X

111. Sângele care iese în jet continuu şi are

culoare închisă este:
14
 a)sânge arterial;
b) sânge capilar;
c) sânge venos. X

112. În funcţie de cantitatea de sânge pierdut

deosebim:
a) hemoragii arteriale;
b) hemoragii venoase;
c) hemoragii mici,mijlocii. X

113. Hemoperitoneul este o :

a) hemoragie exteriorizată;
b) hemoragie internă; x
c) hemoragie externă.

114. Hemoragia exteriorizată este când:

a) sângele se varsă într-o cavitate seroasă;
b) hemoragia se face într-o cavitate,iar eliminarea are loc după câtva timp; x
c) sângerarea se face în afara organismului.

115. Politraumatismele sunt :

a) afecţiuni respiratorii ;
b) afecţiuni traumatice; x
c) afecţiuni chirurgicale.

116. Se consideră că priorităţile de intervenţie în

ordinea urgenţei vitale sunt
combaterea:
a) stărilor grave de şoc, a insuficienţei respiratorii acute şi a insuficienţei
cardiocirculatorii;
b) a insuficienţei respiratorii acute, a insuficienţei cardiocirculatorii şi a stărilor
grave de şoc; x
c) a insuficienţei cardiocirculatorii,a stărilor grave de şoc şi a insuficienţei
respiratorii acute.

117. Stopul cardiorespirator este o urgenţă de:

a) gradul I; x
b) gradul II;
c) gradul III.

118. Amputaţiile de membre sunt urgenţă de :

a) gradul I;
b) gradul II; x
c) gradul III.
15
119. Traumatismele vertebromedulare sunt urgenţă de:
a) gradul I;
b) gradul II;
c) gradul III. X

120. În cazul unui politraumatizat cu fractură ale bazei craniului acesta va fi

transportat:
a) în poziţie de decubit ventral;
b) în poziţie de decubit lateral;
c) în poziţie Trendelenburg inversată. X

121. În cazul unui politraumatizat în stare de şoc acesta va fi transportat:

a) în poziţie de decubit ventral;
b) în poziţie de decubit lateral;
c) în poziţie Trendelengurg. X

122. Accidentaţii cu leziuni abdominale vor fi transportaţi :

a) în poziţie de decubit ventral;
b) în poziţie semişezândă; x
c) în poziţie Trendelengurg.

123. În cazul unui politraumatizat în stare de comă acesta va fi transportat :

a) în poziţie de decubit ventral;
b) în poziţie de decubit lateral; x
c) în poziţie de decubit dorsal.

124. În poziţie de decubit dorsal cu membrele inferioare ridicate vor fi aşezaţi

accidentaţii aflaţi:
a) în stare de comă;
b) în şoc hemoragic; x
c) în insuficienţă cardiorespiratorie.

125. Ordinea în care se desfăşoară prima etapă de reanimare a politraumatizaţilor

este:
a) oprirea hemoragiei,restabilirea şi menţinerea funcţiei cardiocirculatorii,
asigurarea schimburilor gazoase pulmonare prin manevre de resuscitare
respiratorie;
b) restabilirea şi menţinerea funcţiei cardiocirculatorii,asigurarea schimburilor
gazoase pulmonare prin manevre de resuscitare respiratorie, oprirea
hemoragiei;
c) asigurarea schimburilor gazoase pulmonare prin manevre de resuscitare
respiratorie, restabilirea şi menţinerea funcţiei cardiocirculatorii, oprirea
hemoragiei. x
16
126. În cazul politraumatismelor torace-abdomen
sau torace –aparat locomotor prioritate o au :
a) leziunile abdominale;
b) leziunile toracice; x
c) leziunile aparatului locomotor.

127. La un politraumatizat este nevoie de

monitorizare:
a) primele 2 ore;
b) parţială;
c) permanentă. X

Când plaga se află într-o regiune păroasă se începe cu:

a) spălarea tegumentului din jurul plăgii;
b) tunderea regiunii păroase; x
c) dezinfecţia din jurul plăgii.

128. În cazul politraumatismelor torace-abdomen

sau torace –aparat locomotor prioritate o au :
a) leziunile abdominale;
b) leziunile toracice; x
c) leziunile aparatului locomotor.

129. La un politraumatizat este nevoie de

monitorizare:
a) primele 2 ore;
b) parţială;
c) permanenta x

130. Dezinfecţia tegumentului se face:

a) înainte de toaleta plăgii;
b) după toaleta plăgii,
c) înainte şi după toaleta plăgii. X

131. Când plaga se află într-o regiune păroasă se

începe cu:
a) spălarea tegumentului din jurul plăgii;
b) tunderea regiunii păroase; x
c) dezinfecţia din jurul plăgii.

132. In categoria leziunilor partilor moi intra:

a) rupture musculare, tendinoase, ligamentare; x
b) leziuni nervoase;
17
 c) entorsele.

133. Focarul de fractura se defineste ca fiind:

a) totalitatea leziunilor care intereseaza osul, muschii, pielea, vasele si nervii; x
b) totalitatea leziunilor care intereseaza osul, nervii si pielea;
c) totalitatea leziunilor care intereseaza osul si pielea.

134. Şocul anafilactic înseamnă:

a. reacţie alergică la medicamente sau înţepături de insecte; x
b. leziuni obstructive ale marilor vase sau ale inimii;
c. pătrunderea bruscă în organism a unor bacterii sau toxine ale
acestora.
135. Tabloul clinic în şocul anafilactic se descrie prin:
a. HTA, tegumente palide, edem laringian;
b. edem al feţei, bradicardie, greaţă;
c. edem laringian, hipotensiune arterială, tuse, edem al feţei. x

136. In socul traumatic „socul compensat ” dureaza :

a. 10 min;
b. de la 15 la 45 de min. Pina la 2-3 ore; x
c. pina in 10 min.

137. Antidotul în intoxicaţia cu acizi corozivi este:

a. bicarbonat de sodiu;
b. laptele;
c. magnesia usta. x

138. Spalatura gastrica in intoxicatiile cu acizi corosivi se face:

a. in prima ora de la ingestie;
b. nu se face; x
c. la internarea in spital.

139. Intoxicatia cu CO se manifesta prin:

a. stare ebrioasa;
b. facies roz-zmeuriu; x
c. constipatie.

140. Dinamica tulburarilor in functie de alcoolemie este:

a. la 3 g ‰ se produce euphoria
b. 1 g ‰ se produc tulburari ale coordonarii motorii
c. la 3 g ‰ se altereaza profund perceptia senzoriala. X

141. Consumul cronic de alcool favorizeaza urmatoarele boli digestive:

a. gastrita cronica; x
18
 b. ciroza hepatica virala;
c. microcardiopatia alcoolica.

142. Pentru efectuarea spalaturii gastrice este necesar ca bolnavul:

a. sa nu fie intoxicat cu soda caustica;
b. sa nu fi trecut 2 ore de la ingestia toxicului;
c. sa nu fie in coma. X

143. Simptomele muscarinice din intoxicatia cu ciuperci sunt:

a. sialoree; x
b. tahicardie;
c. midriaza.
144. Antidotul intoxicatiei cu cianuri este:
a. accidul acetic;
b. laptele;
c. tiosulfatul de sodiu. X

145. Toxogoninul se administreaza in intoxicatia cu:

a. organo/fosforice;
b. oxid de carbon; x
c. barbitudice.

146. Ca simptome in I.R.A. obstructiva putem

avea:
a) dispnee inspiratorie cu cornaj si tiraj suprasternal, supraclavicular,
epigastric, intercostal; x
b) dispnee dramatica:
c) bradipnee.

147. In insuficienta cardiaca copilul poate

prezenta:
a) hepatomegalie, hipersudoratie, paloare, edeme periferice; x
b) abdomen meteorizat, bradipnee;
c) venele periferice colabate.

148. Doza de furosemid administrate i.v. la sugar

si copil pt. a provoca o diureza rapida in caz de insuficienta cardiaca
este:
a) o fiola de 2 ml.;
b) 1-2 mg./klocorp.; x
c) 2-4 mg./klocorp.

149. Infectia nosocomiala inseamna orice boala contactata in unitatile sanitare de

catre:
19
 a. bolnav si personalul medical; x
b. oricare persoana ce vine in contact cu un bolnav;
c. apartinatori.

150. Supravegherea si controlul infectiilor nosocomiale sint obligatii profesionale

si de serviciu pentru:
a. medici si asistente medicale;
b. toate categoriile de personal medico-sanitar si auxiliar din unitatile
sanitare; x
c. personalul medico-sanitar din serviciile de supraveghere a infectiilor
nosocomiale.

151.Etapele pregatirii instrumentarelor in vederea sterilizarii sunt:

d. dezinfectia, curatarea, clatirea, decontaminarea, clatirea, uscarea;
e. decontaminarea, clatirea, dezinfectia, clatirea, uscarea, aranjarea;
f. curatarea, decontaminarea, clatirea, dezinfectarea, clatirea, uscarea,
aranjarea instrumentarului; x

152.Sterilizarea materialului moale se face la:

g. autoclav; x
h. pupinel;
i. in formol.

153. Controlul si supravegherea profesiei de asistent medical si a profesiei de moase se

realizeaza de:
a) Ministerul Sanatatii prin Directia de sanatate publica judeteana;
b) Ministerul Sanatatii si O.A.M.M.R.; x
c) Ministerul Sanatatii.

154. Profesia de asistent medical si respectiv profesia de moase se pot exercita de

catre persoanele care indeplinesc urmatoarele conditii:
a) sunt posesoare ale unui titlu oficial de calificare si nu au fost condamnate
definitive;
b) sunt apte din punct de vedere medical si autorizate de Ministerul
Sanatatii;
c) toate conditiile de la punctele a. si b. x

155. In exercitarea profesiei, asistentii medicali:

a) nu sunt functionari publici; x
b) sunt functionari publici;
c) depinde de functie.

156. Persoanele care pot exercita profesia de asistent medical sau moase pe
teritoriul Romaniei pot fi:
20
 a) numai cetateni romani;
b) cetateni ai statului roman, sau ai unui stat membru al U.E.; x
c) persoane avand orice fel de cetatenie.

157. Pacientul internat are dreptul la servicii medicale:

a) acordate numai de personalul sectorului unde este internat;
b) acordate si de catre furnizorii de servicii medicale acreditati din afara
spitalului; x
c) nici o afirmatie nu este adevarata.

158. Pacientul are dreptul sa refuze sau sa opreasca o interventie medicala:

a) numai asumandu-si raspunderea in scris pentru decizia sa; x
b) nu are acest drept;
c) verbal.

159. Secretul medical este obligatoriu fata de orice persoana cu exceptia;

a) colegilor sau altor personae din sistemul sanitar, neinteresate in tratament;
b) echipei medicale interesate in tratament; x
c) numai pana la decesul pacientului.

160. Impunerea cu forta sau prin inducere in eroare, a experimentelor pe om,

reprezinta:
a) abatere usoara;
b) nu reprezinta abatere;
c) abatere grava. X

161. Raspunderea disciplinara a membrilor O.A.M.M.R.:

a) exclude raspunderea civila, contraventionala si penala;
b) nu exclude raspunderea civila, contraventionala si penala; x
c) nici o afirmatie nu este adevarata.

162. La executia punctiei se va evita

a) atingerea tegumentelor pacientului
b) atingerea produsului evacuat x
c) informarea pacientului

163. La punctia venoasa pot surveni urmatoarele accidente:

a) penetrarea peretelui tegumentar
b) perforarea arterei
c) hematom x

164. Punctia arteriala se face de :

a) medic
b) asistenta
21
 c) medic si asistenta x

165. Dupa punctia arteriala pacientul ramane la pat in repaos:

a) 24 ore
b) 30 minute
c) 1-6 ore x

166. Punctia pleurala are contraindicatii in:

a) tratament cu anticoagulante x
b) boli inflamatorii
c) insuficienta cardiaca insotita de colectii lichidiene in cavitatea pleurala

167. Cand lichidul pleural poarta numele de exudat:

a) reactia Rivalta pozitiva x
b) reactia Rivalta negativa
c) cand este sarac in albumine

168. La prima paracenteza se evacueaza o cantitate de maxim:

a) 1-2 litri
b) 4-5 litri x
c) 10 litri

169. Punctia abdominala pentru evacuarea lichidului de ascita se numeste:

a) amniocenteza
b) paracenteza x
c) funiculocenteza

170 Scopul explorator al punctiei rahidiene consta in:

a) decomprimarea in cazul sindromului de hipertensiune intracraniana
b) introducerea de substante anestezice
c) masurarea presiunii lichidului cefalorahidian x

171. Post punctie rahidiana pacientul va fi asezat in pat in:

a) decubit lateral drept minim 6 ore
b) decubit dorsal minim 24 ore x
c) decubit lateral stang minim 12 ore

172. In cazul evacuarii unei cantitati mari de lichid cefalorahidian, dupa punctie
pacientul
se va aseza in pozitie:
a) decubit dorsal
b) trendelenburg x
c) decubit lateral drept

22
173. Punctia articulara nu este indicata in:
a) artrite acute
b) artrite cronice
c) procese inflamatorii tegumentare in zona de punctie x

174. . Punctia vezicala este indicata in:

a) traumatisme si striuri uretrale x
b) retentie de urina
c) prelevare de urina pentru urocultura

175. Locul punctiei fundului de sac Douglas este:

a) in fosa iliaca stanga, dreapta
b) in dreapta, stanga sau inapoia colului uterin x
c) pe linia mediana la 2 cm deasupra sinfizei pubiene

176. Punctia biopsica are scop:

a) terapeutic
b) explorator x
c) de evacuare

177. Punctia biopsica este contraindicata pentru:

a) tumori solide
b) ganglioni limfatici
c) diateze hemoragice x

178. La punctia biopsica trebuie evitat:

a) pregatirea psihica
b) servirea seringii cu acul adaptat
c) miscarea pacientului in timpul interventiei x

179. Frotiul de sange se face din:

a) sange proaspat x
b) sange recoltat de o ora
c) MER

180. Recoltarea produselor pentru examen bacteriologic se face in recipiente :

a) sterile x
b) nesterile
c) spalate cu ser fiziologic pentru a nu se hemoliza

181. Prelevarea secretiei vaginale pentru examen se face:

a) in primele 10 zile dupa ciclul menstrual x
b) cu 10 zile inainte de ciclul menstrual
c) tot timpul
23
182. Precizati in care din urmatoarele rezultate secretia vaginala este normala:
a) epitelii, lactobacili, numeroase leucocite
b) epitelii si lactobacili x
c) rare epitelii, lactobacili absenti, foarte frecvente leucocite, flora mixta
abundenta

183. Introducerea unei sonde sau cateter din metal, cauciuc sau plastic prin caile
naturale
intr-o cavitate naturala a organismului este:
a) o punctie
b) o cateterizare
c) un sondaj x

184. In cazul spalaturilor cantitatea de lichid introdusa trebuie sa fie:

a) mai mica decat capacitatea cavitatii x
b) mai mare decat capacitatea cavitatii
c) indiferent de cantitate, dar va fi introdusa sub presiune

185. Extragerea sondei gastrice se face:

a) cu capatul liber in mana stanga
b) printr-o miscare foarte rapida
c) cu prudenta, comprimind sonda la capat cu o pensa hemostatica x

186. Realizarea hemostazei in hemoragia digestiva superioara se poate face si cu

sonda:
a) Einhorn
b) Thiemann
c) Blakemore x

187. . Spalatura auriculara se face cu seringa Guyon, iar lichidul se injecteaza:

a) spre peretele lateral
b) spre peretele posteroinferior
c) spre peretele posterosuperior x

188. Spalatura gastrica este indicata in:

a) intoxicatii cu substante caustice
b) intoxicatii alimentare sau cu substante toxice x
c) ulcer gastric in perioada dureroasa

189. In constipatiile cronice cu fecalom se face:

a) clisma inalta
b) clisma purgativa
c) clisma uleioasa x
24
190. In clisma uleioasa se introduc:
a) aprox. 50 ml ulei vegetal in 5 min
b) aprox. 100 ml ulei vegetal in 10 min
c) aprox. 200 ml ulei vegetal in 15-20 min x

191. Mentinerea tubului de gaze este de:

a) maxim 2 ore x
b) maxim 5 ore
c) maxim 10 ore

192. Transportul pacientului operat de la sala de operatie la salon se face cu:

a) carucior manevrat cu atentie, in pozitie semisezanda
b) cu patul sau targa, in decubit dorsal si capul intr-o parte x
c) cu targa sau patul, in decubit lateral drept

193. Cea mai frecventa pozitie in pat a pacientului operat, in primele 24 de ore
este:
a) decubit lateral drept
b) semisezanda
c) decubit dorsal x

194. Introducerea tubului de gaze se face pana la o adancime de:

a) 15-20 cm x
b) 10 cm
c) 5 cm

195. Scopul administrarii vaccinurilor este de:

a) prevenire x
b) ameliorarea
c) vindecare

196. Timpul admis de la recoltare pana la examinarea secretiei vaginale este de:
a) pana la 12 ore
b) maxim 5 ore
c) 1-2 ore x

197. Infectia nosocomiala este:

infectia cu care se interneaza pacientul
infectia care debuteaza in primele 3 zile de la internare
infectia dobindita in spital, diagnosticata prin teste de laborator x

198. Infectia nosocomiala este :

a) dobindita in spital sau unitati sanitare x
25
 b) infectia asociata cu o complicatie a unei infectii prezente la internare
c) infectie aflata in incubatie in momentul internarii

199. Supravegherea si controlul infectiilor nosocomiale este o obligatie

profesionala si de serviciu pentru :
a) medici
b) asistenti medicali
c) tot personalul medico sanitar si auxiliar x

200. Infectia nosocomiala afecteaza :

a) bolnavul
b) personalul sanitar
c) ambele categorii x

201. In scopul prevenirii infectiilor nosocomiale schimbarea echipamentului de

lucru se face:
a) numai cind s-a murdarit
b) ori de cite ori este necesar x
c) de doua ori pe saptamina

202. .Inainte si dupa recoltarea produselor biologice spalarea igienica a miinilor se

face cu :
a) apa si sapun
b) apa, sapun si se dezinfecteaza cu sol. Rivanol 1%o
c) apa, sapun si se dezinfecteaza cu solutii antiseptice x

203.Presterilizarea instrumentarului consta in :

a) dezifectie,curatare,clatire, decontaminare, clatire, stergere uscare
impachetare
b) decontaminare,curatare,clatire, dezinfectie, clatire, stergere,
verificare, uscare, impachetare x
c) curatare, dezinfectie,clatire,decontaminare, stergere, impachetare

204. Sterilizarea cu aer cald se foloseste numai pentru :

a) material textil si cauciuc
b) pentru instrumentarul medical x
c) pentru materiale termosensibile

205.Sterilizarea chimica se foloseste numai pentru :

a) instrumentar medical
b) material chirurgical
c) materiale termosensibile x

206.Valabilitatea maxima a sterilizarii in cutii metalice si casolete este de :

26
 a) 1 luna
b) 24 ore x
c) 72 ore
d) 2 luni

207. Valabilitatea maxima a sterilizarii in pungi de hirtie speciala sudata este de :
a) 24 ore
b) 72 ore
c) 2 luni x

208.Transportul rufelor curate de la spalatorie se face :

a) in saci de plastic x
b) pe carucioare speciale
c) in saci de pinza cu orice mijloc de transport

209.Valabilitatea maxima a sterilizarii chimice este de :

a) 1 luna
b) 3 luni
c) 6 luni x

210. Rufele murdare se transporta la spalatorie in :

a) pe carucioare in cutii speciale
b) in saci de plastic x
c) in saci de pinza

211. Orice infectie poate fi declarata infectie nosocomiala, daca :

a) exista dovada ca infectia era prezenta la internare
b) exista dovada ca infectia era in incubatie la internare
c) exista dovada clinica si de laborator ca a fost dobindita ca urmare a
ingrijirilor medicale primite x

212. .Prevenirea infectiilor nosocomiale sunt un obiectiv permanent numai pentru :

a) serviciul S.P.E.C.I.N
b) personalul mediu si auxiliar
c) al intregului personal sanitar din unitate x

213. Infectia nosocomiala este datorata:

a) ingrijirilor medicale
b) microorganismelor x
c) ingrijiri medicale aseptice

214. Dezinfectia suprafetelor cutanate bogate in glande sebacee, se face timp de :
a) 10 min. x
b) 1 min.
27
 c) 30 secunde

215. Scopul dezinfectiei tegumentare este de:

a) a efectua punctii venoase
b) distruge microorganismele tranzitorii existente pe piele si a unui
procent cit mai mare din flora rezidenta x
c).a efectua mici interventii chirurgicale

216. Spalarea miinilor cu apa+sapun+substanta antiseptica, timp de contact 30sec.-

1 min este o :
a) spalare normala a miinilor
b) dezinfectie igienica a miinilor x
c) dezinfectie chirurgicala a miinilor

217. In caz de AES – cutanata, procedura:

a) se spala cu apa si sapun
b) se spala cu apa si sapun, se produce singerare prin compresiunea
zonei
c) se spala cu apa si sapun, se dezintecteaza cu antiseptic tip
clorigen,minim 5 min x

218. In caz de AES – expunere mucoasa, procedura imediata:

a) dezinfectie cu alcool iodat 1,6%o
b) spalare abundenta timp de 5 min cu ser fiziologic sau apa x
c) investigarea persoanei asistate si anuntarea medicului sef

219. Dupa o incercare nereusita de recoltare, la aceeasi persoana, seringa:

a) se reutilizeaza, dupa controlul permiabilitatii acului
b) se arunca x
c) se arunca numai daca s-a contaminat cu singe

220. Cele mai importante precautii pentru a evita AES :

a) detasarea cu mina a acului folosit si colectarea in recipiente speciale
b) purtarea manusilor x
c) investigarea persoanei asistate

221. In caz de urgenta, cea mai eficienta profilaxie pentru VHB este:
a) Vaccinarea x
b) seroterapie
c) ambele

222. Culoarea nationala a containelor pentru deseuri periculoase este:

a) rosie
b) galbena x
28
 c) verde

223. Intervalul maxim intre AES si tratament profilactic este de maxim :

a) 24 ore
b) 48 ore x
c) 72 ore

224. .In caz de AES , dovedit a fi de mare risc, tratamentul este:

a) de discutat
b) recomandat x
c) depinde numai de incarcatura virala a sursei

225. Spalarea cu apa si sapun a tegumentelor produce :

a) distrugerea florei tranzitorii x
b) distrugerea microorganismelor tranzitorii si a unui procent cit mai
mare din flora rezidenta
c) distrugerea florei rezidente

226. Ghivecele cu flori, vase cu flori tăiate se admit în următoarele secţii:

a) maternităţi, pediatrii
b) chirurgie, cardiologie
c) nu se admit în nici o secţie x

227. Prin dezinfecţie de nivel înalt se poate estima că sunt distruse:

a) toate microorganismele cu excepţia unui număr mare de spori
bacterieni x
b) toţi sporii bacterieni cu excepţia unui număr mare de
microorganisme
c) toţi sporii bacterieni şi toate microorganismele

228.Spălarea simplă a mâinilor se efectuează astfel:

a)cu apă şi săpun obişnuit x
b)numai cu apă
c)cu apă, săpun şi dezinfectant

229. Cutiile metalice folosite pentru sterilizare:

a)se spală şi se şterg după fiecare utilizare cu îndepărtarea resturilor
din banda adezivă x
b)se spală şi se şterg după fiecare utilizare fără îndepărtarea resturilor
din banda adezivă
c)se spală şi se şterg odată pe săptămână cu îndepărtarea resturilor din
banda adezivă

230. Dezinfecţia se realizează pe:

29
 a) 5 nivele
b) 2 nivele
c) 4 nivele x

231. Cele 4 nivele ale dezinfecţiei sunt:

a) sterilizarea fizică, dezinfecţie de nivel înalt, dezinfecţie de nivel mediu,
dezinfecţie de nivel scăzut
b) sterilizarea chimică, dezinfecţie de nivel înalt, dezinfecţie de nivel
intermediar, dezinfecţie de nivel scăzut x
c) sterilizarea chimică, sterilizarea fizică, sterilizarea de nivel înalt,
sterilizarea de nivel scăzut

232. La dezinfecţia ciclică pot fi utilizate prin pulverizare următoarele

dezinfectante:
a. soluţie de cloramină
b. dezinfectante special destinate x
c. soluţie de iod

233. Deşeurile se clasifică astfel:

a. periculoase şi nepericuloase x
b. menajere, infecţioase şi înţepătoare-tăietoare
c. seringi, ace, comprese, tubulatură

234. Deşeurile menajere se colectează în:

a)saci de plastic
b)cutii de carton
c)saci de plastic negri puşi în pubele de plastic x

235. Deşeurile infecţioase se colectează în:

a)cutii de carton
b)cutii incineratoare prevăzute cu saci de plastic galbeni x
c)saci de culoare galbenă

236. Deşeurile periculoase se transportă la rampă:

a)la orice oră
b)după un program bine stabilit x
c)după amiază

237. Deşeurile periculoase se neutralizează prin:

a)dezinfecţie
b)ardere la crematoriu x
c)se lasă la rampa de gunoi

30
238. Deşeurile periculoase se depozitează în secţie:
a)maxim 48 ore x
b)până se umple cutia colectoare
c)72 ore

239. Cutiile colectoare pentru deşeuri periculoase intepatoare sunt:

a)din carton
b)cutii incineratoare galbene de carton cu saci de plastic în interior
c)din plastic x

240. Bronsita acuta este:

a. o inflamatie acuta a mucoasei bronsice interesind de obicei bronhiile mari si
mijlocii si frecvent traheea; X
b. sindrom clinic caracterizat prin tuse, cresterea secretiei bronsice;
c. afectiune caracterizata prin dilatarea bronhiilor mici si mijlocii si infectarea lor.

241. Simptomatologia bronsitei cronice este caracterizata de:

a. faza de coriza, faza de cruditate, faza de coctiune; x
b. tuse si sectie bronsica, cel putin 3 luni pe an;
c. frison unic, junghi toracic, febra.

242. Faza de coctiune in bronsita acuta este caracterizata prin:

a. usoara ascensiune termica, jena la deglutitie;
b. tuse uscata spasmodica;
c. tuse insotita de expectoratie, mucoasa sau mucopurulenta. X

243. Catarul rinofaringian din bronsita acuta dureaza:

a. 1-3 zile; x
b. 6-8 zile;
c. 2-4 zile.

244. Bronsita cronica este definita ca :

a. sindrom clinic caracterizat prin tuse permanenta sau intermitenta, insotita
de cresterea secretiilor bronsice; x
b. inflamatie acuta a mucoasei bronsice;
c. afectiune cronica caracterizata prin dilatarea bronhiilor mici si mijlocii.

245. Tusea din bronsita cronica are urmatoarele caracteristici, cu exceptia:

a. apare la inceput dimineata si ulterior permanent;
b. se accentueaza in anotimpul rece ;
c. nu este insotita de expectoratie mucopurulenta; x

246. In bronsita cronica, ascultator se deceleaza:

31
 a. raluri ronflante si sibilante; x
b. raluri subcrepitante;
c. raluri crepitante si ronflante.

247. Primele semne care anunta insuficienta respiratorie din bronsita cronica sunt:
a. agitatia, transpiratiile profuse, anxietate, bradicardie, scaderea TA;
b. somnolenta, transpiratiile profuse, tahicardia si scaderea TA;
c. agitatia, transpiratiile profuse, anxietatea, tahicardia, cresterea TA. x

248. Astmul bronsic este:

a. o boala;
b. un concept;
c. un sindrom. x

249. Semnele clinice caracteristice pacientului in criza de astm sunt:

a. pozitie sezanda, capul pe spate si sprijinit in maini,ochii injectati,narile
dilatate, jugulare turgescente; x
b. pozitie sezanda, toracele impins inainte, polipnee cu expir prelungit si
tiraj, cianoza, transpiratii profuse;
c. pozitie sezanda cu gambele atarnand, polipnee zgomotoasa, sete de
aer, turgescenta jugularelor.

250. In tratamentul astmului bronsic de electie sunt:

a. opiaceele, tranchilizantele si neurolepticele;
b. corticoterapia; x
c. antitusive

251. Cardiopatia ischemica este:

a. boala a arterelor coronariene; x
b. boala de nod sinusal;
c. sindrom ischemic.

252. Infarcul miocardic este provocat de:

a. necroza ischemica a unei portiuni din miocard, prin obstruarea brusca
a unei artere coronare; x
b. necroza ischemica in miocard prin obstruarea brusca a unei vene
coronare;
c. dislipidemie cu hipercolesterolemie.

253. Combaterea durerii in IMA se face cu :

a. algocalmin;
b. mialgin; x
c. nitroglicerina.
32
254. In IMA simptomul cel mai caracteristic este :
a. dispneea;
b. febra;
c. durerea. X

255. Durata durerii anginoase se incadreaza intre :

a. de 2-3 min, mai rar pina la 10-15 min ; x
b. de 2-3 min, mai rar pina la 15-20 min ;
c. de 4-5 min, mai rar pina la 10-15 min.

256. Testul clinic de diferentiere a durerii din angorul pectoral fata de cea din
infarct si sindromul intermediar, consta in :
a. disparitia durerii dupa 2-3 min. in repaus la pat ;
b. disparitia durerii dupa administrare de mialgin ;
c. disparitia durerii la administrarea de nitroglicerina in 2-3 min. x

257. Cauze favorizante in angorul pectoral :

a. hipotensiunea arteriala;
b. crizele asmatiforme, dispneea;
c.DZ, HTA ischemica, tulburarile de ritm, administrarea unor
medicamente, bolile aparatului digestiv, tabagismul. x

258. Criza dureroasa in angorul pectoral apare de obicei dupa:

a. efort, emotii, mese copioase; x
b. efort fizic, expuneri solare;
c. efort fizic, frig, cafea in exces, alcool.

259. Insuficienta cardiaca are :

a. IV stadii; x
b. III stadii ;
c. V stadii.

260. Principala consecinta a scaderii fortei de contractie in insuficienta cardiaca :

a. scaderea debitului de umplere venoasa ;
b. scaderea volemiei ;
c. scaderea debitului cardiac. x

261. Insuficienta cardiaca este decompensata cind semnele clinice apar :

a. la efort;
b. in timpul unui efort de intensitate mica ;
c. la solicitari obisnuite si chiar in repaus. X

33
262. In cazul administrarii i.v. a furosemidului in insuficienta cardiaca, efectul
incepe in:
a. 10 min. de la administrare ;
b. 12-15 min. de la administrare ;
c. 3-15 min. de la administrare. X

263. HTA este:

a. sindrom clinic caracterizat prin scaderea presiunii sistolice si a celei
diastolice, peste valori normale;
b. sindrom clinic caracterizat prin cresterea presiunii singelui in artere;
c. sindrom clinic caracterizat prin cresterea presiunii sistolice si a celei
diastolice, peste valori normale. X

264. Stopul cardio-respirator este determinat de :

a. pierderea constientei;
b. oprirea respiratiei;
c. oprirea respiratiei si oprirea inimii . x

265. Stopul cardio-respirator corespunde cu:

a. moartea clinica; x
b. moartea biologica;
c. nici un raspuns nu este corect.

266. In cazul unui stop respirator fara oprirea inimii, reanimarea respiratorie poate
avea succes in urmatorul interval de timp:
a. 1-5 minute;
b. 2-7 minute;
c. 3-10 sau chiar 12 minute. X

267. In cadrul manevrelor de resuscitare a stopului cardio-respirator, pipele

orofaringiene, cat si cele nazofaringiene se pot introduce:
a. numai la bolnavii constienti;
b. numai la bolnavii inconstienti; x
c. indiferent de starea de constienta a bolnavului.

268. Introducerea pipelor oro- si nazofaringiene pot declansa la bolnavii constienti:

a. dispnee;
b. reflexe periculoase de tuse, varsaturi; x
c. balans intre torace si abdomen.

269. Compresiunea din masajul cardiac extern se face:

a. pe 1/3 inferioara a sternului; x
b. spre apendicele xifoid;

34
 c. pe coaste, in stanga sternului.

270. Autodigerarea mucoasei sub actiunea sucului gastric, cauza a ulcerului

gastroduodenal, sta la baza teoriei :
a. mecanice ;
b. clorhidroptice; x
c. inflamatorii .

271. Senzatia de „foame dureroasa” apare in :

a. ulcerul duodenal; x
b. ulcerul micii curburi ;
c. ulcerul juxtacardial.

272. Diagnosticul de certitudine al ulcerului gastro-duodenal perforat se sprijina

pe:
a. antecedente ulceroase; x
b. caracterul durerii si fenomenele digestive;
c. disparitia matitatii hepatice, punctia abdominala pozitiva si prezenta
pneumotoraxului.

273. Prezenta contracturii abdominale pe toata aria abdomenului, formand asa-

zisul “abdomen de lemn”, se intalneste in:
a. ocluzia intestinala;
b. apendicita acuta;
c. ulcerul duodenal perforat. x

274. Daca un bolnav se prezinta in urgenta, avand o durere violenta in epigastru, ca

o “lovitura de pumnal”, cu iradiere in hipocondrul drept, paloare, lipotimie,
accelerarea pulsului, imobilitatea respiratiei in etajul abdominal superior, ne
gandim la:
a. pancreatita acuta;
b. apendicita acuta perforata;
c. ulcer gastro-duodenal perforat. x

275. Hepatita virala A, E se transmite pe cale :

a. parenterala;
b. digestiva; x
c. respiratorie.

276. Incubatia in hepatita A este de :

a. 1 saptamana;
b. 2-6 saptamani; x
c. 6 luni.

35
277. Incubatia in hepatita B este:
a. 10 zile;
b. 2 saptamani;
c. 45 zile – 6 luni. X

278. Litiaza biliara este mai des intilnita la:

a. barbati decat la femei;
b. femei decat la barbati; x
c. tineri sub 30 de ani.

279. Insuficienta renala acuta se caracterizeaza prin:

a. deteriorarea rapida a functiei renale de excretie, cu hiperazotemie si
oligurie sau anurie; x
b. scaderea treptata a cantitatii de urina eliminate pana la anurie;
c. anurie temporara, de cateva minute pana la 2-3 ore.

280. Semnul esential al insuficientei renale acute este:

a. oliguria pana la anurie; x
b. nicturia;
c. disuria.

281. Pentru prevenirea hiperhidratarii in insuficienta renala acuta se controleaza

zilnic:
a. pulsul arterial;
b. temperatura;
c. greutatea corporala. X

282. Suprimarea brusca a functiei renale se intalneste in:

a. insuficienta renala acuta; x
b. insuficienta renala cronica;
c. glomerulonefrita.

283. Uremia este stadiul terminal al :

a. insuficientei renale cronice ; x
b. pielonefritei cronice ;
c. pielonefritei acute.

284. Cel mai important semn in insuficienta renala cronica este :

a. nicturia ;
b. disuria ;
c. poliuria. X

285. Manifestarea caracteristica in simptomatologia clinica a litiazei urinare este:

36
 a. mictiuni frecvente si dureroase;
b. colica nefretica; x
c. neliniste, agitatie.

286. Diagnosticul pozitiv clinic in litiaza renala se bazeaza pe :

a. polakiurie, usturimi la mictiune, febra, frison;
b. durere cu caracter de colica nefretica, hematurie si uneori eliminarea
calculului; x
c. durere lombara asociata cu manifestari reflexe: varsaturi, constipatie,
balonari abdominale.

287. Alimentele ce se vor evita in litiaza oxalica sunt :

a. cele sarace in acizi nucleici (carne, icre);
b. laptele;
c. fasole, cafea, ciocolata. X

288. Caracteristicile durerii in colica renala sunt:

a. localizare lombara, bilaterala, cu iradiere anterioara in tot
abdomenul;
b. localizare lombara unilateral cu iradiere de-a lungul ureterului spre
organele genitale externe, radacina coapsei ; x
c. localizare suprapubiana cu iradiere in tot abdomenul inferior.

289. Pozitia antalgica in colica renala este:

a. culcat in decubit lateral cu membrul inferior flectat; x
b. decubit dorsal ;
c. decubit ventral.

290. Hematuria reprezinta:

a. eliminarea de urina cu sange; x
b. mictiuni frecvente si dureroase;
c. mictiuni frecvente.

291. Manifstarea clinica caracteristica litiazei renale este:

a. infectia urinara;
b. insuficienta renala;
c. colica renala. x

292. Sediul durerii in colica renala se afla in:

a. regiunea lombara; x
b. regiunea toracala;
c. regiunea suprapubiana.

293. Prin tenesme vezicale se intelege:

37
 a. nevoia imperioasa de mictiune; x
b. mictiuni frecvente;
c. mictiuni nocturne.

294. In colica renala, dintre tulburarile mecanismelor eliminarii urinii pot apare :
a. polakiuria; x
b. izostenuria;
c. hipostenuria.

295. Durerea lombara cu iradiere in organele genitale externe este caracteristica:

a. insuficientei renale acute ;
b. insuficientei renale cronice;
c. colicii renale. X

296. Diabetul zaharat este o boala cronica caracterizata prin perturbarea

metabolismului :
a. glucidic;
b. mineral;
c. glucidic, lipidic, protidic, mineral . x

297. Cum motivam la un bolnav cu diabet zaharat ca are componenta ereditara ?

a. ca este un bolnav tanar;
b. ca este un bolnav in varsta;
c. printre rudele bolnavului s-au aflat sau se afla bolnavi de diabet
zaharat. X

298. In etiologia diabetului zaharat intervine :

a. o singura cauza;
b. neaparat sa se nasca din parinti diabetici;
a. este o interventie multifactoriala. X

299. Diabetul zaharat insulinodependent apare :

a.numai la copil;
b.numai la adolescent;
c.la copil, la adolescent, la varstnici. X

300. Tratamentul de urgenta in coma diabetica consta in administrarea de insulina

in doza de :
a. 20 ui I.V. si 20 ui S.C.;
b. 20 ui S.C.;
c. 20 ui I.V. x

38
301. Administrarea insulinei la un bolnav diabetic se face in general dupa
urmatoarea schema:
a. de 3 ori pe zi, dupa caz si doza, cu 15 min. inaintea meselor principale; x
b.de 2 ori pe zi, la 15 min. dupa mesele principale;
c.de 3 ori pe zi, la 15 min. dupa micul dejun si cu 15 min. inaintea meselor
de pranz si de seara.

302. In cadrul examenului fizic general, mirosul are valoare importanta in

stabilirea unui diagnostic. Astfel, in coma diabetica, mirosul este de:
a.usturoi;
b.fructe coapte, acetona; x
c.amoniac.

303. Controlul medical periodic anual al personalului din sectorul alimentar se face
prin :
a. examene clinice ;
b. coproculturi, rx.pulmonar, RBW; x
c. ecografie abdominala .

304. Sterilizarea urmareste :

a. neutralizarea agentilor patogeni de pe toate suprafetele ce vin in contact
cu bolnavul;
b. distrugerea tuturor microorganismelor patogene si nepatogene inclusiv a
sporilor de pe obiecte cu utilizare medicala; x
c. inactivarea agentilor patogeni existenti pe suprafata instrumentelor
chiurgicale .

305. Angina ulceronecrotica, ca forma a anginei streptococice, se intalneste :

a. cu mult mai rar; x
b. frecvent;
c. niciodata.

306. Tratamentul anginei streptococice consta in administrarea de :

a. penicilina ; x
b. tetraciclina si cloramfenicol;
c. doxiciclina.

307. Scarlatina este o boala infectioasa produsa de :

a. streptococul beta-hemolitic din grupa A; x
b. stafilococul auriu;
c. streptococul alfa-hemolitic din grupa B.

308. Scarlatina se manifesta clinic in perioada de debut prin :

a. angina, febra moderata, eruptie fugace ;
39
 b. febra mare, angina, cefalee, varsaturi; x
c. febra, angina, tahicardie, varsaturi.

309. Copilul cu scarlatina este tratat:

a. obligatoriu in spital de catre medical specialist ; x
b. la domiciliu ;
c. de catre medical scolar.

310. Manifestarile clinice in scarlatina sunt determinate de actiunea :

a.streptococilor alfa- hemolitici;
b.streptococci beta –hemolitici;
c.toxina scarlatinoasa (Dick) eliberata de streptococul beta- hemolitic grupa A x

311. Tratamentul simptomatic in scarlatina se adreseaza :

a. febrei, cefaleeei si durerilor la deglutitie; x
b. febrei si catarului respirator ;
c. febrei, poliadenopatiei occipitale .

312. Eruptia maculopapuloasa in rujeola incepe la :

a. fata – dupa urechi, pe frunte si obraji ; x
b. gat – torace;
c. membre .

313. Cresterea febrei in perioada de stare si de palire a eruptiei :

a. este normala;
b. este semn de complicatie prin suprainfectie bacteriana; x
c. este lipsita de importanta .

314. Eruptia este pruriginoasa in :

a. scarlatina;
b. rubeola;
c. varicela. x

315. Parotidita epidemica este cunoscuta si sub numele de :

a. oreion; x
b. varsat;
c. pojar.

316. In tusea convulsiva, sursa de infectie este :

a. omul bolnav cu forme tipice si atipice; x
b. animalele;
c. purtatorii faringieni de streptococ .

40
317. Pentru bolnavii care lucreaza in sector alimentar, colectivitati de copii, este
obligatoriu controlul, dupa tratament, prin recoltarea de :
a. 1 coprocultura;
b. 3 coproculturi; x
c. 5 coproculturi.

318. Imobilizarea pentru luxatia scapulo-humerala este:

a. bandaj Dessault; x
b. aparat gipsat brahio-antebrahio palmar;
c. bandaj compresiv.

319. Prin entorsa se produce:

a. deplasare permanenta a extremitatilor articulare;
b. intindere a ligamentelor si a capsulei articulare; x
c. intrerupere a continuitatii unui os.

320. Imobilizarea gipsata a unei fracturi trebuie sa cuprinda:

a. articulatia situata deasupra focarului de fractura;
b. articulatia situata dedesubtul focarului de fractura;
c. articulatiile situate deasupra si dedesubtul focarului de fractura. x

321. Arsura de gradul II are ca semn caracteristic:

a. flictena „alba”, cu continut serocitrin; x
b. hipertermie, usturime;
c. flictena, cu continut sanguinolent, tulbure.

322. In calcularea suprafetei arse, toracele posterior reprezinta:

a. 9%;
b. 18%; x
c. 36%.

323. Cauza agitatiei in faza de inceput a socului hemoragic este data de :

a. vasoconstrictie;
b. scaderea masei circulante;
c. oxigenare insuficienta a creierului. x

324. Fractura cu mai multe fragmente ale aceluiasi os este:

a. fractura spiroida;
b. fractura prin infundare;
c. fractura cominutiva. x

325. Fractura de col femural este mai frecventa la:

a. persoanele in varsta; x

41
 b. copii;
c. adolescenti.

326. Cantitatea de sange pierdut intr-un timp scurt este mai mare in:
a. hemoragia venoasa;
b. hemoragia venoasa si capilara;
c. hemoragia arteriala. x

327. In cazul hemoragiei venoase, sangele are urmatoarele caracteristici:

a. tasneste sincron cu sistola cardiaca;
b. culoare rosu inchis; x
c. sangerare difuza greu de stapanit.

328. Se considera o hemoragie mica atunci cand:

a. hemoragia este numai capilara;
b. se pierde numai 1/3 din cantitatea de sange din organism;
c. se pierde o cantitate neinsemnata de sange. x

329. Gravitatea unei hemoragii este data:

a. numai de cantitatea de sange pierduta;
b. de raportul dintre cantitatea de sange pierduta, greutatea corporala a
individului si viteza cu care se produce pierderea de sange; x
c. numai de viteza cu care se produce pierderea de sange.

330. Hemoragia din caile urinare se evidentiaza prin:

a. scaderea brusca a tensiunii arteriale;
b. hematurie; x
c. polakiurie.

331. Hemostaza spontana este:

a. manevra prin care se poate opri pentru un timp limitat o hemoragie;
b. oprirea fara vreo interventie a unei hemoragii; x
c. oprirea hemoragiei prin aplicarea unei compresiuni pe vas.

332. Hemostaza definitiva se realizeaza prin :

a. comprimarea pe plan osos;
b. inchiderea vasului care singereaza; x
c. compresiune pe vas.

333. Badijonarea cu iod:

a. se incepe circular din jurul plagii; x
b. se realizeaza pe o distanta de 20-30cm de plaga;
c. este prima etapa in toaleta plagii.

42
334. O plaga se considera infectata:
a. daca sunt mai putin de 6 ore de la accident;
b. daca nu s-a administrat ATPA;
c. daca este mai veche de 6 ore. x

335. In conditiile in care nu este posibila transfuzarea de sange izogrup, izo-Rh,

transfuzia de sange 0(I) :
a. se face numai in cantitati limitate : 500-600ml sange, pentru a evita
reactia de aglutinare a aglutininelor  si  cu hematiile primitorului; x
b. in cantitati mari, deoarece eritrocitele celor cu grupa 0(I) sunt lipsite de
aglutinogene;
c. nu este posibila .

336. Determinarea grupelor sanguine in sistem OAB prin proba directa, consta in:
a. amestecarea serurilor standard 0, A si B cu plasma primitorului;
b. amestecarea eritrocitelor primitorului cu serurile standard 0, A si B,
observand unde se produce aglutinarea; x
c. amestecarea serului sau a plasmei primitorului cu eritrocitele cunoscute
din grupele A(II) si B(III).

337. Daca la o proba de determinare a grupei sanguine, pe lama se observa

aglutinare intre picatura de plasma din sangele de cercetat si eritrocitele standard
din grupele A (II) si B (III) :
a. sangele face parte din grupul AB(IV);
b. sangele face parte din grupul O(I); x
c. sangele face parte din grupa B(III).

338. Prezenta aglutinarii intre picatura de ser anti-Rh si picatura din eritrocitele de
cercetat :
a. arata ca persoana este Rh-negativa;
b. arata ca persoana este Rh-pozitiva; x
c. nu are importanta .

339. Sangele care urmeaza sa fie transfuzat intr-un ritm rapid, va fi incalzit:
a. la flacara ;
b. deasupra caloriferului;
c. in termostat. X

340. Tratamentul în furunculoza conductului auditiv extern consta în:

a. radiatii cu raze ultrascurte;
b. aplicatii de caldura local;
c. administrarea de antibiotice, badijonari locale cu tinctura de iod. x

43
341. Simptomele otitei medii supurate sunt:
a. durere, stare generala alterata, febra; x
b. frisoane, hipoacuzie de transmisie, senzatii de pulsatii arteriale în ureche;
c. pirozis, anxietate, sialoree, subfebrilitate.

342. Simptomatologia Sindromului Meniere consta în:

a.vertij accentuat, tulburari de echilibru, acufene, anxietate; x
b.sialoree, surditate, febra, frison;
c.disfagie, nistagmus, trismus, disfonie.

343. Cele mai frecvente hemoragii “in doi timpi” sunt cele:
a. ale ficatului;
b. ale pancreasului;
c. ale splinei. x

344. La un pacient cu abdomen acut, la care diagnosticul nu s-a precizat inca, este
contraindicat sa se administreze:
a. barbiturice ;
b. antialgice;
c. antialgice majore (morfina, mialgin). x

345. Prin termenul de “abdomen de lemn” intelegem:

a. disparitia matitatii hepatice;
b. contractura pe toata aria abdominala; x
c. durere violenta in epigastru.

346. Escarele sunt:

a. leziuni superficiale ale tesuturilor prin irigarea insuficienta datorita
comprimarii lor mai indelungate;
b. leziuni profunde ale tesuturilor prin irigarea insuficienta datorita
comprimarii lor mai indelungate x
c. leziuni superficiale intre proeminentele osoase .

347. Scopul aplicarii Precautiunilor Universale este:

a. prevenirea transmiterii infectiilor cu cale de transmitere sanguina , la
locul de munca al personalului ; x
b. prevenirea transmiterii infectiilor nozocomiale ;
c. prevenirea transmiterii infectiilor, cu cale de transmitere aerogena, in
unitatile sanitare cu paturi .

44
348. Metodele de prevenire a accidentelor profesionale prin taiere, intepare cu
obiecte ascutite, constau in :
a. colectarea imediat dupa utilizare in containere rezistente la intepare si
taiere, amplasate la indemana si marcate corespunzator ; x
b. reducerea de manevre parenterale la minimum necesar;
c. recapacirea acelor folosite.

349. Hemoragia din placenta praevia nu prezinta urmatoarea caracteristica:

a. indolora, poate sa se complice cu stare de soc
b. cu sange rosu
c. insotita de hipertonie x

350. In icterul hemolitic grav se practica de urgenta:

a. fototerapia
b. exanghinotransfuzia x
c. administrare de O2 intermitent

351. Supravegherea medicala post partum imediata se face timp de:

a. 2-3 ore
b. 10-12 ore
c. 24 ore x

352. Prematuritatea nou nascutului este indicata de:

a. greutatea la nastere
b. caractere morfo-functionale x
c. adaptarea respiratorie a nou-nascutului

353. Precizati ce masuri imediate trebuie luate dupa nasterea fatului:

a. se infasa, se pune in incubator si se urmaresc functiile vitale
b. se aseaza pe o masa calda inclinata 30 0, se dezobstrueaza, se asculta
cordul fetal x
c. se practica masaj cardiac extern si se lovesc usor membrele inferioare

354. Scorul Abgar reprezinta:

a. nota obtinuta pentru starea generala buna a nou nascutului
b. nota pentru culoare, respiratie, bataile cordului, excitabilitate si tonus
al nou nascutului x
c. nota obtinuta pentru respiratia imediata a nou nascutului

355. Care este singurul organ din cavitatea peritoneala neacoperit de peritoneu:
a. uterul
b. trompele
c. ovarele x

45
356. Cum se poate stabili data probabila a nasterii (DPN):
a. DUM(dupa ultima menstruatie) ± 7 zile
b. DUM ± 8 zile
c. DUM ± 10 zile x

357. Prin ce metoda se poate aprecia culoarea lichidului amniotic precum si

integritatea membranelor:
a. amniocenteza
b. paracenteza
c. amnioscopie x

358. Regimul alimentar al gravidei nu trebuie sa fie:

a. bogat in vitamine si fier
b. desodat complet tot timpul sarcinii x
c. bogat in substante minerale si fosfor

359. Cel mai utilizat agent anestezic in anestezia locala este:

a. bupivacaina 0,5%
b. xilina 1% x
c. lidocaina 4%

360. Operatia cezariana la o nastere prematura este indicata:

a. pentru prezentatie craniana
b. pentru prezentatie pelviana x
c. in ambele prezentatii

361. Ciclurile menstruale foarte abundente se numesc:

a. menoragie
b. hipermenoree x
c. hipomenoree

362. Prin transfuzia de sânge sau produse de sânge se pot transmite următorii
agenţi infecţioşi cu excepţia:
a. HIV
b. virusul hepatitei C
c. virusul hepatitei A x

363. Sângele sau produsele de sânge se pot administra în paralel cu:

a. ser fiziologic x
b. glucoză 5 %
c. glucoză 10%

46
364. În protocolul resuscitării cardio–respiratorii adrenalina se poate administra pe
cale:
a. iv x
b. im
c. sc

365. În cadrul resuscitării cardio-respiratorii efectuate de către 2 reanimatori

ritmul insuflaţiilor şi al compresiunilor sternale este:
a. 1 insuflaţie/ 5 compresiuni sternale x
b. 2 insuflaţii / 5 compresiuni sternale
c. 2 insuflaţii/ 8 compresiuni sternale

366. Aplicarea sondei nazogastrice la bolnavii cu HDS:

a. este obligatorie la toţi bolnavii
b. se evită la bolnavii cunoscuţi cu ciroză hepatică şi varice esofagiene x
c. este indicată doar la bolnavii cu ciroză hepatică

367. În apariţia HDS pot fi implicate următoarele medicamente:

a. antiinflamatorii nesteroidiene (aspirină) x
b. benzodiazepine (diazepam)
c. barbiturice (fenobarbital)

368. Legat de administrarea antibioticelor injectabile este adevărat că:

a. se pot administra două antibiotice în aceiaşi seringă
b. administrarea se face întotdeauna în bolus rapid (3-5 min.)
c. pot apărea reacţii alergice mergând până la şoc anafilactic x

369. Antibioprofilaxia:
a. poate înlocui măsurile de asepsie şi antisepsie
b. este obligatorie în cazul infecţiilor virale respiratorii
c. se aplică pe durataă scurtă de timp x

370. În cazul suspiciunii unei infecţii nozocomiale sunt necesare:

a. monitorizarea diurezei
b. uroculturi x
c. urografia

371. Administrarea intramusculară a antibioticelor:

a. este indicată în tratamentul de lungă durată
b. nu este dureroasă
c. este contraindicată la pacienţii trombocitopenici în tratament cu
anticoagulante x

47
372. Oxigenoterapia presupune:
a. umidifierea oxigenului administrat x
b. debit >10 l/min pentru o oxigenare eficientă
c. administrarea continuă de oxigen pe canulă nazală sau mască facială timp de
24 – 72 ore

373. Ortopneea apare în:

a. insuficienţa respiratorie severă x
b. IMA
c. angina pectorală

374. Administrarea nitroglicerinei la bolnavii cu cardiopatie ischemică poate

determina:
a. scăderea bruscă a TA x
b. creşterea bruscă a TA
c. tahicardie

375. In rujeola, perioada de incubatie dureaza :

a. 3-6 zile;
b. 8-11 zile; x
c. 14-21 zile.

376. Evolutia eruptiei in rujeola este:

a. descuamatie furfuracee precoce, in lambouri tardiva;
b. fara urme;
c. pigmentara cafenie si descuamatie foarte fina . x

377. Semnul Koplick, patognomonic in rujeola, dispare:

a. in prima zi de eruptie ; x
b. in a treia zi dupa ce eruptia paleste;
c. in perioada de convalescenta .

378. Incubatia in rubeola dureaza :

a. 2-3 saptamani; x
b. 1-2 saptamani;
c. 1 saptamana .

379. Bacilul tific are patogenitate exclusiva pentru :

a. animal;
b. om; x
c. om si animal, in egala masura.

380. Febra tifoida se transmite pe cale :

48
 a. digestiva; x
b. aerogena;
c. parenterala.

381. Scaune diareice verzi ca in “ zeama de mazare”, omogene, apare in :

a. sallmonela;
b. febra tifoida; x
c. peritonita.

382. Scaune numeroase, mucopiosanguinolente, tenesme si uneori febra, stare

toxica, subliniaza sindromul clinic din :
a. tetanos;
b. dizenterie; x
c. hepatita virala.

383. Morbiditatea prin tetanos a scazut foarte mult prin generalizarea vaccinarii cu:
a. anatoxina tetanica; x
b. verorab;
c. anatoxia difterica.

384. “Rasul sardonic” apare in :

a. scarlatina;
b. rujeola;
c. tetanos. x

385. Se considera cea mai buna atela pentru imobilizare :

a. atela din material plastic;
b. atela Cramer;
c. atela gipsata. x

386. Imbracarea si dezbracarea unui pacient cu fractura de membre, se face astfel:

a. dezbracarea se incepe cu membrul sanatos, iar imbracarea se incepe cu
membrul bolnav; x
b. dezbracarea se incepe cu membrul bolnav, iar imbracarea se incepe cu
membrul sanatos;
c. nu are importanta ordinea .

387. Primul ajutor in cazul unui accidentat incepe cu:

a. oprirea provizorie a hemoragiei;
b. scoaterea accidentatului din mediul nociv; x
c. identificarea agentului causal.
388. Tegumentele sanatoase din jurul unei plagi se dezinfecteaza cu:

49
 a. cloramina “B”;
b. alcool iodat; x
c.apa oxigenata.

389. Conduita de urgenta in cazul unui pacient cu traumatism abdominal care prezinta
contractura abdominala, dureri la tuseu rectal sau vaginal,este:
a. reechilibrare hidroelectrolitica;
b. administrare de antialgice;
c. interventie chirurgicala. x

390. Sub denumirea de plagi ale abdomenului sunt cuprinse toate leziunile
determinate de un traumatism care:
a. intereseaza si deschide peretele abdominal; x
b. nu intereseaza peretele abdominal;
c. produce leziuni viscerale, dar nu lasa nici o urma pe peretele abdominal.

391. Care dintre plagile abdominale prezinta o mai mare gravitate:

a. cele perforante; x
b. cele penetrante;
c. cele care intereseaza numai peretele abdominal.

392. Care dintre afectiuni evolueaza catre o stare de soc grav.

a. sarcina extrauterina;
b. infarctul intestinal; x
c. torsiunile de organe.

393. Injectiile subcutanate cu insulina se fac:

a. de obicei in acelasi loc;
b. in locuri de electie care se schimba periodic, dupa o schema pe care si-o
va face bolnavul; x
c. in locuri indicate de catre medic .

394. Ce reprezinta doza maxima:

a.cea mai mare doza suportata de organism, fara sa apara fenomene toxice x
b.doza care determina fenomene toxice;
c.doza ce se administreaza in 24 ore .

395. Corpul unui barbat cu greutatea de 80 kg contine urmatoarea cantitate de

sange:
a. 6 l; x
b. 7l;
c. 5 l.

50
51