Pentru diagnosticul cancerului bronho-pulmonar sunt necesare:

a. radiografie pulmonara
b. bronhoscopie
c. gastroscopie
d. tomografie computerizata
e. biopsie bronsica
5. Pentru evaluarea extensiei reale a cancerului colului uterin sunt necesare:
a. urografie
b. cistoscopie
c. rectoscopie
d. scintigrafie osoasa
e. tomografie computerizata

Pentru diagnosticul cancerului bronho-pulmonar sunt necesare:

a. radiografie pulmonara
b. bronhoscopie
c. gastroscopie
d. tomografie computerizata
e. biopsie bronsica
5. Pentru evaluarea extensiei reale a cancerului colului uterin sunt necesare:
a. urografie
b. cistoscopie
c. rectoscopie
d. scintigrafie osoasa
e. tomografie computerizata

Care din urmatorii factori sunt implicati in aparitia cancerului :

a. azbestul
b. aflatoxinele
c. retinoizii
d. hormonii estrogeni
e. imunosupresia
7. Factori favorizanti ai infectiilor in oncologie sunt:
a. neutropenia
b. transplantul medular
c. alterarea imunitatii celulare si umorale
d. folosirea de catetere
e. administrarea de vaccinuri
8. Investigatii paraclinice necesare diagnosticului oncologic sunt:
a. radiografia toraco-pleuro-mediastino-pulmonara
b. scintigrafia osoasa
c. rezonanta magnetica nucleara
d. medulograma
e. glicemia a jeune
9. Examenul citologic necesar dg.oncologic presupune prelevarea de celule din:
a. sputa
b. lichid de lavaj bronsic
c. ganglion
d. tumora
e. secretie nazala
10
Examenul citologic necesar dg.oncologic presupune prelevarea de celule din:
a. sputa
b. lichid de lavaj bronsic
c. ganglion
d. tumora
e. secretie nazala
10
. Examenul
histopatologic presupune prelevarea de tesut prin:
a. biopsia unei tumori
b. biopsia ganglionara
c. biopsia medulara
d. amprentare pe lama
11.
histopatologic presupune prelevarea de tesut prin:
a. biopsia unei tumori
b. biopsia ganglionara
c. biopsia medulara
d. amprentare pe lama
11. Documentele de evidenta a bolnavilor oncologici sunt:
a. fisa onc.1
b. fisa onc.2
c. certificatul medical
d. foaia de observatie oncologica
e. fisa onc.3
Chimioterapia antineoplazica se administreaza numai dupa controlul:
a. hemoleucogramei complete
b. V.S.H.
c. ureei, creatininei
d. transaminazelor
e. calcemiei
16. Efectele secundare ale tratamentului citostatic sunt:
a. greata,varsaturi
b. alopecie
c. toxicitate hematologica
d. cresterea apetitului
e. hepatotoxicitate
17
. Pentru diagnosticul cancerului bronho-pulmonar sunt necesare:

a. radiografia pulmonara
b. bronhoscopia
c. gastroscopia
d. tomografia computerizata
e. biopsia bronsica
20. Simptomatologia de debut in cancerul bronho-pulmonar poate consta in:
a. tuse
b. durere toracica
c. manifestari paraneoplazice
d. epistaxis
e. febra
21.Tratamentul cancerului bronho-pulmonar consta in:
a. interventie chirurgicala
b. chimioterapie
c. hormonoterapie
d. radioterapie
e. terapie moleculara tintita
22. Evolutia toracica a cancerului bronho-pulmonar poate consta in:
a. invazia traheii
b. invazia mediastinului
c. invazia pleurala
d. toate de mai sus sunt false
23. Evolutia naturala a cancerului colonului consta in:
a. invazia directa
b. diseminarea limfatica
c. diseminarea hematogena
d. diseminarea peritoneala
e. toate de mai sus sunt false
24. Simptomatologia cancerului colonului drept consta in:
a. durere
b. astenie fizica
c. sangerare oculta
d. masa tumorala palpabila
e. scaune "creionate"
25. Simptomatologia cancerului rectal consta in:
a. tenesme rectale
b. sangerari rectale
c. ocluzie
. Explorarile paraclinice necesare diagnosticului cancerului rectal:
a. tomografie computerizata
b. probe functionale respiratorii
c. bronhoscopie
d. CA 15-3
e. retoscopie cu biopsie
27. Tratamentul complex al cancerului glandei mamare consta in:
a. interventie chirurgicala
b. radioterapie
c. chimioterapie, hormonoterapie
d. imunoterapie
e. terapie moleculara tintita
28. Factori de risc in cancerul colului uterin sunt:
a. status socio-economic precar
b. debut precoce al vietii sexuale,promiscuitate sexuala
c. virusul Papiloma uman
d. virusul Ebstein-Barr
e. numarul scazut de nasteri
29. Complicatiile ce pot apare in evolutia cancerului bronho-pulmonar:
a. hemoragii(hemoptizii masive)
b. insuficienta respiratorie
c. pleurezia
d. ascita
e. infectie respiratorie severa
30. Evolutia nefavorabila a cancerului glandei mamare consta in:
a. infarctul miocardic
b. tuberculoza mamara
c. metastazarea
d. amenoreea
e. insuficienta renala
31. Diagnosticul cancerului glandei mamare presupune:
a. endoscopie digestiva superioara
b. mamografie
c. citologia sputei
d. titrul seric de hormoni estrogeni
e. determinari hormonal

. Rolul nursei in terapia durerii:

a.
administreaza medicatia antalgica
b.
modifica tratamentul antalgic daca durerea se accentueaza
c.
urmareste efectul tratamentului antalgic
d.
urmareste efectele secundare ale terapiei antalgice
e.
in cazul persistentei durerii dupa tratamentul cu antalgice
de linia intai,
administreaza opiacee
42. Rolul nursei în efectuarea tranzitului baritat esofagian consta din:
a. prepara cantitatea de bariu necesara explorarii
b. recomanda repaus alimentar pacientului, cu 12 ore înaintea investigatiei
c. stabileste necesitatea efectuarii ei
d. administreaza preventiv antialgice
e. stabileste efectuarea ei înaintea endoscopiei digestive
43. Rolul nursei în educatia pacientului consta în:
a. informarea lui asupra bolii sale în sedinte scurte si termeni clari
b. încurajarea pacientului sa puna întrebari legate de boala sa
c. implicarea pacientului în decizia terapeutica
d. implicarea pacientului în decizia procedurilor de diagnostic
e. sa raspunda corect la toate întrebarile puse de pacient în legatura cu boala
lui
44. Rolul nursing-ului in chimioterapie presupune :
a. instruirea pacientului asupra unor tehnici de relaxare inainte de
chimioterapie
b. educarea pacientului a referitoare la efectele secundare post-terapeutice
c. informarea pacientului referitoare la alimentatia in cursul chimioterapiei
d. stabilirea tratamentului antiemetic
e. semnalarea prompta a febrei, frisoanelor,scaunelor modificate,sangerarilor
nazale
45. Rolul nursei in diagnosticul oncologic:
a.
recolteaza probe biologice
b.
pregateste materialele necesare unor explorari paraclinice
c.
pregateste psihologic pacientul
d.
insoteste pacientul la anumite investigatii
e.
prescrie medicatia necesara unor explorari
46. Interventia nursei in prevenirea si tratarea infectiilor in oncologie:
a.
respecta riguros regulile de asepsie
b.
urmareste pastrarea riguroasa a igienei pacientului
c.
administreaza profilactic antibiotic din proprie initiativa
d.
termometrizeaza bolnavul la indicatia medicului
e.
administreaza tratamentul antiinfectios in functie de prescriptia medicala
47. Ce interventii nu efectueaza nursa in prevenirea si tratarea infectiilor in
oncologie:
a.
respecta riguros regulile de asepsie
b.
urmareste pastrarea riguroasa a igienei pacientului
c.
administreaza profilactic antibiotic din proprie initiativa
d.
termometrizeaza bolnavul la indicatia medicului
e.
administreaza tratamentul antiinfectios in functie de prescriptia medicala
48. Interventia nursei in tratarea efectelor secundare ale chimioterapiei:
a.
hidratarea p.o. si parenterala a pacientului
b.
tratamentul varsaturilor conform indicatiei medicului
c.
monitorizarea pulsului
,T.A
.,diureza,scaun,temperaturii
d.
tratamentul urgent al efectelor alergice ale citostaticelor
e.
supravegheaza administrarii paravenoase a unor citostatice
49. In cazul diareii ca efect secundar al tratamentului cancerului colonului
,rolul
nursei consta in:
a.
supravegherea dietei
b.
administrarea de medicatie antidiareica la indicatia medicului
c.
hidratare-minim 2l/zi
d.
clismare
e.
administrarea de anxiolitice
50. In cazul pacientilor cu colostoma rolul nursei consta in:
a.
invatarea pacientului sa pastreze o igiena locala riguroasa
b.
informarea bolnavului asupra regimului alimentar adecvat
c.
punerea la dispozitia pacientului a informatiilor necesare despre curatenia
personala,desfasurarea activitatii,etc.
d.
psihoterapie
e.
urmarirea clinica a evolutiei bolii
b.
Hipocratismul digital poate sa apara în urmatoarele afecţiuni:
a. bronsita cronica cu poliglobulie secundara
b. traheobronsita acuta
c. astmul bronsic alergic
d. cancerul bronhopulmonar
e. endocardita infecţioas

Urmãtoarele afirmaţii legate de cancerul de sân nu sunt adevãrate:

a. frecvenţa bolii a crescut considerabil în ultimii ani
b. reprezintã cea mai frecventã formã de cancer la femeie
c. boala se întâlneste la ambele sexe
d. etiopatogenia bolii nu este pe deplin elucidatã
e. incidenţa maximã a bolii apare la pubertate
56. Care din urmatoarele situaţii se asociaza cu un risc crescut de cancer
bronhopulmonar ?
a. fumatul (peste 20 tigarete/zi, peste 20 ani)
b. convieţuirea cu un mare fumator (peste 20 de ani)
c. expunerea profesionala îndelungata la azbest
d. expunerea profesionala la uraniu (mineri)
e. sedentarismul
Diagnosticul diferenţial al cancerului bronhopulmonar se face, în special, cu
urmatoarele afecţiuni:
a. staza pulmonara din insuficienţa cardiaca congestiva
b. tuberculoza pulmonara
c. abcesul pulmonar
d. chistul hidatic pulmonar
e. pneumonia trenanta, recidivanta pe acelasi lob pulmonar
60. Care din urmatoarele cancere cutanate este cel mai grav?
a. carcinomul bazocelular
b. melanomul
c. carcinomul spinocelular
Diagnosticul diferenţial al cancerului bronhopulmonar se face, în special, cu
urmatoarele afecţiuni:
a. staza pulmonara din insuficienţa cardiaca congestiva
b. tuberculoza pulmonara
c. abcesul pulmonar
d. chistul hidatic pulmonar
e. pneumonia trenanta, recidivanta pe acelasi lob pulmonar
60. Care din urmatoarele cancere cutanate este cel mai grav?
a. carcinomul bazocelular
b. melanomul
c. carcinomul spinocelular
Oncologie si nursing in oncologie – Pagina de Nursing
Pentru diagnosticul de certitudine a cancerului bronho-pulmonar sunt necesare:
tomografia computerizată și endoscopia
biopsia bronșică și examenul anatomo-patologic
gastroscopia și biopsia pleurală
radiografia pulmonară și fibroscopia
Rolul nursing-ului în chimioterapie presupune, mai puțin:
educarea pacientului referitoare la efectele secundare post-terapeutice
instruirea pacientului asupra unor tehnici de relaxare înainte de chimioterapie
informarea pacientului referitor la alimentația în cursul chimioterapiei
administrarea tratamentului antiemetic, semnalarea promptă a febrei, frisoanelor, scaunelor modificate,
sângerărilor nazale

Cancerul bronhopulmonar este cel mai frecvent tip de cancer din lume,
c u incidenţa maximă la bărbaţi, şi pe locul doi la femei, după cancerul mamar. #n $omâniasunt
diagnosticate anual peste %&.&&& de cazuri noi şi se estimează că în orice momento treime din pacienţii
oncologici suferă sau dezvoltă această formă de boală.' u m ă t o r i i ş i f o ş t i i f u m ă t o r i a u u n r i s c
c r e s c u t d e a s e î m b o l n ă v i ! s t a t i s t i c i l e sugerează că peste (&) dintre persoanele
diagnosticate cu cancer bronhopulmonar a u f o s t s a u s u n t f u m ă t o r i c u r e n ţ i . D o a r
% * +  & ) d i n t r e f u m ă t o r i d e z v o l t ă c a n c e r pulmonar.-xistă numeroşi factori
incriminanţi care măresc riscul de apariţie a bolii, caexpunerea la un fond chimic la locul
de muncă sau în mediul în care trăiesc azbest radon, arsenic, produse petroliere, gaze de
eşapament, fibre sintetice şi multe altele./ e c r e d e ş i c ă o d i e t ă s ă r a c ă î n c o n s u m
d e f r u c t e ş i l e g u m e p o a t e c o n t r i b u i l a dezvoltarea cancerului.% .
% . 0 i p u r i d e c a n c e r b r o n h o p u l m o n a r -xistă mai multe tipuri de cancer pulmonar, dar, în
general, se distingdouă categorii!%.%.% Cancer bronhopulmonar cu celule mici C1C2" predominant la
circa*) din cazuri
1

%.%.. Cancer bronhopulmonar cu celule non+mici C1C32" predominant lacirca 4*) din cazuri'iecare
provine din diferite tipuri de celule anormale.Cancerul bronhopulmonar cu celule mici este de 5 tipuri!

carcinoame cu celule mici6

carcinoame cu celule mixte mici şi mari6

carcinoame cu celule mici
combinate.C e l u l e m i c i , r o t u n d e , f o r m e a z ă m a s e c ă r n o a s e c a r e d e o b i c e i , s
e î n m u l ţ e s c necontrolat în bronhii, bronhiole, alveole, în căile respiratorii mai largi sau
în ţesutul pulmonar. 7cest tip de celulă a cancerului bronhopulmonar se reproduce şicreşte foarte
repede. /e poate răspândi în nodulii limfatici şi8sau în alte organe ale corpului.$ăspunde
bine la tratamentul chimioterapic. #n cazuri rare, acest tip de cancer bronhopulmonar poate fi
îndepărtat chirurgical. Cancerul bronhopulmonar cuc e l u l e m i c i r e a p a r e a d e s e a l a i n t e r v a l e
s c u r t e d e t i m p 6 s e r e c o m a n d ă s ă m e r g e ţ i l a controale regulate pentru a descoperi la timp
recurenţa.Cancerul bronhopulmonar cu celule non+mici poate fi subdivizat în!7denocarcinomul9
apare cel mai frecvent la femei şi are tendinţa de a produce

mase de mucus8spută în căile respiratorii mai mici. 7ceastă tumoră poate apare
î n cicatrici vechi din ţesutul pulmonar.Carcinomul cu celule scuamoase cunoscut şi sub numele de
carcinom epidermoid"

apare mai frecvent la bărbaţi şi la persoanele în vârstă de ambele sexe şi este cel
maic o m u n t i p d e c a n c e r . 7 p a r e c a o e x c r e s c e n ţ ă n e r e g u l a t ă c u c e l u l e c a p e r l e l e ,
c u o structură solidă. -ste, de regulă, operabil.Carcinomul cu celule mari nediferenţiate

9în acest tip de cancer bronhopulmonar tumora se dezvoltă ca o masă mare, moale, voluminoasă şi poate
să apară în orice
partea p l ă m â n u l u i , d e o b i c e i l o c a l i z â n d u + s e a p r o a p e d e c e n t r u l p i
e p t u l u i . 7 d e s e a metastazează într+o fază timpurie.2ezoteliomul şi tumora carcinoidă. 2ai există
o varietate de alte tipuri, mai rare,

cele mai comune fiind mezoteliomul şi tumora carcinoidă.
2

+2ezoteliomul! este asociat cu antecedente de expunere la azbest fie direct, fie

prin persoane intermediare. #n general afectează bărbaţii în vârstă, dezvoltarea canceruluid u r â n d
5*+:& de ani de la începutul expunerii. Celulele canceroase se situează
deobicei în ţesutul plămânului şi produc lichid. 1racticarea periodică a drena;el
o r îmbunătăţeşte respiraţia.0ratamentele cele mai eficiente 9 încă în cercetare 9 se fac în cadrul trialurilor
clinice,fiind o combinaţie de chimio + şi8sau radioterapie.+ 0umora carcinoidă! este o tumoră
manifestată mai rar  %+  ) din cazuri". 7cest tip afectează celulele neuroendocrine, al căror rol
este producerea hormonilor + ex. <landatiroidă. /e întâlneşte mai des la persoanele tinere şi se
diagnostichează adesea înaintede apariţia simptomele care includ înroşire, diaree, probleme
cardiace şi ameţeală.=peraţia combinată cu radio + şi chimioterapie conduce la vindecare.7lte tumori
sunt atât de rare încât informaţiile curente sunt cel mai bine oferite
ded o c t o r u l s a u a s i s t e n t a d v s . 2 a i ; o s s u n t u n e l e t i p u r i d e c a n c e r b r o n h o
p u l m o n a r mai neobişnuite!

>amartom

0umori ale glandei bronhiale

?imfom

2ezenchimal

'ibrom pleural

/arcom%.. /emne şi simptome specifice cancerului bronhopulmonar -xistă o varietate de senzaţii
care preced apariţia cancerului bronho+ pulmonar.@nii pacienţi îl descoperă în timpul
unui control medical de rutină, alţii au semne şi simptome care persistă multe luni.Cereţi
medicului de familie o trimitere la radiologie sau la un specialistdacă prezentaţi !

Anfecţii pulmonare repetate care nu răspund la antibiotice în decurs detrei săptămâni6
3


Creşterea intensităţii tusei6

Creşterea cantităţii de flegmă8spută pe care o produceţi6

/pută de culoare sângerie6

1ierderea vocii, deşi gâtul pare sănătos6

<reutate în respiraţie6

Dureri în piept6

@mflături faciale şi8sau în gât 6

1ierdere în greutate 8 oboseală inexplicabilă
6 Diagnosticul şi tratamentul cancerului bronhopulmonar poate fi complicatdeoarece boala este
extrem de mobilă. 7ceasta înseamnă că adesea se răspândeşte înalte zone şi organe din
corp. /e poate întâmpla ca tumora pulmonară să nu cauzeze probleme, ci metastazele răspândite
în alte zone ale corpului să vă alerteze.%.5. 0estele pentru depistarea cancerului
bronhopulmonar/unt multe metode de testare a prezenţei cancerului bronhopulmonar , datorate particulari
tăţilor individuale. 2edicul va alege doar cele mai potrivite examinăr
Factori de risc
Comparativ cu nefumătorii, fumătorii şi foştii fumători au
un risc
crescut de a se îmbolnăvi: statisticile
indic
ă faptul că
peste 90%dintre persoanele diagnosticate cu cancer bronhopulmonar au fost
sau sunt fumători curenţi. Riscul de îmbolnăvire la fumători este de30 de ori mai mare şi este corelat cu
doza cumulativă exprimată înnumărul de pachete fumate pe zi înmulţit cu numărul de ani. Fumulde
ţigară conţine o serie de substanţe organice cu efect cancerigen ca
hidrocarburile aromatice, nitrosaminele, hidrazinele etc. Inhalarea
pasivă a fumului de ţigară este la fel de nocivă ca fumatul activ.
În afară de fumat, mai există numeroşi factori incriminanţi caremăresc riscul de apariţie a bolii, ca:
expunerea la un fond chimic lalocul de muncă sau în mediul în care trăim –

azbest, radon, arsenic, produse petroliere,

gaze de eşapament, fibre sintetice şi multe altele.Expunerea profesională sau accidentală la radiaţiile
ionizante măreşteriscul de apariţie a bolii. Cancerul bronhopulmonar mai poate săapară pe fondul unor
afecţiuni pulmonare preexistente (ex.: cicatri
cigranulomatoase, sclerodermie
–

îmbolnăvire a pielii/dermei adeseadatorată unor substanţe chimice), sau existenţa unui alt cancer în
antecedentele personale, cum ar fi cancerul din sfera ORL. Mai este
incriminată şi o predispoziţie genetică.
Tipuri de cancer bronhopulmonar
Trei sferturi din cancerele bronhopulmonare au originea în mucoasacare tapetează bronşiile mari, fiind
accesibile bronhoscopiei. O pătrime din cazuri sunt localizate periferic, la nivelul ultimelorramificaţii ale
bronşiilor.

Există

mai multe tipuri de cancer pulmonar, dar, în general, sedisting două categorii:

Cancer pulmonar cu celule mici (CPCM)

în circa 25% din cazuri

Cancer pulmonar fără celule mici –

non-microcelular(CPNMC)
în circa 75% din cazuri

 Highlight
 Add Note
 Share Quote

3
Există forme mai rare numite

tumori carcinoide (carcinoidul tipic şi

atipic) sau forme mixte. Fiecare provine din diferite tipuri de celuleanormale.
Cancerul pulmonar cu celule mici (CPCM)
este de 3 tipuri:

carcinoame cu celule mici


carcinoame cu celule mixte, mici şi mari

carcinoame cu celule mici combinate

Carcinoamele non-microcelulare

(CPNMC)
sunt:


carcinomul epidermoid


adenocarcinomul


carcinomul nediferenţiat cu celule mari

carcinomul adenoscuamosCancer pulmonar

Modalităţi de extindere a bolii

Boala se poate extinde din aproape în aproape (prin contiguitate) spreorganele situate în zona dintre cei
doi plămâni (organe mediastinale) – inimă, vase mari, esofag, sau la peretele toracic. O altă modalitate
de extindere a bolii este prin vasele limfatice, la ganglionii limfatici
situaţi în bifurcaţia bronşiilor principale (numită hil) şi în regiuneasupraclaviculară.
A treia posibilitate de extindere este prin vaselesangvine (extindere hematogenă) ajungând la diferite
organe cum ar fi: oase, sistem nervos central (creier), ficat, glande suprarenale,
măduva osoasă, părţi moi, plămânul contralateral (plămânul neafectat
de cancer).
A patra posibilitate de extindere este pe calea ramificaţiilor bronşice (endobronşică).

Particularităţi anatomo-clinice, de manifestare a bolii, în funcţie de tipurile de cancer

bronhopulmonar

În cancerul bronhopulmonar cu celule mici se formează masecărnoase care, de obicei, se înmulţesc

necontrolat în bronhii, bronhiole, alveole, în căile respiratorii mai largi sau în ţesutul pulmonar. Acest
tip de celulă a cancerului pulmonar se reproduce şicreşte foarte repede. Adesea poate comprima vasele
mari de lanivelul inimii (sindrom de compresiune de venă cavă superioară). Se poate răspândi în nodulii
limfatici şi/sau prin sânge, la alte organe ale
corpului: ficat, creier, oase, măduva osoasă, la glandele suprarenale şi subcutanat.
5Dintre cancerele bronhopulmonare cu celule non-microcelulare,
carcinomul epidermoid este forma cea mai frecvent întâlnită înRomânia (40% din cazuri), care apare
frecvent la

bărbaţi şi persoanele în vârstă. Se caracterizează prin localizare centrală, încentrul plămânului, evoluţie
predominant locală spre mediastin,complicându
-
se adesea prin scoaterea din funcţiune a unui lob sausegment al plămânului şi/sau infecţii supraadăugate.
Mai rar aparforme periferice, care se pot suprainfecta sau pot forma cavităţi.Modalitatea de extindere
preponderentă este pe calea limfatică, înganglionii limfatici mediastinali şi supraclaviculari. Ulterior se
poateextinde prin vasele de sânge
(hematogen).
Al doilea tip ca frecvenţă în România şi cu incidenţa în creştere (25%din cazuri) este adenocarcinomul.
El se manifestă mai des la femei,are o localizare periferică. Se localizează la periferia plămânului şiare
tendinţa de a produce mase de mucus/spută în căile respiratoriimai mici. Această tumoră poate apare în
cicatrici vechi din ţesutul pulmonar, are o evoluţie locală cu afectarea peretelui toracic, ulterior
cu diseminare pe calea vaselor sangvine.
Carcinomul nediferenţiat cu celule
mari (10-15% din cazuri) se
dezvoltă ca o masă mare, moale, voluminoasă; poate să apară în
orice parte a plămânului, dar mai frecvent periferic. Evoluţia esteasemănătoare cu a carcinomului
epidermoid, poate excava –

adicăformează cavităţi şi se poate răspândi în corp prin vasele sangvine,generând metastaze.

Mai există o varietate de alte tipuri de tumori bronhopulmonare (ale bronhiilor şi plămânului –

de obicei cele două forme sunt asociate),mai rare, cea mai comună fiind tumora carcinoidă. Tumora
carc
inoidă: este o tumoră manifestată mai rar (1
-2% din cazuri).
Acest tip afectează celulele neuroendocrine, al căror rol este
producerea hormonilor
–

ex. glanda tiroidă. Se întâlneşte mai des

la persoanele tinere şi se diagnostichează adesea înainte de apariţia simptomelor care includ înroşirea
pielii, diaree, probleme cardiace şiameţeală.Alte tipuri de tumori bronhopulmonare sunt atât de rare,
încât celemai competente informaţii vor fi oferite de medical dvs. Mai jos sunt menţionate unele tipuri
de cancer bronhopulmonar mai neobişnuite:

Hamartoame
Tumori ale glandelor bronşice
Limfoame
Tumori mezenchimale
Fibroame pleurale
Sarcoame
Simptome specifice cancerului bronhopulmonar
Există o varietate de senzaţii care preced apariţia cancerului bronhopulmonar. Unii îl descoperă
în timpul unui control medical derutină, alţii au semne şi simptome care persistă mai multe luni.

Cereţi medicului de familie o trimitere la radiologie sau la unspecialist dacă prezentaţi:



Infecţii pulmonare repetate care nu răspund la antibiotice îndecurs de trei săptămâni

Creşterea intensităţii tusei



Creşterea cantităţii de flegmă/spută pe care o produceţi.

Spută de culoare sângerie



Pierderea vocii, deşi gâtul pare sănătos.

Greutate în respiraţie

Dureri în piept

Umf
lături faciale şi/sau în gât


Pierdere în greutate / oboseală inexplicabilă

Diagnosticul şi tratamentul cancerului bronhopulmonar poate ficomplicat deoarece boala este extrem de
mobilă. Aceasta înseamnăcă adesea se răspândeşte în alte zone şi organe din c
orp. Se poate
întâmpla ca tumora pulmonară să nu cauzeze probleme, cimetastazele răspândite în alte zone
ale corpului să vă alerteze.

You're Reading a Preview

Upload your documents to download.
Upload to Download
OR
Become a Scribd member to read and download full documents.
Start Your 30 Day FREE Trial

7
Testele pentru depistarea cancerului bronhopulmonar
Există numeroase metode de depistare a cancerului bronhopulmonar,
s
pecifice particularităţilor individuale de manifestare a bolii. Dinmultitudinea de examinări posibile,
medicul va selecta testele celemai potrivite fiecărui caz în parte. În tabelul de mai jos este o listă deteste
specifice diagnosticării cancerului bro
nhopulmonar.
TESTE
SEMNIFICAŢIA / ROLUL TESTULUI

Teste de sânge

Pot ajuta în aprecierea stării generale de sănătateşi a posibilei răspândiri a cancerului

bronhopulmonar.Radiografia
osoasă
O radiografie realizată după injectarea în venă aunei cantităţi mici

de substanţă radioactivă,evidenţiază orice zonă a oaselor care a fostafectată de cancer, traume sau
inflamaţii. În modobişnuit, este făcută ambulatoriu.
Bronhoscopia
Examinarea, fotografierea şi recoltarea prin
biopsie
–

când este posibil –

a unei mic
i cantităţide ţesut din interiorul plămânilor / bronhiilor. În prealabil se anesteziază gâtul
şi se administreazăun sedativ pentru relaxare. Un tub îngust şiflexibil, cu o cameră minusculă în vârf
seintroduce prin nas sau gură şi este ghidată spre
zona
afectată din plămân. Imaginea bronhiilor/plămânilor apare pe monitorulcalculatorului. Cleştii minusculi
de la capătulcamerei vor recolta o probă din excrescenţă.Proba poate fi malignă (canceroasă),
sau benignă. În această fază se poate stabili tipul de
cancer bronhopulmonar. Testul nu este dureros,
dar poate crea disconfort şi o durere de gât persistentă. Bronhoscopia poate fi făcutăambulatoriu, sau în
regim de internare.
Radiografia
toracică
Este o radiografie la nivelul pieptului care poate,uneori,
să evidenţieze afecţiuni inflamatorii,infecţii, cicatrici sau excrescenţe.

Există două tipuri principale de cancer pulmonar, care răspund diferit la schemele de
tratament.

 Cancer pulmonar fără celule mici (NSCLC – Non-small cell lung cancer)
85% dintre cancerele pulmonare sunt NSCLC. Acest cancer pulmonar se prezintă sub mai multe
forme, evoluția sa fiind în strânsă legătură cu tipul histologic. Astfel, principalele subtipuri de
NSCLC sunt: adenocarcinomul, carcinomul cu celule scuamoase și carcinomul cu celule mari.

 Cancerul pulmonar cu celule mici (SCLC – Small cell lung cancer)

Aproximativ 15% dintre cazurile de cancer pulmonar sunt SCLC. Acest tip de cancer pulmonar
este extrem de agresiv, tinde să se răspândească mai rapid decât NSCLC și este diagnosticat
adesea, în stadii tardive. Apare mai ales la fumători și se dezvoltă, de obicei, la nivelul bronhiilor
ce sunt localizate în zona centrală. Răspunde favorabil la chimioterapie și radioterapie. Din
păcate, pentru majoritatea pacienților, SCLC recidivează frecvent.

Semne și metode de diagnostic pentru cazurile de cancer

pulmonar
Cancerul pulmonar poate fi asimptomatic în stadii incipiente, de cele mai multe ori fiind
diagnosticat mult prea târziu. Din păcate, mai mult de două treimi dintre pacienții cu cancer
pulmonar sunt diagnosticați într-un stadiu tardiv. In ciuda progreselor recente, rata de
supraviețuire la 5 ani pentru cancerul pulmonar este scazută, în comparație cu alte tipuri de
cancer, în special formele diagnosticate în stadiu avansat. Semnele și simptomele cancerului
pulmonar pot include: tuse persistentă, hemoptizie (tuse cu expectorație sanghinolentă),
respirație scurtă, șuierătoare, durere pectorală, răgușeală, scădere ponderală marcantă, dureri
osoase sau cefalee.

Diagnosticul de certitudine este pus prin corelarea datelor clinice, anamnezei, cu testele de
laborator, investigațiile imagistice, completate de biopsia pulmonară.

Evaluarea imagistică este recomandată atât înainte, cât și după diagnosticul de cancer
pulmonar, scopul său fiind acela de a analiza zonele suspecte, pentru a determina aria de
răspândire a celulelor tumorale, pentru a evalua eficiența tratamentului în cazul unui cancer deja
diagnosticat sau pentru a depista recidivele. Astfel, pot fi efectuate radiografii pulmonare,
tomograf computer, RMN, PET scan.

Bronhoscopia este o investigație cu ajutorul căreia se poate preleva aspirat bronșic pentru
citologie sau biopsie. Analiza histopatologică si imunohistochimică a fragmentului de țesut
pulmonar prelevat ajută la stabilirea diagnosticului de cancer pulmonar.