TEST 4.

1.121.În apariţia bronşitei cronice un rol important în are:

a. consumul exagerat de alimente condimentate,
b. poluarea atmosferică,
c. durata alimentaţiei la sân în perioada de sugar.

2.122.Tratamentul etiologic al pneumoniei pneumococice de face cu:

a. Vibramicină,
b. Oxacilină,
c. Penicilină.

3.123.Silicoza este:
a. o pneumoconioză,
b. o pneumonie interstiţială,
c. o neoplazie.

4.124.Silicoza apare mai frecvent la:

a. frizeri,
b. mineri,
c. brutari.

5.125.Cancerul bronhopulmonar poate fi diagosticat cu certitudine:

a. prin examen radiologic,
b. prin biopsie,
c. prin numărul de leucocite.

6.126.Ne poate atrage atenţia asupra unui cancer bronhopulmonar:

a. meteorismul abdominal,
b. modificarea caracterului tusei,
c. adenopatia inghinală.

7.127.Ne poate atrage atenţia asupra unui cancer bronhopulmonar:

a. ascita,
b. HTA,
c. adenopatia satelită.

8.128.La un pacient cu intradermoreacţie Cassoni pozitivă şi eozinofilie de 9%

suspectăm:
a. o pneumonie,
b. o glomerulonefrită,
c. un chist hidatic hepatic.

9.129.Astmul bronşic profesional poate să apară la:

a. nevropaţi,
b. morari,
c. rutari.

10.130.Astmul bronşic profesional poate să apară la:

a. persoanele cu funcţie de răspundere,
b. profesori,
c. reporteri.
11.131.La un pacient cu criză de astm bronşic se administrează:
a. miofilin,
b. morfină,
c. metoclopramid.

12.132.La un pacient cu criză de astm bronşic se administrează:

a. salbutamol,
b. mialgin,
c. midocalm.

13.133.În pleurezie pacientul stă:

a. în poziţie de rugăciune mahomedană,
b. înpoziţie Trendelenburg,
c. în decubit lateral de partea opusă afecţiunii,

14.134.În pleurită pacientul stă::

a. în poziţie de cocos de puşcă,
b. în decubit lateral pe partea afectată,
c. în decubit ventral.

15.135.În pleurezia neoplazică:

a. lichidul pleural are tendinţă de refacere lentă,
b. lichidul pleural are tendinţă de refacere rapidă,
c. pleurezia se resoarbe rapid.

16.136.În pleurezia neoplazică:

a. pacientul, prezintă scădere în greutate,
b. pleurezia se resoarbe rapid,
c. lichidul pleural este hemoragic.

17.137.Simptomul principal în laringita acută este:

a. disfonia,
b. disfagia,
c. dislalia.

18.138.Tratamentul laringitei acute constă în:

a. administrare de asclerol,
b. reeducare foniatrică,
c. interzicerea alimentelor bogate în grăsimi animale.

19.139.Suspectăm de tumoare laringeană la:

a. orice bărbat între 20-30 ani care prezintă o răguşeală ce durează mai mult de 5
zile,
b. orice femeie între 30-40 de ani care prezintă o răguşeală ce durează mai mult de
7 zile,
c. orice bărbat de peste 50 de ani ce prezintă o răguşeală ce durează mai mut de
20 de zile.

20.140.Tratamentul de elecţie în tumorile laringiene e:

a. cu penicilină,
b. cu zaditen,
c. chirugical.
21.141.Cauzele determinante ale apariţiei bronşitei acute sunt:
a. Haemophilus imluenzae,
b. campilobacter pilori,
c. stafilococul.

22.142.Tratamentul în bronşită se face cu:

a. ciclofosfamidă,
d. codenal,
e. proculin.

23.143.Bronşita cronicp este:

a. un sindrom clinic caracterizat prin tuse, hipersecreţie bronşică, timp de cel puţin
3 luni,
b. un sindrom clinic caracterizat prin rinoree,hiposecreţie bronşică, timp de cel puţin
2 luni pe an 3 ani consecutivi,
c. un sindrom clinic caracterizat prin tuse, însoţită de hipersecreţie bronşică cel
puţin 3 luni pe an, timp de 2 ani consecutivi.

24.144.Sunt utilizate în practică pentru efectul loc bronhodilatator :

a. asmopentul,
b. salbutamolul,
c. chinina.

25.145.Sunt utilizate în practică pentru efectul lor bronhodilatator:

a. ampicilina,
b. noradrenalina,
c. astmopent.

26.146.Cromoglicatul de sodiu şi zaditenul pot fi utilizate la un pacient cu astm

bronşic:
a. curativ,
b. profilactic,
c. ambele răspunsuri sunt adevărate.

27.147.Antibioticele utilizabile în tratamentul BPOC sunt:

a. PAS,
b. rifampicina,
c. tetraciclina.

28.148.Bronşiectazia se caracterizează prin:

a. expectoraţie mucopurulentă stratificată,
b. prezenţa bacilului Koch,
c. tuse seacă.

29.149.Sunt complicaţii ale bronşiectaziei:

a. bronhopneumonia,
b. hemoptizia gravă,
c. cordul pulmonar cronic.

30.150.Astmul bronşic este un sindrom clinic caracterizat prin:

a. reducerea genearlizată, ireversibillă a calibrului bronhiilor , cu crize paroxistice de
dispnee inspiratorie,
b. reducerea generalizată, reversibilă a calibrului bronhiilor, cu crize paroxistice de
dispnee inspiratorie,
c. reducerea generalizată, reversibilă a calibrului bronhiilor , cu crize paroxistice de
dispnee expiratorie.
31.151.Poziţia caracteristică pentru pacientul cu astm bronşic este:
a. decubit lateral, cu membrele inferioare flectate pe abdomen,
b. poziţie sezândă, cu capul pe spate şi spitijinit pe mâini, ochii injectaţi, nările
dilatate, jugularele turgescente,
c. decubit ventral cu capul în hiperextensie şi membrele în extensie

32.152.Starea de rău astmatic poate apărea:

a. în caz de suprimare treptată a corticoterapiei,
b. după administrare în exces de simpaticomimetice,
c. după administrare de opiacee.

33.153.Tratamentul astmului bronşic se poate face cu:

a. hemisuccinat de hidrocortizon,
b. hipazin,
c. histamină.

34.154.Ketotifenul este indicat în tratamentul astmului bronşic în scop:

a. profilactic,
b. curativ,
c. ambele răspunsuri adevărate.

35.155.În tratamentul astmului bronşic se administrează:

a. oxigen,
b. hemisuccinat de hidrocortizon,
c. opiacee.

36.156.În tratamentul astmului bronşic nu se administrează:

a. haloperidol,
b. prednison,
c. berotec.

37.157.Ne poate sugera un cancer bronhodilatator:

a. o polifagie însoţită de scădere în greutate,
b. infecţii pulmonare persistente, recidivante la un bărbat peste 40 ani,
c. infecţii frecvente, persistente, indiferent de localizare care apar la un fumător
tânăr.

38.158.Cancerul bronho-pulmonar se manifestă prin:

a. tuse rebelă la tratament,
b. hematemeză,
c. facies de lună plină..

39.159.Cancerul bronho-pulmonar se manifestă prin:

a. eritroză palmară.
b. degete hipocratice,
c. dureri toracice.

40.160.Cancerul bronho-pulmonar se manifestă prin:

a. scădere în greutate,
b. hiperorexie,
c. triadă febră,frison, junghi toracic ce apare întotdeauna în perioada de debut.
41.121.Antraxul se tratează prin administrare de:
a. metronidazol,
b. penicilină,
c. gentamicină.

42.122.Bacilul tetanic este:

a. un bacil aerob,
b. un bacil anaerob,
c. un bacil gram pozitiv.

43.123.Plăgile cu risc tetanigen mare sunt:

a. cele superficiale,
b. cele cu devitalizări minime,
c. cele cu retenţie de corpi stăini.
44.124.Plăgile cu risc tetanigen mare sunt:
a. cele murdărite cu pământ,
b. plaga ombilicală corect pansată,
c. rănile anfractuoase.

45.125.Profilaxia infecţiei tetanice constă în:

a. administrarea de ATPA încă de la vârsta de 3 luni,
b. adminstrarea la 6-7 ani a 0,5 ml de DTP,
c. administrarea la 13-14 ani a 0,5 ml DT.

46.126.Profilaxia înfecţiei tetanice constă în:

a. administrarea de imunoglobuline antitetanice la 18 luni
după prima vaccinare,
b. administrarea la vârsta de 3 luni de DTP,
c. revaccinarea a patra la 6-7 ani cu ser antitetanic.

47.127.În cazul unei plăgi cu risc tetanigen, la persoanele neimunizate activ se iau
următoarele măsuri:
a. toaleta plăgii,
b. sutura plăgii,
b. administrarea de imunoglobuline specifice umane
antitetanice.

48.128.În cazul unei plăgi cu risc tetanigen, la persoanele neimunizate activ se iau
următoarele măsuri:
a. administrarea de ATPA, pentru imunizare pasivă , 3 injecţii la interval de 45 zile,
b. adminsitrare de ATPA, pentru imunizare activă la interval de 14 zile,
c. spălarea plăgii cu apă oxigenată.

49.129.În cazul unei plăgi cu risc tetanigen este interzis:

a. suturarea plăgii per primam,
b. administrarea de penicilină,
c. îndepărtarea corpilor stăini.

50.130.Abcesul rece este:

a. o colecţie serosanghinolentă,
b. o colecţie purulentă,
c. urmarea unei infecţii stafilococice.