Pachet 2020

PACHET 1 DIN 3
DISPOZITIVE MEDICALE PENTRU DIAGNOSTIC SI TERAPIE IN MEDICINA INTERNA

1. Prin toracenteza se extrage:
a. lichid pleural;
b. lichid pericardic;
c. suc gastric;
d. lichid peritoneal.
2. Indicatii ale biopsiei pleurale:
a. revarsate pleurale suspecte de malignitate sau tbc;
b. ascita;
c. pericardita;
d. edeme gambiere.
3. Bronhoscopia rigida utilizeaza:
a. pulsoximetrul;
b. aparatul roëntgen;
c. bronhoscopul rigid;
d. fibrobronhoscopul.
4. Pulsoximetria este o metoda rapida si noninvaziva de determinare a saturatiei sangelui periferic
cu:
a. bioxid de carbon;
b. oxigen;
c. monoxid de carbon;
d. hidrocarburi.
5. Indicatii diagnostice ale toracoscopiei:
a. mezotelioame;
b. boli pulmonare difuze;
c. neoplasm bronho-pulmonar;
d. toate afirmatiile de mai sus.
6. Trocarele se utilizeaza pentru:
a. toracenteza;
b. pulsoximetrie;
c. bronhoscopie;
d. electrocardiografie.
7. Contraindicatii ale biopsiei pleurale:
a. pacient necooperant;
b. insuficienta cardiaca;
c. insuficienta renala;
d. insuficienta hepatica.
8. Fibrobronhoscopul este necesar pentru:
a. spirometrie;
b. pulsoximetrie;
c. echocardiografie;
d. fibrobronhoscopie.
9. Pulsoximetrul este utilizat pentru:
a. echografie digestiva;
b. determinarea saturatiei sangelui periferic cu oxigen;
c. electrocardiografie;
d. monitorizarea tensiunii arteriale.5.
10. Peak flow-metrele sunt:
a. dispozitive ieftine, de mana;
b. utilizate de pacienti la domiciliu si in clinica;
c. Utilizate pentru evaluarea functiei pulmonare;
11. Toracenteza are scop:
Pagina 1 din 30
PACHET 1 DIN 3
a. diagnostic sau terapeutic;

b. anticoagulant;
c. antihipertensiv;
d. antiemetic.
12. Instrumentar necesar pentru biopsia pleurala:
a. ace cu diferite mecanisme de actionare;
b. defibrilator;
c. computertomograf;
d. RMN.
13. Indicatii ale bronhoscopiei rigide:
a. hemoptizia masiva;
b. diabetul zaharat;
c. ciroza hepatica;
d. intoxicatii acute.
14. Explorarea functionala ventilatorie are urmatoarele indicatii:
a. diagnosticul afectiunilor pulmonare;
b. excluderea hipertensinuii arteriale;
c. administrarea de talc intre foitele pleurale;
d. diagnosticul cancerului gastric.
a. dispozitive usor de utilizat;
b. dispozitive simple, care functioneaza in circuit deschis;
c. masoara valorile peak expiratory flow intre 50 si 800 L/min
16. Contraindicatiile toracentezei:
a. volumul foarte mic al revarsatului pleural;
b. HTA;
c. neoplasmul gastric;
d. ciroza hepatica.
17. Incidente ale biopsiei pleurale:
a. emfizem subcutanat;
b. accident vascular cerebral;
c. infarct de miocard;
d. hematurie.
18. Contraindicatii ale bronhoscopiei rigide:
a. hipoxemia severa refractara;
b. neoplasmul de colon;
c. insuficienta hepatica;
d. sarcina.
19. Pentru testarea functiei ventilatorii se utilizeaza:
a. computer tomograful;
b. electrocardiograful;
c. pulsoximetrul;
d. spirometrele.
20. Bodypletismograful este prevazut cu:
a. osciloscop;
b. computer flux-presiune;
c. inscriptor electronic in X-Y;
21. Materiale necesare toracentezei:
a. ace de punctie sterile;
b. pulsoximetre;
c. concentratoare de oxigen;
d. body test;
Pagina 2 din 30
PACHET 1 DIN 3
22. Complicatii ale biopsiei pleurale:

a. lezarea plamanului;
b. incontinenta urinara;
c. cardiopatia ischemica;
d. ulcerul gastric.
23. Complicatii ale bronhoscopiei rigide:
a. perforatia peretelui cailor aeriene;
b. ruptura uterina;
c. ruptura cardiaca;
d. infectia urinara.
24. Masurarile spirometrice se realizeaza prin urmatoarele metode:
a. masurarea volumului si fluxului;
b. crioterapie;
c. laserterapie;
d. determinarea saturatiei in oxigen.
a. dispozitive usor de utilizat;
b. dispozitive simple, care functioneaza in circuit deschis;
c. masoara valorile peak expiratory flow intre 50 si 800 L/min
26. Complicatii ale toracentezei:
a. pneumotorax;
b. HTA:
c. BPOC;
d. hemoragie digestiva;
27. Toracoscopia se efectueaza cu:
a. spirometrul electronic;
b. toracoscopul rigid;
c. echograful;
d. electrocardiograful.
28. Avantaje ale bronhoscopiei rigide:
a. abord foarte larg si vizibilitate buna la nivelul traheei si bronhiilor principale;
b. costul ridicat al aparaturii;
c. manevra dificila;
d. inexistenta specialistilor.
29. Fluxul expirator maxim se determina cu:
a. peak flow-metre;
b. echografe;
c. electrocardiografe;
d. bronhoscoape.
30. Indicatii diagnostice ale toracoscopiei:
a. mezotelioame;
b. boli pulmonare difuze;
c. neoplasm bronho-pulmonar;
31. Incidente ale toracentezei:
a. punctionarea plamanului;
b. refuzul pacientului;
c. varsaturi;
d. migrene;
32. Indicatii ale toracoscopiei:
a. diagnostice si terapeutice;
b. hipotensiune arteriala;
c. ulcer duodenal;
Pagina 3 din 30
PACHET 1 DIN 3
d. insuficienta venoasa cronica.

33. Avantajele fibrobronhoscopiei:
a. confort si toleranta pentru pacient;
b. biopsii de dimensiuni mici;
c. tehnica imprecisa;
d. costuri reduse.
34. Bodypletismografia permite masurarea:
a. volumelor pulmonare si rezistentei la flux;
b. dimensiunilor cordului;
c. tensiunii arteriale;
d. fluxului de intoarcere venoasa.
35. Echipamentul ce utilizeaza metoda dilutiei heliului pentru determinarea capacitatii reziduale
functionale consta in:
a. spirograf cu circuit inchis;
b. dispozitiv de absorbtie a bioxidului de carbon;
c. sursa de oxigen si de heliu;
36. Pentru biopsia pleurala se utilizeaza urmatoarele instrumente:
a. bronhoscop rigid;
b. trocare;
c. camera de inhalatie;
d. bronhoscop flexibil.
37. Contraindicatii ale toracoscopiei:
a. lipsa spatiului pleural din cauza aderentelor pleurale;
b. diabetul zaharat;
c. orbirea;
d. surditatea.
38. Indicatii diagnostice ale fibrobronhoscopiei:
a. evaluare a permeabilitatii si a proprietatilor mecanice ale cailor respiratorii superioare;
b. neoplasm rectal;
c. hepatita virala cu virus C;
d. ulcerul duodenal.
39. Fibrobronhoscopul este un tub flexibil din fibre optice utilizat pentru:
a. endoscopie digestiva;
b. fibroscopie;
c. echografie;
d. radioscopie.
40. Bodypletismograful este prevazut cu:
a. cabina inchisa, transparenta, pentru pacient;
b. pneumotahograful;
c. piesa bucala cu obturator;
41. Biopsia pleurala prin ac este o metoda:
a. invaziva;
b. neinvaziva;
c. simpla;
d. comoda.
42. Complicatii ale toracoscopiei:
a. hemoragia;
b. HTA;
c. infectia urinara;
d. insuficienta renala.
Pagina 4 din 30
PACHET 1 DIN 3
43. Contraindicatiile relative ale fibrobronhoscopiei:

a. insuficienta respiratorie care necesita ventilatie mecanica;
b. fractura de gamba;
c. ulcerul varicos;
d. surditatea.
44. Bronhoscopul rigid este utilizat pentru:
a. rectoscopie;
b. colonoscopie;
c. bronhoscopie;
d. toracoscopie.
45. Fibrobronhoscopul:
a. este un tub flexibil, lung, din material plastic;
b. are un ocular la capatul proximal;
c. contine fascicole de fibre optice;
46. Bronhoscopia este o metoda endoscopica de explorare a:
a. arborelui traheo-bronsic;
b. aparatului cardio-vascular;
c. aparatului digestiv;
d. aparatului reno-urinar.
47. Dispozitive de monitorizare a pacientului in timpul fibrobronhoscopiei:
a. pulsoximetru si tensiometru;
b. oscilometru;
c. spirometru;
d. RMN.
48. Cu ajutorul spirometrelor se determina urmatoarele volume pulmonare:
a. capacitatea vitala si volumul curent;
b. tensiunea arteriala;
c. frecventa cardiaca;
d. frecventa respiratorie.
49. Complicatii ale fibrobronhoscopiei:
a. epistaxis si spasm laringian;
b. perforatie gastrica;
c. constipatie;
d. tulburari de echilibru.
50. Metodele de insertie a fibrobronhoscopului sunt:
a. pe calea orala;
b. pe calea nazala;
c. prin traheostoma;
d. toate variantele de mai sus.
Pagina 5 din 30
PACHET 1 DIN 3
DISPOZITIVE MEDICALE PENTRU DIAGNOSTIC SI TERAPIE IN CHIRURGIE

1. În blocul chirurgical celioscopic,chirurgul este înconjurat de (cu o excepție)
a. exobloc
b. pneumoperitoneu
c. instrumente convenționale
d. laser
2. Dioxidul de carbon folosit in celioscopie este (cu o excepție)
a. nepericulos
b. inert
c. economic
d. lipsit de risc embolic
3. Acul Veress-Palmer (o afirmație este falsă)
a. folosește pentru insuflarea dioxidului de carbon
b. este introdus între cele trei foițe peritoneale
c. are bizou scurt
d. are un mandren bont
4. Insuflatoarele clasice (o afirmație este falsă)
a. Insuflau gazul la 6 litri/min
b. Aveau control permanent al presiunii intraabdominale
c. Sunt de tip Pagynor
d. Asigurau debitul manual
5. Insuflatoarele semiautomate (o afirmație este falsă)
a. Conțin un circuit de insuflație manual
b. Răspund parțial la noile cerințe
c. Crează lent pneumoperitoneul
d. Au debit rapid
6. Panoul frontal al insuflatorului comportă (o afirmație este falsă)
a. Un manometru
b. Un termometru
c. Un manometru gradat în mm
d. Un manometru ce arată gradul de umplere a buteliei cu dioxid de carbon
7. Semne prin care operatorul verifică poziția acului Veress (o afirmație este falsă)
a. Apariția matității hepatice
b. Presiune abdominală lent ascendentă afișată de manometru
c. Apariția emfizemului subcutanat
d. Elevație sectorială a peretelui abdominal
8. Insuflatoarele electronice (o afirmație este falsă)
a. Sunt de tip Sinergy
b. Determină exuflația din peritoneu când presiunea depășește 20 mm Hg
c. Au gestiune parțială a intrărilor de dioxid de carbon din abdomen
d. Au gestiune totală a ieșirilor de dioxid de carbon din abdomen
9. Presiunea din peritoneu crește prin (o afirmație este falsă)
a. aport de gaz suplimentar
b. Adormirea excesivă a bolnavului
c. Trezirea intempestivă a bolnavului
d. Vaporizarea gazelor inerte-ex.folosirea bisturiului cu Argon
10. Efectele mecanice ale pneumoperitoneului se referă la (o afirmație este falsă)
a. Efectul ecartor
b. Barohemostaza
c. Pneumodisecția
d. Palparea viscerelor
Pagina 6 din 30
PACHET 1 DIN 3
11. Efectele biologice ale pneumoperitoneului (o afirmație este falsă)

a. Sunt cele prin laparotomie
b. Se suprapun peste cele fiziologice
c. Asigură un triplu rol
d. Ajută în apărarea naturală
12. Agresiunea chirurgicală asupra peritoneului poate fi redusă grație laparoscopiei prin faptul că (o
afirmație este falsă)
a. Abdomenul este nedeschis
b. Germenii pătrund abundent
c. Intră puține corpuri străine în abdomen
d. Procedeele sunt fără tracțiuni
13. Pneumoperitoneul “în suspensie” (o afirmație este falsă)
a. A fost folosit pentru prima dată de Mouret
b. Crește riscul de suprapneumoperitoneu
c. Problema pierderii de gaz este neimportantă
d. Limitează difuziunea dioxidului de carbon
14. Optica (telescopul)(o afirmație este falsă)
a. Poate fi dreaptă sau cudată
b. Lasă loc canalului operator
c. Cu fibre de sticlă are sisteme prismatice
d. Nu pierde intensitatea luminoasă
15. Cablurile optice (o afirmație este falsă)
a. Există doua tipuri de cabluri optice
b. Cablul cu fluid transmite lumina printr-un tub rigid
c. Cablul cu fibre optice transmite lumina prin refracție repetată
d. Sunt imersibile în antiseptice
16. Laparoscopul (o afirmație este falsă)
a. pediatric are diametrul de 4 sau 5 mm
b. cel mai utilizat este cel de 10 mm
c. de 5 mm asigură cel mai bun compromis între luminozitate și câmp vizual
d. dă o imagine clară atunci când elementele lanțului video sunt compatibile termic
17. Cablurile de lumină cu fibre de sticlă (o afirmație este falsă)
a. Sunt rigide
b. Au rezistență moderată
c. Sunt imersibile
d. Sunt autoclavabile
18. Sursa de lumină (o afirmație este falsă)
a. Dă o lumină “caldă”
b. Este de două tipuri
c. Cu halogen are putere de până la 250 Watt
d. Cu arc electric are 5600 grade Kelvin
19. Reglarea luminozității se face (o afirmație este falsă)
a. funcție de imagine
b. funcție de necesitatea câmpului operator
c. manual
d. doar automatic
20. Avantajele introducerii camerei video în chirurgie (o afirmație este falsă)
a. Mediatizarea gestului chirurgical
b. A introdus aspectul convivial
c. Martorii oculari nu pot observa gesturile incorecte
d. Redarea fidelă a câmpului operator
Temperatura la capătul cablului optic depinde de (o afirmație este falsă)
Pagina 7 din 30
PACHET 1 DIN 3
21.
a. Puterea sursei
b. Lungimea cablului
c. Diametrul cablului
d. Sensibilitatea camerei video
22. Lămpile cu arc (o afirmație este falsă)
a. Sunt dispensabile
b. Au intensitatea luminoasă superioară lămpilor cu halogen
c. Au putere de 300-400 Watt
d. De 250 Watt dau 2000 k Lux
23. Reglarea luminozității se face (o afirmație este falsă)
a. funcție de imaginea câmpului operator
b. funcție de necesitatea câmpului operator
c. automatic
d. doar manual
24. Sursa de lumină de alarmă (o afirmație este falsă)
a. Este a 3-a lampă
b. Are viață mult mai scurtă
c. Preia rolul primei lămpi
d. Intră automat când lampa titulară rămîne în pană
25. Obiectivul videocamerei (o afirmație este falsă)

a. Cu distanță focală de 27 mm este standard
b. Mai mare de 30 mm face o imagine imprecisă
c. Mai mic de 27 mm face imaginea mare,pe tot ecranul
d. Mai mare de 30 mm face o imagine foarte mică și circulară
26. Captorul videocamerei (o afirmație este falsă)
a. Poate fi cu tub catodic
b. Poate fi cu CCD
c. Cu tub catodic este rezistent
d. Cu tub catodic nu se mai produce în lume
27. Imaginea de pe monitorul tv (o afirmație este falsă)
a. Este formată dintr-o succesiune de linii verticale ce dau rezoluția camerei
b. Este dată de un semnal de la stânga la dreapta
c. Este detaliată funcție de numărul de pixeli
d. Este dată de succesiune de pixeli
28. Sensibilitatea videocamerei (o afirmație este falsă)
a. Se exprimă în pixeli
b. Variază între 5 și 10 Lux
c. Se măsoară funcție de apertură
d. Cu cât are mai puțini Lux cu atît este mai gurmandă de lumină
29. Calitatea imaginii depinde de (o afirmație este falsă)
a. Numărul de CCD
b. Alocarea unui CCD pentru fiecare culoare din ROGVAIV
c. Modul de transmitere a semnalului
d. Echivalența definiției și rezoluției aparatelor din lanțul video
30. Celulele CCD (o afirmație este falsă)
a. Au un timp de expoziție lung dacă lumina este puternică
b. Influențează calitatea imaginii prin mărimea lor
c. 1/3 sunt mai bune decât cele ½ la aceeași luminozitate
d. Se saturează când lumina este puternică
31. Videocamera (o afirmație este falsă)
a. Necesită balansul de galben
b. Expusă în fața unei suprafețe albe induce aceeași valoare celor trei semnale RVB
Pagina 8 din 30
PACHET 1 DIN 3
c. Modernă permite echilibraj automat

d. Poate schimba căldura imaginii
32. Videocamera trebuie să aibă următoarele caracteristici (o afirmație este falsă)
a. Să fie ergonomică
b. Să poată fi adaptată la lumină caldă
c. Să poată fi antiseptizată
d. Să fie adaptabilă la telescop
33. Parametrii video-monitorului (o afirmație este falsă)
a. Sunt apropiați ecranului tv
b. Rezoluția să fie mai mare de 450 de linii
c. Definiția să fie mai mare de 400 000-450 000 pixeli
d. Rezoluția și definiția să fie apropiate de cele ale video-camerei
34. Imaginea standard (o afirmație este falsă)
a. NTSC are 525 de linii
b. SECAM are 60 de trame/sec
c. PAL elimină problemele de tentă ale NTSC
d. În Europa este de tip PAL
35. Conexiunile la monitorul video laparoscopic sunt (o afirmație este falsă)
a. Două canale audio-video
b. O priză CINCH sau RCA
c. O priză Euroscart cu 10 broșe cu semnal in/out
d. O priză Y/C sau RBV
36. Apa are mai multe funcții în laparoscopie (o afirmație este falsă)
a. De compresă
b. De baro-hemostază
c. De hidro-disecție
d. De reanimare
37. Funcția de compresă a apei în laparoscopie implică (o afirmație este falsă)
a. Spălarea câmpului operator
b. Curățarea opticii laparoscopului
c. Accelerarea formării trombusului plachetar
d. Diluția cheagurilor sanghine
38. Funcția de termo-hemostază a apei în laparoscopie (o afirmație este falsă)
a. Se realizează prin încălzire la 42-45 de grade Celsius
b. Permite exploatarea noilor planuri de clivaj
c. Accelerează formarea trombusului plachetar
d. Contribuie la îmbunătățirea calității hemostazei
39. Funcția de hidro-disecție a apei în laparoscopie (o afirmație este falsă)
a. Este condiționată de presiunea de 0,5-1 Barr
b. Permite crearea câmpurilor de clivaj
c. Permite exploatarea noilor planuri de clivaj
d. Permite penetrarea planului de clivaj deschis
40. Hidro-flotația în laparoscopie (o afirmație este falsă)
a. Permite observarea subacvatică a unor structuri
b. Recunoașterea anatomică și funcțională a unor organe
c. Împiedică adezioliza
d. Permite recunoașterea mai ușoară a unei sângerări
41. Funcția de reanimare a apei în laparoscopie (o afirmație este falsă)
a. Are loc în timpul laparoscopiei
b. Se datorează lăsării în cavitatea peritoneală a unei cantități de apă
c. Se produce prin dializă peritoneală
d. Limitează scăderea temperaturii organismului
Pagina 9 din 30
PACHET 1 DIN 3
42. În sistemele și aparatele pentru folosirea apei în laparoscopie,apa trebuie să fie (o afirmație este
falsă)
a. Menținută la temperatura de 42-45 de grade
b. Pusă sub presiune
c. Sterilă
d. Distribuită la presiune de 0-120 cm Hg
43. Inconvenientele sistemelor de endo-irigație sunt (o afirmație este falsă)
a. Au o pompă de mână
b. Serul trebuie să fie preîncălzit
c. Se utilizează flacoane de sticlă de capacitate redusă
d. Presiunea de instilație este insuficientă pentru hidro-disecție
44. Modelul triton pentru canulele de irigație (o afirmație este falsă)
a. A fost pus la punct de Manhes,în 1976
b. Are o valvă bidirecțională
c. Are irigație,aspirație și stop
d. Are diametrul de 5 mm
45. Canula de aspirație (o afirmație este falsă)
a. Are un canal de aspirație cu diametrul de 4 mm
b. Este ralonjat la vid
c. Are un canal de irigație de 4 mm diametru
d. Are permisia lichidului de 1 Barr
46. Palpatorul este un instrument laparoscopic (o afirmație este falsă)

a. Traumatic
b. Poate înlocui o pensă atraumatică
c. Ce permite mobilizarea viscerelor
d. Ce permite celioscopia diagnostică
47. Trocarele laparoscopice (o afirmație este falsă)
a. Sunt veritabile vehiculatoare în chirurgia cu abdomen deschis
b. Servesc la trecerea instrumentelor de la exo-la endo-bloc
c. Necesită să fie etanșe pentru păstrarea pneumo-peritoneului
d. Au extremitatea conică sau piramidală
48. Etanșeitatea trocarelor laparoscopice este asigurată de (o afirmație este falsă)
a. Valvă
b. Supapă cu piston culisant
c. Reductor
d. Buna corelație între diametrul extern al canulei și cel intern al instrumentului culisat
49. Instrumentele laparoscopice (o afirmație este falsă)
a. Trebuie să aibă un canal de spălare
b. Au o extremitate activă ce stă în exo-bloc
c. Care au lungimea exagerată sunt jenante
d. Au lungimea ideală de 300 mm
50. Pensele atraumatice clasice au fost descrise de Manhes.Ele sunt de 4 tipuri (o afirmație este falsă)
a. Atraumatice totale
b. Atraumatice parțiale
c. Tip tigru
d. Tip Babcock
Pagina 10 din 30
PACHET 1 DIN 3
DISPOZITIVE MEDICALE PENTRU DIAGNOSTIC SI TERAPIE IN ATI

1. Care din urmatoarele procedee este folosit ca ultima modalitate de tratament a insuficientei
respiratorii:
a. cu aparate portabile-blon sau burduf-(Ruben, Ambu, etc)
b. cu aparatul de anestezie
c. oxigenarea extracorporeala
d. stimularea electrofrenica (metoda Sarnoff)
2. Monitorizarea ventilatiei artificiale:
a. supravegherea din ora in ora
b. numai cand suna alarmele
c. supravegherea permanenta
d. cand scade TA si creste pulsul
3. Dispozitivele medicale din A.T.I. NU sunt:
a. aparate de ventilatie mecanica
b. monitoare de inalta performanta
c. injectomate/pompe volumetrice
d. iluminarea saloanelor
4. Debitmetrul aparatului de anestezie regleaza:
a. temperatura
b. CO2 expirator
c. fluxul de gaz proaspat
d. oxigenarea cerebrala
5. Indicatia electiva a oxigenoterapiei hiperbare este :
a. anestezie generala
b. tratamentul socului hemoragic
c. tratamentul degeraturilor
d. intoxicatia cu monoxid de carbon
6. Care din urmatorii factori nu influenteaza accidentele imunologice ale transfuziei de singe:
a. incompatibilitatii eritrocitare in system ABO
b. anticorpilor iregulari naturali in serul primitorului
c. anticorpilor imuni in serul primitorului
d. nivelul de hemoglobinei si numarului de leucocite
7. Arsura de gradul II se vindeca spontan in
a. 1 luna
b. 10-14 zile
c. 21 zile
d. sub 7 zile
8. Aparatele de anestezie au obligatoriu un :
a. senzor O2
b. injectomat
c. senzor de temperatura
d. ventilare cu heliu
9. Oxigenoterapia este o metoda de tratament care are ca scop:
a. combaterea hipoxiei tisulare prin cresterea concentratiei de O2 in amestecul respirator
b. combaterea anemiei prin cresterea concentratiei de O2 in amestecul respirator
c. combaterea intoxicatiilor medicamentoase prin cresterea concentratiei de O2 in amestecul
respirator
d. combaterea efectelor enesteziei prin cresterea concentratiei de O2 in amestecul respirator
10. Care din urmatoarele cai nu poate fi folosita pentru administrarea transfuziei:
a. calea venoasa
b. calea arteriala
c. calea intraperitoneala
d. calea parenteral
Pagina 11 din 30
PACHET 1 DIN 3
11. Estimarea suprafetei arse la copilul 0-4 ani, reprezentata de trunchi este:
a. 32%
b. 13-19%
c. 2x9 ½%
d. 2x(15-18)%
12. Aparatul de anestezie are sursa de alimentare cu gaze medicinale:
a. o singura sursa
b. doua surse
c. nu are sursa de gaze medicinale
d. doar sursa de O2
13. Etapa de transport in sange a oxigenului se realizeaza cu ajutorul:
a. hemoglobinei, precum si in forma dizolvata in plasma
b. hemoglobinei si ferului plasmatic
c. hemoglobinei si proteinelor plasmatice
d. hemoglobinei si elementelor figurate din sange
14. Care din urmatoarele solutii nu realizeaza compensare deficitului de volum sanguin:
a. dextranii
b. solutii electrolitice
c. albuminele
d. administrarea de vitamine
15. Principala cauza a accidentelor prin arsura la copii este datorata :
a. lipsei de supraveghere si neglijentei parintilor
b. arsurile chimice
c. arsurile prin explozie
d. arsurile in spatii inchise
16. Bioinginerul Medical din A.T.I. NU :
a. verifica dispozitivele medicale
b. calibreaza dispozitivele medicale
c. seteaza parametri de ventilatie mecanica
d. decide daca un dispozitiv poate fi folosit
17. Efecte nefavorabile ale oxigenoterapiei apar dupa :
a. utilizarea indelungata a unor concentratii de < 60% O2
b. utilizarea indelungata a unor concentratii de < 25% O2
c. utilizarea indelungata a unor concentratii de >60% O2
d. utilizarea indelungata a unor concentratii de < 40% O2
18. In care din urmatoarele situatii un pacient NU are contraindicatie temporara de donare de
sange:
a. diabetul
b. menstruatia, sarcina, alaptarea
c. 6 luni de la o transfuzie cu singe sau derivati
d. vaccinarile
19. Verificarea dispozitivelor medicale NU se face:
a. cind nu sunt functionale
b. inainte de a fi conectate la pacient
c. cind sunt conectate la pacient
d. cind sunt conectate intr-o priza
20. Partile componente ale unui aparat de respiratie artificiala NU sunt :
a. sursa de energie
b. butelia de O2
c. cadrul de transport
d. compresorul de aer comprimat
Pagina 12 din 30
PACHET 1 DIN 3
21. Executarea probelor de compatibilitate are ca scop reducerea la minim a riscurilor accidentelor
transfuzionale si comporta obligatoriu :
a. determinarea probelor de compatibilitate in sistemul OAB
b. determinarea probelor de compatibilitate in sistemul OAB si Rh
c. determinarea probelor de compatibilitate in sistemul OAB, Rh si prezenta anticopilor iregulari
d. determinarea probelor de compatibilitate in sistemul OAB si prezenta anticorpilor iregulari
22. Monitorul de functii vitale nu poate masura:
a. puls
b. tensiunea arteriala neinvaziva
c. saturatia in O2
d. profunzimea anesteziei
23. Sistemul de reglaje a aparatului de anestezie nu cuprinde :
a. volumul curent
b. reglajele de flux
c. fecventa ventilatorie
d. sistemul compensare termica
24. Pacientul cu traheostomie :
a. poate fi ventilat mecanic
b. nu poate fi ventilat mecanic
c. nu poate fi ventilat mecanic daca este nou-nascut
d. nu se poate ventila in presiune
25. Principala functie a singelui transfuzat este:
a. de transportor de hemoglobina
b. de transportor de fier
c. de transportor de aer
d. de tranportor de anticorpi si vitamine
26. Aparatul de anestezie poate sustine ventilatia mecanica:
a. da, in timpul anesteziei
b. nu, pt ca nu poate ventila mecanic pacientul
c. nu, pt ca administreaza gaz anestezic
d. doar sincronizat cu pacientul
27. Umidifierea in circuitul respirator este obligatorie la :
a. nou-nascuti
b. pacientii hipotermici
c. pacientii febrili
d. pacientii in coma profunda
28. Acumulatorii dispozitivelor medicale NU sunt :
a. inepuizabili
b. incarcati periodic
c. schimbati la 2 ani, 4 ani
d. optionali
29. Arsurile actinice sunt :
a. consecutive expunerii la actiunea razelor solare sau a surselor artificiale de raze ultaviolete
b. actiunii locale a dezinfectantilor
c. actiunii infectiilor fungice la nivelul tegumentelor
d. actiunii substantelor caustice
30. Donatorii de singe sunt acele persoane :
a. care accepta voluntar prelevarea de singe in scop umanitar
b. cei care doneaza in vederea autotransfuziei
c. poliglobulicii sau hipertensivii care necesita in scop terapeutic prelevarea de singe
d. prelevarea de singe in scopul efectuarii analizelor medicale
Pagina 13 din 30
PACHET 1 DIN 3
31. Senzorul SPO2 masoara:

a. saturatia in O2 invaziv
b. saturatia in O2 din singe integral
c. saturatia in O2 a tesutului neinvaziv
d. concentratia in CO2 din sange integral
32. Alarmele de culoare rosie la aparatele de ventilatie reprezinta :
a. alarma nivel scazut
b. alarma de nivel mediu
c. alarma de nivel ridicat
d. se poate ignora
33. Cauzele care influenteaza scaderea concentratiei de O2 in aerul respirator
a. altitudinea joasa
b. administratrea O2 pe masca
c. aerul viciat, altitudinea crescuta
d. oxigenoterapia hiperbara
34. Dispozitivele ce asigura suportul ventilator nu pot fi dedicate:
a. numai pt nou-nascut
b. numai adult
c. numai pacientilor cu anemie
d. de la nou-nascut la adult
35. Reglarea FiO2 se face numai pe :
a. aparatul de anestezie
b. ventilator
c. monitor de functii vitale
d. obligatoriu pt sistemele de ventilatie
36. Toate tipurile de aparate de anestezie au :
a. aceeasi modalitate de calibrare
b. aceelasi tip de vaporizor
c. acelasi tip de senzor de O2
d. acelasi principiu de ventilatie manuala
37. Autotransfuzia presupune:
a. administrarea directa a singelui de la donator la primitor
b. recoltarea si reinfuzarea singelui la acelasi pacient
c. recoltarea si transfuzarea singelui la un pacient cu acelasi grup sanguin
d. recoltarea si transfuzarea singelui la un pacient cu acelasi grup sanguin si Rh
38. Care modurile de ventilatie mecanica nu pot fi aplicate la nou-nascut:
a. sincronizate cu pacientul si controlate
b. controlate in presiune
c. sincronizate cu pacientul
d. mod de ventilare inteligent
39. Modul de calibrare a unui sensor de flux este universal valabil:
a. da, pentru toate dispozitivele
b. nu
c. senzorul de flux nu se calibreaza
d. senzorul de flux se calibreaza doar la nou-nascut
40. Aparatele de ventilatie mecanica
a. au calce sodata
b. nu au calce sodata
c. au calce sodata pe inspir
d. au calce sodata pe expir
Pagina 14 din 30
PACHET 1 DIN 3
DISPOZITIVE MEDICALE PENTRU DIAGNOSTIC SI TERAPIE IN CARDIOLOGIE

1. Precizați afirmația falsă cu privire la interacțiunea membranei artificiale cu sângele:
a. suprafețele neregulate mai mici de 1 micron nu afectează compatibilitatea cu sângele
b. caracteristicile chimice ale membranei artificiale pot influența depunerea proteinelor
c. suprafețele neregulate mai mici de 1 micron afectează compatibilitatea cu sângele
d. caracteristicile chimice ale membranei artificiale exercită indirect un efect antitrombogen
2. Precizați afirmația falsă referitor la contraindicațiile utilizării balonului de contrapulsație
intraaortică:
a. insuficiența aortică severă
b. anevrism aortic
c. disecție de aortă
d. șoc cardiogen
3. Valva cardiacă ideală trebuie să fie construită din biomateriale care sunt:
a. netoxice
b. carcinogenice
c. imunogenice
d. trombogenice
4. Precizați afirmația falsă cu privire la balonul în contrapulsație intraaortică:
a. balonul este umflat cu heliu într-un mod controlot cu ajutorul unei console
b. heliul are o vâscozitate scăzută permițind folosirea unor catetere mai subțiri
c. heliul are o solubilitate mai scăzută în sânge față de CO2
d. consola de control nu prezintă posibilitatea de a ajusta momentul umflării/dezumflării balonului în
funcție de complexul QRS
5. Precizați afirmația falsă cu privire la complexul cord-pulmon artificial
a. realizează înlocuirea temporară a funcţiilor pulmonare şi cardiace
b. conține elemente de monitorizare, oxigenare, conectare şi control computerizat
c. pompează sângele prin fenomenul de cavitație
d. în clinică sunt folosite în general pompe cu role și pompe centrifugale
6. Nu reprezintă probleme de rezolvat în proiectarea sistemelor de asistare circulatorie:
a. formarea de trombi
b. costurile mari
c. riscul infecțios
d. excluderea socială
7. Indicați afirmația falsă privitoare la sistemele de oxigenare artificială prin membrană:
a. cel mai simplu element de apreciere a performanţei oxigenatorului este determinarea O2 şi a CO2
transferate transmembranal
b. prin folosirea unui spectrofotometru se poate determina concentraţia de gaz la intrarea şi la
ieşirea din oxigenator
c. circularea debitului sangvin prin oxigenatoarele counter current prezintă dezavantajul ocluziei
fibrelor prin microtromboză
d. performanţa oxigenatorului este supravegheată permanent prin monitorizarea O2 pe linia arterială
şi venoasă
8. Precizați afirmația falsă cu privire la valvele tisulare:
a. pot asigura un flux apropiat de cel nativ
b. necesită tratament anticoagulant
c. calitatea țesutului este sensibilă la îngheț și la procedura de prelevare
d. celulele nu sunt viabile și nu pot crește
9. Precizați afirmația corectă cu privire la balonul de contrapulsație intraaortică:
a. pentru a fi bine poziționat, balonul trebuie să se afle la aproximativ 7 cm distal de originea arterei
subclavii stângi
b. pentru a fi bine poziționat, balonul trebuie să se afle în lumenul aortei abdominale
c. umflarea bruscă a balonului este realizată la sfârșitul perioadei de ejecție a ventriculului stâng
d. umflarea balonului este simultană cu contracția ventriculară
Pagina 15 din 30
PACHET 1 DIN 3
10. Plămânul artificial (oxigenator) component al complexului inima plămân artificial asigură:
a. circulația sângelui din ventriculul stîng în aortă
b. oxigenarea sângelui venos și eliminarea CO2 în timpul operațiilor pe cord deschis
c. suplimentarea nivelului de oxigen din sânge la pacienții cu apnee în somn
d. oxigenarea sângelui în infarctul miocardic acut
11. Precizați afirmația falsă cu privire la indicațiile utilizării balonului de contrapulsație intraaortică:
a. insuficiență cardiacă după o procedură chirurgicală
b. șoc cardiogen
c. regurgitare mitrală
d. insuficiență aortică severă
12. Care din următorii parametrii nu face parte din standardizările impuse de „American Association
of Medical Instrumentation” pentru oxigenatoarele cu membrană?
a. indexul cardiac
b. raportul C02 la debitul sanguin
c. debitul sanguin de referinţă
d. indexul de hemoliză
13. Precizați afirmația falsă cu privire la bioproteze:
a. bioprotezele porcine permit un flux sanguin apropiat de cel nativ
b. bioprotezele din pericard bovin pot avea un design flexibil
c. bioprotezele din pericard bovin au suprafețele expuse fluxului sangvin mai aspre neinfluențând
curgerea
d. bioprotezele cardiace de origine porcină sunt alcătuite din 4 părți principale: țesut, stent, inel de
sutură, ”învelișul stentului”
14. Utilizarea balonului în contrapulsație intraaortică are efect favorabil asupra funcției ventriculului
stâng prin:
a. creșterea indexului cardiac
b. creșterea presiunii medii arteriale
c. reducerea presiunii de umplere a ventriculului stâng
d. creșterea presiunii de umplere a ventriculului stâng
15. Schimbătoarele de căldură pentru circuitele de circulație extracorporală realizează
răcirea/încălzirea rapidă a sângelui folosind ca mediu de transfer:
a. apa
b. freon
c. plasma
d. ulei mineral
16. Precizați afirmația falsă cu privire la condițiile de îndeplinit ale sistemelor de asistare circulatorie:
a. minim trombogenic
b. minim hemolitic
c. risc mic de infecții
d. activarea cascadei coagulării
17. Precizați afirmația falsă referitor la oxigenatorul cu membrană:
a. structurile de membrană au fost concepute pe două criterii: cu fibre escavate (hollow fiber) şi
plicaturate
b. fibrele membranei sunt realizate din polipropilenă şi pot crea micropori cu dimensiuni mai mici de
1 micron permițând separarea componentei gazoase de cea fluidă
c. rezistenţă minimă la difuziune din interiorul microporilor membranei permite realizeazarea
schimbului gazos
d. proporția de oxigen din amestecul gazos ce intră în oxigenator nu influențează oxigenarea sângelui
18. Balonul de contrapulsaţie intraaortică este utilizat cel mai frecvent la bolnavii cu
a. insuficiență aortică
b. șoc cardiogen
c. stenoză aortică
d. disecție de aortă
Pagina 16 din 30
PACHET 1 DIN 3
19. Precizați afirmația falsă referitoare la valvele mecanice:

a. au durabilitate dovedită
b. sunt mai zgomotoase comparativ cu valvele biologice
c. necesită tratament permanent cu anticoagulante
d. nu necesită tratament permanent cu anticoagulante
20. Complexul cord-pulmon artificial este folosit de obicei:
a. în operațiile pe cord deschis
b. în stopul cardio-respirator
c. în infarctul miocardic
d. în insuficiența cardiacă
21. Precizați afirmația falsă referitoar la alegerea protezelor biologice:
a. au o durabilitate foarte mare
b. incidență mică de tromboembolism
c. oferă posibilitatea de gestație la femei tinere
d. valvele din pericard bovin prelucrate cu glutaraldehidă se deteriorează mai repede
22. Balonul de contrapulsație intraaortică este utilizat cel mai frecvent la:
a. bolnavii cu șoc cardiogen care însoțește infarctul miocardic acut
b. pacienții cu puseu hipertensiv
c. bolnavii cu insuficiență aortică acută traumatică
d. pacienții cu hipertrofie ventriculară stângă
23. Indicați afirmația falsă cu privire la sistemele de oxigenare artificială prin membrană:
a. transferul de gaz din mediul lichid în cel gazos sau invers nu este influențat de debitul de sânge
prin oxigenator
b. concentrarea de oxigen într-un volum de sânge se va obţine prin creşterea timpului de contact
dintre interfeţele membranei şi hematii
c. transferul de gaz din mediul lichid în cel gazos sau invers este dirijat de diferenţa de presiune
parţială
d. transferul de gaz din mediul lichid în cel gazos sau invers este limitat de rezistenţa la difuziune prin
membrana sintetică
24. Precizați afirmația falsă cu privire la sistemele de asistare circulatorie:
a. nu poate fi asigurată o asistare biventriculară
b. dacă sângele este preluat din atriul drept și introdus în artera pulmonară se obține o asistare de
ventricul drept
c. dacă sângele este preluat din atriul stâng și introdus în aortă se obține o asistare de ventricul stâng
d. sistemele de asistare circulatorie ventriculară reduc nevoile energetice ale contracțiilor miocardice
a. este folosit în operațiile pe cord deschis
b. este folosit în timpul operației de transplant de cord
c. este folosit în intervențiile de angioplastie cu stent
d. este folosit în operațiile de revascularizare miocardică prin bypass aorto-coronarian
26. Referitor la oxigenarea artificială prin membrană, precizați afirmația falsă cu privire la oxigenatorul
cu membrană:
a. debitul sanguin cross current oferă avantajul unui debit secundar
b. debitul sanguin counter current are avantajul de a diminua mult ocluzia fibrelor prin
microtromboză
c. controlul oxigenării sângelui se realizează prin creșterea sau scăderea proporției de oxigen în
amestecul gazos introdus în oxigenator
d. oxigenatoarele cu debit sanguin cross current prezintă avantajul de a diminua mult ocluzia fibrelor
prin microtromboză
27. Precizați varianta falsă referitor la tromboembolism în cazul pacienților purtători de proteze
valvulare:
a. este mai frecvent la pacienții cu valve mecanice
b. fibrilația atrială cronică crește riscul de tromboembolismului la pacienții cu proteze mitrale
Pagina 17 din 30
PACHET 1 DIN 3
c. cu cât este mai bună hemodinamica valvei cu atât este mai mare posibilitatea tromboemboliilor
d. Tromboembolismul la pacienți cu schimbare de valvă mitrală este mai scăzut la aceia cu atriu
stâng mic, ritm sinusal și capacitate cardiacă normală
28. Precizați afirmația falsă cu privire la indicațiile utilizării balonului de contrapulsație intraaortică:
a. la pacienții care au suferit o afectare ventriculară preoperator și care dezvoltă ischemie masivă în
timpul intervenției chirurgicale
b. la anumiți pacienți care au o funcție cardiacă normală la începutul intervenției, dar care se
deteriorează rapid în urma procedurilor chirurgicale
c. ca o legătură intermediară spre transplantul cardiac
d. la pacienții cu insuficiență aortică severă
29. Precizați afirmația adevărată cu privire la balonul de contrapulsație intraaortică:
a. este indicat la pacienții cu insuficiență aortică severă
b. este indicat la pacienții cu disecție de aortă
c. este indicat la pacienții cu anevrism de aortă
d. este indicat la pacienții cu șoc cardiogen
30. Precizați afirmația adevărată cu privire la complexul cord-pulmon artificial
b. asigură suportul cardio-pulmonar în cardiologia intervențională
c. asigură oxigenarea sângelui în timpul operațiilor de implantarea a stimulatoarelor cardiace
d. se implantează în cutia toracică în locul inimii
31. Balonul de contrapulsaţie intraaortică reprezintă unul dintre dispozitivele utilizate pentru asistarea
circulatorie în domeniul:
a. chirurgia aortei
b. cardiologie intervențională
c. transplantul cardiac
d. chirurgia bariatrică
32. Precizați afirmația falsă referitor la asistarea circulatorie ventriculară:
a. este folosită în condițiile în care funcția cardiacă este sever afectată
b. complexitatea și costurile ridicate restricționează utilizarea acestei terapii
c. debitul cardiac realizat de sistemele de asistare circulatorie ventriculară este in general de 3-10
litri / min
d. dacă sângele este preluat din atriul drept și introdus în artera pulmonară se obține asistarea
ventriculului stâng
33. Precizați afirmația falsă referitor la oxigenatorul cu membrană:
a. elementul fundamental al acestui tip de oxigenator îl constituie interpunerea unei membrane
artificiale între componenta gazoasă şi cea lichidiană
b. transferul gazos depinde numai de difuziunea prin membrană
c. oxigenatorul cu membrană permite un amestec direct între sânge și gaze
d. membrana este prevăzută cu micropori capabili de a selecta schimbul gazos transmembranal
34. Precizați afirmația falsă legată de valvele biologice:
a. sunt silențioase
b. sunt netrombogene
c. sunt inerte din punct de vedere chimic
d. sunt trombogene
b. conține elemente pentru controul temperaturii sângelui
c. este întâlnit în salile de chirurgie cardiovasculară
d. poate fi folosit pe termen lung în insuficiența cardiacă
Pagina 18 din 30
PACHET 1 DIN 3
36. Referitor la oxigenarea artificială prin membrană, precizați afirmația corectă cu privire la
interacțiunea membranei artificiale cu sângele:
a. când sângele intră în contact cu o suprafață străină, proteinele se depun pe partea vasculară a
membranei
b. în contact cu suprafața artificială a membranei albuminele nu suferă modificări structurale în
funcție de suprafața polimerilor
c. la stratul de proteine modificat nu se pot adauga trombocitele
d. cheagul alb este format din proteine și globule roșii
37. Precizați afirmația falsă cu privire la urmărirea postoperatorie a pacienților cu proteze mecanice:
a. tratementul anticoagulant trebuie ajustat în funcție de INR
b. se recomandă examinarea ecografică pentru evaluarea funcției protezei și a funcției ventriculului
stâng
c. nu se recomandă control în clinica de chirurgie cardiovasculară la o lună post-operator
d. dozarea INR-ului ar trebui efectuată la 2 săptămâni
38. Precizați afirmația falsă cu privire la principiul de funcționare al balonului de contrapulsație
intraaortică:
a. se utilizează un balon alungit cu un volum de 40 cm3
b. balonul este atașat unui cateter cu dublu lumen care permite folosirea coaxială a sistemului
c. diametrul balonului umflat ar trebui să fie cu 10 – 20 % mai mic decât diametril aortei toracice
ascendente
d. diametrul balonului umflat ar trebui să fie cu 10 – 20 % mai mare decât diametril aortei toracice
ascendente
39. Precizați afirmația falsă cu privire la balonul de contrapulsație intraaortică:
a. imediat înaite de declașarea perioadei de contracție a ventriculului stâng, balonul de
contrapulsație este brusc dezumflat
b. dezumflarea balonului de contrapulsație determină o reducere a presiunii telediastolice din aortă
cu 10-15 mmHg
c. dezumflarea balonului duce la o reducere a rezistenței la ejecție a ventriculului stâng
d. evacuarea gazului din balon duce la o diminuare relativă a volumului sanguin intraaortic cu 100
cm3
a. necesită schimparea pompelor cu role după folosire
b. conține elemente de monitorizare, oxigenare, reglarea temperaturii sângelui conectare şi control
computerizat
c. realizează înlocuirea temporară a funcţiilor pulmonare şi cardiace
d. necesită schimbarea pompelor centrifugale după folosire
41. Precizați afirmația falsă cu privire la complicațiile pacienților purtători de proteze cu:
a. tromboembolism
b. hemoragii gastrointestinale
c. hemoragii urogenitale
d. adenomul de prostată
42. Precizați afirmația adevărată cu privire la oxigenatorul cu membrană:
a. Elementul fundamental al acestui tip de oxigenator îl constituie interpunerea unei membrane
artificiale între componenta gazoasă și sânge
b. transferul gazos nu depinde de difuziunea prin membrana artificială
c. membrana artificială nu este prevăzută cu micropori capabili de a selecta schimbul gazos
transmembranal
d. schimbul gazos se efectuează prin amestec direct dintre componenta gazoasă și sânge
Pagina 19 din 30
PACHET 1 DIN 3
43. Precizați afirmația corectă referitor la balonul de contrapulsație intraaortică:

a. balonul de contrapulsație intraaortică este cel mai complex dintre sistemele de asistare
circulatorie
b. umflarea balonului este realizată la sfârșitul perioadei de ejecție a ventriculului stâng
c. prin umflarea bruscă a balonului 100 cm3 de sânge sunt dizlocuiți de volumul echivalent al
balonului
d. balonul de contrapulsație intraaortică este frecvent folosit la pacienții cu insuficiență aortică
severă
44. Precizați afirmația falsă cu privire la considerațiile fiziologice și hemodinamice ale utilizării
balonului în contrapulsație intraaortică
a. prin umflarea bruscă a balonului, 100 ml de sânge sunt dislocuiți de volumul echivalent al
balonului
b. creșterea presiunii din aortă va conduce teoretic la îmbunătățirea perfuziei coronariene
c. umflarea bruscă a balonului determină creșterea presiunii din aorta toracică și crosa aortei
d. umflarea bruscă a balonului este executată la sfârșitul perioadei de ejecție a ventriculului stâng
45. Precizați afirmația adevărată cu privire la complexul cord-pulmon artificial
a. nu este folosit în operațiile de implantare a dispozitivelor de asistare ventriculară
b. este folosită în operațiile de implantare a dispozitivelor de asistare ventriculară
c. este folosit de obicei în cardiologia intervențională
d. sunt folosite exclusiv pope cu role pentru pomparea sângelui
46. Care dintre următoarele situații reprezintă indicație de utilizare a balonului de contrapulsație
intraaortică:
a. insuficiența aortică severă
b. regurgitare mitrală severă
c. disecție de aortă
d. anevrism aortic
47. Primele proteine care se depun pe partea vasculară a membranei oxigenatorului sunt:
a. gamaglobuline, protrombine, ceruloplasmine
b. albuminele, fibrinogenul şi globulinele
c. transferine
d. factori de coagulare
48. Precizați afirmația falsă cu privire la proteza valvulară optimă:
a. exercită o rezistență minimă la fluxul sanguin
b. permite doar regurgitări nesemnificative în momentul închiderii
c. designul trebuie să cauzeze turbulențe minime in vivo în timpul condițiilor de curgere fiziologice
d. designul trebuie să cauzeze stază importantă in vivo în timpul condițiilor de curgere fiziologice
49. Precizați afirmația falsă cu privire la balonul în contrapulsație intraaortică:
a. este indicat la pacienții cu șoc cardiogen
b. este contraindicat la pacienții cu insuficiență aortică severă
c. este contraindicat la pacienții cu insuficiență mitrală severă
d. este contraindicat la pacienții cu disecție de aortă
a. se găsește în sălile de chirurgie cardiovasculară
b. poate răci și încălzi sângele pacientului
c. necesită prezența unui operator (perfuzionist) în timpul funcționării
d. pompează sângele cu ajutorul unor pompe cu curgere axială
Pagina 20 din 30
PACHET 1 DIN 3
DISPOZITIVE MEDICALE PENTRU DIAGNOSTIC SI TERAPIE IN ORTOPEDIE

1. Proteza simplă cervico-cefalică este:
a. O proteză ce înlocuiește capul și colul femural având o coadă centro-medulară acetabulară;
b. O proteză ce înlocuiește capul și colul femural având o coadă centro-medulară femurală;
c. O proteză ce înlocuiește capul femural având o coadă centro-medulară acetabulară;
d. O proteză ce înlocuiește colul femural având o coadă centro-medulară femurală;
2. Indicația principală a protezei cervico-cefalice este:
a. Necroza aseptică de cap femural la persoanele tinere;
b. Fractura de col femural la persoanele tinere;
c. Fractura diafizei femurale indiferent de vârstă;
d. Fractura de col femural la persoanele vârstnice;
3. Una dintre afirmațiile de mai jos nu este adevărată:
a. Proteze intermediară bipolară este o variantă a protezei cervico-cefalice;
b. Proteza bipolară este o variantă intermediară între proteza cervico-cefalică și proteza totală;
c. În cazul protezei bipolare articulația șoldului se transformă într-o articulație cu 4 suprafețe;
d. Proteza totală este o variantă intermediară între proteza cervico-cefalică și proteza bipolară;
4. Artroplastia reprezintă:
a. Intervenția chirurgicală prin care se restabilește mobilitatea unei articulații ca și buna funcționare a
mușchilor, ligamentelor și a altor pǎrți moi care o controleazǎ;
b. Intervenția chirurgicală prin care nu se restabilește mobilitatea unei articulații, dar se asigurǎ buna
funcționare a mușchilor, ligamentelor și a altor pǎrți moi care o controleazǎ;
c. Intervenția chirurgicală prin care se restabilește mobilitatea unei articulații dar nu și buna
funcționare a mușchilor și a altor pǎrți moi care o controleazǎ;
d. Intervenția chirurgicală prin care se restabilește mobilitatea unei articulații cu ablația mușchilor și a
altor pǎrți moi care o controleazǎ;
5. Principiul operației de implantare a unei proteze cervicocefalice constǎ ȋn:
a. Rezecția capului femural;
b. Rezecția-reconstrucția alloplasticǎ a capului femural;
c. Rezecția diafizei femurale;
d. Rezecția capului femural și a diafizei femurale cu reconstrucția alloplasticǎ a acestora;
6. Avantajele hemiartroplastiei șoldului includ:
a. Mobilizarea tȃrzie cu sprijin total al pacientului;
b. Mobilizarea tȃrzie cu sprijin parțial al pacientului;
c. Mobilizarea precoce cu sprijin total al pacientului;
d. Mobilizarea precoce cu sprijin parțial al pacientului;
7. Indicațiile protezei bipolare includ:
a. Fractura recentǎ a diafizei femurale;
b. NACF stadiul IV, cu cotil intact la persoanele vȃrstnice;
c. NACF stadiul III, cu cotil intact la persoanele vȃrstnice;
d. Fractura recentǎ a colului femural;
8. Dintre avantajele protezei bipolare fac parte:
a. Autocentrarea componentelor protezei, astfel nemaifiind necesarǎ o poziționare chirurgicalǎ
precisǎ;
b. Mișcǎrile anormale se efectueazǎ ȋn articulația externǎ a protezei;
c. Mișcǎrile extreme se realizeazǎ ȋntre cupa articularǎ externǎ și capul femural;
d. Inserție relativ simplǎ dar cu o duratǎ mai mare decȃt pentru o protezǎ totalǎ;
9. Contactul permanent metal-cartilaj atrage o scǎdere a:
a. Ptroteinkinazei;
b. Titrului proteoglicanilor;
c. Titrului proteoglicanilor cȃt și a titrului anticorpilor antitiroperoxidazei;
d. Ptroteinkinazei, titrului proteoglicanilor cȃt și a titrului anticorpilor antitiroperoxidazei;
Pagina 21 din 30
PACHET 1 DIN 3
10. Dintre dezavantajele protezei bipolare fac parte:

a. Luxația precoce;
b. Uzura polietilenei;
c. Decimentarea asepticǎ;
d. Toate de mai sus;
11. Proteza bipolarǎ constǎ ȋn:
a. Cupǎ metalicǎ acetabularǎ cu un insert de polietilenǎ, tijǎ metalicǎ cu un cap cu Ø de 22, 28, 32
mm;
b. Cupǎ metalicǎ femuralǎ cu un insert de polietilenǎ, tijǎ metalicǎ cu un cap cu Ø de 22, 28, 32 mm;
c. Cupǎ metalicǎ acetabularǎ cu un insert de polietilenǎ, tijǎ metalicǎ cu un cap cu Ø de 55 mm;
d. Nici un rǎspuns nu este corect;
12. Funcția principalǎ a componentei femurale este reprezentatǎ de:
a. Inlocuirea diafizei femurale;
b. Inlocuirea capului și a colului femural;
c. Inlocuirea capului și a colului femural, precum și a diafizei femurale;
d. Inlocuirea capului și a colului femural, diafizei femurale precum și a cavitǎții acetabulare;
13. Componentele femurale sunt de trei tipuri principale:
a. Cimentate, necimentate ȋn sistem press-fit, cimentate cu suprafațǎ poroasǎ;
b. Cimentate, necimentate, cimentate cu suprafațǎ poroasǎ;
c. Cimentate, necimentate ȋn sistem press-fit, necimentate cu suprafațǎ poroasǎ;
d. Cimentate cu suprafațǎ poroasǎ, necimentate ȋn sistem press-fit, necimentate cu suprafațǎ
poroasǎ;
14. Cupele acetabulare cimentate sunt confecționate din:
a. UHMWPE;
b. UHMWPR;
c. UHMWRE;
d. UHMWPH;
15. Componenta acetabularǎ necimentatǎ este alcǎtuitǎ din:
a. Armǎtura metalicǎ și insertul din polietilenǎ sau titan;
b. Armǎtura metalicǎ și insertul din polietilenǎ sau ceramicǎ;
c. Armǎtura din polietilenǎ sau ceramicǎ și insert metalic;
d. Armǎtura din ceramicǎ și insertul din polietilenǎ;
16. Armǎtura metalicǎ a componentei acetabulare necimentate se fixeazǎ astfel:
a. Prin ȋnșurubare ȋn capul femural;
b. Prin ȋnșurubare sau press-fit ȋn cotil;
c. Prin ȋnșurubare sau press-fit atȃt ȋn capul femural cȃt și ȋn cotil;
d. Prin ȋnșurubare sau press-fit atȃt ȋn capul femural, diafiza femuralǎ cȃt și ȋn cotil;
17. Avantajele hemiartroplastiei șoldului includ:
a. Mobilizarea precoce cu sprijin total;
b. Eliminarea pseudartrozei;
c. Eliminarea eșecului fixării osoase;
d. Toate de mai sus;
18. Dezavantajele hemiartroplastiei includ:
a. Mobilizarea precoce cu sprijin total;
b. Apariția eroziunilor la nivelul cavității acetabulare;
c. Eliminarea pseudartrozei;
d. Nici una de mai sus;
19. Principiul „excenticității pozitive” include:
a. Poziția de varus a cupei blindate;
b. Repartiția echilibrată a forțelor de presiune ȋn cavitatea cotiloidă;
c. Toate de mai sus;
d. Nici una de mai sus;
Pagina 22 din 30
PACHET 1 DIN 3
20. În cazul componentelor acetabulare necimentate, insertul:

a. Este fixat ȋn interiorul cupei blindate;
b. Este fixat ȋn exteriorul cupei blindate;
c. Nu se folosește, deoarece componenta acetabulară necimentată nu include un insert;
d. Se fixează atȃt ȋn interior cȃt și ȋn exterior, deoarece conține două componente;
21. Scopurile protezarii soldului includ urmatoarele deziderate, cu exceptia:
a. Recuperarea mobilitatii articulare;
b. Recuperarea stabilitatii articulare;
c. Corectarea chirurgicala a unor modificari structurale de configuratie anatomica a soldului;
d. Restabilirea lungimii membrelor.
22. Urmatoarele afirmatii despre proteza intermediara bipolara sunt adevarate, cu exceptia:
a. Interventie chirurgicala mai putin socanta;
b. Rezultate superioare protezelor cervicocefalice;
c. Montaj facil al protezei in timpul interventiei chirurgicale;
d. Nu permite totalizarea sa.
23. În figura alăturată este ilustrat următorul tip de implant :
a. placă;
b. tijă centro-medulară;
c. şurub;
d. fixator extern.
a. placă;
c. şurub;
d. nici una de mai sus.
a. placă;
c. şurub;
Pagina 23 din 30
PACHET 1 DIN 3
a. placă;
c. şurub;
d. fixator extern.
27. Figura alăturată reprezintă :
a. o fractură de femur fixată cu un şurub;

b. o fractură de extremitate superioară de tibie fixată cu o placă în « L »;
c. o fractură de radius fixată cu tijă centro-medulară;
d. o fractură de rotulă fixată cu un şurub.
28. Figura alăturată reprezintă:
a. o fractură de femur fixată cu tijă centromedulară;

b. o fractură de femur fixată cu placă şi şuruburi;
c. o fractură de tibie fixată cu fixator extern;
d. o fractură de radius fixată cu şuruburi.
Pagina 24 din 30
PACHET 1 DIN 3
a. o proteză de umăr;
b. o proteză de şold;
c. o proteză de genunchi;
d. toate de mai sus.
c. o proteză de genunchi;
b. o proteză de genunchi;
c. o proteză de cot;
d. o proteză de şold.
Pagina 25 din 30
PACHET 1 DIN 3
a. o proteză de cot;
c. o proteză de umăr;
d. o proteză de genunchi.
33. Indicațiile protezei bipolare includ:
a. Fractura recentǎ a diafizei femurale;
b. NACF stadiul IV, cu cotil intact la persoanele vȃrstnice;
c. NACF stadiul III, cu cotil intact la persoanele vȃrstnice;
d. Nici una de mai sus.
34. În cazul componentelor acetabulare necimentate, insertul:
a. Este fixat ȋn exteriorul cupei blindate;
b. Nu se folosește, deoarece componenta acetabulară necimentată nu include un insert;
c. Se fixează atȃt ȋn interior cȃt și ȋn exterior, deoarece conține două componente;
35. Armǎtura metalicǎ a componentei acetabulare necimentate se fixeazǎ astfel:
a. Prin ȋnșurubare ȋn capul femural;
b. Prin ȋnșurubare sau press-fit ȋn capul femural şi cotil;
c. Prin ȋnșurubare sau press-fit atȃt ȋn capul femural, diafiza femuralǎ cȃt și ȋn cotil;
Pagina 26 din 30
PACHET 1 DIN 3
DISPOZITIVE MEDICALE PENTRU DIAGNOSTIC SI TERAPIE IN NEUROCHIRURGIE

1. Care din urmatoarele afectiuni beneficiaza de diagnostic şi tratament in cadrul disciplinei de
neurochirurgie:
a. traumatismele vertebrale
b. accidentele vasculare cerebrale
c. tumorile medulare
d. toate de mai sus
2. Anamneza in diagnosticul neurochirurgical cuprinde, cu excepţia:
a. motivele internării
b. examenul neurologic
c. antecedentele eredocolaterale
d. istoricul bolii
3. Examenul clinic neurochirurgical cuprinde urmatoarele evaluări cu expţia:
a. funcţiile neuropsihice
b. motilitatea
c. examenul de laborator
d. evaluarea nervilor cranieni
4. Evaluarea motilităţii in cadrul examenului clinic neurochirurgical nu cuprinde:
a. evaluarea forţei musculare
b. evaluarea troficităţii musculare
c. evaluarea sensibilităţii tactile
d. evaluarea mişcărilor involuntare
5. Din cadrul sindroamelor specifice domeniului neurochirurgical nu face parte:
a. sindromul comiţial
b. sindromul uremic
c. sindromul medular
d. sindromul meningeal
6. Tehnicile neurochirurgicale interventionale şi de ghidaj intraoperator nu cuprind:
a. terapia endovasculara
b. endoscopia
c. neuronavigatia
d. dializa peritoneala
7. Care din explorările paraclinice enumerate nu sunt destinate explorării vasculare
neurochirurgicale:
a. angio-Computertomografia
b. doppler-ul carotidian
c. angiografia coronariana
d. AngioRMN
8. Care tehinică nu este utilizată in reperajul şi ghidajul neurochirurgical:
a. stereotaxia
b. brakiterapia
c. neuronavigaţia
d. echo-grafia
9. Care din explorarile paraclinice enumerate nu presupune utilizarea de substanţă de contrast:
a. mielografia cu contrast
b. angiografia Seledinger
c. doppler-ul carotidian
d. AngioRMN
10. Care din dispozitive implantabile nu sunt folosite in chirurgia spinală:
a. proteza de disc intervertebral
b. stenturile
c. suruburile transpediculare
d. casetele intervertebrale
Pagina 27 din 30
PACHET 1 DIN 3
11. Sistemul reticulat activator ascendent de la nivelul trunchiului cerebral respunzător de inducerea
stării de comă poate fi evaluat prin semnele clinice directe, cu excepţia:
a. abolirea reflexului de mictiune
b. abolirea reacţiei de trezire
c. abolirea respiraţiei
d. abolirea stării de conştienţă
12. Monitorizarea presiunii intracraniene nu se face de la nivelul:
a. sistemului ventricular
b. parenchimului cerebral
c. ventriculilor atriali
d. spaţiului subarahnoidian
13. Din cadrul patologiei vasculare neurochirurgicale nu face parte:
a. anevrismul sacular
b. cavernoamele cerebeloase
c. fistulele arterio-venoase brahiale
d. malformaţiile arterio-venoase medulare
14. Electrozii cronici de stimulare sunt folosiţi predominent în:
a. neurochirurgia funcţională
b. neurochirurgia pediatrică
c. neurochirurgia discului intervertebral
d. neurochirurgia vasculară
15. Evaluarea comei pe scala Glasgow nu implică:
a. evaluarea raspunsului respirator
b. evaluarea raspunsului verbal
c. evaluarea raspunsului motor
d. evaluarea raspunsului ocular
16. Scopul reconstrucţiei cutiei craniene este
a. estetic
b. de protecţie mecanică
c. terapia sindromului de trepanaţie
d. unul sau mai multe din scopurile menţionate este valabil în funcţie de particularităţile cazului
17. Electrozii cronici de stimulare se aplică
a. pe structuri osoase
b. pe structuri nervoase excitabile
c. în ţesutul cartilaginos
d. pe tendoane
18. Principiul de baza al computer tomografiei are la baza:
a. campul magnetic
b. radiatia Roentghen
c. ultrasunetele
d. radiatia laser
19. Punctajul maxim şi minim obţinut prin evaluarea stării de comă pe scala Glasgow este:
a. 6 şi 3
b. 15 şi 3
c. 13 şi 5
d. 15 şi 1
20. Monitorizarea presiunii intracraniene este indicată în
a. toate stările de şoc
b. uremie
c. faza de debut a tumorilor cerebrale
d. hipertensiunea intracraniană nechirurgicală, mai ales la pacienţi comatoşi
Pagina 28 din 30
PACHET 1 DIN 3
21. Hidrocefalia presupune urmatoarele afirmaţii, cu excepţia:

a. acumulare de LCR la nivelul ventriculilor cerebrali
b. apariţia triadei simptomatologice (tulburari de memorie, mers, micţiune)
c. tratamentul prin drenaj ventriculo-peritoneal
d. dializa LCR
22. Drenajul ventriculo-peritoneal:
a. este un drenaj ventricular extern
b. asigură evacuarea lichidului cefalorahidian din ventriculii cerebrali în cavitatea peritoneală
c. asigură monitorizarea presiunii intracraniene
d. asigură comunicarea între ventriculii cerebrali şi cisternele bazale
23. Electrocorticografia este indicată în:
a. delimitarea hematoamelor intracerebrale
b. investigarea sindromului depresiv
c. investigarea epilepsiei generalizate în scopul instituirii terapiei anticonvulsivante cronice
d. investigarea epilepsiei focale în vederea ablaţiei chirurgicale a focarului epileptogen
24. Pompele cu medicamente pentru administrare intratecală cronică au indicaţie frecventă în terapia:
a. durerii incurabile sau a spasticităţii
b. tumorilor cerebrale
c. comelor metabolice
d. epilepsiei
25. Starea de coma nu presupune:
a. abolirea starii de constienta
b. absenta reactiei de trezire
c. absenta mictiunii
d. absenta reactiei de orientare
26. Dispozitivul de masurare a presiunii intracraniene nu cuprinde:
a. un captor de presiune
b. un amplificator de presiune
c. un traductor de presiune
d. un sistem de inregistrare
27. Tehnica utilizata in monitorizarea vitezei de circulatie sangvine intracraniene este:
a. angiografia
b. echografia Doppler
c. spirometria
d. computertomografia cu emisie de pozitroni
28. Care din dispozitivele medicale enumerate nu este destinat unei interventii neurochirurgicale:
a. aspiratorul electric
b. electrocoagularea
c. endoscopul
d. analizor biochimic
29. Hemoragiile intracraniene nu cuprind:
a. hematoamele epicraniene
b. hematoamele subdurale
c. hematoamele extradurale
d. hematoamele intraparinchimatoase
30. Sistemul de Neuronavigaţi cuprinde urmatoarele componente cu excepţia:
a. antena de recepţie
b. cadrul de referinţă fix
c. unitatea computerizată de prelucrare de imagine
d. analizor de lichide
Pagina 29 din 30
PACHET 1 DIN 3
31. Care din echipamentele de mai jos nu sunt utilizate in interventiile neurochirurgicale:
a. aspiratorul cu ultrasunete
b. aspiratorul cu ultraviolete
c. coagularea bipolara
d. aspiratorul electric
32. Metodele de explorare imagistica ale creierului sunt neinvazive, cu exceptia:
a. Computer tomografia
b. Rezonanta magnetica
c. Angiografia cerebrala prin cateterism
d. Ecografia transcraniana
Pagina 30 din 30
PACHET 2 DIN 3
INSTRUMENTAŢIE BIOMEDICALĂ
1. Dacă se fac notaţiile: X=val. măsurată; Xa=val. adevarată; X = eroarea absoluta, eroarea absolută
se poate exprima cu relaţia:
a. X  X  X a ;
b. X  Xa
X  ;
100
c. X
X  100% ;
Xa
d. X  Xa
X  100% .
X
2. Metoda de măsurare reprezintă:
a. bioinstrumentaţia utilizată în măsurare;
b. modul de exprimare a rezultatelor de măsurare;
c. fenomenul supus procesului de măsurare;
d. principiul fizico- chimic de măsurare.
3. Măsurările de suprafaţă folosesc electrozi constituiţi din:
a. Pb|PbCl;
b. Zn|ZnSO4;
c. Ag|AgCl;
d. aliaje de Sn şi Pb;
4. Filtrarea trece sus realizează:
a. amplificarea frecventelor înalte ale semnalului util;
b. eliminarea semnalului perturbator situat peste o anumită frecvenţă;
c. eliminarea semnalului perturbator situat sub o anumită frecvenţă;
d. amplificarea frecvenţelor joase ale semnalului util.
5. Schema bloc a unui fonostimulator are în componenţă sa următoarele:
a. oscilator, circuit de putere, amplificator, lampa;
b. osciloscop, amplificator, difuzor;
c. comandă, oscilator, amplificatoare, difuzoare;
d. amplificator, circuit oscilant, difuzor.
6. Mijloacele de modificare a stării iniţiale utilizate în instrumentaţia biomedicală sunt următoarele
cu excepţia:
a. stimulatoare electrice;
b. fotostimulatoarele;
c. fonostimulatoarele;
d. stimulatoarele ventriculare.
7. Metode de prelucrare a informaţiei cromatografice sunt:
a. metoda normalizării ariilor;
b. metoda standardului intern;
c. metoda celor mai mici pătrate;
d. raspunsul a şi b sunt corecte.
8. Forţele care determină mobilitatea electroforetică depind de:
a. voltajul aplicat;
b. masa moleculară;
c. coeficientul de fricţiune;
d. toate răspunsurile sunt corecte.
9. Etapele gaz-cromatografiei sunt următoarele cu excepţia:
a. injectarea în coloană a substanţelor de analizat;
b. detectarea componentelor din probă;
c. scăderea temperaturii din coloană;
d. identificare și măsurare.
Pagina 1 din 47
PACHET 2 DIN 3
10. Diferite tipuri de rotoare se găsesc în construcţia unei centrifugi:

a. tip basculă (swing-out);
b. în unghi fix;
c. construcţie vertical;
11. Se numeşte corecţie, notată C:
a. eroarea absolută (X);
b. eroarea relativă () luată cu semn schimbat;
c. eroarea absolută (X) luată cu semn schimbat;
d. raportul dintre eroarea absolută şi cea relativă luat cu semn schimbat.
12. Prin operatia de măsurare se realizează:
a. trasarea unui grafic;
b. evaluarea cantitativă a unui fenomen biologic;
c. analiza primară a unui semnal biologic;
d. afişarea unui semnal.
13. La interfaţa electrod electrolit au loc :
a. descarcări electrice;
b. reacţii de oxido-reducere;
c. interferenţe electromagnetice;
d. variaţii ale biocâmpurilor.
14. Stimulii electrici prezintă următoarele caracteristici cu excepţia:
a. nu lezează ţesuturile;
b. pot fi aplicaţi în mod repetat;
c. acţionează în funcție de intensitatea luminoasă;
d. pot fi măsuraţi cu precizie şi pot fi aplicaţi oricât de localizat se doreşte.
15. Schema bloc a unui fotostimulator are în componenţă sa următoarele:
a. amplificator, circuit de putere, lampă;
b. oscilator, circuit de putere, lampă;
c. oscilator, amplificator, circuit de putere;
d. oscilator, amplificator, circuit de putere, lampă.
16. Parametrii de fotostimulare se selectează funcţie de:
a. acuitatea vizuală a subiectului;
b. dimensiunea pupilei subiectului;
c. gradul de fixare al subiectului;
17. Funcţiile care trebuie asigurate de un sistem de achiziţie de date medical sunt:
a. convertirea fenomenului fizic într-o mărime care poate fi măsurată;
b. analiza şi prelucrarea datelor;
c. prezentarea rezultatelor prelucrării într-o formă mai comodă pentru utilizator;
18. Metoda standardului intern în cromatografie:
a. furnizează cea mai mare precizie pentru cromatografia cantitativă;
b. este utilizată pentru eliminarea incertitudinilor asociate cu simpla injecţie;
c. prin această metodă aria tuturor picurilor complet eluate este calculată;
d. concentraţia analitică este găsită ca raport al ariei de pic la aria totală a tuturor picurilor.
19. Centrifugele de laborator diferă în funcţie de:
a. dimensiune;
b. capacitatea probei;
c. Viteza;
20. Mediul de dispersie utilizat în construcţia spectrofotometrelor poate fi:
a. reţea de difractie;
b. o prismă;
c. un filtru optic;
Pagina 2 din 47
PACHET 2 DIN 3

21. Dacă se fac notaţiile: X = val. măsurată; Xa = val. adevarată;  = eroarea relativă, eroarea relativă
se poate exprima cu relaţia:
a.   X  X a ;
b. X  Xa
 ;
100
c. X
  100% ;
Xa
d. X  Xa
  100% .
Xa
22. Valoarea măsurată a unei mărimi reprezintă:
a. valoarea exactă, fără erori;
b. valoarea medie a determinărilor;
c. valoarea indicată de aparatul de măsură;
d. nici una dintre ele.
23. Electrozii de suprafaţă capacitivi sunt:
a. electrozii separaţi de ţesut sau piele de un strat izolator ;
b. formaţi din două condensatoare electrolitice;
c. folosiţi pentru reducerea inductanţei din circuitul echivalent;
d. au culoare galbenă pentru identificare.
24. Fotostimulatoarele au în componenţa lor următoarele elemente:
a. oscilator, amplificator, circuit de putere, lampă;
b. oscilator cuplat un bloc de comandă, amplificator, lampă;
c. oscilator cuplat un bloc de comandă, amplificator, circuit de putere, lampă;
d. oscilator, amplificator, lampă de putere.
25. Tipuri de stimulare magnetică:
a. stimularea prin puls unic;
b. stimularea prin puls pereche;
c. stimularea repetitivă;
26. Metoda standardului intern utilizată în gaz cromatografie:
b. picul standard trebuie să fie diferit de picul analitic;
c. nu se pot elimină incertitudinile introduse de simpla injecţie;
d. este utilizată doar în situaţii speciale.
27. Traductoarele pentru măsuarea directă a presiunilor conţin:
a. o cameră de compresie conectată cu compartimentul de presiune asupra căruia se efectuează
măsurarea şi dispozitivul traductor propriu-zis;
b. o membrană elastică solidară cu elementul traductor şi dispozitivul traductor propriu-zis;
c. o cameră de compresie conectată cu compartimentul de presiune asupra căruia se efectuează
măsurarea, o membrană elastică solidară cu elementul traductor şi dispozitivul traductor
propriu-zis;
d. elementul traductor, sistemul de amplificare şi sistemul de redare a semnalului.
28. Pentru alegerea corectă a unei coloane pentru gazcromatografie este nevoie să se ţină cont de
următoarele:
a. capacitatea coloanei de separare;
b. proprietăţile pozitive ale unei coloane coloane (cost, timp de analiză, absorbţie reziduală)
c. reducerea timpului de analiză prin scăderea presiunii iniţiale a gazului purtător duce la reducerea
capacităţii de separare a coloanei capilare.
d. nici un răspuns corect.
Pagina 3 din 47
PACHET 2 DIN 3
29. Senzorii fotoelectrici din spectrofotometru:

a. au rolul transformării intensităţii radiaţiei care a traversat cuva într-un fotocurent invers
proporţional cu aceasta;
b. au rolul transformării intensităţii radiaţiei care a traversat cuva într-un fotocurent direct
c. intervin pe direcţia razei luminoase pentru devierea acesteia funcţie de substanţa analizată;
d. rolul lor este de importanţă redusă în funcţionarea echipamentului.
30. Caracteristicile detectorului cromatografic ideal sunt:
a. răspuns independent de compoziţia fazei mobile, debit, temperatură;
b. sensibilitate mică;
c. stabilitate mică;
d. selectivitate scăzută.
31. Erorile maximale numite şi erori limită sunt erorile care conţin:
a. o componentă sistematică;
b. o componentă aleatoare;
c. o componenta sistematică care se poate elimina prin corecţie;
d. o componentă sistematică şi una aleatoare.
32. Lanţul bioelectrometric are drept componente esenţiale:
a. electrozi, stimulator, osciloscop;
b. mijloace de captare, amplificatorul (prelucrare primară), mijloace de vizualizare ;
c. electrozi traductor, osciloscop;
d. traductor, filtru, stimulator.
33. Pastele electroconductive au rolul:
a. curaţă pielea;
b. reduc impedanţa electrod ţesut;
c. marchează locul în care se fixează electrodul ;
d. amplifică semnalul.
34. Dispozitivele destinate să producă stimuli luminoşi de durate, intensităţi şi frecvenţe reglabile se
numesc:
a. fotodiode;
b. fotostimulatoare;
c. fototranzistori;
d. fotomultiplicator.
35. Spectrofotometrul este un instrument care:
a. măsoară rezistenţa unei soluţii;
b. măsoară conductivitatea electrică;
c. compara intensitatea luminii de la o sursă reglementată standard cu intensitatea unei lungimi de
unda într-un anumit spectru de lumina;
36. În stimularea electrică unitatea de separaţie izolată faţă de masă are rolul de:
a. generare unui stimul suplimentar;
b. element de control în stimulare;
c. reducere a artefactului de stimulare;
d. amplificare a impulsului de stimulare.
37. Elementele structurale ale flamfotometrului sunt următoarele:
a. pulverizator;
b. sistemul de ardere;
c. Galvanometru;
38. Metoda compensaţiei optice în spectrofotometrie:
a. foloseste pe traseul luminos un dispozitiv reglabil (fanta speciala, cu iris), plasată pe traseul
optic, după cuvele cu solutii;
b. foloseste o punte electrică, care are pe diagonala aparatului de zero un reostat de compensaţie
automat;
Pagina 4 din 47
PACHET 2 DIN 3
c. valoarea tensiunii de compensaţie este proporţională cu absorbtia, deci cu concentraţia

substanţei de analizat;
d. sunt utilizate pe echipamente simple la care cuva cu solvent și cuva cu soluţie de concentraţie
necunoscută sunt aduse pe rând, prin translaţie, în dreptul fasciculului monocromatic;
39. Artefactul de excitaţie în stimularea electrică este:
a. o undă electrică care se propagă de a lungul traseului înregistrării;
b. depinde de structura anatomică şi funcţioanală a muşchiului/nervului;
c. un zgomot care apare aleatoriu pe înregistrarea semnalului;
d. o deflexie care precede răspunsul specific.
40. În prelucrarea şi interpretarea datelor experimentale în analiza parametrilor fizico-chimici se
regăseşte:
a. calibrarea echipamentului de măsură;
b. metode de transformare (logaritmică, inversă etc)
c. diagramele;
d. răspunsul b şi c sunt corecte
41. Fidelitatea este un parametru care indică:
a. gradul de abatere al aparatului faţă de el însuşi;
b. gradul de abatere al aparatului faţă de un etalon;
c. gradul de abatere al aparatului faţă de standardul de clasă;
d. diferenţa dintre eroarea absolută şi indicele de clasă.
42. Traductoarele sunt utilizate pentru:
a. redarea grafică a semnalului biologic;
b. filtrarea semnalului biologic;
c. reducerea artefactelor;
d. captarea unei mărimi de natură neelectrică.
43. Electrozii ireversibili sunt:
a. electrozii care pot fi utilizaţi doar o singura dată;
b. electrozii la care la interfaţa cu electrolitul au lor reacţii ireversibile;
c. electrozii care pot fi montaţi pe o singură faţă;
44. Dispozitivele destinate să producă stimuli acustici de nivel şi frecvenţă reglabile se numesc:
a. fonostimulatoare;
b. audiometre;
c. sonografe;
d. sonare.
45. Stimulatoarele electrice sunt:
a. generatoare de impulsuri de tensiune constantă si/sau curent constant;
b. reglabile în amplitudine;
c. reglabile în durată;
46. Impulsurile generate de stimulatoarele electrice pot fi:
a. de forme diferite (dreptunghiular, sinusoidal, trapezoidal);
b. monofazice;
c. bifazice/polifazice;
47. Spectrofotometrul este calibrat iniţial cu o soluţie de referintă pentru:
a. a anula pierderile prin reflexie;
b. a anula pierderile prin împrăştiere;
c. a anula pierderile prin absorbţie;
d. a anula pierderile prin reflexie şi împrăştiere.
48. La spectrofotometrele cu două fascicule luminoase continue modalitatea de măsurare a
intensităţii fasciculului luminos se poate realiza prin:
a. legea Lambert Beer;
b. tipul de reţea de difracţie;
Pagina 5 din 47
PACHET 2 DIN 3
c. metoda compensaţiei electrice;

d. tipul de sursă de iluminare utilizat.
49. Etalonarea flamfotometrului presupune:
a. introducerea unui gaz de ardere de concentraţie cunoscută;
b. se introduce proba necunoscută și se citește indicaţia instrumentului;
c. introducerea de apă bidistilata în aparat pentru stabilirea concentraţiei 0 (zero);
d. este un echipament care nu necesită etalonare.
50. Ultracentrifuga:
a. este capabilă să atingă viteze de 10.000 rpm;
b. rotorul se roteste în vid și centrifuga este mai mult răcită;
c. au un rotor special montat pentru a ţine tuburile capilare într-un anumit unghi;
d. după centrifugare tuburile capilare arată deja rezultatele și nu este necesară o analiză
suplimentară.
51. Justeţea este un parametru care indică:
a. gradul de abatere al unui aparat faţă de un altul luat drept referinţă;
b. nivelul erorii de bază;
c. variaţia mărimilor asupra aparatului;
d. ansamblul erorilor de măsură datorate mijloacelor tehnice.
52. Traductoarele pentru măsuarea directă a presiunilor conţin:
a. o cameră de compresie conectată cu compartimentul de presiune asupra căruia se efectuează
măsurarea şi dispozitivul traductor propriu-zis;
b. o membrană elastică solidară cu elementul traductor şi dispozitivul traductor propriu-zis;
c. o cameră de compresie conectată cu compartimentul de presiune asupra căruia se efectuează
măsurarea, o membrană elastică solidară cu elementul traductor şi dispozitivul traductor
propriu-zis;
d. elementul traductor, sistemul de amplificare şi sistemul de redare a semnalului.
53. Electrozii reversibili sunt:
a. electrozii la care aplicând o tensiune exterioară care compensează forţa electromotoare rezultată
din potenţialele electrochimice ale electrozilor nu are loc nici o reacţie chimică;
b. electrozii care pot fi montaţi pe ambele feţe;
c. electrozii polarizabili;
d. toate răspunsurile corecte.
54. Schema bloc a unui fonostimulator cuprinde:
a. traductor, amplificator, osciloscop;
b. oscilator, amplificator, difuzoare (căşti);
c. oscilator, amplificator, circuit de putere, lampă;
d. oscilator, circuit de putere, electrozi.
55. Proprietate chimică a unei substanţe se poate determina astfel:
a. în cursul unei reacţii chimice în urma căreia natura substanţei iniţiale se
schimbă;
b. însuşire măsurată sau observată direct fără schimbarea naturii substanţei;
c. poate fi măsurată prin metode complexe;
56. Schema bloc a unui spectrofotometru cuprinde:
a. sursă de radiaţii, monocromator, detector;
b. sursă de radiaţii, celulă de referinţă, monocromator, detector;
c. sursă de radiaţii, monocromator, celulă de referinţă, celulă cu probă de analizat, detector, sistem
de evaluare;
d. sursă de radiaţii, monocromator, detector, sistem de evaluare;
57. Alegerea mijlocului de redare a unui biosemnal trebuie să ia în considerare:
a. domeniul de frecvenţă al biosemnalului;
b. sensibilitatea de intrare;
c. amplitudinea biosemnalului vizualizat;
Pagina 6 din 47
PACHET 2 DIN 3
58. Captarea impulsului de excitaţie prin electrozii de culegere determină pe traseul afisat o deflexie
denumită:
a. zgomot de fond;
b. artefact de excitaţie;
c. semnal de interes;
d. semnal de etalonare.
59. În interpretarea datelor experimentale, tabele de date conţin:
a. valorile numerice ale datelor experimentale;
b. nu pot fi folosite ca atare în calcule statistice;
c. sunt reprezentate sub forma de determinanţi în care valorile variabilelor independente sunt
trecute în prima coloană;
d. se prezintă sub formă de sistem cartezian.
60. Centrifuga pentru hematocrit este de tipul:
a. ultracentrifugă;
b. microcentrifugă;
c. centrifugă preparativă;
d. centrifugă analitică.
61. Mărimile fundamentale reprezintă:
a. un set de mărimi admise ca fiind independente între ele;
b. mărimi definite în funcţie de mărimile derivate;
c. ansamblul unităţilor de măsură definite pentru un sistem dat de mărimi fizice;
d. expresia mărimii sub formă de valoare numerică
62. Traductoarele sunt dispozitive care:
a. transformă mărimea de măsurat de intrare într-o mărime de ieşire care poate fi observată sau
prelucrată mai uşor;
b. măsoară dependenţa mărimii de intrare de cea de ieşire;
c. transformă curentul în tensiune;
63. Factorul de rejecţie de mod comun reprezintă:
a. raportul dintre semnalul util şi cel perturbator;
b. raportul dintre semnalul de iesire şi zgomot;
c. raportul dintre amplificarea pe mod diferenţial şi cea de mod comun;
64. Stimularea are ca scop:
a. generarea unui semnal de etalonare;
b. culegerea unui semnal biologic spontan;
c. culegerea unui semnal caracteristic stării de provocare a sistemului biologic;
65. Mediul de dispersie din construcţia unui spectrofotomeru poate fi:
a. o reţea de difracţie;
b. o prismă;
c. un filtru optic;
66. Fotostimulatoarele sunt utilizate în evaluarea:
a. potenţialelor evocate vestibular miogenice (VEMP);
b. potenţialelor evocate cognitive (PEC);
c. potenţialelor evocate vizuale (PEV);
d. audiometrie obiectivă.
67. Rotorul de tip basculă din construcţia unei centrifugi:
a. tuburile de probă sunt ţinute într-un rotor solid, la un unghi fix, de obicei între 20 ° și 45 °;
b. un braţ metalic care conţine patru sau șase cuve care se rotesc spre exterior într-o poziţie
orizontală în timpul centrifugării;
c. tuburile sunt ţinute într-un rotor solid, dar în pozitie verticală;
d. nu conteză poziţia de rotire a tuburilor.
Pagina 7 din 47
PACHET 2 DIN 3
68. Procedeul de sedimentare a unei substanţe poate fi accelerat prin:

a. fotometrie;
b. electroforeză;
c. cromatografie;
d. centrifugare.
69. Schema bloc a unui fonostimulator cuprinde:
a. traductor, amplificator, osciloscop;
b. oscilator, amplificator, difuzoare (căşti);
c. oscilator, amplificator, circuit de putere, lampă;
d. oscilator, circuit de putere, electrozi.
71. Prin mărime se înţelege:
a. o proprietate a obiectelor, fenomenelor sau sistemelor care poate fi deosebită calitativ şi
determinată cantitativ;
b. o proprietate a obiectelor, fenomenelor sau sistemelor care poate fi numai deosebită cantitativ;
c. o proprietate a obiectelor, fenomenelor sau sistemelor care poate fi numai determinată
cantitativ;
d. o proprietate a obiectelor, fenomenelor sau sistemelor care nu poate fi deosebită calitativ.
72. Traductoarele parametrice sunt:
a. traductoare în care sub influenţa mărimii de intrare se modifică după o lege bine determinată
unul din parametrii electrici ai circuitului traductorului;
b. au dimensiuni mici;
c. dispozitive în care mărimea de intrare este nulă;
d. toate răspunsurile corecte.
73. Alegerea unui amplificator utilizat în domeniul biomedical se face in special în functie de:
a. preţul de cost;
b. tipul de electrozi utilizaţi;
c. proprietățile biosemnalului care se măsoară;
d. bateriile utilizate.
74. Dispozitivele de stimulare electrică sunt generatoare de:
a. curent sau tensiune constantă;
b. frecvenţă constantă;
c. impedanţă constantă;
d. monoalternanţă.
75. Spectrofotometrul este calibrat iniţial cu o solutie de referinţă:
a. pentru a anula pierderile prin reflecţie şi imprăştiere;
b. pentru a verifica alimentarea de la 220 V a echipamentului;
c. pentru a verifica funcţionalitatea monocromatorului;
d. nu necesită calibrare la pornirea echipamentului.
76. Fotostimulatorul poate produce:
a. impulsuri unice;
b. impulsuri repetate;
c. impulsuri cu frecvenţă reglabilă într-o gama precizată;
77. Dispozitivele destinate să producă stimuli luminoşi de durate, intensităţi şi frecvenţe reglabile se
numesc:
a. fotodiode;
b. fotostimulatoare;
c. fototranzistori;
d. fotomultiplicator.
Pagina 8 din 47
PACHET 2 DIN 3
78. Senzorii fotoelectrici din spectrofotometru:

a. au rolul transformării intensităţii radiaţiei care a traversat cuva într-un fotocurent invers
b. au rolul transformării intensităţii radiaţiei care a traversat cuva într-un fotocurent direct
c. intervin pe direcţia razei luminoase pentru devierea acesteia funcţie de substanţa analizată;
d. rolul lor este de importanţă redusă în funcţionarea echipamentului.
80. Indicatorul de maxim / minim utilizat pentru afișarea presiunii arteriale:
a. ridică precizia citirii prin absenţa paralaxei;
b. oferă un reper vizual care poate fi rapid evaluat de la distanţă;
c. reţine valorile de extrem ale variabilei pe parcursul unui interval de supraveghere la capatul
căruia este reiniţializat;
d. limitele de alarmă sunt reglate în mod obișnuit cu discuri de comutaţie decadică.
81. Metoda diferenţială se bazează pe măsurarea:
a. unei diferenţe dintre metoda substituţiei şi metoda de maxim;
b. unei mici diferenţe dintre mărimea de măsurat şi o mărime etalon;
c. comportării electrice a diverselor ţesuturi;
d. unei marimi etalon.
82. Traductoarele generatoare sunt:
a. adaptate specificului zgomotelor de captat;
b. dispozitive în care mărimea de intrare este transformată într-o tensiune electromotoare;
c. cu gabarit mare;
d. proiectate special pentru măsurarea parametrilor electrici.
83. Impedanţa de intrare a unui amplificator de uz medical trebuie să fie:
a. variabilă;
b. zero;
c. foarte mare;
d. negativă.
84. Stimulatorul permite:
a. influenţarea stării sistemului;
b. adaptare parametrică (automată);
c. înregistrarea biosemnalelor;
d. nici unul dintre acestea.
85. Cuvele utilizate în spectrofotometrie trebuie să îndeplinească condiţiile:
a. absorbtie proprie a materialului cuvei;
b. reflexie căt mai mică;
c. reflexie cat mai uniformă;
86. Schema bloc a unui fonostimulator are în componenţă sa următoarele:
a. oscilator, circuit de putere, amplificator, lampa;
b. osciloscop, amplificator, difuzor;
c. comandă, oscilator, amplificatoare, difuzoare;
d. amplificator, circuit oscilant, difuzor.
87. Ca mediul de dispersie în construcţia spectrofotometrelor intră:
a. reţea de difracţie;
b. prismă optică;
c. filtru optic;
Pagina 9 din 47
PACHET 2 DIN 3
88. Spectrofotometru este calibrat iniţial cu o soluţie de referinţă:

a. pentru a verifica integritatea sistemului de cuve;
b. de selectare a lungimii de undă de citire UV/VIS;
c. pentru determinarea grosimii probei;
d. pentru a anula pierderile prin reflecţie și împrăștiere.
89. Tipuri de stimulare magnetică:
a. stimularea prin puls unic;
b. stimularea prin puls pereche;
c. stimularea repetitivă;
90. Filtrarea are ca scop:
a. extinderea benzii de frecvenţă a semnalului;
b. selectarea semnalului util;
c. generarea unui semnal de etalonare;
d. modificarea semnalului util.
91. Obiectul măsurării reprezintă:
a. mărimea supusă măsurării;
b. principiul fizico- chimic de măsurare;
c. modalitatea de exprimare a rezultatelor;
d. aparatura utilizată în măsurare.
92. Traductoare reostatice sunt:
a. traductoare la care variaţia rezistenţei R se realizează prin modificarea lungimii rezistorului;
b. destinate măsurării unor eforturi sau deformaţii;
c. alcătuite din una sau mai multe bobine cu miez;
d. cu intrefier variabil.
93. Filtrarea are ca scop:
a. extinderea benzii de frecvenţă a semnalului;
b. selectarea semnalului util;
c. generarea unui semnal de etalonare;
d. modificarea semnalului util.
94. Un înregistrator grafic este:
a. un circuit reducere intensității semnalului de ieșire;
b. un dispozitiv electromecanic care traduce printr-o transformare direct proporțională, semnalul
electric de înregistrat într-o deplasare liniară sau unghiulară a unui element mecanic ce lasă o
urmă pe hârtie;
c. un dispozitiv electromecanic care traduce printr-o transformare invers proporțională, semnalul
electric de înregistrat într-o deplasare secvențială a unui element mecanic ce lasă o urmă pe
hârtie;
d. un dispozitiv electromecanic care traduce printr-o transformare direct proporțională, semnalul
fizico-chimic de înregistrat într-o deplasare circulară a unui element optic.
95. Stimulatoarele electrice sunt:
a. generatoare de impulsuri de tensiune constantă si/sau curent constant;
b. reglabile în amplitudine;
c. reglabile în durată;
96. Mediul de dispersie din construcţia unui spectrofotomeru poate fi:
a. o reţea de difracţie;
b. o prismă;
c. un filtru optic;
Pagina 10 din 47
PACHET 2 DIN 3
97. Metoda compensaţiei optice în spectrofotometrie:

a. foloseste pe traseul luminos un dispozitiv reglabil (fanta speciala, cu iris), plasată pe traseul
optic, după cuvele cu solutii;
b. foloseste o punte electrică, care are pe diagonala aparatului de zero un reostat de compensaţie
automat;
c. valoarea tensiunii de compensaţie este proporţională cu absorbtia, deci cu concentraţia
substanţei de analizat;
d. sunt utilizate pe echipamente simple la care cuva cu solvent și cuva cu soluţie de concentraţie
necunoscută sunt aduse pe rând, prin translaţie, în dreptul fasciculului monocromatic;
98. Funcţiile care trebuie asigurate de un sistem de achiziţie de date medical sunt:
a. convertirea fenomenului fizic într-o mărime care poate fi măsurată;
b. analiza şi prelucrarea datelor;
c. prezentarea rezultatelor prelucrării într-o formă mai comodă pentru utilizator;
99. Metoda standardului intern în cromatografie:
b. este utilizată pentru eliminarea incertitudinilor asociate cu simpla injecţie;
c. prin această metodă aria tuturor picurilor complet eluate este calculată;
d. concentraţia analitică este găsită ca raport al ariei de pic la aria totală a tuturor picurilor.
100. Etapele gaz-cromatografiei sunt următoarele cu excepţia:
a. injectarea în coloană a substanţelor de analizat;
b. detectarea componentelor din probă;
c. scăderea temperaturii din coloană;
d. identificare și măsurare.
Pagina 11 din 47
PACHET 2 DIN 3
MĂSURĂRI FIZIOLOGICE
1. În electrocardiografie derivaţiile unipolare pot fi exprimate în funcţie de cele bipolare astfel:
a. aVL = (D1+D2)/3;
b. aVR = (D1+D3)/3;
c. aVR =(D1+D2)/3;
d. aVF = (D1+D2)/3;
2. Presiunea venoasă centrală se poate determina prin:
a. măsurarea presiunii cu ajutorul unui cardiotahometru plasat în vena cavă;
b. măsurarea presiunii cu un sistem format dintr-un electromanometru şi un cateter umplut cu
lichid plasat în vena cavă sau atriul drept;
c. indirect prin măsurarea debitului cardiac şi presiunii arteriale sistemice;
d. indirect prin masurarea rezistenţei venoase la flux şi a volumului sanguin venos;
3. Randament respirator este definit astfel:
a. raportul dintre oxigenul reţinut în plămâni în timp de un minut şi debitul respirator de repaus;
b. raportul dintre oxigenul reţinut în plămâni în timp de un minut şi rezistența pulmonară;
c. produsul dintre oxigenul reţinut în plămâni în timp de un minut şi debitul respirator de repaus;
d. raportul dintre rezerva respiratorie și debitul respirator maxim;
4. Semnalul etalon pentru calibrare în electroencefalografie are amplitudinea de:
a. 25 μV;
b. 50 μV;
c. 150 μV;
d. 500 μV;
5. Metoda medierii coerente pentru extragerea potenţialelor evocate din zgomot se bazează pe
urmatoarea caracteristică:
a. potenţialele evocate apar sistematic cu aceeaşi latenţă după stimulare;
b. potenţialele evocate au amplitudinea mai mare decât undele electroencefalografice;
c. potenţialele evocate apar aleator în raport cu undele alfa;
d. potenţialele evocate apar aleator în raport cu stimulii aplicaţi.
6. Urechea umană percepe sunetele cuprinse între:
a. 10 -100000 cicli pe secundă;
b. 20-2000 cicli pe secundă;
c. 16-20000 cicli pe secundă;
d. 6-16000 cicli pe secundă.
7. În categoria parametrilor fiziologici respiratorii măsuraţi prin metode directe intră:
a. volumul;
b. complianţă respiratorie;
c. presiune;
d. rezistenţa respiratorie.
8. Latenţa de stimulare reprezintă:
a. intervalul dintre două stimulări succesive fiind egală cu suma dintre durata stimulului, durata
achiziţiei şi a intervalului post achiziţie
b. procesul prin care se achiziţionează un număr mare de „epoci”
c. achiziţia semnalului EEG declanşată cu o întârziere fixă de un impuls trigger, ce precede apariţia
stimulului;
d. sumarea liniară a activităţii de fond EEG.
9. Testările audiometrice impun următoarele probe:
a. audiometria tonala liminară
b. conducerea aerică
c. conducerea osoasă
Pagina 12 din 47
PACHET 2 DIN 3
10. Traseul ERG la om include două undele:

a. unda "a" datorată polarizării celulelor cu bastonaşe;
b. unda "a" datorată polarizării celulelor Mueller;
c. unda "a" datorată hiperpolarizării receptorilor retinieni;
d. activarea celulelor neuronale din cortexul vizual.
11. Pentru înregistrarea derivaţiilor unipolare ale membrelor, borna negativă a celor 3 amplificatoare
este conectată la:
a. electrodul de masă plasat pe piciorul drept;
b. borna Wilson;
c. borna Goldberger;
d. borna Einthoven.
12. Banda de frecvenţă a semnalului electrocardiografic are valoarea:
a. peste 1000 Hz;
b. 0.05-100 Hz;
c. sub 200 Hz;
d. sub 1 Hz.
13. Frecvenţa naturală neamortizată a unui electromanometru trebuie să fie:
a. de cel puţin două ori mai mare decât frecvenţa semnalului presional;
b. de cel puţin cinci ori mai mare decât frecvenţa semnalului presional;
c. de cel puţin două ori mai mică decât frecvenţa semnalului presional;
d. de cel puţin cinci ori mai mică decât frecvenţa semnalului presional.
14. Metoda medierii coerente pentru extragerea potenţialelor evocate din zgomot se bazează pe
urmatoarea caracteristică:
a. potenţialele evocate apar sistematic cu aceeaşi latenţă după stimulare;
b. potenţialele evocate au amplitudinea mai mare decât undele electroencefalografice;
c. potenţialele evocate apar aleator în raport cu undele alfa;
d. potenţialele evocate apar aleator în raport cu stimulii aplicaţi
15. Pe expirograma forţată se determină urmatorii parametrii:
a. volumul expirator maxim pe secundă;
b. debit expirator maxim pe fracţiuni ale capacităţii vitale;
c. indicii temporali ai expiraţiei;
16. Traseul electroretinogramei la o persoană sănătoasă este format din:
a. a. trei unde: a, b, b1;
b. b. două unde: a şi b;
c. c. o singură undă P100;
d. d. numărul de unde diferă de la un pacient la altul.
17. În categoria parametrilor fiziologici respiratorii măsuraţi prin metode indirecte intră:
a. presiunea;
b. volum;
c. debit;
18. Potenţialele evocate vizuale (PEV) reprezintă:
a. activitatea electrică indusă în cortexul vizual de stimularea luminoasă a ariei vizuale;
b. potenţiale cu latenţă lungă sunt formate dintr-o succesiune de potenţiale generate de nervul
optic;
c. activitatea electrică indusă în cortexul vizual de stimularea luminoasă a ariei maculare şi
perimaculare a retinei.
d. demielinizarea căilor vizuale anterioare.
19. În EMG obţinută prin stimulare, parametrii de stimulare sunt:
a. impulsuri trapezoidale de amplitudine 0-500 mV;
b. impulsuri rectangulare bifazice de amplitudine 0-500 mV;
c. impulsuri rectangulare monofazice de amplitudine 0-500 mV;
d. impulsuri sinusoidale de amplitudine 0 – 500 mV.
Pagina 13 din 47
PACHET 2 DIN 3
20. Cerinţele privind aplicarea testelor în dinamometrie sunt următoarele, cu excepţia:

a. aplicarea testelor să nu solicite o tehnică sau competenţe deosebite;
b. să fie uşor de înţeles de către subiect;
c. să măsoare cel puţin două caracteristici ale muşchiului;
d. procedura testelor trebuie să fie standardizată.
21. Pentru ca la ieşirea amplificatorului de instrumentaţie semnalul ECG să aibă o amplitudine medie
de 1 V, câştigul trebuie să fie:
a. 10;
b. 100;
c. 1000;
d. 10000.
22. Prin metoda palpatorie Riva Rocci de măsurare a presiunii arteriale se pot determina:
a. presiunea sistolică;
b. presiunea diastolică;
c. presiunea sistolică şi diastolică.
d. presiunea sistolică, diastolică şi presiunea medie.
23. În sistemul internaţional, punctele de amplasarea a electrozilor pentru electroencefalografie se
determină:
a. împărţind distanţa dintre inion şi nazion în procente de 10, 20, 20, 20, 20, 10 %;
b. împărţind distanţa dintre mastoide în procente de 10, 20, 20, 20, 20, 10 %;
c. la intersecţia liniilor rezultate la punctele a şi b;
d. există specificaţii exacte de amplasare având ca punct de reper vertexul.
24. Frecvenţa de eşantionare optimă pentru conversia analog digitală a semnalului EEG trebuie să
fie:
a. de cel putin 3 ori mai mare decât componenta cu frecvenţa cea mai mare din semnal;
b. de cel putin 3 ori mai mică decât componenta cu frecvenţa cea mai mare din semnal;
c. egală cu frecvenţa maximă a semnalului;
d. mai mica sau egala cu frecventa semnalului.
25. Pentru determinarea vitezei de conducere motorii poate fi utilizată una din metodele:
a. ortodromică (în sensul de conducere fiziologică, în care fibrele nervoase senzitive sunt stimulate
distal şi culegerea se face proximal pe trunchiul nervos);
b. antidromică (în sens contrar conducerii fiziologice, în care stimularea se face la nivelul trunchiului
nervos, iar culegerea de la nivelul fibrelor senzitive terminale);
c. pe baza reflexului H sau a potenţialelor evocate somatosenzoriale;
d. nici un raspuns corect.
26. Pe curba volum-presiune dinamică se poate determina:
a. a. complianţa pulmonară dinamică;
b. b. rezistenţa pulmonară la flux;
c. c. rezistenţa la flux în căile aeriene;
d. d. toate răspunsurile sunt corecte.
27. Frecvenţa standard de stimulare în măsurarea potenţialele evocate auditive (PEA) este de:
a. 50-70 Hz;
b. 5-100 Hz;
c. 8-10 Hz;
d. 10-100 mHz;
28. Măsurarea presiunii alveolare şi a volumului pulmonar se poate realiza prin:
a. spirometrie;
b. diluţia heliului;
c. bodyplestimografie;
d. toare răspunsurile sunt corecte.
Pagina 14 din 47
PACHET 2 DIN 3
29. În cazul vederii binoculare trebuie îndeplinite următoarele condiţii:

a. aceste imagini să nu se suprapună;
b. imaginile retiniene să fie la nivel de contur;
c. imaginea să cadă în câmpul vizual binocular;
d. cortexul cerebral să elaboreze o percepţie parţială.
30. Explorarea simţului luminos:
a. reprezintă capacitatea ochiului de a sesiza lumina şi de a se adapta la variaţiile luminoase din
mediul înconjurător;
b. permite aprecierea proeminenţei globului ocular în raport cu marginea externă a orbitei;
c. permite evidenţierea proceselor patologice intraoculare opace razelor de lumină;
d. măsoară tensiunea dată de conţinutul globului ocular.
31. În electrocardiografia standard se utilizează:
a. 6 derivaţii ale membrelor şi 12 derivaţii precordiale;
b. 3 derivaţii ale membrelor şi 6 derivaţii precordiale;
c. 12 derivaţii în plan frontal şi 12 derivaţii în plan transversal;
d. 6 derivaţii în plan frontal şi 6 derivaţii în plan transversal.
32. Raportul optim între lăţimea manşetei şi circumferinţa membrului (superior sau inferior) la care
se face măsurarea presiunii arteriale trebuie să fie aproximativ de:
a. 0.1;
b. 0.4;
c. 1.2;
d. 3.
33. Pentru determinarea debitului maxim instantaneu vârf la vârf vor fi înregistrate simultan:
a. presiunea şi volumul;
b. debitul şi volumul;
c. debitul şi presiunea;
d. debitul şi timpul.
34. În spectrul de putere, frecvenţa unui semnal EEG cules la un adult normal în stare de veghe are
valoarea:
a. 1 – 3 Hz;
b. 3 – 5 Hz;
c. 8 – 13 Hz;
d. 13 – 30 Hz.
35. Refracţa oculară reprezintă capacitatea de refringenţă totală a ochiului, considerat ca un sistem
optic, evaluat la un număr de dioptrii de:
a. 33;
b. 66;
c. 44;
d. 64.
36. Frecvenţa biopotenţialelor electrice musculare creşte proporţional cu:
a. mărimea unităţii motorii;
b. gradul de sincronizare al fibrelor musculare;
c. importanţa contracţiei musculare;
d. nici o afirmaţie nu este corectă.
37. Impedanţa (Z) este un parametru electric al ţesuturilor definind:
a. opoziţia pe care o manifestă un ţesut la trecerea curentului electric continuu;
b. opoziţia pe care o manifestă un ţesut la trecerea curentului electric alternativ;
c. fenomenul chimic de electroliză a ţesutului parcurs de curent electric alternativ;
d. facilitarea trecerii curentului electric alternativ prin ţesut la o stimulare repetitivă.
38. Reperul „incizura dicrotă” de pe traseul undei reografice:
a. apare imediat după unda Q de pe ECG;
b. exprimă inclinarea pantei ascendente;
c. amplitudinea sa este proporţională cu volumul de sânge venos;
d. reprezintă începutul intoarcerii venoase, fiind sincronă cu incizura dicrotă de pe sfigmogramă.
Pagina 15 din 47
PACHET 2 DIN 3
39. Forţa musculară absolută şi rezistenţa musculară se măsoară cu ajutorul:

a. coeficientului de cădere a încordării statice;
b. goniometrul;
c. dinamometrul cu lichid;
d. nici un răspuns correct.
40. Debitul ventilator se măsoră cu ajutorul:
a. traductoarelor piezo-electrice;
b. traductoare mecanice;
c. traductoare diferenţiale;
d. se poate determina numai prin metode indirecte.
41. Pentru a testa răspunsul în frecvenţă a unui electromanometru la modificarea în treaptă a
presiunii, se va înregistra:
a. presiunea în cateter;
b. tensiunea la intrarea traductorului;
c. compleanţa membranei traductorului;
d. oscilaţiile amortizate ale traductorului.
42. Electrodul de referinţă în montajele referenţiale în EEG se poate aplica:
a. în borna Wilson;
b. în borna Goldberger;
c. pe mastoidă sau lobul urechii;
d. la masa sistemului de măsurare.
43. Banda de frecvenţă a amplificatoarelor utilizate în electromiografie trebuie să fie de:
a. 0.1 Hz – 10 Hz;
b. 10 Hz – 100 kHz;
c. 0.1 Hz – 20 kHz
d. 20 kHz – 100 kHz.
44. Raportul dintre durata inspiraţiei şi a expiraţiei este de:
a. 1:1;
b. 1:3;
c. 1:2;
d. 1:0.5.
45. Pe bucla flux-volum a expiraţiei forţate se pot măsura următorii parametri cu excepția:
a. debitului expirator maxim la vârf;
b. MEF50;
c. FEF50-75;
d. debit expirator maxim instantaneu la 60 %.
46. Viteza de conducere nervoasă motorie se calculează cunoscând:
a. durata conducerii excitaţiei şi distanţa dintre două puncte de culegere;
b. timpul de latenţă şi distanţa dintre două puncte de culegere;
c. amplitudinea potenţialului muscular generat prin stimularea nervului în două puncte distincte;
d. nici o afirmaţie nu este corectă.
47. Unghiul „anacrot” de pe traseul undei reografice:
a. exprimă inclinarea pantei descendente;
b. oferă informaţii privind elasticitatea arterelor;
c. nu depind de vâscozitatea sângelui;
d. apare la 120-230 ms dupa unda Q de pe ECG.
48. Intensitatea de stimulare în măsurarea potenţialelor evocate somato-senzoriale (PESS):
a. nu depinde de reobaza nervului;
b. nu depinde de nervul investigat;
c. electrodul de stimulare negativ va fi amplasat distal;
d. intensitatea stimului va fi de 2 ori mai mare decât valoarea de prag.
Pagina 16 din 47
PACHET 2 DIN 3
49. Culegerea monopolară în electromiografie implică:

a. un electrod de forma unui ac obişnuit, care se introduce în muşchiul de examinat;
b. un electrod de suprafaţă, poziţionat pe tendonul muşchiului;
c. doi electrozi: unul sub forma de ac obişnuit, care se introduce în muşchiul de examinat, al doilea
(electrod de suprafaţă), situat pe tegumente, în imediata vecinătate a electrodului de ac;
d. un electrod de suprafaţă de dimensiuni mari.
50. Acuitatea vizuală repezintă:
a. reprezintă capacitatea de refringenţă totală a ochiului;
b. înregistrarea grafică a diferenţei de potenţial între cornee (+) şi polul posterior (-);
c. se poate determina prin refractometrie;
d. capacitatea ochiului de a aprecia forma, conturul şi detaliile imaginilor şi obiectelor.
51. Derivaţiile unipolare pot fi exprimate în funcţie de derivaţiile bipolare ale membrelor astfel:
a. aVR+aVL+aVF=D3;
b. aVR= (D1+D3)/3;
c. aVR=(D1+D2)/3;
d. aVF = (D1+D2)/3;
52. În stabilirea valorilor respiratorii se ia în considerare:
a. media valorilor măsurate;
b. modulul valorilor masurate;
c. valoarea maximă obţinută prin măsurare;
d. valoarea minimă obţinută prin măsurare.
53. Acuitatea vizuala este considerată normal fiziologică atunci când este egală cu:
a. 1
la fiecare ochi;
1
b. 1:1 la fiecare ochi;
c. 1
la fiecare ochi;
2
d. 5
la fiecare ochi.
5
54. Măsurarea debitului sanguin prin metoda electromagnetică se face după formula:
a. Q = S / v;
b. S /e
Q= ;
l/B
c. S *l
Q= ;
B
d. S *e
Q= .
l*B
55. Electromiografia elementară se realizează cu ajutorul:
a. electrozilor tip ac introduşi în tegument;
b. electrozilor cutanaţi aplicaţi pe tegument;
c. electrozilor tip ac introduşi în masa musculară;
56. Traductorul cu mărci tensiometrice pentru măsurarea presiunilor are următoarele caracteristici:
a. presupune un circuit de măsură foarte simplu;
b. necesită un circuit oscilator pentru măsurare;
c. stabilitate şi sensibilitate ridicată;
d. sunt fragile când sunt miniaturizate.
57. Măsurarea timpului de ascensiune (Tasc) de pe unda reografică:
a. este o expresie a volumului de sânge din teritoriul explorat;
b. exprimă o irigaţie deficitară a teritoriului explorat;
c. depinde de capacitatea de distensie a vaselor;
d. valoarea sa normală este egală cu 1.
Pagina 17 din 47
PACHET 2 DIN 3
58. Utilizarea unor stimuli cu lungime mare de undă în PEV duce la:
a. răspuns fotopic izolat;
b. un traseu ERG format numai din unde de tip a;
c. un traseu ERG format numai din unde de tip b;
59. Traseul intermediar din înregistarea EMG are următoarele caracteristici:
a. se obţine la o contracţie de intensitate ridicată;
b. se obţine la o contracţie de intensitate medie;
c. este de amplitudine mică, sub 500 uV;
d. este de frecventă ridicată, peste 50 Hz.
60. Oftalmoscopului clasic cu imagine directă măreşte elementele:
a. de 5-10 de ori la un emetrop;
b. de maxim 2 ori dimensiunea obiectului privit;
c. de 15-20 de ori la un emetrop;
d. nu există limită de mărire la examenul oftalmoscopic
61. Dimensiunea unui cateter este exprimată în:
a. mm2;
b. inch;
c. unităţi franceze;
d. cm2.
62. Variaţia în timp în cazul măsurării debitelor vasculare a inducţiei magnetice poate fi:
a. sinusoidală;
b. dreptunghiulară;
c. trapezoidală;
63. Amplitudinea biopotenţialelor electrice musculare depinde de:
a. mărimea unităţii motorii;
b. suprafaţa de culegere;
c. sincronizarea contracţiei fibrelor musculare;
d. d. variantele a şi b sunt corecte.
64. Stimularea electrică în electromiografie se realizează cu impulsuri electrice având următoare
caracteristici:
a. rectangulare monofazice;
b. impulsuri cu amplitudinea 0–500 mV;
c. impulsuri cu frecvenţa de repetiţie 1–100 Hz;
d. d. toate răspunsurile sunt corecte.
65. Presiunea arterială medie poate fi aproximată cu relaţia:
a. PA  PAd
PAm  PAd  s ;
2
b. PAs  PAd ;
PAm 
2
c. PAs  PAd
PAm  PAd  ;
3
d. PA  PAd
d. PAm  PAd  s .
3
66. Amplificatoarele de instrumentaţie utilizate în electrocardiografie sunt de tipul:
a. amplificatore inversoare;
b. amplificatore de de tip diferenţial cu cuplaj RC;
c. amplificatoare de cuplaj galvanic;
d. nu are importanţă tipul de amplificator utilizat.
Pagina 18 din 47
PACHET 2 DIN 3
67. Sensibilitatea absolută a punții cu 4 traductori este:

a. de 4 ori mai mică decȃt sensibilitatea punții în care este folosit un singur traductor.
b. funcţie de parametrul presional de măsurat;
c. nu depinde de numărul de traductori;
d. de 4 ori mai mare decȃt sensibilitatea punții în care este folosit un singur traductor.
68. În ECG la o viteză de derulare a hârtie de 50 mm/sec calculul frecvenţei cardiace se poate face:
a. cu ajutorul formulei de calcul FC= 1500
DRR
b. 1500* DRR
cu ajutorul formulei de calcul FC=
100
c. cu ajutorul riglei de calcul a frecvenţei;
d. în acest caz nu se poate calcula frecvenţa cardiacă.
69. Parametrii biomecanici vâsco – elastici ai aparatului respirator care pot fi măsuraţi sunt:
a. debit expirator maxim pe fracţiuni;
b. debitul expirator maxim de vârf;
c. debit expirator maxim instantaneu;
70. Capacitatea inspiratorie (CI) este:
a. avolumul maxim de aer care poate fi inspirat când aparatul toraco-pulmonar îşi schimbă poziţia de
expir de repaus la cea de inspir de repaos;
b. volumun maxim de aer care poate fi inspirat când aparatul toraco-pulmonar îşi schimbă poziţia de
expir maxim la cea de inspir maxim;
c. determinat prin calcul: VC + VIR;
d. determinat prin calcul: CPT-VER
71. Derivațiile unipolare pot fi exprimate în funcție de derivațiile bipolare ale membrelor după
formula:
a. D1  D3
aVR = ;
3
b. D1  D3
aVL = ;
3
c. aVF = D1  D3 ;
3
d. aVL = D2  D3 .
3
72. Sistemul de amplificare utilizat în măsurarea semnalului EMG are o rejecţie de mod comun:
a. 80 db;
b. 1000 dB;
c. 50 db;
d. > 100 dB.
73. Capacitatea inspiratorie (CI) se calculează astfel:
a. CI = VC – VIR;
b. CI = CRF – VER;
c. CI = CV + VR;
d. CI = CPT – CRF.
74. La trecerea unui curent electric sinusoidal printr-un ţesut, valoarea impedanţei acestuia:
a. scade;
b. creşte;
c. nu se modifică;
75. Creşterea forţei de contracţie musculară:
a. poate avea loc prin sumarea spaţiala a unităţilor motorii;
b. poate avea loc prin sumarea temporală a unităţilor motorii;
Pagina 19 din 47
PACHET 2 DIN 3
c. determină creşterea frecvenţei şi amplitudinii traseului EMG;

d. toate afirmaţiile sunt corecte.
76. În cazul vitezei de conducere nervoasă motorie, dispersia semnalului asigură informaţii privind:
a. este invers proporţională cu durata potenţialului;
b. apreciază vitezele de conducere pentru fibrele cu conducere mai lentă;
c. cu cât potenţialul este mai dispersat cu atât amplitudinea va fi mai mare;
d. gradul de contracţie musculară.
77. Măsurarea vitezei în calculul debitului sanguin cu ajutorul debitmetrului cu ultrasunete cu timp
de tranzit se face după formula:
a. c f
v = , în care f0 este frecvenţa undei ultrasonore incidente şi f frecvenţa undei
2 cos  f 0
ultrasonore reflectate de suprafaţa fluidului:
b. l2
v = în care l – este distanţa dintre traductoare, v – viteza fluidului; c – viteza de
2c cos
propagare a ultrasunetelor prin fluid; α – unghiul dintre vectorii v şi l
c. sunt folosite pentru măsurarea debitelor din vasele sanguine mici;
d. c2
v = în care l – este distanţa dintre traductoare, v – viteza fluidului; c – viteza de
2l cos 
propagare a ultrasunetelor prin fluid; α – unghiul dintre vectorii v şi l
78. În obţinerea potenţialelor evocate somato-senzoriale, stimulii utilizaţi au următoarele
caracteristici:
a. forma stimulilor este sinusoidală cu durata de 0,1 - 0,2 ms;
b. frecvenţă de stimulare 10-50 Hz;
c. forma stimulilor este rectangulară cu durata de 0,1 - 0,2 ms;
79. Banda de frecventă a filtrelor utilizate în electromiografie este:
a. cuprinsă între 10 – 30 Hz şi 8 – 10 KHz.
b. până în 10 Hz;
c. depinde de structura muşchiului de analizat;
d. nu are importanţă în acest tip de măsurare.
80. Metodele curente de dinamometrie pot măsura puterea musculară:
a. în repaos;
b. asociată unei sarcini în care încărcătura este menţinută constant;
c. asociată unei sarcini în care viteza de contarcţie este menţinută constant;
d. asociată unei sarcini în care încărcătura şi viteza mişcării sunt menţinute constant.
81. Calculul axei electrice a inimii se poate face în următoarele moduri cu excepţia:
a. metoda de citire rapidă axei electrice a inimii;
b. metoda triunghiului isoscel;
c. metoda de determinare a axei electrice a inimii prin inspecţie;
d. metodă de măsurare prin analiza ritmului cardiac.
82. Punctul din sistemul cardiovascular unde presiunea rămâne constantă indiferent de postură se
află:
a. la nivelul ventriculului stâng;
b. la nivelul treimei superioare a aortei toracice;
c. la nivelul atriului drept;
d. nici un răspuns corect;
83. Stiindu-se că distanța dintre două unde R-R este 20 mm, iar viteza de derulare a hȃrtiei este de
25 mm/s, să se calculeze frecvența cardiacă în aceste condiții:
a. 75 bpm;
b. 120 bpm;
c. 60 bpm;
Pagina 20 din 47
PACHET 2 DIN 3
d. 100 bpm.
84. Valoarea măsurată a vitezei de conducere nervoasă motorie este puternic influentaţă de:
a. temperatura centrală a pacientului;
b. umiditatea mediului ambiental;
c. temperatura cutanată a pacientului;
d. d. nici unul dintre acești parametri.
85. Stereo EEG reprezintă:
a. înregistrarea activităţii electrice direct de pe cortexul cerebral;
b. înregistrarea potenţialelor generate de structurile corticale profunde;
c. imaginea completă a distribuţiei de suprafaţă a activităţii electrice corticale;
d. înregistrare neinvazivă a potenţialelor electrice generate de activitatea corticală spontană sau
provocată.
86. Prin goniometrie se poate aprecia:
a. mobilitatea pasivă;
b. potenţialul articular activ;
c. starea de oboseala a muşchiului;
d. potenţialul articular pasiv.
87. Unghiul „anacrot” de pe traseul undei reografice:
a. exprimă inclinarea pantei descendente;
b. oferă informaţii privind elasticitatea arterelor;
c. nu depind de vâscozitatea sângelui;
d. apare la 120-230 ms dupa unda Q de pe ECG.
88. Latenţa de stimulare reprezintă:
a. intervalul dintre două stimulări succesive fiind egală cu suma dintre durata stimulului, durata
achiziţiei şi a intervalului post achiziţie
b. procesul prin care se achiziţionează un număr mare de „epoci”
c. achiziţia semnalului EEG declanşată cu o întârziere fixă de un impuls trigger, ce precede apariţia
stimulului;
d. sumarea liniară a activităţii de fond EEG.
89. Funcţia integrală aplicată asupra semnalului electromiografic:
a. oferă date despre funcţionalitatea muşchiului;
b. reflectă sarcina electrică implicată în procesul de contracţiei musculare;
c. identifică tipul de contracţie;
d. permite calculul perioadei contracţiei musculare.
90. Câmpul vizual binocular: este reprezentat de totalitatea punctelor din spaţiu cuprins de cei doi
ochi larg deschişi
a. este reprezentat de totalitatea punctelor din spaţiul cuprins de cei doi ochi larg deschişi
b. permite determinarea rezistenţei la scurgerea a umorii apoase;
c. reprezintă capacitatea de refringenţă totală a ochiului;
d. este reprezentat de totalitatea punctelor din spaţiul cuprins de cei doi ochi închişi.
91. Presiunea venoasă centrală se poate determina prin:
a. măsurarea presiunii cu ajutorul unui cardiotahometru plasat în vena cavă;
b. măsurarea presiunii cu un sistem format dintr-un electromanometru şi un cateter umplut cu
lichid plasat în vena cavă sau atriul drept;
c. indirect prin măsurarea debitului cardiac şi presiunii arteriale sistemice;
d. indirect prin masurarea rezistenţei venoase la flux şi a volumului sanguin venos;
92. Randament respirator este definit astfel:
a. raportul dintre oxigenul reţinut în plămâni în timp de un minut şi debitul respirator de repaus;
b. raportul dintre oxigenul reţinut în plămâni în timp de un minut şi rezistența pulmonară;
c. produsul dintre oxigenul reţinut în plămâni în timp de un minut şi debitul respirator de repaus;
d. raportul dintre rezerva respiratorie și debitul respirator maxim;
93. Utilizarea curentului de înaltă frecvenţă în pletismografia de impedanţă electrică duce la o
valoare a lui Z egala cu:
a. Z => 0;
Pagina 21 din 47
PACHET 2 DIN 3
b.
;
c. Z2 = 1 / R2;
d. Z ≈ R.
94. Intervalul de valori normale ale vitezei de conducere nervoasă senzitivă este de:
a. 40-70 m/s;
b. 35-50 m/s;
c. 25-35 m/s;
d. 10 m/s.
95. Valoarea sarcinii electrice implicată în procesul contracţiei musculare se obţine prin:
a. electromiografie de repaos;
b. electromiografie prin stimulare electrică;
c. integrarea în timp a semnalului electromiografic;
d. d. nu se poate determina prin electromiografie.
96. Presiunea aterială medie poate fi aproximată cu relaţia:
a. PA  PAd
PAm  PAd  s ;
2
b. PAs  PAd ;
PAm 
2
c. PAs  PAd
PAm  PAd  ;
3
d. PA  PAd
PAm  PAd  s .
3
97. Amplificatoarele utilizate în măsurarea potenţialelor evocate trebuie să îndeplinească
următoarele condiţii:
a. Amplificatoare diferenţiale cu câştig mare (10000), zgomot redus (< 2 microvolt);
b. Amplificatoare diferenţiale cu câştig mare (50000), zgomot redus (< 1 microvolt), rejecţie de mod
comun (>100 dB) şi bandă largă (1-100 Hz);
c. Amplificatoare diferenţiale cu câştig mare (50000), zgomot redus (< 1 microvolt), rejecţie de mod
comun (>100 dB) şi bandă largă (1-3000 Hz);
d. Amplificatoare în configuraţie inversoare, rejecţie de mod comun (>100 dB) şi bandă largă (1-
10000 Hz);
98. Măsurarea presiunii alveolare şi a volumului pulmonar se poate realiza prin:
a. spirometrie;
b. diluţia heliului;
c. bodyplestimografie;
d. toare răspunsurile sunt corecte.
99. Pentru o înregistrare corectă a electromiografiei, electrozii de suprafaţă se amplasează:
a. oriunde pe suprafaţa muşchiului, în orice poziţie, având condiţia de a asigura un contact ferm cu
fibra musculară;
b. între punctul motor al muschiului şi inserţia tendinoasă;
c. doar pe tendoane (superior şi inferior);
d. nu se aplică în tehnica măsurării de suprafată.
100. Coeficientul de cădere a încordării statice presupune:
a. testarea forţei musculare la un subiect timp de 1 oră;
b. nu este dependentde forţa absolută depusă de către subiect;
c. codată cu micşorarea rezistenţei musculare, coeficientul creşte;
d. necesită o tehnică complexă.
Pagina 22 din 47
PACHET 2 DIN 3
ELECTRONICA MEDICALA
1. Electroterapia numită faradizare folosește:
a. semnale sinusoidale de joasă / medie frecvență.
b. semnal sinusoidal modulat în amplitudine.
c. impulsuri dreptunghiulare cu frecvența de 50 Hz
d. impulsuri dreptunghiulare modulate în frecvență.
2. Hemoglobinometrul electronic are ca principiu de măsurare:
a. analiza spectrală a semnalului de la traductor.
b. difracţia printr-o reţea de tip filtru optic.
c. metoda fotocolorimetrică.
d. metoda cromatografică.
3. Flamfotometrul determină concentraţia unei substanţe care arde (de ex. Na sau K):
a. prin calculul absorbţiei luminii într-un lichid, pentru diferite lungimi de undă.
b. prin măsurarea dezechilibrului unei punţi de măsură în care intră şi două fotodetectoare.
c. prin calcularea transmitanţei şi absorbanţei specifice a acelei substanţe.
d. prin măsurarea diferenţei între semnalele fotodetectoarelor aferente substanţei în cauză,
respectiv aerului ambiant.
4. Electroterapia prin curenţi diadinamici utilizează:
a. impulsuri dreptunghiulare de 50 Hz şi amplitudine maximă 20 mA.
b. semnale dreptunghiulare de medie frecvenţă modulate în amplitudine.
c. semnal sinusoidal de 50 Hz redresat mono / dublă alternanţă.
d. semnal sinusoidal modulat în frecvenţă, având durata de 1 sec.
5. Un reflexometru ahilean conține:
a. o unitate centrală, un bloc traductor și o interfață grafică utilizator.
b. o unitate centrală, un bloc de alimentare și un afișor.
c. o unitate de calcul ”master-slave”, un bloc de achiziție/conversie și un bloc de interfață.
d. un bloc traductor, un calculator tip PC și o interfață grafică utilizator.
6. Un stetoscop electronic conține:
a. un microfon cu condensator și un amplificator de radiofrecvență.
b. un microfon cu cărbune și amplificatoare de audiofrecvență.
c. un microfon cu galenă și un amplificator de radiofrecvență.
d. un microfon cu electret și amplificatoare de audiofrecvență.
7. Bisturiul electronic utilizează curenţi din domeniul de frecvenţă:
a. 25 kHz … 250 kHz
b. 250 kHz … 4 MHz
c. 5 MHz … 10 MHz.
d. 25 kHz … 4 MHz.
8. Spirometrele electronice pot conține ca traductori:
a. termistori cu autoîncălzire.
b. traductori diferențiali de volum.
c. traductori piezorezistivi cu titanat de bariu.
d. condensatoare cu ambele armaturi mobile.
9. Determinarea electronică a glicemiei are la bază:
a. măsurarea intensităţii fluxului luminos care a traversat o probă de sânge.
b. efecte colorimetrice datorate reflexiei luminii pe o suprafaţă colorată
c. analiza spectrală a semnalului de la traductorul specific.
d. calculul corelaţiei între semnalul curent şi cel de referinţă, pentru acelaşi traductor
folosit.
10. Electroterapia prin curenţi interferenţiali foloseşte:
a. un semnal sinusoidal de 4000 Hz modulat în frecvenţă cu f = 100 Hz.
b. impulsuri dreptunghiulare de 4000 Hz modulate în amplitudine cu semnal sinusoidal.
c. impulsuri dreptunghiulare cu perioada de 20 ms şi durata de 1 ms.
d. un semnal sinusoidal modulat în amplitudine, produs ca urmare a "bătăilor" dintre două
Pagina 23 din 47
PACHET 2 DIN 3
semnale sinusoidale.
11. Terapia electrică în curent continuu
a. se numeşte galvanizare iar aparatul specific se numeşte pantostat.
b. se numeşte faradizare iar aparatul specific se numeşte generator de semnal
dreptunghiular.
c. foloseşte curenţi de max. 1,2 A iar aparatul specific se numeşte galvanostat.
d. foloseşte densităţi de curent de 300...3000 mA/cm2 iar aparatul specific se numeşte
redresor.
b. prin măsurarea dezechilibrului unei punţi de măsură în care intră şi două fotodetectoare.
d. prin măsurarea diferenţei între semnalele fotodetectoarelor aferente substanţei în
cauză, respectiv aerului ambiant.
13. Receptorul de ecouri dintr-un ecograf conţine blocurile:
a. amplificator de radiofrecvenţă (ARF), un pulser şi circuite de cuplare cu traductorul.
b. ARF, circuite de cuplare cu traductorul, prelucrări numerice de semnal.
c. ARF, detector sincron, prelucrări analogice de semnal.
d. ARF, convertor D / A, prelucrări analogice şi numerice de semnal.
15. Preamplificatorul unui electroencefalograf trebuie să fie:
a. cuplat în curent alternativ cu restul aparatului, inclusiv cu cablurile de pacient.
b. cuplat în curent continuu cu restul aparatului.
c. flotant faţă de cablurile de pacient.
d. flotant faţă de restul aparatului.
16. Un electromiograf se bazează pe
a. un amplificator, un osciloscop cu memorie şi un derivator.
b. un filtru trece-bandă, un integrator şi un amplificator de putere.
c. un filtru rejector, un amplificator audio şi un detector de maxim.
d. un amplificator de bioinstrumentaţie, un redresor de precizie şi un integrator.
17. Pe reflexogramă:
a. se definește timpul de reflexie ca durata între aplicarea excitației și momentul scăderii
amplitudinii reflexului la 50% din valoarea maximă.
b. se definește timpul de latență ca durata între aplicarea excitației și momentul apariției
undei de reflex.
c. se definește timpul de demirelaxare ca durata între aplicarea excitației și momentul
scăderii amplitudinii reflexului la 50% din valoarea maximă.
d. se definește timpul de reflex măsurat între momentele scăderii amplitudinii reflexului de
la 100% la 50% din valoarea maximă.
18. Terapia prin electroșoc foloseşte semnale:
a. de formă sinusoidală, modulate în amplitudine şi frecvenţă.
b. de formă dreptunghiulară şi amplitudine constantă.
c. de formă în sfert de undă sinusoidală şi amplitudine reglabilă într-un domeniu de curent.
d. de formă în dinte de ferăstrău şi amplitudine constantă.
Pagina 24 din 47
PACHET 2 DIN 3
19. Numărătoarele de celule sanguine (folosite în metoda Coulter) au ca principiu de funcţionare:

a. măsurarea creşterii rezistivităţii electrice a unei aperturi la trecerea prin ea a celulelor.
b. măsurarea dezechilibrului unei punţi rezistive formată din rezistenţele unui vas bicameral
şi secţiunile unui potenţiometru.
c. numărarea impulsurilor laser reflectate de celule, la trecerea lor secvenţială printr-un
capilar din cuarţ.
d. achiziţia imaginii acestora şi folosirea metodelor specifice prelucrărilor de imagini.
20. Aparatele de electrochirurgie pot fi, ca putere în radiofrecvenţă:
a. de putere mică ( 10 W) sau mare (50...100 W).
b. de putere mică ( 50 W), medie (50...150 W) sau mare (150...400 W).
c. de putere mică ( 250 W), medie (250...700 W) sau mare (600...1800 W).
d. de putere mică ( 500 W) sau mare (500...1000 W).
21. Concentraţia de hemoglobină determinată de un hemoglobinometru depinde de:
a. densitatea specifică, gradul de absorbţie şi aria stratului soluţiei de hemoglobină.
b. densitatea benzilor de absorbţie, admitanţa şi grosimea stratului soluţiei de
hemoglobină.
c. gradul de absorbţie, susceptanţa şi aria stratului soluţiei de hemoglobină.
d. absorbitivitatea specifică, transmitanţa şi grosimea stratului soluţiei de hemoglobină.
22. Parametrii electrici principali ai unui electroencefalograf sunt:
a. amplificare de min. 1000, rejecţie de mod comun min. 100 dB, Zin > 10 M, zgomot la
intrare foarte redus (1 Vrms).
b. amplificare de min. 10000, rejecţie de mod comun min. 80 dB, Zin > 10 M, zgomot la
intrare redus (1 mVrms).
c. amplificare de min. 5000, rejecţie de mod comun min. 100 dB, Zin > 2 M, zgomot la
intrare redus (100 Vrms).
d. amplificare de min. 5000, rejecţie de mod comun min. 80 dB, Zin > 5 M, zgomot la
e. amplificare de min. 1000, rejecţie de mod comun min. 100 dB, Zin > 10 M, zgomot la
intrare foarte redus (1 Vrms).
f. amplificare de min. 10000, rejecţie de mod comun min. 80 dB, Zin > 10 M, zgomot la
g. amplificare de min. 5000, rejecţie de mod comun min. 100 dB, Zin > 2 M, zgomot la
intrare redus (100 Vrms).
h. amplificare de min. 5000, rejecţie de mod comun min. 80 dB, Zin > 5 M, zgomot la
24. Principalii parametri folosiţi în analiza ventilaţiei pulmonare sunt:
a. rezistenţa, complianţa şi elastanţa pulmonară.
b. variaţia presiunii între plămân şi gură, precum şi debitul de aer.
c. rezistenţa şi complianţa pulmonară.
d. capacitatea pulmonară vitală şi volumele pulmonare.
25. Electromiograful conține:
a. un amplificator de biosemnal, un redresor total și un integrator.
b. un amplificator de curent continuu, un redresor de curent alternativ și un derivator.
c. un amplificator de radiofrecvență, un redresor total și un integrator.
d. un amplificator de instrumentație, un redresor de putere și un derivator.
26. Semnalul dat de traductorul unui aparat pentru determinarea glicemiei depinde de:
a. caracteristica spectrală a sursei luminoase, sensibilitatea fotodetectorului, caracteristica
probei de măsurat.
b. puterea sursei luminoase, caracteristica spectrală a fotodetectorului, grosimea probei de
măsurat.
c. caracteristica spectrală de reflexie a sursei luminoase, amplificarea fotodetectorului, aria
probei de măsurat.
Pagina 25 din 47
PACHET 2 DIN 3
d. alura funcţiei culoare - concentraţie, zgomotul fotodetectorului, caracteristica spectrală a

probei de măsurat.
27. Principiul de măsurare al unui flamfotometru este:
a. modularea în amplitudine a semnalului util, apoi demodularea sincronă.
b. amplificarea semnalului de dezechilibru al unei punţi rezistive.
c. modularea în frecvenţă a semnalului util şi demodularea de fază.
d. amplificarea şi modularea în amplitudine a semnalului specific, urmate de demodulare.
28. Dezavantajul major al modului de scanare Doppler continuu din ecografie este:
a. invazivitate mai accentuată deoarece se foloseşte o putere US mai mare.
b. rezoluţie scăzută a reprezentării 3D a structurii analizate.
c. necorelarea precisă a spectrului Doppler cu poziţia spaţială a structurii analizate.
d. necesitatea unui operator antrenat pentru analiza spectrului Doppler generat.
29. Electromiograma:
a. este reprezentarea grafică a activității neurologice.
b. poate fi activă, neutră sau pasivă.
c. permite punerea în evidență a unor patologii endocrine și metabolice.
d. provine din măsurări bipolare efectuate prin implantarea de electrozi în mușchi.
30. Numărătoarele de celule sanguine (folosite în metoda Coulter) au ca principiu de funcţionare:
a. măsurarea creşterii rezistivităţii electrice a unei aperturi la trecerea prin ea a celulelor.
b. măsurarea dezechilibrului unei punţi rezistive formată din rezistenţele unui vas bicameral
şi secţiunile unui potenţiometru.
c. numărarea impulsurilor laser reflectate de celule, la trecerea lor secvenţială printr-un
capilar din cuarţ.
d. achiziţia imaginii acestora şi folosirea metodelor specifice prelucrărilor de imagini.
31. Concentraţia de hemoglobină determinată de un hemoglobinometru depinde de:
a. densitatea specifică, gradul de absorbţie şi aria stratului soluţiei de hemoglobină.
b. densitatea benzilor de absorbţie, admitanţa şi grosimea stratului soluţiei de
hemoglobină.
c. gradul de absorbţie, susceptanţa şi aria stratului soluţiei de hemoglobină.
d. absorbitivitatea specifică, transmitanţa şi grosimea stratului soluţiei de hemoglobină.
32. Un stetoscop electronic are structura de bază:
a. oscilator de JF, preamplificator, filtru trece-sus, amplificator de audiofrecvenţă.
b. microfon, preamplificator, modulator, amplificator de audiofrecvenţă.
c. microfon, preamplificator, filtru trece-jos, amplificator de audiofrecvenţă.
d. oscilator de JF, microfon, modulator, amplificator de audiofrecvenţă.
33. Chirurgul doreşte să aibă informaţia vizuală maximă despre cord. Ce tip de explorare ultrasonică
şi reprezentare vizuală îl sfătuim să aleagă ?
a. modul M, folosind un traductor sectorial multielement.
b. modul A şi un traductor sectorial cu scanare în timp real.
c. modul T-M, utilizând un traductor electronic multielement.
d. modul B şi un traductor multielement liniar.
34. Prelucrarea electromiogramei constă de obicei în:
a. analiza spectrală şi calculul integralei Fourier a semnalului EMG.
b. analiza morfologică şi calculul densităţii spectrale a semnalului EMG.
c. analiza temporală şi calculul integralei electromiografice a semnalului EMG.
d. analiza spectrală şi calculul funcţiei de autocorelaţie a semnalului EMG.
35. În terapia cu US, cuplajul corect între traductor şi pielea pacientului se determină:
a. măsurând puterea US aplicată capului sonic.
b. măsurând defazajul dintre tensiunea şi curentul aplicate capului sonic.
c. măsurând intensitatea medie generată de capului sonic pe pielea pacientului, în W/cm2.
d. măsurând puterea US recepţionată de pielea pacientului.
Pagina 26 din 47
PACHET 2 DIN 3
36. Într-o clinică de neurochirurgie se doreşte explorarea ultrasonoră a encefalului, pentru

detectarea eventuală a unei tumori. Ştiind că ultrasunetele au coeficientul de atenuare în os cel
mai mare (530 m-1), este posibilă respectiva explorare folosind fascicul ultrasonor?
a. Nu, deoarece ultrasunetele sunt reflectate aproape total de cutia craniană.
b. Da, folosind modul T-M şi obţinând o imagine binară 2D a encefalului (metoda ecografiei
Doppler).
c. Da, cu vizualizare în modul A şi baleierea circulară a cutiei craniene
d. Nu, deoarece ecourile recepţionate sunt prea slabe, înecate în zgomot şi nu permit
corespondenţa precisă cu locul tumorii.
37. În terapia prin curenţi interferenţiali, câmpul interferenţial dinamic se obţine prin:
a. variaţia intensităţii a doi curenţi în sensuri contrarii şi modulaţia lor în amplitudine.
b. modulaţia în frecvenţă a doi curenţi cu impulsuri de foarte joasă frecvenţă.
c. modulaţia în fază a doi curenţi de joasă frecvenţă.
d. variaţia intensităţii a doi curenţi în acelaşi sens şi modulaţia lor în impulsuri.
38. Pentru un flow-citometru optic, numărul de celule determinat:
a. este invers proporţional cu secţiunea camerei de măsurare.
b. depinde direct proporţional de viteza de curgere a fluidului.
c. depinde invers proporţional de debitul curgerii fluidului.
d. este direct proporţional cu sensibilitatea fotodetectorului folosit.
39. Câmpul interferențial dinamic în cazul terapiei prin curenți Nemec:
a. ia naștere prin modulația în amplitudine a unui semnal sinusoidal cu alt semnal
sinusoidal de frecvență 4000 Hz.
b. implică variația celor doi curenți componenți în sens contrar.
c. presupune modulația în frecvență a unui semnal sinusoidal cu două semnale de
frecvențe apropiate.
d. poate consta și din modulația totală de amplitudine (100%) a unui semnal cu alt semnal.
40. Numărătoarele de celule sanguine:
a. folosesc un senzor Coulter, o cameră video şi un bloc de achiziţie de imagini.
b. transformă dezechilibrul unei punţi rezistive în impulsuri electrice.
c. utilizează un senzor Coulter, un detector de prag şi un numărător digital.
d. utilizează un senzor de impedanţă, un demodulator de prag şi un numărător digital.
41. La un hemoglobinometru electronic, concentraţia de hemoglobină
a. depinde invers proporţional de densitatea optică produsă de sângele analizat.
b. este direct proporţională cu transmitanţa detectorului.
c. depinde direct proporţional de densitatea optică produsă de sângele analizat.
d. este invers proporţională cu sensibilitatea detectorului.
42. Semnalul dat de traductorul unui glucometru electronic:
a. depinde de caracteristica spectrală a sursei luminoase folosite, caracteristica spectrală a
probei de măsurat şi sensibilitatea fotodetectorului.
b. este proporţional cu puterea sursei luminoase şi depinde de caracteristica spectrală a
fotodetectorului şi a amplificatorului acestui semnal.
c. nu depinde de caracteristica spectrală a sursei luminoase, de amplificarea
fotodetectorului şi de aria probei de măsurat.
d. depinde de alura funcţiei culoare - concentraţie, de sensibilitatea sursei de lumină şi de
caracteristica spectrală a probei de măsurat.
43. În schema-bloc a unui flamfotometru se găsesc:
a. un modulator în amplitudine a semnalului util, un amplificator in curent continuu şi un
demodulator.
b. un amplificator de curent alternativ, o punte rezistivă şi un afişor.
c. o flacără de referinţă, filtre optice, o punte de măsurare Wheatstone.
d. filtre optice, lentile, un amplificator de curent alternativ.
Pagina 27 din 47
PACHET 2 DIN 3
44. Coeficientul de absorbţie a ultrasunetelor în lichide

a. este invers proporţional cu vâscozitatea lichidului şi cu frecvenţa acestora.
b. este direct proporţional cu vâscozitatea lichidului şi cu pătratul frecvenţei acestora.
c. este direct proporţional cu viteza ultrasunetelor.
d. este invers proporţional cu frecvenţa acestora.
45. Metoda eco-impuls, baza ecografiei, implică folosirea:
a. unui generator de tact, a unui modulator şi a unui demodulator în amplitudine.
b. unui emiţător de ultrasunete, a unui traductor piezoelectric şi a unui banc de filtre
digitale.
c. unui emiţător şi receptor de ultrasunete, precum şi a unui amplificator de curent
continuu.
d. unui traductor ultrasonor, a unui amplificator de curent alternativ şi a unui procesor de
imagini.
46. Ecografia în impulsuri foloseşte impulsuri
a. de durată 0,2-2 sec., cu frecvenţa de 0,5-15 MHz.
b. de durată 0,5-1 msec., cu frecvenţa de 15 kHz-150 kHz.
c. de durată 0,2-2 sec., cu frecvenţa de 0,5-15 kHz.
d. de durată 0,5-1 sec., cu frecvenţa de 0,5-15 kHz.
47. Electroencefalograful este un dispozitiv medical care:
a. detectează automat ritmurile specifice din traseele electroencefalografice și complexele
G.
b. conține un selector de derivații, un amplificator de bandă largă și un inscriptor grafic.
c. conține un preamplificator de tensiune, filtre anti-artefacte și un sistem de calcul.
d. conține o impedanță foarte mare de intrare, un amplificator de bandă medie și un
inscriptor grafic.
48. Aparatele de terapie cu ultrasunete
a. folosesc generatoare de audiofrecvenţă, în domeniul 8-20 kHz.
b. folosesc efectul piezoelectric direct.
c. folosesc efectul piezoelectric invers şi generatoare de audiofrecvenţă în domeniul 800
Hz-10000 Hz.
d. folosesc generatoare de înaltă frecvenţă, în domeniul 800 kHz-1000 kHz.
49. Pneumograful de impedanţă funcţionează pe baza
a. măsurării impedanţei între doi electrozi plasaţi pe piept, în timpul respiraţiei.
b. modificării impedanţei între doi electrozi plasaţi pe piept, sub acţiunea unui semnal
sinusoidal şi a respiraţiei.
c. monitorizării respiraţiei şi semnalizării apneei, folosind ca traductor un senzor
pneumotahometric.
d. măsurării impedanţei între doi electrozi plasaţi pe piept, folosind o punte Wheatstone.
50. Un canal de electroencefalograf trebuie să conţină minimum:
a. selector de derivaţii, preamplificator de curent continuu, amplificator de curent
alternativ, înscriptor grafic.
b. cablu de pacient, selector de derivaţii, amplificator de curent alternativ sau continuu.
c. cablu de pacient, selector de derivaţii, preamplificator de curent continuu, modulator-
demodulator.
d. selector de derivaţii, preamplificator flotant, amplificator de curent alternativ.
51. În terapia cu US, cuplajul corect între traductor şi pielea pacientului se determină:
a. măsurând puterea US aplicată capului sonic.
b. măsurând defazajul dintre tensiunea şi curentul aplicate capului sonic.
c. măsurând intensitatea medie generată de capului sonic pe pielea pacientului, în W/cm2.
d. măsurând puterea US recepţionată de pielea pacientului.
Pagina 28 din 47
PACHET 2 DIN 3
52. Semnalul dat de traductorul unui glucometru depinde de:

probei de măsurat.
măsurat.
probei de măsurat.
d. alura funcţiei culoare - concentraţie, zgomotul fotodetectorului, caracteristica spectrală
a probei de măsurat.
54. Pneumograful de impedanţă:
a. indică existenţa şi ritmul respiraţiei.
b. măsoară rezistenţa şi complianţa pulmonară.
c. măsoară principalele volume pulmonare.
d. măsoară toţi cei 62 de parametri specifici sistemului respirator.
55. Achiziția semnalului EEG se face:
a. cu un convertor analog-digital având rezoluție de maximum 8 biți.
b. cu o frecvență de eșantionare între 40 – 128 Hz.
c. folosind metode eficiente de filtrare digitală și filtre pe frecvența rețelei de alimentare.
d. cu amplificatoare de semnal având raportul semnal-zgomot la intrare de maximum 20
dB.
56. Următoarele traductoare pot fi folosite în explorări respiratorii:
a. traductor de debit, pneumotahograf, varistor.
b. spirometru, punte RLC, debitmetru electronic.
c. piezorezistiv cu mărci tensiometrice, condensator plan cu armătură mobilă, termistor.
d. bobină cu reluctanţă variabilă, potenţiometru, optocuplor.
57. Preamplificatorul unui canal EEG trebuie să aibă
a. impedanţa de intrare foarte mică şi cea de ieşire foarte mare.
b. impedanţa de intrare mică şi cea de ieşire mică.
c. impedanţa de intrare foarte mare şi cea de ieşire foarte mică.
d. impedanţa de intrare foarte mare şi cea de ieşire foarte mare.
58. Pentru un flow-citometru optic, numărul de celule determinat
59. Cromatograful este un dispozitiv medical complex care
a. determină componentele de culoare ale substanţelor gazoase sau lichide.
b. determină elementele chimice ale substanţelor lichide, solide sau gazoase.
c. determină elementele chimice organice ale substanţelor lichide sau gazoase.
d. determină elementele chimice ale substanţelor lichide sau gazoase.
60. Numărătoarele de celule sanguine
a. folosesc un senzor Coulter, o cameră video şi un bloc de achiziţie de imagini.
b. transformă dezechilibrul unei punţi rezistive în impulsuri electrice.
c. utilizează un senzor Coulter, un detector de prag şi un numărător digital.
d. utilizează un senzor de impedanţă, un demodulator de prag şi un numărător digital.
Pagina 29 din 47
PACHET 2 DIN 3
61. Hemoglobinometrul electronic are ca principiu de măsurare:

a. analiza spectrală a semnalului de la traductor.
b. difracţia printr-o reţea de tip filtru optic.
c. metoda fotocolorimetrică.
d. metoda cromatografică.
b. prin măsurarea dezechilibrului unei punţi în care intră şi două fotodetectoare.
d. prin măsurarea diferenţei între semnalele fotodetectoarelor aferente substanţei în
cauză, respectiv aerului ambiant.
64. Cu câţi dB trebuie să se modifice amplificarea amplificatorului-receptor al unui ecograf pentru a
obţine de la adâncimea x=1/ acelaşi semnal ca la nivelul pielii ?  este coeficientul de atenuare
a ultrasunetelor în ţesut, presupus omogen. Se ştie că log10e = 0,43 (e = baza logaritmului
natural).
a. 4,3 dB
b. 6,6 dB
c. 8,6 dB
d. 12,9 dB
65. Semnalul dat de traductorul unui aparat pentru determinarea glicemiei depinde de:
probei de măsurat.
măsurat.
probei de măsurat
d. alura funcţiei culoare - concentraţie, zgomotul fotodetectorului, caracteristica spectrală
a probei de măsurat.
67. Dezavantajul major al modului de scanare Doppler continuu din ecografie este
a. invazivitate mai accentuată deoarece se foloseşte o putere US mai mare.
b. rezoluţie scăzută a reprezentării 3D a structurii analizate.
c. necorelarea precisă a spectrului Doppler cu poziţia spaţială a structurii analizate.
d. necesitatea unui operator antrenat pentru analiza spectrului Doppler generat.
68. Banda de frecvenţă a unui amplificator EEG trebuie să fie de cca.
a. 0 Hz ... 250 Hz.
b. 0,05 Hz ... 100 Hz.
c. 0,1 Hz ... 300 Hz.
d. 1 Hz ... 1000 Hz.
69. Electroterapia prin curenţi interferenţiali foloseşte:
a. un semnal sinusoidal de 4000 Hz modulat în frecvenţă cu f = 100 Hz.
b. impulsuri dreptunghiulare de 4000 Hz modulate în amplitudine cu semnal sinusoidal.
c. impulsuri dreptunghiulare cu perioada de 20 ms şi durata de 1 ms.
d. un semnal sinusoidal modulat în amplitudine, produs ca urmare a "bătăilor" dintre două
semnale sinusoidale.
Pagina 30 din 47
PACHET 2 DIN 3
70. Un stetoscop electronic are structura de bază:

a. oscilator de JF, preamplificator, filtru trece-sus, amplificator de audiofrecvenţă.
b. microfon, preamplificator, modulator, amplificator de audiofrecvenţă.
c. microfon, preamplificator, filtru trece-jos, amplificator de audiofrecvenţă.
d. oscilator de JF, microfon, modulator, amplificator de audiofrecvenţă.
71. Terapia prin curenți galvanici folosește:
a. curent alternativ cu frecvența de 50 Hz.
b. curent în impulsuri dreptunghiulare.
c. curent sinusoidal modulat în amplitudine.
d. curent continuu.
72. Un electromiograf se bazează pe
a. un amplificator, un osciloscop cu memorie şi un derivator.
b. un filtru trece-bandă, un integrator şi un amplificator de putere.
c. un filtru rejector, un amplificator audio şi un detector de maxim.
d. un amplificator de bioinstrumentaţie, un redresor de precizie şi un integrator.
73. Receptorul de ecouri dintr-un ecograf conţine blocurile:
a. amplificator de radiofrecvenţă (ARF), un pulser şi circuite de cuplare cu traductorul.
b. ARF, circuite de cuplare cu traductorul, prelucrări numerice de semnal.
c. ARF, detector sincron, prelucrări analogice de semnal.
d. ARF, convertor D / A, prelucrări analogice şi numerice de semnal.
74. Spectrofotometrul determină componența:
a. unei substanțe lichide și concentrațiile unor compuși din ea.
b. unei substanțe gazoase.
c. unei substanțe solide și concentrațiile unor elemente chimice din ea.
d. unei substanțe lichide sau gazoase.
a. amplificare de min. 1000, rejecţie de mod comun min. 100 dB, Zin > 10 M, zgomot la
intrare foarte redus (1 Vrms)
b. amplificare de min. 10000, rejecţie de mod comun min. 80 dB, Zin > 10 M, zgomot la
intrare redus (1 mVrms)
c. amplificare de min. 5000, rejecţie de mod comun min. 100 dB, Zin > 2 M, zgomot la
intrare redus (100 Vrms)
d. amplificare de min. 5000, rejecţie de mod comun min. 80 dB, Zin > 5 M, zgomot la
intrare redus (5 mVrms)
76. Prelucrarea electromiogramei constă de obicei în:
a. analiza spectrală şi calculul integralei Fourier a semnalului EMG.
b. analiza morfologică şi calculul densităţii spectrale a semnalului EMG.
c. analiza temporală şi calculul integralei electromiografice a semnalului EMG.
d. analiza spectrală şi calculul funcţiei de autocorelaţie a semnalului EMG.
77. Preamplificatorul unui canal EEG trebuie să aibă
a. impedanţa de intrare foarte mică şi cea de ieşire foarte mare.
b. impedanţa de intrare mică şi cea de ieşire mică.
c. impedanţa de intrare foarte mare şi cea de ieşire foarte mică.
d. impedanţa de intrare foarte mare şi cea de ieşire foarte mare.
78. Bisturiul electronic utilizează curenţi din domeniul de frecvenţă:
a. 25 kHz … 250 kHz.
b. 250 kHz … 4 MHz.
c. 5 MHz … 10 MHz.
d. 25 kHz … 4 MHz.
79. Pentru un flow-citometru optic, numărul de celule determinat
Pagina 31 din 47
PACHET 2 DIN 3

80. Un spectrofotometru conține, pentru buna sa funcționare:
a. o rețea de difracție, o sursă de lumină albă și un amplificator de curent continuu.
b. o sursă de lumină coerentă, un monocromator și un amplificator de curent alternativ.
c. o rețea de difracție, un fotodetector și un amplificator de joasă frecvență.
d. un monocromator cu oglindă, un LED în infraroșu și un amplificator de joasă frecvență.
81. Neurofeedback-ul este:
a. o tehnică ce implică primirea în timp real, printr-un sistem bazat pe
electroencefalografie, a unor informații despre activitatea neuro-cerebrală a subiectului.
b. o metodă care înseamnă trimiterea către un sistem de înregistrare a semnalului EEG,
pentru a fi analizat pe canale multiple.
c. reacția negativă către sistemul nervos al subiectului, din partea nervilor senzoriali.
d. procedură de analiză bazată pe reacții negative multiple între sistemul nervos central și
nervii periferici.
82. Terapia prin electroşoc este folosită la tratarea unor boli ca:
a. epilepsia și demența senilă.
b. boala Alzheimer și insomnie.
c. schizofrenia și nevroze obsesionale.
d. boala Parkinson și boala psihică bipolară.
83. Spectrul de putere al unui biosemnal se poate calcula folosind:
a. transformata Fourier a tensiunii și curentului care reprezintă acel biosemnal.
b. funcţia de corelaţie a semnalului cu el însuşi.
c. transformata Fourier a densității spectrale de putere a acelui biosemnal.
d. funcția de intercorelație dintre semnal și conjugata acestuia.
84. Amplitudinea potențialului evocat, la nivelul electrozilor EEG, poate fi de:
a. 10-20 µV.
b. 20-30 nV.
c. 10-20 mV.
d. 200-300 nV.
85. Un flamfotometru este un dispozitiv electro-optic care:
a. măsoară concentraţia unei substanţe solide ce a fost aspirată de o flacără.
b. generează substanța având concentrația maximă dintr-o substanță solidă compusă.
c. măsoară lungimile de undă ale componentelor unei substanțe lichide care arde.
d. identifică componența unei substanțe gazoase supuse arderii.
86. Pe o reflexogramă timpul de reflex:
a. este mai mic decât timpul de latență și cel de demirelaxare.
b. este egal cu suma dintre timpul de latență și cel de demirelaxare.
c. este mai mic decât suma dintre timpul de latență și cel de demirelaxare.
d. este mai mare decât suma dintre timpul de latență și cel de demirelaxare.
87. Microfonul unui stetoscop electronic este preferabil să fie:
a. cu cărbune.
b. de tip condensator.
c. cu electret.
d. microfon dinamic.
88. Terapia prin biofeedback foloseşte:
a. variabile homeostatice ale unui subiect pentru a ameliora anumite funcții psiho-motorii
ale sale.
b. concepte de biorezonanță și homeopatie pentru controlul unor funcții fiziologice
voluntare.
c. variabile fiziologice ale unui pacient pentru a controla anumite funcții fiziologice ale sale.
d. mărimi de intrare electrice pentru a modifica în bine anumiți parametri fiziologici.
Pagina 32 din 47
PACHET 2 DIN 3
89. La terapia prin electroșoc amplitudinea curentului de stimulare se poate regla între :
a. 100…800 µAef.
b. 200…900 mAvv.
c. 500…6000 nAvv.
d. 2…5 Aef.
90. O tehnică tradițională de evidențiere a potențialului evocat este:
a. filtrarea trece-jos a semnalelor EEG
b. filtrarea trece-sus a semnalelor EEG.
c. medierea semnalelor EEG
d. integrarea, pe durata testului, a semnalelor EEG.
91. Un redresor de precizie (numit și ”total”), precum cel utilizat în calculul integralei
electromiografice, este:
a. un circuit electronic care poate redresa semnale de foarte mică amplitudine (mV).
b. un circuit electronic care are eroare de redresare (riplul tensiunii redresate) extrem de
mic (mV).
c. un circuit electronic care redresează ambele componente ale semnalului
electromiografic: alternativă și continuă, cu maximă precizie.
d. un circuit electronic care oferă la ieșire modulul tensiunii de intrare, indiferent de
frecvența acesteia.
92. IVA CPT (”Integrated Visual and Auditory Continuous Performance Test”) este un test pentru
evaluarea performanței neuro-psihice care permite:
a. identificarea sindromului de stres post-traumatic.
b. scăderea crizelor de epilepsie.
c. detectarea precisă a deficitului de atenție.
d. ameliorarea dependenței de alcool și de droguri.
93. Semnalul EEG pe o durată de cca. două secunde poate fi privit ca un proces ergodic. Aceasta
înseamnă că:
a. mediile statistice sunt egale cu mediile temporale.
b. mediile frecvențiale sunt egale cu mediile temporale.
c. mediile statistice sunt egale cu mediile de ordinul doi.
d. mediile temporale sunt egale cu mediile de ordinul întâi.
94. Raportul semnal/zgomot minim necesar la intrarea unui amplificator pentru biosemnale este de:
a. 3 dB.
b. 40 dB.
c. 10 dB.
d. 20 dB.
95. Un pneumograf de impedanță conține:
a. un oscilator de audiofrecvență, un demodulator MF și un filtru trece-sus.
b. un amplificator de curent alternativ, un detector sincron și un filtru trece-jos.
c. un mixer de audiofrecvență, un demodulator MA și un filtru trece-bandă.
d. un amplificator de curent continuu, un oscilator de radiofrecvență și un filtru oprește-
bandă.
96. Terapia prin neurofeedback permite:
a. creșterea performanței intelectuale și a celei fizice.
b. ameliorarea tulburării hiperkinetice cu deficit de atenție.
c. scăderea riscului de accident vascular cerebral.
d. ameliorarea insuficienței cardiace cronice.
97. Senzorul unui flow-citometru optic are la bază:
a. un optocuplor LED-fototranzistor montat într-o cuplă mecanică.
b. un laser pentru recepția fasciculului optic coerent emis de un alt laser, de tip He-Ne.
c. modularea frecvenței unui fascicul luminos coerent de către celulele ce trebuie
numărate, prin efect Doppler.
d. un tub de cuarţ prevăzut cu o zonă de focalizare hidrodinamică.
Pagina 33 din 47
PACHET 2 DIN 3
98. Detecţia automată a descărcărilor epileptice se face pe baza:

a. analizei amplitudinii, pantei și duratei acestora.
b. transformării Fourier și a bispectrului încrucișat ale acestora.
c. achiziției, monitorizării și afișării semnalului EEG.
d. spectrului semnalului EEG pe durata monitorizării.
99. Semnalul provenit de la traductorul unui glucometru este proporțional cu:
a. amplificarea fotodetectorului, curentul direct prin LED și concentrația probei de
măsurat.
b. funcția de transfer a fotodetectorului, amplificarea LED și puritatea probei de măsurat.
c. sensibilitatea fotodetectorului, caracteristica spectrală a LED și caracteristica spectrală a
probei de măsurat.
d. tipul fotodetectorului folosit, culoarea dominantă a LED și diametrul eprubetei unde se
află proba de măsurat.
100. Biofeedback-ul constă în analiza in timp real, cu ajutorul unor mijloace tehnice obiective, a
dinamicii unor parametri fiziologici, precum:
a. saturația oxigenului în sânge și pulsul.
b. variabilitatea frecvenței cardiace și potențialele evocate.
c. glicemia sângelui și homeostazia acestuia.
d. ritmul cardiac și activitatea electrică musculară.
101. Spirometrul electronic măsoară parametrii specifici aparatului respirator, calculând debitele de
aer:
a. cu un traductor de presiune nominală.
b. cu un traductor de presiune diferențială.
c. cu un convertor presiune – debit.
d. cu un convertor viteză – debit.
102. Bispectrul semnalului EEG digital este dat de:
a. transformata Fourier bidimensională a semnalului EEG pe un canal.
b. funcția de autocorelație a semnalului EEG pe un canal.
c. media produselor triple ale coeficienților Fourier peste M segmente care formează
semnalul EEG.
d. transformata Fourier a cumulantului de ordinul trei a unei serii de eșantioane ale EEG.
103. Terapia prin faradizare poate folosi:
a. impulsuri modulate în frecvență cu semnal sinusoidal.
b. impulsuri modulate în fază cu semnal triunghiular.
c. impulsuri modulate în amplitudine cu semnal trapezoidal.
d. impulsuri modulate în amplitudine cu semnal dreptunghiular.
104. Electrochirurgia folosește semnale:
a. sinusoidale.
b. dreptunghiulare.
c. trapezoidale.
d. triunghiulare.
105. Testul Kraepelin măsoară simultan:
a. coeficientul de inteligență, atenția periferică și capacitatea de concentrare.
b. atenția, concentrația și mobilitatea cognitivă.
c. flexibilitatea gândirii, coeficientul de creativitate și capacitatea de învățare.
d. deficitul de atenție, anxietatea și atacurile de panică.
106. Ce tip de explorare ultrasonică și reprezentare vizuală oferă aplicabilitate clinică maximă?
a. modul M, folosind un traductor sectorial multielement.
b. modul A și un traductor sectorial cu scanare în timp real.
c. modul T-M, utilizând un traductor electronic multielement.
d. modul B şi un traductor multielement.
Pagina 34 din 47
PACHET 2 DIN 3
107. Hemoglobinometrul electronic se bazează pe legea

a. lui Bernoulli, care arată o relație exponențială între concentrația probei de măsurare și
valoarea hemoglobinei calculate.
b. transfuziei de sânge, care arată o relație pătratică între concentrația de hemoglobină de
la intrarea și de la ieșirea probei de măsurare.
c. Beer-Lambert, care arată o relație exponențială între fluxul luminos de la intrarea și de la
ieșirea probei de măsurare.
d. lui Clark, care arată o relație pătratică între fluxul luminos de la intrarea și de la ieşirea
probei de măsurare.
108. Dispozitivele de terapie cu ultrasunete se bazează pe generatoare
a. de înaltă frecvență, cu frecvențe de 800…1000 MHz și puteri de până la 300 W pe
semnal.
b. de înaltă frecvență, cu frecvențe de 800…1000 kHz și puteri de până la 30 W pe semnal.
c. de frecvență ultrasonoră (80…100 kHz) și puteri de până la 0,3 W în impulsuri.
d. de frecvență ultrasonoră mai înaltă (180…600 kHz) și puteri consumate de până la 300
W.
109. Ecografia în impulsuri constă în vizualizarea imaginilor obținute prin detectarea ecoului produs
de țesuturi sub acțiunea unui impuls:
a. de scurtă durată (0,2…2 μs), de frecvenţă 0,5 MHz…15 MHz și de putere acustică 0,2…20
mW.
b. de scurtă durată (0,2…2 ms), de frecvenţă 50 kHz…1,5 MHz și de putere acustică
0,02…0,2 W.
c. de durată medie (2…20 ms), de frecvenţă 80 kHz…150 kHz și de putere acustică 2…20 W.
d. de durată medie (20…200 ms), de frecvenţă 150 kHz…500 kHz și de putere acustică
0,2…20 W.
110. Din punct de vedere informațional parametrii semnalului EEG sunt:
a. spectrali, statistici de frecvență și bifazici.
b. statistici de fază, bispectrali și dispersionali.
c. entropia Shannon, spectrul de putere și pătratul valorii coerenței.
d. temporali, statistici de amplitudine și frecvențiali.
Pagina 35 din 47
PACHET 2 DIN 3
PRELUCRAREA SEMNALELOR BIOMEDICALE

1. Un semnal electrocardiografic este eşantionat cu o frecvenţă de eşantionare FS  100Hz .
Spectrul semnalului conţine şi componenta cu frecvenţa F  75Hz . Este această
componentă eşantionată corect cu frecvenţa de eşantionare menţionată?
a. da, pentru că FS  F ;
b. nu, pentru că frecvenţa minimă de eşantionare nu este 200Hz;
c. nu, pentru că nu este respectată teorema eşantionării;
d. nu se poate da un răspuns deoarece nu există legătură între frecvenţa de eşantionare şi
spectrul de frecvenţă al semnalului electrocardiografic.
2. Se consideră următorul semnal analogic xa  t   3cos 100 t   2sin  250 t  . Prin
eşantionere se obţine semnalul discret x n . Perioada de eşantionare folosită este

T  5ms . Semnalul discret x  n  este:
a. x  n   3cos  n / 2   2sin  3 n / 4  ;
b. x  n   3cos  n / 5  2sin  n / 2 ;
c. x  n   3cos  n / 2   2sin  3 n / 4  ;
d. x  n   3cos  n / 2   2sin  5 n / 4  .
Apoi este filtrat cu un filtru trece jos ce are frecvenţa de tăiere de 60Hz. Se poate subeşationa
semnalul astfel filtrat cu FS  120Hz ?
1
a. Nu;
b. Da, deoarece noua bandă de frecvenţă a semnalului este cuprinsă între 0 si 60Hz;
c. Da, dar numai dacă este eşantionare neuniformă;
d. FS .
Da, deoarece FS 
1
2
4. Un semnal analogic are în componenţa sa două semnale ce au frecvenţele
F1  33Hz, F2  66Hz . Frecvenţa minimă de eşantionare ce trebuie aleasă pentru a nu
avea aliasuri este.
a. FS min  132Hz :
b. FS min  66Hz ;
c. oricare, deoarece fenomenul de alias nu depinde de frecvenţa de eşantionare;
d. oricare, deoarece teorema eşantionării nu stabileşte o legătură dintre frecvenţa minimă
de eşantionare şi banda semnalului analogic.
5. Domeniul pulsațiilor transformatei Fourier pentru semnalele discrete aperiodice este:
a. mulțimea numerelor reale;
b. ;
c. mulțimea numerelor complexe;
d. ;
6. Se consideră un semnal analogic: x  t   2cos  2 40t   4cos  2 80t  . Frecvenţa
minimă de eşantionare ce trebuie aleasă pentru a nu avea aliasuri este:
a. FS min  320Hz ;
b. oricare, deoarece fenomenul de alias nu depinde de frecvenţa de eşantionare;
c. FS min  40Hz ;
d. FS min  160Hz .
Pagina 36 din 47
PACHET 2 DIN 3
7. Se consideră un semnal analogic: x  t   2cos 80 t   4cos 160 t  care este

eşantionat cu frecvenţa FS  160Hz . Frecvenţele discrete din domeniul fundamental
obţinute în urma eşantionării sunt:
a. 1 1
f1  ; f 2  ;
4 2
b. 1
f1  ; f 2  1;
2
c. 1 1
f1  ; f 2  ;
4 4
d. 1 1
f1  ; f 2  .
2 2
8. Se consideră un semnal analogic: x  t   cos  2 t   4cos  2 9t   cos  219t  . Frecvenţa
b. FS min  19Hz ;
d. FS min  18Hz
9. Un semnal electrocardiografic are în componenţa sa semnale cu frecvenţe până la 100Hz.
Care este frecvenţa minimă de eşantionare?
d. FS min  1000Hz
10. Se consideră un semnal analogic: x  t   cos  2 t   4cos  2 9t   cos  219t  care este
a. 1 ;
f1  f 2  f3 
10
b. 1 9 19
f1  ; f 2  ; f3  ;
10 10 10
c. 1 9 19
f1  ; f 2  ; f3  ;
5 5 5
d. 1 9
f1  ; f 2  f3  .
10 10
11. Ce se înţelege prin eşantionare uniformă?:
a. Extragerea de eşantioane dintr-un semnal analogic la intervale inegale de timp
b. Extragerea de eşantioane dintr-un semnal analogic la intervale egale de timp
c. Este când duratele prelevării eșantioanelor sunt egale
d. Atribuirea unei secvenţe binare semnalului analogic
Pagina 37 din 47
PACHET 2 DIN 3
12. Fie semnalul analogic periodic x t  . Seria Fourier complexă este definită ca
T
 2
x t   ce
n 
n
jn0t
; unde cn sunt coeficienţii seriei Fourier: c  1
n
T  x t  e
 jn0t
dt .
T

2
Spectrul de amplitudine al semnalului x  t  este:

a. 2
reprezentarea cn în funcţie de n ;
b. reprezentarea fazei coeficienţilor seriei Fourier în funcţie de n ;
c. reprezentarea cn în funcţie de n ;
d. reprezentarea cn în funcţie de n ;
13. Un semnal analogic are în componenţa sa două semnale ce au frecvenţele
F1  12Hz, F2  24Hz . Frecvenţa minimă de eşantionare ce trebuie aleasă pentru a nu
avea aliasuri este:
a. FS min  24Hz :
b. FS min  48Hz :
c. oricare, deoarece fenomenul de alias nu depinde de frecvenţa de eşantionare.
d. oricare, deoarece teorema eşantionării nu stabileşte o legătură dintre frecvenţa minimă
de eşantionare şi banda semnalului analogic.
14. Se consideră un semnal analogic: x  t   2cos  2 40t   4cos  2 80t  care este
a. 2 4
f1  ; f 2  ;
5 5
b. 4 8
f1  ; f 2  ;
5 5
c. 2 1;
f1  ; f 2 
5 5
d. 2 2
f1  ; f 2 
5 5
15. Se consideră un semnal discret cu frecvenţa discretă f  1 . Ştiind că semnalul discret a
3
provenit dintr-un semnal analogic ce a fost eşantionat cu frecvenţa de eşantionare
FS  138Hz , care este frecvenţa F a semnalului analogic?
a. 69Hz;
b. 46Hz;
c. 414Hz;
d. 276Hz.
16. Fie semnalul analogic periodic x t  . Seria Fourier complexă este definită ca
T
 2
1
x t   ce
n 
n
jn0t
, unde cn sunt coeficienţii seriei Fourier: cn 
T  x t  e
 jn0t
dt .
T

2
Spectrul de putere al semnalului x  t  este:

a. reprezentarea cn în funcţie de n ;
b. reprezentarea fazei coeficienţilor seriei Fourier în funcţie de n ;
Pagina 38 din 47
PACHET 2 DIN 3
c. reprezentarea cn în funcţie de n .
d. 2
17. Se consideră un semnal analogic: x  t   2cos  2 40t   4cos  2 60t  care este
eşantionat cu frecvenţa FS  100Hz . Frecvenţele discrete obţinute în urma eşantionării
sunt:
a. 2 3
f1  ; f 2  ;
5 5
b. 2
f1  f 2  ;
5
c. 2 1
f1  ; f 2  ;
5 5
d. 2 4
f1  ; f 2  .
5 5
18. 1 . Ştiind că semnalul discret a
Se consideră un semnal discret cu frecvenţa discretă f 
4
provenit dintr-un semnal analogic ce a fost eşantionat cu frecvenţa de eşantionare
FS  100Hz , care este frecvenţa F a semnalului analogic?
a. 200Hz;
b. 50Hz;
c. 400Hz;
d. 25Hz.
19. Se consideră semnalul discret: , obținut în
urma eșantionării cu o frecvență de ețantionare de 100Hz. Frecvențele semnalului analogic
obținut în urma reconstrucției semnalului discret x(n), cu ajutorul unui filtru trece jos ideal,
sunt:
a. nu se pot determina;
b. 45 Hz, 32,5 Hz și 40 Hz;
c. 60 Hz și 40 Hz;
d. 40 Hz și 45 Hz
20. Ce se înţelege prin eşantionare ideală?:
a. Prelevarea de eşantioane dintr-un semnal analogic la intervale egale de timp;
b. Durata de prelevare a eşantioanelor poate fi aproximată ca fiind zero;
c. Atribuirea fiecărui eşantion a unei valori dintr-o mulţime finită de valori;
d. Durata de prelevare a eşantioanelor nu este zero;
21. Fie semnalul analogic periodic x  t  . Seria Fourier complexă este definită ca
T

ce
2
x t   sunt coeficienţii seriei Fourier: c  1
 x t  e
jn0t , unde cn  jn0t
n n dt .
n  T T

2
Spectrul de fază al semnalului x  t  este:
a. reprezentarea cn în funcţie de n ;
b. 2
c. reprezentarea fazei coeficienţilor seriei Fourier în funcţie de n
d. reprezentarea cn în funcţie de n .
Pagina 39 din 47
PACHET 2 DIN 3
22. Următorul semnal discret: este obținut în

urma eșantionării cu o frecvență de eșantionare de:
a. 100 Hz;
b. 20 Hz;
c. 10 Hz;
d. nu se poate spune, deoarece nu se cunosc frecvențele semnalului analogic din care
provine
23. Un semnal electrocardiografic are în componenţa sa semnale cu frecvenţe până la 80Hz. Care
este frecvenţa minimă de eşantionare?
c. Nu se poate stabili;
24. Se consideră un semnal analogic: x  t   cos  2 t   4cos  2 9t   cos  219t 
care este eşantionat cu frecvenţa FS  20Hz . Frecvenţele discrete obţinute în urma
eşantionării sunt:
a. 1 ;
f1  f 2  f3 
20
b. 1 9 19
f1  ; f 2  ; f3  ;
20 20 20
c. 1 9
f1  f3  ; f2  ;
20 20
d. 1 9 19
f1  ; f 2  ; f3  .
10 10 10
25. Un semnal biomedical este eşantionat cu o frecvenţă de eşantionare FS min  256Hz . Care
este frecvenţa maximă din spectru ce poate fi reconstruită în mod unic din semnalul discret
obţinut în urma eşationării cu FS min ?
a. Fmax  128Hz ;
b. Fmax  256Hz ;
c. Fmax  512Hz ;
d. Nu se poate stabili deoarece nu se cunoaște frecvența semnalului discret
26. Ce se înţelege prin eşantionare uniformă?:
b. Prelevarea de eşantioane dintr-un semnal analogic la intervale inegale de timp;
Ştiind faptul că banda semnalului este cuprinsă între 0 şi 100Hz, frecvenţa de eşantionare
specificată este corect aleasă?
a. nu, pentru că nu este dublul frecvenţei maxime din spectrul semnalului;
b. nu, pentru că frecvenţa de eşantionare ar trebui să fie de 100Hz;
c. da, pentru că frecvenţa de eşantionare este mai mare decât 100Hz;
d. da, pentru că este mai mare decât dublul frecvenţei de 100Hz
Pagina 40 din 47
PACHET 2 DIN 3
28. Se consideră un semnal analogic: x  t   2cos  80t   4cos  160t  Frecvenţa minimă de
eşantionare ce trebuie aleasă pentru a nu avea aliasuri este:
b. oricare, deoarece fenomenul de alias nu depinde de frecvenţa de eşantionare;
29. Se consideră un semnal analogic: x  t   2cos 80 t   4cos 160 t  care este
eşantionat cu frecvenţa FS  100Hz . Frecvenţele discrete obţinute în urma eşantionării
sunt:
a. 2 1
f1  ; f 2  ;
5 5
b. 2 4;
f1  ; f 2 
5 5
c. 4 8
f1  ; f 2  ;
5 5
d. 2 3
f1  ; f 2  .
5 5
30. Ce se înţelege prin eşantionare neuniformă?:
b. Prelevarea de eşantioane dintr-un semnal analogic la intervale inegale de timp;
31. Se consideră un semnal analogic: x  t   cos  60 t   4cos 18 t   cos  38 t  . Frecvenţa
b. FS min  120Hz ;
32. Se consideră următorul semnal discret x  n   3cos  n / 2   2sin  3 n / 4  , obţinut prin
eşantionarea unui semnal analogic xa  t  . Perioada de eşantionare folosită a fost T  4ms .
Semnalul analogic obţinut xa  t  prin reconstrucţie (cu un filtru trece jos ideal dat de formula
de interpolare a teoremei eşantionării) este:
a. xa  t   3cos  62,5 t   2sin  93,75 t  ;
b. xa  t   3cos 125 t   2sin 187,5 t  ;
c. xa  t   3cos 125 t   2sin 187,5 t  ;
d. xa  t   3cos 100 t   2sin  250 t  .
33. Spectrul de energie al unui semnal discret este:
a. Răspunsul în frecvenţă al semnalului
b. Pătratul modulului răspunsului în frecvenţă
c. Modulul răspunsului în frecvenţă
d. Faza răspunsului în frecvenţă
Pagina 41 din 47
PACHET 2 DIN 3
34. Spectrul de energie al unui semnal discret este:

a. Răspunsul în frecvenţă al semnalului
b. Modulul răspunsului în frecvenţă
c. Faza răspunsului în frecvenţă
d. Transformata Fourier a funcţiei de autocorelaţie a semnalului discret
35. Ce se poate spune despre faza unui semnal discret periodic al cărui spectru de putere se știe
că este pătratul coeficienților seriei Fourier?
a. este 180;
b. este 90;
c. este 0;
d. nu se poate spune nimic deoarece nu conține informații despre faza semnalului.
Ştiind faptul că banda semnalului este cuprinsă între 0 şi 100Hz, frecvenţa de eşantionare
specificată este corect aleasă?
a. nu, pentru că nu este dublul frecvenţei maxime din spectrul semnalului;
b. da, pentru că este mai mare decât dublul frecvenţei de 100Hz;
c. nu, pentru că frecvenţa de eşantionare ar trebui să fie egală cu jumătate din frecvența
de 100Hz, adică ar trebui să fie 50Hz;
d. da, pentru că frecvenţa de eşantionare este mai mare decât 100Hz.
37. Transformata Fourier a semnalelor discrete aperiodice este o funcție:
a. periodică
b. impară
c. pară
d. neperiodică
38. Transformata Fourier pentru semnalele discrete aperiodice reale este suficient să fie
determinată pentru pulsații din:
a. mulțimea numerelor reale
b. ;
c. mulțimea numerelor complexe
d. .
39. Un semnal electrocardiografic este eşantionat cu o frecvenţă de eşantionare FS=128Hz.
Spectrul semnalului conţine şi componenta cu frecvenţa F  75Hz . Este această
componentă eşantionată corect cu frecvenţa de eşantionare menţionată?
a. nu, pentru că frecvenţa minimă de eşantionare nu este 256Hz
b. da, pentru că FS  F
c. da, pentru că este respectată teorema eşantionării
d. nu, pentru că frecvenţa minimă de eşantionare nu este 150Hz
40. Un semnal biomedical este eşantionat cu o frecvenţă de eşantionare FS min  240Hz . Care
este frecvenţa maximă din spectru semnalului analogic ce poate fi reconstruit în mod unic
din semnalul discret obţinut în urma eşationării cu FS min ?
a. Fmax  120Hz ;
b. Fmax  240Hz ;
c. Fmax  480Hz ;
d. oricare.
Pagina 42 din 47
PACHET 2 DIN 3
INGINERIE CLINICA
1. Evaluarea tehnologiilor medicale curpinde:
a. marketingul tehnologic pentru aparatura medicală;
b. evaluarea preachiziţie a tehnicii medicale;
c. evaluarea tehnicii medicale pe parcursul duratei normate de viaţă.
2. Mentenanţa reprezintă:
a. ansamblul de activităţi care să permita menţinerea dispozitiv medicale într-o stare specificată;
b. măsura de a asigura continuitatea unui serviciu determinat;
c. ansamblul de activităţi pentru punerea în funcţiune a unui dispozitiv medical;
d. ansamblul de activităţi care să permită menţinerea sau restabilirea unui produs într-o stare
specificată sau măsura care să asigure continuitatea unui serviciu determinat.
3. Verificările de electrosecuritate se efectuează în conformitate cu prevederile ediţiei în vigoare
ale:
a. standardelor locale/spital;
b. standardelor naţionale;
c. SR EN 62353;
d. acest tip de verificare nu este reglementat specific.
4. Relaţia dintre timpii de cădere DT1 (timp de cădere datorat unei inspecţii de mentenanţă), DT2
(timp de cădere datorat unei înlocuiri), DT3 (timp de cădere datorat unei reparaţii):
a. DT1 = DT2 = DT3
b. DT1 > DT2 > DT3
c. DT1 < DT2 > DT3
d. DT1 < DT2 < DT3
5. Noţiunea de standard implică:
a. reguli, condiţii sau cerinţe referitoare la definirea unor termeni specifici;
b. specificaţii privind materialele folosite, performaţele vizate, proiectarea, mod de operare;
c. calitatea materialelor, procedurilor, serviciilor și a modurilor de folosire;
6. Clasificarea defectărilor dupa cauză:
a. defectări intermitente;
b. defectări parţiale;
c. defectări electrice și mecanice;
d. defectări progresive.
7. Timpul de cădere a unui dispozitiv medical cuprinde:
a. timpi de diagnoză/localizare defect;
b. timpul de rezervă si de pregatire;
c. timpul de înlocuire/verificare;
d. timpul util și timpul logistic.
8. Să se calculeze indisponibilitatea unui monitor de pacient (IM) știind că durata medie de
funcţionare (MUT) este de 8 ore/zi și durata medie de cădere (MDT) este de 2 ore/cădere.
a. 5
b. 0.25
c. 0.2
d. 4
9. Fazele de elaborare a unui standard sunt următoarele, cu excepţia:
a. definirea domeniului de aplicare al viitorului standard;
b. construirea consensului prin negocierea specificaţiilor standardului;
c. revizuirea standardelor la perioade aleatorii de timp;
d. aprobarea oficială a standardului.
Pagina 43 din 47
PACHET 2 DIN 3
10. Clasificarea defectărilor după modul de manifestare:

a. defectări bruște;
b. defectări critice;
c. defectări parţiale;
d. defectări intermitente.
11. Operarea în siguranţă a unui dispozitiv medical pe parcursul ciclului de viaţă al acestuia
presupune:
a. utilizarea de protocoale de bună practică și instruirea personalului cum să le folosească;
b. instruirea este inclusă în caietul de sarcini și executată de furnizor;
c. stabilirea nevoilor de instruire, inclusiv cele de bază, conștientizarea siguranței și a îngrijirii
echipamentului;
d. consumabile și piesele de schimb sunt disponibile pe toată durata ciclului de viaţă a dispozitivului
medical;
12. Care este coeficientul de criticitate (CR) al unui infuzomat dintr-o secţie de medicina internă,
clasificat în categoria „echipament monitorizat cu atenţie”
a. 2
b. 4
c. 6
d. 0
13. În clasificarea standardelor după domeniul de aplicare intră:
a. standarde având caracter de recomandare;
b. standarde de produs sau familii de produse;
c. standarde având caracter obligatoriu;
d. instruirea personalului tehnic.
14. Clasificarea defectelor după modul în care este afectat echipamentul:
a. defectări intermitente;
b. defectări datorate proiectării și/sau fabricaţiei;
c. defectări parţiale;
d. defectări critice.
15. Estimarea costurilor directe în cazul dispozitivelor medicale include:
a. costurile estimate ale pieselor de schimb;
b. costurile estimate pentru instruirea personalului;
c. costurile estimate ale mijloacelor suplimentare de mentenanţă;
16. Verificarea periodică a pulsoximetrelor din punct de vedere al performanţelor include:
a. verificarea testului de saturaţie a oxigenului pentru valorile: 60%, 85% şi 100%;
b. verificarea curentului/puterii absorbit(e) ;
c. verificarea testului de saturaţie a oxigenului pentru valorile: 95%, 90% şi 70%;
d. verificarea curenţilor de scurgere staţionari și a rezistenţei de izolaţie.
17. Dispozitivul medical este:
a. orice instrument, aparat, echipament, program de calculator, material sau alt articol;
b. utilizat separat sau în combinaţie, inclusiv programul de calculator destinat de către fabricantul
acestuia;
c. utilizat în mod specific pentru diagnosticare și/sau în scop terapeutic;
18. Mentenanţa preventivă sistematică presupune:
a. înlocuirea unor subsansamble funcţionale sau elemente consumabile ori verificarea stării
funcţionale după un calendar stabilit funcţie de timp;
b. înlocuirea unor subsansamble funcţionale sau elemente consumabile;
c. oferă informaţii referitor la starea de degradare a echipamentului;
d. reprezintă mentenanţa efectuată după producerea imprevizibilă a unei defectări.
Pagina 44 din 47
PACHET 2 DIN 3
19. Care este coeficientul de criticitate (CR) al unui pulsoximetru dintr-o secţie de chirurgie cardiacă:
a. 2
b. 0
c. 1
d. 4
20. Nivelul 3 capacităţi de mentenanţă include:
a. verificarea mecanică a componentelor unui dispozitiv medical (comutatoare, conectoare,
sisteme de control în orice tip echipament);
b. soluţionarea problemelor care ţin de programele soft ale dispozitivelor medicale;
c. înlocuire senzori defecţi în dispozitive medicale;
d. personal având diplome studii superioare, specialiști în domeniul electronică, mecanică,
bioinginerie medicală.
21. Dispozitivul la comandă:
a. nu este un dispozitiv medical propriu-zis, dar este destinat în mod special de către producator să
fie utilizat împreună cu un alt dispozitiv medical;
b. este destinat să fie folosit în vitro pentru examinarea probelor, inclusiv a sângelui și a țesuturilor
donate;
c. dispozitiv destinat, în conformitate cu prescripţiile practicianului medical, având anumite
caracteristici specifice și care este destinat să fie utilizat numai de către un anumit pacient;
d. dispozitiv destinat să fie utilizat de un practician medical calificat în mod corespunzator, pentru
investigaţii într-un mediu clinic adecvat.
22. Mentenanţa corectivă presupune următoarele acţiuni:
a. activităţile se desfășoară înainte de defectare;
b. cost indirect redus;
c. este eficientă când se bazează pe competenţa personalului tehnic;
d. cost direct mare.
23. Care este coeficientul de criticitate (CR) al unui defibrilator dintr-o unitate primire urgenţe
(UPU):
a. 12
b. 6
c. 9
d. 0
24. Criteriile de importanţă ridicată în alegerea unui subcontractant pentru service-ul dispozitivelor
medicale sunt:
a. capacitate de organizare;
b. capacitate operaţională (personal, echipamente);
c. situaţia financiară;
d. localizare geografică.
25. Punere în funcţiune a unui dispozitiv medical înseamnă:
a. etapa în care dispozitivul este pus la dispoziția utilizatorului final, fiind gata de utilizare pe piaţa
comunitară pentru prima dată în scopul propus;
b. acţiunea de a face disponibil pentru prima dată un dispozitiv medical, contra cost sau gratuit;
c. fabricarea, ambalarea și etichetarea unui dispozitiv înainte de a fi introdus pe piaţă sub nume
propriu;
d. o serie de dispozitive având utilizări identice sau similare sau bazându-se pe o tehnologie
comună de funcţionare.
26. Mentenanţa preventivă presupune:
a. activităţile se desfășoară înainte de defectare;
b. cost indirect important (întrerupere din serviciu a dispozitivului medical);
c. activităţile se desfășoară după defectare;
d. cost direct moderat.
Pagina 45 din 47
PACHET 2 DIN 3
27. Care este coeficientul de criticitate (CR) al unui ventilator dintr-o secţie anestezie-terapie
intensivă (ATI):
a. 4
b. 6
c. 0
d. 2
28. Evaluarea calităţii unui departament de inginerie clinică presupune:
a. administrarea documentelor și a datelor;
b. controale și încercări ale dispozitivelor medicale;
c. acţiuni corective și preventive;
29. Criteriile de clasificare a dispozitivelor medicale sunt următoarele, cu excepţia:
a. durata de utilizare (tranzitorie, termen scurt, termen lung);
b. intenţia terapeutică și de diagnostic;
c. independenţa de o sursă de energie;
d. părţile din corpul uman în contact cu dispozitivul medical.
30. Mentenanţa ordinară programată reprezintă:
a. mentenanţa preventivă sistematică care nu include intervenţia personalului tehnic specializat;
b. mentenanţa preventivă sistematică și include intervenţia personalului tehnic specializat;
c. mentenanţa corectivă neplanificată;
31. In cazul defibrilatoarelor, verificarea energiei livrate se face la:
a. 2/3 din valoarea maximă livrată;
b. 1/2 din valoarea maximă livrată;
c. 1/3 din valoarea maximă livrată;
d. se execută pentru toate situaţiile de mai sus.
32. Diagrama Pareto în cazul dispozitivelor medicale:
a. permite identificarea problemei celei mai puţin importante și posibilitatea de a selecta cauzele
cu cea mai mică influenţă asupra problemei;
b. este utilizată pentru a defini modalităţile de realizare a unui plan de acţiune;
c. permite identificarea problemei tehnice cea mai importantă și posibilitatea de a selecta cauzele
cu cea mai mare influenţă asupra problemei;
33. Componentele esenţiale ale certificării unui dipozitiv medical sunt:
a. documentaţia de producţie și punere pe piaţă;
b. fișa dispozitivului;
c. documentaţia de certificare și procesul de certificare;
d. marcarea dispozitivului conform directivelor europene.
34. Regulile de fixare a periodicităţii activităţilor de mentenanţă sunt:
a. categoria de risc a echipamentului;
b. recomandările producatorului;
c. anamneza tehnică (istoricul reparatiilor și al defectărilor);
35. Numărul total de priorităţi pentru activităţile de mentenanţă este:
a. 1
b. 4
c. 2
d. 3
36. Întreţinerea și repararea unui dispozitiv medical în cadrul ciclului de viaţă al acestuia presupune:
a. întreținere preventivă este asigurată prin programe și executată corect;
b. verificarea dacă echipamentul este funcțional;
c. executarea testelor de funcţionare în prezenţa personalului tehnic competent;
d. furnizorul de servici este corect și eficient, asigură specificațiile echipamentului relevante și
adecvate scopului medical;
Pagina 46 din 47
PACHET 2 DIN 3
37. Fișa tehnică a unui dispozitiv medical cuprinde următoarele elemente, cu excepţia:
a. scopul urmărit și performanţele;
b. analiza riscului;
c. identificarea produsului în raport cu piaţa;
d. proceduri şi training pentru operatorii de echipamente medicale.
38. Definirea nivelelor de mentenanţă este:
a. nivel 1 – reglaje simple care implică demontarea echipamentului și înlocuirea pieselor
consumabile;
b. nivel 2 – operaţii minore preventive (ungere, control funcţional) sau înlocuiri de piese
consumabile;
c. nivel 3 – identificarea și diagosticarea defectărilor, reparaţii prin înlocuirea componentelor și
subansamblelor, toate operaţiile curente de mentenanţă corectivă;
d. nivel 4 – toate operaţiile de mentenanţă corectivă, include renovarea și instalarea dispozivului
medical.
39. Organizarea documentară a unui dispozitiv medical întocmită de bioingnerul medical cuprinde:
a. proceduri ale mentenanţei, operaţii de mentenanţă preventive/corectivă, diagnosticarea
defectărilor, fise de montare/demontare;
b. documente de punere pe piaţă și de conformitate a dispozitivului medical;
c. instrucţiuni de instalare (planuri de instalare, procesul de montare și instalare);
d. înregistrarea mentenanţei, planificarea mentenanţei, inventarul tehnicii medicale, registrul de
echipament.
40. Evaluarea tehnologică în cadrul ciclului de viaţă a unui dispozitiv medical presupune:
a. stabilirea nevoilor de instruire, inclusiv cele de bază, conștientizarea siguranței și îngrijirea
echipamentelor;
b. utilizatorul știe că exista garanție și poate folosi toate informațiile;
c. sunt disponibile date pe care să se bazeze deciziile privind achizițiile de dispozitive medicale;
d. facilitățile există și sunt adecvate (de ex. spațiu pentru depozitarea echipamentelor, uși suficient
de mari pentru intrarea echipamentelor, apă și gaze medicale sunt disponibile).
Pagina 47 din 47
PACHET 3 DIN 3
BIOMATERIALE - BIOPOLIMERI
1. Materialele colagenice sunt biopolimeri care prezinta in compozitia chimica:
a. hexoze;
b. hidroxiprolina;
c. glucoza;
d. glucide.
2. Randamentul in extractia colagenului nativ creste:
a. daca solventul acid are masa moleculara mare;
b. daca solventul acid are masa moleculara mica;
c. daca solventul acid are tarie ionica mare;
d. daca solventul acid are tarie ionica mica.
3. Uscarea in procesul de liofilizare a materialelor colagenice se realizeaza:
a. la temperaturi sub 0oC;
b. la temperaturi mai mici de 100oC;
c. la vid;
d. la temperaturi mai mici de 80oC
4. Fibra de colagen se distinge de celelalte materiale colagenice prin:
a. insolubilitate in apa si in solutii apoase;
b. configuratie 3D;
c. structura triplu helix;
d. solubilitate in solventi organici.
5. Hidrolizatele de colagen:
a. nu formeaza geluri;
b. formeaza geluri numai la temperaturi mari;
c. formeaza geluri numai la temperaturi mici;
d. formeaza geluri in solventi organici.
6. Purificarea colagenelor native se realizeaza prin :
a. precipitare cu NaCl si redizolvare in solvent bazic;
b. precipitare cu EDTA si redizolvare in solvent bazic;
c. precipitare cu NaCl si redizolvare in solvent acid;
d. precipitare cu NaCl si redizolvare in solvent acid.
7. Obtinerea colagenului solubilizat prin hidroliza enzimatica se realizeaza cu:
a. colagenaza;
b. enzime proteolitice;
c. esteraza;
d. heparina.
8. Solubilizarea colagenului insolubil presupune:
a. reactii de eliminare la gruparile laterale ale aminoacizilor;
b. numai ruperea legaturilor peptidice;
c. transformari polimer-analoage la functiile laterale ale aminoacizilor;
d. ruperea legaturilor covalente transversale intre catene.
9. Colagenul nativ neutru se obtine prin:
a. extractie cu acizi;
b. extractie cu saruri;
c. extractie cu solventi;
d. extractie cu baze
10. Hidrolizatele de piele provin din:
a. colagen nativ;
b. fibra de colagen;
c. tesuturi cu istorie chimica;
d. Gelatine
Pagina 1 din 35
PACHET 3 DIN 3
11. Colagenul nativ neutru se obtine :

a. in solutii diluate de solventi organici;
b. numai in solutii de saruri cu hidroliza acida sau slab acida;
c. prin extractie in trepte, in solutii de saruri neutre sau slab alcaline;
d. in doua trepte: extractie neutra si extractie slab acida
12. Fibra de colagen se obtine prin:
a. extractie chimica;
b. defibrare mecanica;
c. tratamente enzimatice;
d. tratamente termice
13. Solubilizarea colagenului insolubil este:
a. un proces de hidroliza;
b. un proces de degradare termica;
c. un proces fizic;
d. un proces de separare
14. Telopeptidele reprezinta:
a. triplul helix;
b. zonele neelicoidale de la capatul triplului helix;
c. zonele cristaline ale colagenului nativ;
d. zone de agregare laterala
15. In tehnologia de obtinere a materialelor colagenice, operatiile preliminare au scopul:
a. de a solubiliza colagenele inferioare;
b. de a indeparta mucopolizaharidele;
c. de a creste elasticitatea tesutului;
d. de a indeparta reziduuri anorganice.
16. Colagenul nativ acid se obtine:
a. in solutii de saruri neutre sau slab alcaline;
b. in doua trepte: extractie la pH>7 si extractie la pH<5;
c. in solutii diluate de solventi organici;
d. numai in solutii de saruri cu hidroliza acida sau acizi slabi.
17. Conservarea colagenelor native se realizeaza prin:
a. stocare la 4oC;
b. liofilizare;
c. stocare la temperaturi mai mici de 4oC;
d. stocare la temperaturi mai mici de 20oC.
18. Defibrarea tesutului conjunctiv se realizeaza in:
a. mori cu bile;
b. valturi;
c. mori cu discuri;
d. reactoare chimice.
19. Colagenul insolubil se solubilizeaza:
a. prin efectul liotrop al bazelor;
b. prin efectul liotrop al acizilor;
c. prin efectul liotrop al sarurilor organice si anorganice;
d. prin efecte enzimatice.
20. Obtinerea gelatinei prin procedeul prin tranzitie helix-ghem se aplica:
a. tesuturilor conjunctive mature;
b. tesuturilor conjunctive tinere;
c. materialelor insolubile in apa;
d. materialelor solubile in apa.
Pagina 2 din 35
PACHET 3 DIN 3
21. Viteza de gelatinizare este intervalul de timp in care se produce:

a. precipitare gelatinei;
b. solubilizarea gelatinei;
c. tranzitia sol-gel a gelatinei;
d. formarea fibrei.
22. Tranzitia helix-ghem se poate realiza sub influenta:
a. agentilor liotropi;
b. presiunii;
c. enzimelor;
d. solventilor
23. Extractia gelatinei este controlata de:
a. temperatura;
b. parametri mecanici;
c. cantitatea de mucopolizaharid din tesut;
d. taria ionica a solutiei de extractie.
24. Hidrolizatele de colagen se obtin in:
a. decantoare;
b. autoclave;
c. schimbatoare de caldura;
d. malaxoare.
25. Hidrolizatele de colagen se pot obtine prin:
a. hidroliza enzimatica, acida, bazica sau neutra;
b. numai prin hidroliza acida;
c. numai prin hidroliza bazica;
d. numai prin hidroliza neutra si acida.
26. Hidrolizatele de colagen pot fi:
a. acide, neutre sau bazice;
b. numai acide;
c. numai acide si bazice;
d. numai bazice
27. Chitosanul este:
a. derivat de agar;
b. derivat de dextran;
c. produs de acetilare a chitinei;
d. produs de hidroliza a chitinei
28. Polizaharidele au ca unitate monomerica:
a. hexoze;
b. heptoze;
c. glucoza;
d. aminoacizi.
29. Pectinele sunt polizaharide:
a. animale;
b. vegetale;
c. microbiene
d. sulfatate
30. Chitinele sunt usor hidrolizate de:
a. enzime;
b. acizi;
c. baze;
d. solventi organici.
Pagina 3 din 35
PACHET 3 DIN 3
31. Chitinele native sunt:

a. structuri puternic ordonate;
b. structuri dezorganizate;
c. structuri amorfe;
d. compusi sulfatati.
32. Amiloza solubila difera de celuloza insolubila prin:
a. natura unitatii monomerice;
b. modul de legare a unitatilor monomerice;
c. gradul de ramificare;
d. numarul de grupari hidroxilice.
33. Extractia pectinelor se realizeaza:
a. cu enzime specifice;
b. cu solventi organici;
c. cu apa bazificata;
d. cu apa acidifiata.
34. Obtinerea chitinelor se realizeaza prin:
a. liofilizare;
b. hidroliza enzimatica;
c. centrifugare;
d. demineralizare si deproteinizare.
35. Chitosanul este un biopolimer:
a. solubil in solventi organici;
b. solubil in solutii apoase acide;
c. insolubil in solutii apoase acide;
d. amfifilic.
36. Pielea animală este un material compozit natural alcătuit din:
a. matrice fibroasă elastinică ranforsată cu fibre de colagen
b. matrice colagenică ranforsată cu fibre de reticulină şi elastină
c. matrice de glicozaminoglicani cu ranforsare fibroasă proteică
d. matrice de reticulină cu ranforsare fibroasă proteică
37. Osul este un compozit natural alcătuit dintr-o matrice colagenică ranforsată cu o componentă
minerală, după cum urmează:
a. sulfatul de calciu amorf este transformat în fosfat de calciu cristalizat
b. fosfatul de calciu amorf este cristalizat ca hidroxiapatită
c. hidroxiapatita amorfă este transformată, printr-un proces biologic complex în sulfat de calciu
cristalizat
d. hidroxiapatita amorfă este transformată în hidroxid de calciu.
38. Lemnul este un biocompozit cu structură tridimensională alcătuit din:
a. microfibrile celulozice si proteice înpletite elicoidal,
b. în straturi cilindrice concentrice, interconectate prin punţi ligninice
c. matrice celulozică ranforsată cu fibre proteo-celulozice
d. microfibrile celulozice împletite elicoidal cuprinse într-o matrice lignino-hemicelulozică
39. Hemicelulozele sunt:
a. un amestec de proteine vegetale şi lignină
b. mono- şi digliceride sulfatate
c. polizaharide
d. proteine complexe
40. Aminoacizii caracteristici colagenului sunt:
a. heparina
b. lizina
c. timina
d. Hidroxiprolina
Pagina 4 din 35
PACHET 3 DIN 3
41. Aminoacizii caracteristici elastinei sunt:

a. rezilina si abductina
b. prolina, timina si izoleucina
c. desmozina si izodesmozina
d. hidroxiprolina si treonina
42. Rezilina si abductina sunt:
a. lipoproteide
b. glicoproteide globulare
c. proteine metalcomplexe
d. proteine fibroase elastice
43. Functia principala abductinei este de:
a. tampon elastic la compresie
b. element de rezistenta la intindere
c. element elastic la intindere
d. element rezistent la elongatie maxima
44. Rezilina prezinta caracteristici similare:
a. reticulinei
b. glicozaminoglicanilor
c. unui cauciuc sintetic de buna calitate
d. chitinei
45. Urmatoarele denumiri desemneaza compusi proteici:
a. globulina, retractina, albumina
b. miozina, cazeina, globina
c. colagenul, elastina, chitina
d. miogenul, miozina, uracilul
46. Enzimele sunt:
a. biopolimeri polizaharidici
b. lipoproteine sintetice
c. biocatalizatori
d. compozite polimerice naturale
47. Mecanismul de actiune al enzimelor se explica prin:
a. mecanismul cheie-broasca
b. ecutia Michaelis Menten
c. specificitate
d. mecanismul mana-manusa
48. Factorii care influenteaza viteza reactiilor enzimatice sunt:
a. temperatura, inhibitorii, activatorii
b. temperatura si presiunea
c. concentratia enzimei, concentratia substratului
d. temperatura, concentratia enzimei si a substratului, inhibitorii, activatorii
49. Urmatoarele grupe de compusi chimici sunt polizaharide:
a. glutenul, amilaza, fructoza
b. chitina, condroitin-4-sulfatul, acidul hialuronic, heparina
c. chitina, sulfatul de heparina, fibroina
d. maltoza, amidonul, celuloza
50. Matasea de Bombix mori este alcatuita din:
a. fibroina si draglina
b. sericina si cheratina
c. fibroina si sericina
d. cheratina si chitina
Pagina 5 din 35
PACHET 3 DIN 3
51. Fibrele de fibroina se obtin din matasea viermelui Bombix mori prin:
a. tratare la 23ºC cu solventi organici
b. tratare la 43ºC cu solventi organici
c. fierbere in solutii alcaline apoase
d. liofilizare
52. Aminoacizii specifici sericinei sunt:
a. lizina si prolina
b. serina si cisteina
c. arginina si prolina
d. cistina si prolina
53. Fibroina este un biopolimer specific:
a. pereţilor vaselor de sânge
b. cochiliilor insectelor
c. mătăsii
d. hipodermei
54. Alogrefa reprezintă:
a. O parte a unui ţesut viu sau o colecţie de celule vii transferate de la un
b. donator unui beneficiar în scopul reconstrucţiei.
c. O grefă preluată dintr-o sursă a individului care urmează să o primească.
d. O grefă preluată de la o sursă a altui individ, din aceeaşi specie, cu beneficiarul.
55. Osteointegrarea reprezintă :
a. Un proces în care osul viu este direcţionat în structura (pori, canale) unui biomaterial.
b. Un proces de producere a unui întreg component constituit din os viu şi unul sau mai multe
materiale nebiologice
c. Răspunsul biomaterialelor în relaţie cu sistemele vii
d. Comportarea unui material în mediul biologic
56. Biomaterialele viabile sunt:
a. Material cu reacţie slabă sau neutră în mediul biologic
b. Materiale implantabile desemnate spre a induce reacţii specifice benefice, creşterea celulară,
adeziune etc.
c. Materiale implantabile, constituite din ţesut nativ şi culturi de celule prelevate de la o anumită
sursă de la pacient
d. Materiale implantabile încorporând sau atrăgând celulele vii la implantare, tratate de către
receptor ca ţesuturi normale şi sunt resorbite activ sau remodelate
57. In tehnologia de obtinere a materialelor colagenice, operatiile preliminare au scopul:
a. de a solubiliza colagenele inferioare;
b. de a indeparta mucopolizaharidele;
c. de a creste elasticitatea tesutului;
d. de a indeparta reziduuri anorganice.
58. Colagenul nativ acid se obtine:
a. in solutii de saruri neutre sau slab alcaline;
b. in doua trepte: extractie la pH>7 si extractie la pH<5;
c. in solutii diluate de solventi organici;
d. numai in solutii de saruri cu hidroliza acida sau acizi slabi.
59. Conservarea colagenelor native se realizeaza prin:
a. stocare la 4oC;
b. liofilizare;
c. stocare la temperaturi mai mici de 4oC;
d. stocare la temperaturi mai mici de 20oC.
60. Defibrarea tesutului conjunctiv se realizeaza in:
a. mori cu bile;
b. valturi;
c. mori cu discuri;
d. reactoare chimice.
Pagina 6 din 35
PACHET 3 DIN 3
61. Chitosanul este:

a. derivat de agar;
b. derivat de dextran;
c. produs de acetilare a chitinei;
d. produs de hidroliza a chitinei
62. Polizaharidele au ca unitate monomerica:
a. hexoze;
b. heptoze;
c. glucoza;
d. aminoacizi.
63. Colagenul nativ neutru se obtine :
a. in solutii diluate de solventi organici;
b. numai in solutii de saruri cu hidroliza acida sau slab acida;
c. prin extractie in trepte, in solutii de saruri neutre sau slab alcaline;
d. in doua trepte: extractie neutra si extractie slab acida
64. Fibra de colagen se obtine prin:
a. extractie chimica;
b. defibrare mecanica;
c. tratamente enzimatice;
d. tratamente termice
65. Solubilizarea colagenului insolubil este:
a. un proces de hidroliza;
b. un proces de degradare termica;
c. un proces fizic;
d. un proces de separare
Pagina 7 din 35
PACHET 3 DIN 3
BIOMATERIALE – POLIMERI SINTETICI

1. Dupa forma de prezentare biomaterialele pot fi clasificate in:
a. fluide injectabile, filme, particule, materiale poroase etc;
b. bioadezive si neadezive;
c. materiale resorbabile si neresorbabile;
d. hidrofile si hidrofobe.
2. Dupa IUPAC, denumirea polimerului cu structura este:

CH2 CH n
OH
a. poli(alcool vinilic);
b. poli(metil metacrilat);
c. poli(N-vinil pirolidona);
d. poli(2-hidroxietil metacrilat).
3. Polidispersitatea polimerilor:
a. reprezinta raportul Mw/Mn;
b. reprezinta raportul Mn/Mw;
c. este o masura a solubilitatii polimerilor;
d. poate avea valori mai mari decat 10.
4. Dezavantajul polimerizarii in masa este:

a. polimerul este solubil in initiator;
b. reactia este exoterma si greu de controlat;
c. polimerul este insolubil in monomer;
d. reactia are loc la temperatura mediului ambiant.
5. Polimerii cristalini se caracterizeaza prin:
a. biodegradare rapida;
b. solubilitate crescuta;
c. grad ridicat de ordonare a moleculelor;
d. grad redus de ordonare a moleculelor.
6. Dupa comportarea in mediul biologic biomaterialele se clasifica in:
a. resorbabile si neresorbabile;
b. resorbabile, partial resorbabile si neresorbabile;
c. bioadezive si neadezive;

CH2 CH n
CO
OH
b. poli(N-vinil pirolidona);
c. poli(acid acrilic);
8. Descresterea masei moleculare a polimerilor determina:
a. diminuarea proprietatilor fizice si favorizeaza procesabilitatea;
b. imbunatatirea proprietatilor fizice si favorizeaza procesabilitatea;
c. diminuarea proprietatilor fizice si procesabilitatea;
d. imbunatatirea proprietatilor fizice si diminueaza procesabilitatea.
Pagina 8 din 35
PACHET 3 DIN 3
9. Intre metodele de sterilizare a polimerilor se regasesc:

a. dializa contra apei distilate;
b. tratamentul cu CO2;
c. precipitarea cu solventi;
d. tratament cu radiatii UV.
10. Polimeri termoplastici:
a. sunt molecule reticulate;
b. se inmoaie intotdeauna la T > Tg;
c. nu se inmoaie, nu pot fi remodelati prin incalzire;
d. sunt polimeri biodegradabili.
11. Dupa natura lor chimica biomaterialele se clasifica in:
a. polimerice, ceramice si compozite;
b. metalice, ceramice, polimerice;
c. ceramice, metalice, polimerice, compozite;
d. polimerice, metalice si compozite.
12. Denumirea dupa IUPAC a polimerului cu structura este:

CH2 CH2 n
c. poli(etilena);
13. Descresterea masei moleculare a polimerilor determina:

a. diminuarea solubilitatii in solventi;
b. imbunatatirea solubilitatii in solventi;
c. diminuarea reactivitatea grupelor laterale;
d. cresterea gradului de polimerizare.
14. Initiatorii fotochimici declanseaza polimerizarea sub actiunea:

a. temperaturii;
b. radiatiilor UV;
c. reactiilor redox;
d. radiatiilor ionizante.
15. Polimerii biodegradabili utilizati pentru implanturi trebuie sa satisfaca cerinta:
a. biodegradarea sa nu conduca la produsi solubili;
b. sa fie sensibili la temperatura;
c. sa reactioneze cu proteinele;
d. lipsa de toxicitate a produselor de degradare.
16. Polimerii sintetici sunt:
a. polimeri obtinuti prin extractie din tesuturi animale sau vegetale;
b. polimeri obtinuti prin sinteza chimica;
c. compusi micromoleculari;
d. materiale compozite.
CH2 CH n
CH3
c. poli(propilena);
Pagina 9 din 35
PACHET 3 DIN 3
18. Cristalinitatea polimerilor este influentata de:

a. structura catenei principale;
b. rezistenta la rupere;
c. temperatura de topire;
d. modulul de elasticitate.
19. Polimerii cu aplicatii biomedicale trebuie sa fie:

a. biocompatibili;
b. trombogenici;
c. termoreglabili;
d. sensibili la actiunea luminii.
20. Initiatorii sunt substante care:

a. ajuta la solubilizarea monomerilor;
b. sunt compusi insolubili in monomeri;
c. stabilizeaza monomerii;
d. activeaza si initiaza formarea lantului polimerului.
21. Copolimerii sunt polimeri care:
a. contin cel putin doua unitati structurale diferite;
b. contin un singur tip de unitate structurala de baza;
c. au suferit procese de reticulare;
d. pot fi obtinuti prin procedee de liofilizare.

CH2 CH n
c. poli(stiren);
23. Unul dintre efectele cristalizarii polimerilor este:

a. scaderea duritatii;
b. cresterea permeabilitatii;
c. scaderea rezistentei chimice;
d. cresterea densitatii.
24. Polietilena de inalta densitate prezinta urmatoarea caracteristica de structura:

a. este puternic ramificata;
b. are ramificatii foarte scurte;
c. este moderat ramificata;
d. are molecule lungi, fara ramificatii.
25. Intr-un polimer sunt degradate cu usurinta:

a. regiunile cristaline;
b. regiunile amorfe;
c. regiunile insolubile;
d. regiunile puternic reticulate.
Pagina 10 din 35
PACHET 3 DIN 3
26. Homopolimerii sunt polimeri care:

a. contin cel putin doua unitati structurale diferite;
b. contin un singur tip de unitate structurala de baza;
c. au suferit procese de reticulare;
d. au masa moleculara medie mai mica 5000 moli/g .

CH2 CH n
Cl
c. poli(clorura de vinil);
28. Temperatura de tranzitie sticloasa(Tg) a polimerilor este:

a. temperatura la care are loc solubilizarea in apa;
b. temperatura la care polimerul devine moale si flexibil;
c. temperatura la care incepe degradarea a polimerului;
d. temperatura de cristalizare a polimerului.
29. Polietilena este un polimer sintetic cu aplicatii medicale obtinut prin:
a. reactii de condensare;
b. reactii de reticulare;
c. reactii de aditie;
d. descompunere termica.
30. Un polimer este bioadeziv daca:
a. se poate lega la substraturi biologice;
b. este solubil in medii biologice;
c. se degradeaza in medii biologice;
d. nu se descompune termic.
31. Polimerii sintetici reticulati sunt:
a. solubili in solventi;
b. materiale compozite;
c. insolubili in solventi;
d. polimeri nesterilizabili.
b. poli(N-vinil pirolidona-co-anhidrida maleica);
c. poli(stiren-co-anhidrida maleica);
33. Obtinerea polimerilor prin aditie parcurge 3 stadii, in ordinea:

a. propagare-initiere-intrerupere;
b. initiere-propagare-intrerupere;
c. adsorbtie – aditie- intrerupere;
d. adsorbtie- initiere- propagare.
34. Poliuretanii se prepara:
a. prin reactia unui diol cu diizocianat;
b. prin reactia unei diamide cu diizocianat;
c. prin reactia unui diol cu diamida;
d. prin reactia unui diol cu diester;
Pagina 11 din 35
PACHET 3 DIN 3
35. Polimerii cu aplicatii biomedicale trebuie sa fie:

a. biocompatibili;
b. trombogenici;
c. termoreglabili;
d. sensibili la actiunea luminii.
36. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

a. biodegradarea polimerilor sintetici este favorizata de existenta in macromolecula numai a
legaturii C-C;
b. regiunile amorfe sunt degradate mai rapid decât cele cristaline;
c. regiunile amorfe sunt degradate mai dificil decât cele cristaline;
d. biodegradarea polimerilor este inhibata de prezenta legaturilor hidrolizabile

CH3
CH2 C n
C O
OCH3
c. poli(metil metacrilat);
38. Intreruprea in reactiile de aditie se realizeaza prin:
a. interactiunea intre doi radicali de polimer;
b. reactia cu initiator a solventului;
c. reactia solventului cu inhibitori;
d. reactia cu un monomer a solventului.
39. Mecanismul degradarii chimice presupune:

a. numai ruperea reticularilor intre catene;
b. numai ruperea catenelor laterale;
c. numai ruperea catenei principale;
d. combinatii intre cele enumerate.
40. Polietilena este un polimer sintetic cu aplicatii medicale obtinut prin:
a. reactii de condensare;
41. Dupa comportarea in mediul biologic biomaterialele se clasifica in:
a. resorbabile si neresorbabile;
b. resorbabile, partial resorbabile si neresorbabile;
c. bioadezive si neadezive;
b. poli(acid acrilic);
c. poli(stiren-co-anhidrida maleica);
Pagina 12 din 35
PACHET 3 DIN 3
43. Obtinerea polimerilor prin condensare are urmatoarea caracteristica:

a. doi monomeri reactioneaza cu formarea unei legaturi de hidrogen;
b. doi monomeri reactioneaza cu formarea unei legaturi ionice;
c. in urma reactiei nu se elibereaza molecule;
d. in urma reactiei se pot elibera molecule mici.
44. Polipropilena este un polimer sintetic cu aplicatii medicale obtinut prin:
a. transformari polimer-analoage;
45. Un polimer este bioadeziv daca:
a. se poate lega la substraturi biologice;
b. este solubil in medii biologice;
c. se degradeaza in medii biologice;
d. nu se descompune termic.
46. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
a. polimerii bioadezivi sunt polimeri capabili sa se lege la orice tip de substrat;
b. filmele bioadezive sunt casante;
c. polimerii bioadezivi sunt polimeri capabili sa se lege la substraturi biologice;
d. polimerii bioadezivi sunt polimeri solubili in solventi organic.
c. poli(acrilamida);
48. Caracteristica principala a polimerizarii in masa este:

a. polimerul este solubil in initiator;
b. polimerul este solubil in inhibitor;
c. polimerul este solubil in solvent;
d. polimerul este solubil in monomer.
49. Reticularea fizica a polimerilor presupune:

a. realizarea configuratiilor tridimensionale cu aport energetic si in prezenta de auxiliar chimic:
b. realizarea configuratiilor tridimensionale numai cu aport energetic si in absenta oricarui auxiliar
chimic;
c. implicarea atomilor sau gruparilor de atomi care nu au aceeasi coordinatie;
d. numai utilizarea de agenti chimici.
50. Inhibitorii de polimerizare sunt substante care:

a. intrerup reactia de polimerizare prin formarea de substante stabile;
b. initiaza formarea catenelor macromoleculare;
c. cresc solubilitatea polimerilor;
d. reactioneaza numai cu solventii.
Pagina 13 din 35
PACHET 3 DIN 3
BIOMATERIALE - CERAMICE
1. Considerȃnd diagrama de faze din figurǎ precizați care afirmație este falsǎ:
a. Exista douǎ reacții invariante de tip eutectic identificate pe diagrama prin puntele <d> si <e>.
b. Solubilitatea maximǎ a lui B in A este de 7,9%.
c. Un aliaj 40%B, la T4, este format dintr-un amestec de douǎ soluții solide, una de compoziție 4%B
si cealaltǎ de compoziție 96%B.
d. La temperatura ambiantǎ, microstructura unui aliaj 72%B constǎ din amestec eutectic in
proporție de 100%.
2. Filmele oxidice formate la suprafaţa unor aliaje ale titanului prezintă următoarele particularităţi:
a. Poroase si permeabile la acţiunea mediului ambiant;
b. Influenţeaza negativ proprietatile de biocompatibilitate;
c. Sunt rezultatul unui proces de autopasivare;
d. Nu conferă rezistenţă la coroziune.
3. Alumina prezintă urmatoarele proprietăţi, cu o excepţie:
a. stabilitate chimică;
b. duritate;
c. bioinerţie;
d. rezistenţa foarte scazutǎ la uzurǎ.
4. Amestecul mecanic de faze rezultat la separarea dintr-o fază lichidă se numeşte:
a. Eutectic;
b. Eutectoid;
c. Compus intemetalic;
d. Element chimic pur.
5. Considerȃnd diagrama de faze din figurǎ precizati care afirmație este falsǎ:
a. Segmetul <d-g> este parte a liniei lichidus.

b. Punctul <b> corespunde unei transformări invariante de tip eutectic.
c. Liniile drepte, verticale <a-g> si <c-h> corespund compușilor chimic puri de compoziție 100%A si
Pagina 14 din 35
PACHET 3 DIN 3
respectiv 100%B.
d. Un aliaj de 15%B, la T2, este constituit dintr-un lichid de compoziție 23%B si o soluție solidǎ de
compoziție 6%B.
6. Filmele oxidice protectoare formate la suprafata unor biomateriale metalice:
a. sunt slab aderente la metalul de bază;
b. nu se autoregenerează;
c. sunt permeabile la acţiunea mediului ambiant;
d. influenţează pozitiv proprietăţile de biocompatibilitate.
7. Biomaterialele ceramice:
a. se rup fragil;
b. se rup ductil;
c. prezintă comportament elastic;
d. sunt mai rezistente la tracţiune decât la compresiune.
8. Apatitele biologice prezintă următoarele particularităţi, cu o excepţie:
a. sunt produse prin sinteză chimica la un raport calciu/fosfor egal cu 1,67;
b. prezinta variaţie largă a stoechiometriei;
c. cristalinitate ce le diferenţiază de apatitele sintetice;
d. cristalele cresc sub controlul unor proteine.
a. Segmentul <a-d> este parte a liniei lichidus.

b. Componentul B trece in stare lichidǎ la temperatura T2.
c. Punctul <b> corespunde unei transformǎri invariante de tip eutectic.
d. Pe diagramǎ se gǎsesc doar douǎ faze solide (soluții solide) situate in vecinǎtatea concentrațiilor
extreme ale diagramei de faze.
10. Materialele metalice cu memorie a formei prezintǎ urmǎtoarele caracteristici, cu o excepție:
a. efectul de memorie are loc prin tranziția de la o microstructurǎ caracteristicǎ la joasǎ
temperaturǎ la una stabilǎ la temperaturǎ ridicatǎ;
b. proprietǎți de superelasticitate conferite de martensitǎ;
c. efect conferit de prezența maclelor interne în substructura martensitei;
d. efect conferit de prezența dislocațiilor interne în substructura martensitei.
11. In categoria ceramicilor bioactive se include:
a. Ceramica pe baza de fosfați de calciu,
b. Alumina,
c. Zircona,
d. Carbonul pirolitic.
12. Dintr-o solutie solidă se poate separa un amestec mecanic de faze solide, numit:
a. Compus intemetalic;
b. Element chimic pur,
c. Eutectic;
d. Eutectoid.
Pagina 15 din 35
PACHET 3 DIN 3
13. Considerȃnd diagrama de faze din figura precizați care afirmație este falsǎ:
a. Segmentul <e-h> este partea liniei lichidus.

b. Solubilitatea maximǎ a lui A in B este de 8,8%.
c. Liniile drepte, verticale <a-g> si <c-h> corespund compuşilor chimic puri de compoziție 100%A si
respectiv 100%B.
d. Segmentul <e-c> este partea liniei solidus.
14. Fosfatul tricalcic prezintă următoarele caracteristici:
a. raport calciu-fosfor diferit de 1,50;
b. prezintă două forme polimorfice: alfa şi beta;
c. este un fosfat de calciu bioinert;
d. nu se poate obţine prin sinterizare.
15. Fenomenul de memorie a formei nu se manifesta în:
a. Cu-Al-Ni,
b. Ti-Ni,
c. Nitinol,
d. TiO2.
16. Unul din următoarele biomateriale nu face parte din categoria ceramicilor bioinerte:
a. Carbonul pirolitic,
b. Hidroxiapatita,
c. Alumina,
d. Zircona.
17. Pentru ca două componente să prezinte solubilitate totală în stare solidă, este necesar să fie
îndeplinită condiţia:
a. componentele trebuie să aibă acelaşi tip de structură cristalină;
b. să aibă dimensiuni (raze) atomice mult diferite;
c. componentele trebuie să aibă electronegativitate mult diferită;
d. să aibă o structură mult diferita a învelişului atomic de valenţă.
18. Aliajele pe bază de Co-Cr prezintă:
a. modul de elasticitate mare ce poate influenţa negativ transferul de sarcină la nivel osos;
b. nu se utilizează în aplicaţii medicale protetice;
c. modul de elasticitate identic cu cel al titanului;
d. modul de elasticitate similar cu cel al ţesutului osos cortical.
19. Din categoria ceramicilor bioinerte face parte:
a. Fosfatul tricalcic alfa
b. Siclele ceramice
c. Hidroxiapatita
d. Carbonul pirolitic.
20. Proprietăţile mecanice ale biomaterialelor utilizate în aplicaţii protetice trebuie:
a. Sa inducă aparitia fenomenului de “stress shielding”;
b. Sa fie mult superioare celor ale ţesutului osos;
c. Sa favorizeze formarea de particule de uzură;
Pagina 16 din 35
PACHET 3 DIN 3
d. Sa fie comparabile cu cele ale ţesutului osos.

21. Soluţiile solide interstiţiale se caracterizează prin faptul că:
a. atomii de solut sunt distribuiţi în interstiţiile structurii cristaline a componentului solvent;
b. atomii de solut ocupă nodurile structurii cristaline a componentului solvent;
c. sunt întotdeauna ordonate;
d. solubilitatea componentelor este totală.
22. Oxidul de titan prezintă următoarele proprietăţi, cu o excepţie:
a. Contribuie la modificarea încărcării electrice superficiale;
b. Dioxidul de titan este forma chimică cea mai stabilă;
c. Este un strat înalt protector, cu repasivare rapidă;
d. Influenţează negativ interfaţa biomaterial-ţesut.
23. Alumina si zircona prezintă următoarele proprietăţi, cu o exceptie:
a. Rezistenţă mecanică adecvată aplicaţiilor medicale;
b. Bună biocompatibilitate;
c. Sunt bioactive;
d. Sunt bioinerte.
24. Interacțiunea favorabilǎ biomaterial-tesut este condiționatǎ de urmǎtoarele aspecte, cu o
exceptie:
a. sarcina superficialǎ;
b. hidrofilia;
c. topografia superficiala;
d. apariţia reacțiior de tip imunologic.
25. Din categoria amestecurilor mecanice de faze fac parte:
a. soluţiile solide;
b. eutecticul;
c. compuşii intermetalici;
d. metalele pure.
26. Osteointegrarea suprafeţelor metalice poate fi imbunatăţită în urmatoarele situaţii, cu o
exceptie:
a. Pasivare;
b. Acoperire cu straturi bioactive;
c. Interpunerea unei matrici fibro-conjunctive acelulare;
d. Generare de rugozitate.
27. Hidroxiapatita pură, stoechiometrică posedǎ:
a. valoarea raportului molar calciu/fosfor (Ca/P) egala cu 1,50;
b. valoarea raportului molar Ca/P mai mică decât 1,50;
c. valoarea raportului molar Ca/P diferita de 1.67;
d. o rețea cristalinǎ hexagonală.
28. Considerȃnd diagrama de faze din figura precizați care afirmație este falsǎ:
a. Punctul <b> corespunde unei transformări invariante de tip eutectic.

b. Segmentul <d-g> este partea liniei lichidus.
Pagina 17 din 35
PACHET 3 DIN 3
c. Un aliaj 40%B, la T4, este format dintr-un amestec de douǎ soluții solide, una de compoziție 4%B
si cealaltǎ de compoziție 96%B.
d. Segmentul <e-c> este parte a liniei solidus.
29. Reţeaua cristalină:
a. Nu depinde de tipul de legătură chimică;
b. Nu depinde de dimensiunea atomilor;
c. Exprimă starea de ordine la mare distanţă;
d. Este identică pentru toate tipurile de materialele.
30. Titanul si aliajele pe baza de Ti prezintă urmatoarele proprietăţi, cu o exceptie:
a. buna rezistenţă la coroziune;
b. densitate scazută;
c. rezistenţă redusa la forfecare;
d. modul de elasticitate superior oţelurilor inoxidabile.
31. Apatitele biologice prezintă:
a. Raportul Calciu-Fosfor (Ca/P) egal cu 1.67;
b. Ca/P diferit de 1.67;
c. Acelaşi Ca/P ca si apatita sintetică pură;
d. Sunt stoechiometrice.
a. Solubilitatea maximǎ a lui A in B este de 8,8%.

b. Exista douǎ reacții invariante de tip eutectic identificate pe diagrama prin puntele <a> si <c>.
c. Componentul A trece in stare lichidǎ la temperatura T1.
d. Liniile drepte, verticale <a-g> si <c-h> corespund compușilor chimic puri de compoziție 100%A si
respectiv 100%B.
33. Zircona tetragonală stabilizată cu Y2O3:
a. se utilizează pentru aplicaţii medicale protetice;
b. nu este biocompatibilă;
c. prezinta prorietăţi mecanice inferioare celor ale aluminei;
d. este biodegradabilă postimplantare.
34. Titanul si aliajele pe baza de Ti prezintă urmatorul dezavantaj:
a. Densitate joasă;
b. Rezistenţă la coroziune;
c. Modul de elasticitate relativ scăzut;
d. Procesare dificilă.
35. Substituţia cu fluor a grupărilor hidroxil din apatită:
a. scade solubilitatea;
b. scade stabilitatea;
c. reduce rezistenţa în mediu acid;
d. nu modifică mărimea cristalelor.
Pagina 18 din 35
PACHET 3 DIN 3
36. Considerȃnd diagrama de faze din figurǎ precizaţi care afirmație este falsǎ:
a. Solubilitatea maximǎ a lui B in A este de 7,9%.

b. Segmetul <d-e> este parte a liniei lichidus.
c. Pe diagramǎ se gǎsesc doar douǎ faze solide (soluții solide) situate in vecinǎtatea concentrațiilor
extreme ale diagramei de faze.
d. Un aliaj de 15%B, la T2, este constituit dintr-un lichid de compoziție 23%B si o soluție solidǎ de
compoziție 6%B.
37. In ce priveşte Ti si aliajele pe bază de Ti următoarele afirmaţii sunt adevărate, cu o exceptie:
a. utilizarea Ti comercial pur cu microstructura alfa pentru implanturi dentare;
b. utilizarea Ti6Al4V, cu structura bifazica alfa-beta in aplicaţii ortopedice;
c. Al şi V, ca elemente de aliere, destabilizează microstructura alfa-beta;
d. Ti6Al4V are proprietăţi mecanice superioare comparativ cu Ti comercial pur.
38. Referitor la oțelurile inoxidabile urmǎtoarea afirmație este falsă:
a. Nichelul stabilizeazǎ austenita.
b. Se utilizeaza in producerea de dispozitive medicale ortopedice temporare.
c. Oțelurile austenitice sunt magnetizabile.
d. Sunt, de regulă, oţeluri aliate cu crom, nichel.
39. Cele două forme cristalografice, alfa şi beta, ale fosfatului tricalcic prezintă:
a. aceeaşi temperatură de stabilitate termică;
b. forma alfa este mai solubilă la pH fiziologic in vitro decât cea beta;
c. cristalizează în acelaşi tip de sistem de cristalizare.
d. forma polimorfică alfa nu este biocompatibilă.
40. Considerȃnd diagrama de faze din figurǎ precizați care afirmație este falsǎ:
a. Liniile drepte, verticale <a-g> si <c-h> corespund compuşilor chimic puri de compoziție 100%A si
respectiv 100%B.
b. Segmentul <a-b> este parte a liniei solidus.
c. Punctul <b> corespunde unei transformǎri invariante de tip eutectic.
d. La temperatura ambiantǎ, microstructura unui aliaj 72%B constǎ din amestec eutectic in
proporție de 100%.
Pagina 19 din 35
PACHET 3 DIN 3
BIOTEHNOLOGII MEDICALE
1. Sursa de carbon și energie, într-un mediu de cultură, poate fi constituită din:
a. acid clorhidric
b. vitamine
c. glucoză
d. aminoacizi
2. In procesul de sterilizare:
a. trebuie să se producă degradarea mediului de cultură
b. trebuie să se îndepărteze toate microorganismele patogene
c. trebuie să se îndepărteze numai anumite microorganisme
d. trebuie să se îndepărteze bacteriile
3. Intr-un proces biotehnologic anaerob trebuie să se sterilizeze:
a. mediul de cultură
b. aerul
c. atât mediul de cultură cât și aerul
d. produsul de biosinteză
4. In urma fermentației, filtrarea lichidului de cultură în cazul produselor extracelulare se poate
efectua cu ajutorul:
a. bioreactoarelor cu membrană
b. fotobioreactoarelor
c. filtrelor rotative cu vid
d. coloanelor de distilare
5. Viteza de formare a produsului într-un proces enzimatic este dată de:
a. modelul Michaelis-Menten
b. modelul Monod
c. modelul Piret
d. modelul Kono și Asai
6. Separarea cu ajutorul schimbătorilor de ioni se bazează pe principiul:
a. reținerii unui component în coloana cu schimbători de ioni
b. reacției unui component solubil în solvent cu componenta solubilă în apă
c. proprietății unei substanțe de a se dizolva preferențial într-un anumit solvent
d. aplicarea metodei trasorilor
7. Prima etapă a unui proces biotehnologic este:
a. purificarea produsului util
b. cristalizarea produsului util
c. pregătirea mediului de cultură
d. separarea mediului de cultură
8. Intr-un proces de fermentație, faza lag (corespunzătoare curbei Monod) este faza:
a. de acomodare a microorganismelor la condițiile din bioreactor
b. de creștere accelerată
c. de creștere logaritmică
d. de degradare
9. In procesele biotehnologice, reacțiile enzimatice care intervin sunt:
a. dependente de temperatură
b. independente de temperatură
c. parțial dependente de temperatură
d. dependente de temperaturile foarte ridicate
10. Intr-un sistem biochimic, enzimele au și rolul de a:
a. crește bariera de potențial
b. coborî bariera de potențial
c. menține energia sistemului la valoarea inițială
d. menține energia sistemului la o valoare constantă
Pagina 20 din 35
PACHET 3 DIN 3
11. Mecanismul prin care enzimele transformă substratul poate fi descris cu ajutorul:
a. teoriei substratului limitativ
b. teoriei stării de tranziție
c. teoriei formării moleculelor de ATP
d. teoriei variației energiei libere
12. Atomizatele sunt:
a. soluții extractive apoase
b. soluții extractive alcoolice
c. extracte moi
d. extracte uscate
13. Turboextracția este:
a. o modificare a macerării
b. o modificare a percolării
c. o modificare a lixivierii
d. nici un răspuns corect
14. Din punct de vedere tehnologic, formele extractive apoase se deosebesc prin:
a. timpul de extracție
b. solventul folosit
c. nici un răspuns corect
d. temperatura la care este efectuată extracția
15. Pentru facilitarea extracției alcaloizilor în soluția extractivă apoasă se adaugă:
a. o cantitate echivalentă de hidroxid de sodiu
b. o cantitate echivalentă de acid
c. o cantitate echivalentă de bicarbonat de sodiu
d. toate răspunsurile sunt corecte
16. Dacă nu este indicată concentrația alcoolului, tincturile sunt preparate cu alcool de:
a. 40%
b. 50%
c. 70%
d. 96%
17. Spre deosebire de evacolare, in mucolare se folosesc:
a. Mai putine percolatoare
b. Mai multe percolatoare conectate in paralel
c. Este o modificare a decocției pentru extragerea mucilagiilor
d. Nu sunt diferente
18. Intr-un proces biotehnologic, sursa de azot organic necesară poate fi constituită din:
a. hidrați de carbon
b. ioni metalici
c. săruri de amoniu
d. aminoacizi
19. Procedeul de sterilizare a mediilor de cultură aplicat ȋn majoritatea proceselor este:
a. filtrare pe suprafețe poroase sau membrane
b. sterilizarea cu raze X, β, γ
c. sterilizarea termică
d. sterilizarea chimică
20. Modelul Michaelis-Menten este definit ca un model ideal, în care se admite că:
a. nu există inhibiție, iar substratul se transformă integral în produs util
b. substratul se transformă în produsul util și în numeroși produși secundari
c. există inhibiție de produs
d. există inhibiție de substrat
Pagina 21 din 35
PACHET 3 DIN 3
21. După etapa de fermentație, în vederea separării fazei solide, prima operație care se realizează
este:
a. filtrarea
b. purificarea
c. condiționarea
d. cristalizarea
22. Filtrarea biomaselor fibroase este o operațiune:
a. dificilă, datorită caracterului fibros al biomasei, care colmatează filtrul
b. dificilă, datorită caracterului mucilaginos al biomasei
c. relativ ușoară, datorită caracterului fibros al biomasei, care nu colmatează filtrul
d. relativ ușoară, datorită caracterului mucilaginos al biomasei
23. In funcție de semnul ionilor schimbați, schimbătorii de ioni pot fi:
a. organici și anorganici
b. solizi și lichizi
c. cationiți și anioniți
d. rășini și geluri
24. Procesul de eluție reprezintă:
a. înlocuirea schimbătorului de ioni
b. difuzia particulei prin porii schimbătorului de ioni
c. eliberarea ionilor reținuti pe schimbător și trecerea acestora înapoi în soluție
d. reținerea ionilor pe schimbătorul de ioni
25. In cazul proceselor de schimb ionic, pentru a evidenția etapa limitativă și a stabili regimul de
lucru, se utilizează:
a. testul Eliza
b. testul întreruperii
c. testul Papanicolau
d. testul Binet-Simon
26. Separarea Streptomicinei din lichidul de fermentație se realizează:
a. prin extracție
b. prin filtrare
c. prin distilare
d. cu ajutorul schimbătorilor de ioni
27. In procesul de fermentație, faza de acomodare a microorganismelor la condițiile din bioreactor
poartă denumirea de:
a. faza lag
b. faza creșterii logaritmice
c. faza de creștere încetinită
d. faza creșterii staționare
28. Cum este solubilitatea oxigenului în lichidele de fermentație comparativ cu solubilitatea mediului
de cultură (ex. glucozei):
a. mult mai mare
b. mult mai mică
c. aproximativ la fel
d. corelată cu cantitatea de necesarul de precursori
29. Pentru tinctura-mamă de gălbenele raportul drog/solvent este:
a. 1/1
b. 1/5
c. 1/10
d. 1/20
30. Macerate se numesc:
a. nici o variantă corectă
b. produsul vegetal uscat este pus în contact cu apa la temperatura de fierbere
c. produsul vegetal uscat este fiert în apă
d. produsul vegetal uscat este pus în contact cu solventul la temperatura camerei
Pagina 22 din 35
PACHET 3 DIN 3
31. Diacolarea este o modificare a:

a. macerării
b. percolării
c. distilării
d. decantării
32. Percolatoarele pot fi:
a. conice
b. cilindrice
c. cilindro-conice
d. toate variantele sunt corecte
33. Percolarea fracţionată poate fi:
a. cu fracţionarea produsului vegetal în părţi inegale
b. toate variantele sunt corecte
c. cu fracţionarea produsului vegetal în parţi egale, ciclu neterminat
d. cu fracţionarea produsului vegetal în parţi egale, ciclu terminat
34. Extracția în aparatul Soxhlet se bazează pe:
a. Epuizarea produsului cu o cantitate minima de solvent
c. reutilizarea solventului prin distilarea si condensarea acestuia
d. principiul vaselor comunicante
35. Mediul de cultură necesar unui proces de biosinteză trebuie să conțină drept sursă de azot
organic:
a. aminoacizi esențiali
b. hidrați de carbon
c. săruri de amoniu
d. coloranți organici
36. Urmărirea procesului de sterilizare termică se face prin detectarea microorganismului:
a. cu cea mai mare rezistență termică
b. cu rezistență termică medie
c. cu cea mai mică rezistență termică
d. cu cea mai mică rezistență a peretelui celular
37. Modelul cinetic ideal care descrie acumularea produsului într-un proces de biosinteză este:
a. modelul Monod
b. modelul Piret
c. modelul Michaelis-Menten
d. modelul Shu
38. In scopul filtrării lichidelor bacteriene, operație dificil de realizat datorită dimensiunii acestor
micoorganisme, se recurge la:
a. utilizarea de filtre rotative cu vid
b. utilizarea aerării în zona de filtrare
c. utilizarea procesului de atomizare
d. modificarea proprietăților reologice ale biomasei
39. In cazul separării produselor cu ajutorul schimbătorilor de ioni, testul întreruperii are ca rol:
a. stabilirea etapei limitative de proces
b. întreruperea procesului
c. stabilirea modului de extracție a produsului
d. continuarea procesului
40. Eritromicina se obține la nivel industrial prin:
a. sinteză
b. fermentație
c. polimerizare
d. substituție radicalică
Pagina 23 din 35
PACHET 3 DIN 3
41. Dozarea streptomicinei se realizează:

a. iodometric
b. cu tiosulfat de sodiu
c. cu iodură de potasiu
d. spectrofotometric
42. Distrugerea celulelor microbiene se practică atunci când produsul util este situat:
a. extracelular
b. atât extracelular cât și intracelular
c. intracelular
d. în lichidul de fermentație
43. Separarea cu ajutorul schimbătorilor de ioni se bazează pe:
a. reținerea unui component în coloana cu schimbători de ioni
b. reacția unui component solubil în solvent cu componenta solubilă în apă
c. proprietatea unei substanțe de a se dizolva preferențial într-un anumit solvent
d. aplicarea metodei trasorilor
44. Eluția Streptomicinei de pe schimbătorul de ioni se realizează cu:
a. o soluție de acid sulfuric 98%
b. o soluție de hidroxid de sodiu 4%
c. o soluție de carbonat de calciu 4%
d. o soluție de acid sulfuric 4%
45. Viteza de formare a produsului este egală cu viteza procesului biotehnologic, în condițiile în care:
a. concentrația substratului este mult mai mică decât constanta de saturație
b. concentrația substratului este egală cu constanta de saturație
c. concentrația substratului este mult mai mare decât constanta de saturație
d. concentrația substratului este independentă de constanta de saturație
46. Se consideră modificări ale percolării:
a. percolarea repetată
b. evacolarea
c. toate variantele sunt corecte
d. diacolarea
47. Se consideră forme extractive apoase:
a. maceratele
b. infuziile
c. decocturile
48. Pentru obținerea tincturilor din produse vegetale cu conținut de principii puternic active,
raportul drog/solvent este:
a. 1/1
b. 1/10
c. 1/20
d. 1/5
49. Umectarea produsului vegetal înainte de extracție are ca scop:
a. îmbiba și permeabilizează membranele celulare
b. facilitează începerea mai rapidă a proceselor de difuziune-osmoză
c. se elimină aerul, evitându-se flotarea produsului vegetal
50. Aparatul Soxhlet permite:
a. extracția din produsul vegetal nemărunțit
b. epuizarea produsului vegetal cu cantități minime de solvent
c. extracția selectivă a compușilor activi asemănători
Pagina 24 din 35
PACHET 3 DIN 3
51. Diacolarea reprezintă o modificare a procedeului de extnacţie prin percolare, în sensul că

solventul:
a. nu este forţat să stăbată prin drogul din extractoare
b. este forţat, cu ajiiutorul vidului, să stăbată prin drogul din extractoare
c. este forţat, cu ajiiutorul presiunii, să stăbată prin drogul din extractoare
52. Unul din rolurile microelementelor dintr-un mediu de cultură este:
a. reglează permeabilitatea membranei celulare
b. asigură sursa de energie pentru dezvoltarea celulei
c. contribuie la formarea proteinelor
d. dirijează procesul spre formarea unui anumit produs
53. La temperaturi ridicate, timpul de sterilizare este:
a. mai mic, ceea ce facilitează conservarea mediului de cultură
b. mai mare, ceea ce asigură o sterilizare sigură a mediului de cultură
c. identic cu timpul necesar desfășurării procesului la temperaturi scăzute
d. depinde de numărul microorganismelor
54. Modelul Monod se referă la:
a. acumularea biomasei
b. formarea produsului util
c. concentrația substratului
d. temperatura procesului
55. O penicilina naturală este:
a. streptomicina
b. benzilpenicilina
c. eritromicina
d. oxacilina
56. Pentru ce domeniu de temperatură activitatea enzimelor este maximă?
a. sub temperatura optimă
b. peste temperatura optimă
c. la temperatura optimă
d. temperatura nu influențează activitatea enzimatică
57. După etapa de fermentație, în vederea separării fazei solide, prima operație care se realizează
este:
a. filtrarea
b. purificarea
c. condiționarea
d. cristalizarea
58. Intr-un proces biotehnologic, sursa de carbon și energie necesară poate fi constituită din:
a. antibiotice
b. ioni metalici
c. hidrați de carbon
d. săruri de amoniu
59. La sfârșitul procesului de fermentație, filtrarea mediului de cultură în cazul produselor
extracelulare se poate efectua cu ajutorul:
a. bioreactoarelor cu membrană
b. fotobioreactoarelor
c. filtrelor rotative cu vid
d. coloanelor de distilare
60. Obținerea prin fermentație a penicilinelor se realizează la temperatura de:
a. 0 °C
b. 16 °C
c. 26 °C
d. 36 °C
Pagina 25 din 35
PACHET 3 DIN 3
61. Activitatea enzimatică variază cu valoarea pH-ului:

a. reversibil în limite restrânse
b. ireversibil în limite restrânse
c. reversibil, indiferent de mărimea variației
d. activitatea enzimatică nu este influențată de pH
62. Variaţia momentană a concentraţiei produsului reprezintă:
a. viteza complexului activat Enzima-Substrat
b. viteza specifică
c. viteza volumetrică
d. viteza de fermentaţie
63. Extractele pot fi:
a. fluide
b. moi
c. uscate
64. Tincturile sunt:
a. preparate farmaceutice lichide
b. soluții alcoolice, hidroalcoolice
c. soluții alcoolice, eteroalcoolice
d. toate afirmaţiile sunt corecte
65. La obținerea infuziilor din produsul vegetal cu conținut de ulei volatil umectarea se face:
a. cu 1 ml apă fierbinte la 1 g produs vegetal
b. nu se umectează
c. cu 0,5 ml alcool diluat la 1 g produs vegetal
66. Dacă nu este indicată concentraţia alcoolului pentru obţinerea tincturilor se utilizează:
a. alcool 20 %
b. alcool 40 %
c. alcool 70 %
d. alcool 96 %
67. Se consideră modificări ale percolării următoarele procedee:
a. turboextracția
b. vibroextracția
c. mucolarea
d. extracția în aparatul Ultra-turax
68. Extracția în aparatul Soxhlet se bazează pe:
a. Epuizarea produsului cu o cantitate minima de solvent
c. reutilizarea solventului prin distilarea si condensarea acestuia
d. principiul vaselor comunicante
69. Intr-un mediu de cultură, sursa de carbon și energie poate fi asigurată de:
a. ioni de Zn, Mn, Na, Cu, Cr, Fe
b. aminoacizi esențiali
c. săruri de amoniu și azotați
d. hidrați de carbon, amidon, n-parafine
70. In funcție de sterilizarea surselor de carbon, sursele de azot trebuie sterilizate:
a. separat, pentru a evita reacțiile de formare a azometinelor
b. odată, pentru a favoriza reacțiile de formare a azometinelor
c. separat, pentru a evita reacțiile de distrugere a microorganismelor cu rezistența cea mai mare
d. nu contează
71. Pentru fiecare enzimă, activitatea catalitică maximă este:
a. într-un anumit interval de pH
b. la pH acid
c. la pH bazic
Pagina 26 din 35
PACHET 3 DIN 3
d. nu conteaza pH-ul
72. In ce domeniu de temperatură inactivarea Saccharomyces cerevisiae este ireversibilă?
73. Ce mărime descrie transferul oxigenului în bioreactoare?
a. coeficientul de transfer de masă
b. coeficientul de transfer termic
c. coeficientul de dilatare
d. coeficientul de alunecare
74. Viteza de formare a produsului este dată de:
a. modelul Monod
b. modelul Kono și Asai
c. modelul Piret
d. modelul Michaelis – Menten
75. Eluția streptomicinei de pe schimbătorul de ioni se realizează cu:
a. apă distilată
b. acid sulfuric 4%
c. hidroxid de sodiu
d. rășini schimbătoare de ioni
76. In cazul separării produselor cu ajutorul schimbătorilor de ioni, testul întreruperii are ca rol:
a. întreruperea procesului
b. stabilirea etapei limitative de proces
c. stabilirea modului de separare a produsului
d. continuarea procesului după un anumit interval de timp
77. Evoluția unui proces biotehnologic se urmărește după:
a. temperatura mediului
b. densitatea masei celulare
c. schimbătorii de ioni utilizați
d. energia cinetică a bilelor
78. Intr-un proces de fermentație, acomodarea microorganismelor se realizează în faza:
a. lag
b. de creștere accelerată
c. de creștere încetinită
d. morții accelerate
79. Atomizatele sunt:
a. soluții extractive apoase
b. soluții extractive alcoolice
c. extracte moi
d. extracte uscate
80. Turboextracția este:
a. o modificare a macerării
b. o modificare a percolării
c. o modificare a lixivierii
81. Din punct de vedere tehnologic, formele extractive apoase se deosebesc prin:
a. intensitatea agitării
b. solventul folosit
c. nici un răspuns corect
d. temperatura la care este efectuată extracția
Pagina 27 din 35
PACHET 3 DIN 3
82. Pentru facilitarea extracției alcaloizilor, în soluția extractivă apoasă se adaugă:

a. o cantitate echivalentă de hidroxid de sodiu
b. o cantitate echivalentă de acid
c. o cantitate echivalentă de bicarbonat de sodiu
83. Dacă nu este indicată concentrația alcoolului, tincturile sunt preparate cu alcool de:
a. 40%
b. 50%
c. 70%
d. 96%
84. Rolul unui precursor adăugat în mediul de cultură este:
a. de a dirija procesul de biosinteză spre formarea unui anumit produs
b. de a asigura sursa de carbon și energie
c. de a regla permeabilitatea membranei celulare
d. de a asigura un transfer de masă eficient
85. Viteza unui proces de biosinteză poate fi urmarită prin:
a. viteza de acumulare a produsului util
b. viteza transferului de masă al oxigenului
c. viteza transferul termic
d. viteza de formare a spumei
86. Intr-un proces de biosinteză, temperatura pentru creșterea biomasei trebuie să fie:
a. ridicată, pentru a asigura sterilitatea
b. medie (26-320C)
c. apropiată de temperatura de îngheț, pentru eliminarea apei
d. nu contează acest parametru
87. Penicilina G se mai numește:
a. benzilpenicilina
b. fenoxipenicilina
c. meticilina
d. nafcilina
88. Viteza de formare a produsului într-un proces enzimatic este dată de:
b. modelul Monod
c. modelul Herbert
89. Eliberarea ionilor reținuți pe schimbătorul de ioni și retrecerea lor în soluție reprezintă procesul
de:
a. filtrare
b. eluție
c. adsorbție
d. sorbție
90. Drept sursă de carbon și energie necesară mediului de cultură într-un proces biotehnologic se
utilizează:
a. metan
b. săruri de amoniu
c. glucoză, hidrocarburi parafinice
d. alcool etilic
91. Distribuția oxigenului într-un proces biotehnologic este dependentă de:
a. reologia biomasei
b. structura mediului de cultură
c. concentrația elementelor nuritive
d. pH-ul și rH-ul mediului
Pagina 28 din 35
PACHET 3 DIN 3
92. Pentru ce domeniu de temperatură activitatea enzimelor este maximă?

93. Intr-o moară cu bile, discurile agitatoarelor pot fi amplasate pe ax, în formă:
a. elicoidală
b. concentrică
c. tangențială
d. triunghiulară
94. Formele extractive apoase sunt:
a. infuzia
b. maceratul
c. decoctul
95. Decoctul se obţine în modul următor:
a. produsul vegetal uscat este pus în contact cu apa la temperatura camerei
b. produsul vegetal uscat este fiert 30 minute în apă
c. produsul vegetal uscat este macerat în apă la temperatura de 40-50 °C
d. produsul vegetal uscat se extrage la rece cu etanol
96. Viteza de percolare trebuie reglată în așa fel ca:
a. în 48 de ore să se obțină 1,5 g soluție extractivă la fiecare gram de produs vegetal
b. în 4 ore să se obțină 1,5 g soluție extractivă la fiecare gram de produs vegetal
c. în 24 de ore să se obțină 1,5 g soluție extractivă la fiecare gram de produs vegetal
d. să se obțină 1,5 g soluție extractivă la fiecare gram de produs vegetal pe oră
97. Mucolarea este:
a. o modificare a decocției pentru extragerea mucilagiilor
b. o modificare a diacolării
c. o modificare a evacolării fiind folosite până la 12 evacolatoare plasate în paralel
d. o modificare a macerării pentru extragerea mucilagiilor
98. Farmacopeea Română X oficializează raportul drog/solvent pentru tincturile din produse ce nu
conțin principii puternic active:
a. 1/1
b. 1/2
c. 1/5
d. 1/10
99. Mediile de cultură trebuie să conțină drept sursă de carbon și energie:
a. aminoacizi esențiali
b. precursori
c. vitamine
d. hidrați de carbon, n-parafine
100. In procesul de sterilizare a mediilor de cultură, relația timp-temperatură indică următorul fapt:
a. cu creșterea temperaturii, crește timpul de reacție
b. cu creșterea temperaturii, scade timpul de reacție
c. cu creșterea temperaturii, timpul de reacție este constant
d. timpul de reacție nu depinde de temperatură
101. Modelul de acumulare a produsului într-un proces de fermentație poartă denumirea:
a. modelul Monod
b. modelul Piret
c. modelul Michaelis-Menten
d. modelul Kono
Pagina 29 din 35
PACHET 3 DIN 3
102. Obținerea penicilinelor prin fermentație este un proces:

a. anaerob
b. aerob
c. care necesită dioxid de carbon
d. care necesită dioxid de sulf
103. Cum este solubilitatea oxigenului în lichidele de fermentație comparativ cu solubilitatea
zahărului?
a. mult mai mare
b. mult mai mică
c. aproximativ la fel
d. la fel
104. Cel mai utilizat procedeu de obținere a eritromicinei este prin:
a. biosinteză
b. sinteza chimică
c. distilare
d. precipitare
105. Viteza unei reacții enzimatice:
a. crește odată cu creșterea temperaturii
b. este maximă într-un interval limitat de temperatură
c. scade odată cu creșterea temperaturii
d. nu depinde de temperatură
106. Etapa limitativă de viteză în procesul de schimb ionic are viteza:
a. calculată cu ecuația Michaelis-Menten
b. calculată cu ecuația Monod
c. cea mai mică
d. cea mai mare
107. Procesul de creștere a microorganismelor pe medii de cultură, în scopul de a biosintetiza diverși
produși, în biotehnologie poartă numele de:
a. sterilizare
b. fermentație
c. separare
d. condiționare
108. Pentru caracterizarea sistemelor oxido-reducatoare, la nivel celular, se utilizează:
a. temperatura
b. timpul de amestecare
c. transferul de masă al oxigenului
d. rH-ul
109. Formele extractive apoase sunt:
a. infuzia
b. maceratul
c. decoctul
110. Infuzia se obţine în modul următor:
a. produsul vegetal uscat este extras 30 min. cu apă adusă la temperatura de fierbere
b. produsul vegetal uscat este fiert în apă
c. produsul vegetal uscat este macerat în apă la temperatura de 40-50 °C
d. produsul vegetal uscat se extrage la rece cu etanol
111. Viteza de percolare trebuie reglată în așa fel ca:
a. în 48 de ore să se obțină 1,5 g soluție extractivă la fiecare gram de produs vegetal
b. în 4 ore să se obțină 1,5 g soluție extractivă la fiecare gram de produs vegetal
c. să se obțină 1,5 g soluție extractivă la fiecare gram de produs vegetal pe oră
d. în 24 de ore să se obțină 1,5 g soluție extractivă la fiecare gram de produs vegetal
Pagina 30 din 35
PACHET 3 DIN 3
112. Mucolarea este:

a. o modificare a decocției pentru extragerea mucilagiilor
b. o modificare a evacolării fiind folosite până la 12 evacolatoare plasate în paralel
c. o modificare a diacolării
d. o modificare a macerării pentru extragerea mucilagiilor
113. Se consideră modificări ale macerării următoarele procedee:
a. turboextracția
b. vibroextracția
c. extracția în aparatul Ultra-turax
114. In mediul de cultură, microelementele au următorul rol:
a. sunt cofactori ai unor sisteme enzimatice
b. controlează viteza procesului de biosinteză
c. dirijează biosinteza spre formarea unui anumit produs
d. reglează permeabilitatea membranei celulare
115. In procesul de sterilizare a mediului de cultură trebuie evitată formarea:
a. azometinelor
b. produsului util
c. substratului
d. surselor de carbon și energie
116. Modelul Michaelis-Menten este un model ideal care admite că:
a. există numai inhibiție competitivă în proces
b. există reacții secundare în proces și le ia în calcul
c. nu există inhibiție și reacții secundare, iar tot substratul se transformă în produs util
d. există inhibiție și se formează numeroși produși secundari
117. In cazul proceselor de schimb ionic, pentru a evidenția etapa limitativă și a stabili regimul de
lucru, se utilizează:
a. testul Student
b. testul de întrerupere
c. testul Papanicolau
d. testul Binet-Simon
118. După specia ionică schimbată, schimbătorii de ioni pot fi:
a. solizi, lichizi sau geluri
b. organici și anorganici
c. cationiți și anioniți
d. concentrați sau diluați
119. La nivel industrial, sterilizarea mediilor de cultură se realizează:
a. cu ajutorul fibrelor de sticlă
b. termic
c. prin membrane lichide
d. cu ajutorul schimbătorilor de ioni
120. Perioada de timp în care are loc aclimatizarea microorganismelor la condițiile oferite de
cultivarea industrială poartă numele de:
a. faza distrucției accelerate prin liză
b. faza lag
c. faza creșterii accelerate
d. faza de retardare
121. Mecanismul prin care enzimele transformă substratul poate fi descris cu ajutorul:
a. teoriei probabilităţilor
b. teoriei stării de tranziţie
c. teoriei sistemelor
d. teoriei relativităţii
Pagina 31 din 35
PACHET 3 DIN 3
122. Calculul vitezei specifice de creştere a masei celulare, în corelaţie cu variaţia concentraţiei unui
singur substrat, poartă numele:
b. modelul Monod
c. modelul Kono și Asai
d. modelul Piret
123. Creşterea temperaturii mediului de cultură determină, în general:
a. reducerea viscozităţii
b. creşterea viscozităţii
c. variaţia liniară cu viscozitatea
d. variaţia sinusoidală cu viscozitatea
124. Extractele pot fi:
a. fluide
b. moi
c. uscate
125. Tincturile sunt:
a. preparate farmaceutice lichide
b. soluții alcoolice, hidroalcoolice
c. soluții alcoolice, eteroalcoolice
d. toate afirmaţiile sunt corecte
126. La obținerea infuziilor din produsul vegetal cu conținut de ulei volatil umectarea se face:
a. cu 1 ml apă fierbinte la 1 g produs vegetal
b. nu se umectează
c. cu 5 ml alcool concentrat la 1 g produs vegetal
d. cu 0,5 ml alcool diluat la 1 g produs vegetal
127. Dacă nu este indicată concentraţia alcoolului pentru obţinerea tincturilor se utilizează:
a. alcool 20 %
b. alcool 40 %
c. alcool 70 %
d. alcool 96 %
128. Se consideră modificări ale percolarii următoarele procedee:
a. turboextracția
b. vibroextracția
c. extracția în aparatul Ultra-turax
d. nici o afirmație corectă
129. Intr-un mediu de cultură, drept sursă de azot organic se poate utiliza:
a. extract de porumb, faină de soia ce conțin aminoacizi esențiali
b. vitamine
c. ioni metalici
d. săruri de amoniu, azotați
130. Fenomenul de încălzire la 80-90 °C repetată urmată de răcire poartă numele de:
a. sterilizare cu ultraviolete
b. sterilizare prin procedee chimice
c. sterilizare prin filtrare și ultrafiltrare
d. pasteurizare
131. Modelul ideal de acumulare a produsului într-un proces de fermentație este:
a. modelul Mark
b. modelul Piret
c. modelul Michelis-Menten
d. modelul Shu
Pagina 32 din 35
PACHET 3 DIN 3
132. Cationiții sunt:

a. schimbători de cationi
b. schimbători de anioni
c. alcooli
d. catalizatori
133. Blocarea enzimei prin exces de substrat, fără a fi transformat în produs, se numește:
a. inhibiție competitivă
b. inhibiție incompetitivă
c. inhibiție de substrat
d. inhibiție necompetitivă
134. Drept precursor pentru penicilina G se utilizează:
a. acidul p-aminobenzoic
b. acidul clorhidric
c. acidul acetic
d. acidul fenilacetic
135. Eluția streptomicinei de pe schimbătorul de ioni se realizează cu:
a. acid sulfuric diluat
b. acid sulfuric concentrat
c. tiosulfat de sodiu
d. iod
136. In cazul obţinerii penicilinei trebuie sterilizate:
a. numai mediul de cultură
b. numai aerul
c. atât mediul de cultură cât și aerul
d. nu este necesară sterilizarea
137. Viteza de formare a produsului într-un proces enzimatic ideal este dată de:
b. modelul Monod
c. modelul Piret
138. Pentru fiecare enzimă, activitatea catalitică maximă este:
a. într-un anumit interval de pH
b. la pH acid
c. la pH bazic
d. nu contează pH-ul
139. Se consideră modificări ale macerării:
a. percolarea repetată
b. evacolarea
c. nici o variantă corectă
d. diacolarea
140. Se consideră forme extractive apoase:
a. toate variantele sunt corecte
b. infuziile
c. decocturile
d. maceratele
141. Pentru obținerea tincturilor din produse vegetale cu conținut de principii puternic active,
raportul drog/solvent este:
a. 1/1
b. 1/5
c. 1/20
d. 1/10
Pagina 33 din 35
PACHET 3 DIN 3
142. Umectarea produsului vegetal înainte de extracție are ca scop:

a. îmbibă și permeabilizează membranele celulare
b. facilitează începerea mai rapidă a proceselor de difuziune-osmoză
c. se elimină aerul, evitându-se flotarea produsului vegetal
143. Aparatul Soxhlet permite:
a. extracția din produsul vegetal nemărunțit
b. epuizarea produsului vegetal cu cantități minime de solvent
c. extracția selectivă a compușilor activi asemănători
144. Intr-un mediu de cultură, reglarea permeabilității membranei celulare este asigurată de:
a. hidrați de carbon
b. aminoacizi
c. microelemente
d. vitamine
145. In procesul de sterilizare, se urmărește microorganismul cu rezistența termică:
a. cea mai mare
b. cea mai mică
c. medie
d. nu contează
146., In procesul de fermentație, faza de creștere exponențială mai poartă și denumirea de:
a. faza de aclimatizare
b. faza creșterii logaritmice
c. faza de creștere încetinită
d. faza creșterii staționare
147. In cazul proceselor de schimb ionic, testul întreruperii evidențiază:
a. tipul schimbătorului de ioni
b. modul în care a fost separat produsul util
c. etapa limitativă de proces
d. componenta mediului de caldură
148. Streptomicina se obține prin:
a. sinteză
b. polimerizare
c. fermentație
d. oxidare
149. Cum variază în general viscozitatea lichidelor de fermentație cu creșterea temperaturii?
a. crește
b. scade
c. creste pâna la o valoare a vitezei de forfecare, apoi ramâne constantă
d. rămâne constantă
150. In cazul sterilizării mediilor de cultură, sterilizarea hidraţilor de carbon se realizează separat de
sterilizarea compuşilor cu azot, deoarece:
a. se formează produsul util
b. intervine inhibiţia de produs
c. creşte viscozitatea biomasei
d. se formeaza azometine (compuşi toxici)
151. Modelul Michaelis-Menten este definit ca un model ideal, în care se admite că:
a. există inhibiție de produs
b. există inhibiție de substrat
c. subtratul se transformă în produsul util și în numeroși produși secundari
d. nu există inhibiție, iar substratul se transformă integral în produs util
Pagina 34 din 35
PACHET 3 DIN 3
152. Eritromicina se obține prin:

a. polimerizare
b. fermentație
c. sinteză
d. substituție radicalică
153. Amoxicilina este o o penicilină:
a. naturală
b. de sinteză
c. de semisinteză
d. atât naturală cât și de sinteză
154. Pentru tinctura-mamă de galbenele raportul drog/solvent este:
a. 1/1
b. 1/5
c. 1/10
d. 1/20
155. Macerate se numesc:
a. nici o variantă corectă
b. produsul vegetal uscat este pus în contact cu apa la temperatura de fierbere
c. produsul vegetal uscat este fiert în apă
d. produsul vegetal uscat este pus în contact cu solventul la temperatura camerei
156. Diacolarea este o modificare a:
a. macerării
b. percolării
c. distilării
d. decantării
157. Percolatoarele pot fi:
a. conice
b. cilindrice
c. cilindro-conice
158. Percolarea fracţionată poate fi:
a. cu fracţionarea produsului vegetal în parţi inegale
c. cu fracţionarea produsului vegetal în parţi egale, ciclu neterminat
d. cu fracţionarea produsului vegetal în parţi egale, ciclu terminat
Pagina 35 din 35

Pachet 2020

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Pachet 2020

Încărcat de

Drepturi de autor:

PACHET 1 DIN 3

DISPOZITIVE MEDICALE PENTRU DIAGNOSTIC SI TERAPIE IN MEDICINA INTERNA

a. diagnostic sau terapeutic;

22. Complicatii ale biopsiei pleurale:

d. insuficienta venoasa cronica.

43. Contraindicatiile relative ale fibrobronhoscopiei:

DISPOZITIVE MEDICALE PENTRU DIAGNOSTIC SI TERAPIE IN CHIRURGIE

11. Efectele biologice ale pneumoperitoneului (o afirmație este falsă)

Temperatura la capătul cablului optic depinde de (o afirmație este falsă)

25. Obiectivul videocamerei (o afirmație este falsă)

c. Modernă permite echilibraj automat

46. Palpatorul este un instrument laparoscopic (o afirmație este falsă)

DISPOZITIVE MEDICALE PENTRU DIAGNOSTIC SI TERAPIE IN ATI

31. Senzorul SPO2 masoara:

DISPOZITIVE MEDICALE PENTRU DIAGNOSTIC SI TERAPIE IN CARDIOLOGIE

19. Precizați afirmația falsă referitoare la valvele mecanice:

43. Precizați afirmația corectă referitor la balonul de contrapulsație intraaortică:

DISPOZITIVE MEDICALE PENTRU DIAGNOSTIC SI TERAPIE IN ORTOPEDIE

10. Dintre dezavantajele protezei bipolare fac parte:

20. În cazul componentelor acetabulare necimentate, insertul:

26. În figura alăturată este ilustrat următorul tip de implant :

a. o fractură de femur fixată cu un şurub;

a. o fractură de femur fixată cu tijă centromedulară;

29. Figura alăturată reprezintă:

32. Figura alăturată reprezintă:

DISPOZITIVE MEDICALE PENTRU DIAGNOSTIC SI TERAPIE IN NEUROCHIRURGIE

21. Hidrocefalia presupune urmatoarele afirmaţii, cu excepţia:

10. Diferite tipuri de rotoare se găsesc în construcţia unei centrifugi:

d. toate răspunsurile sunt corecte.

29. Senzorii fotoelectrici din spectrofotometru:

c. valoarea tensiunii de compensaţie este proporţională cu absorbtia, deci cu concentraţia

c. metoda compensaţiei electrice;

68. Procedeul de sedimentare a unei substanţe poate fi accelerat prin:

78. Senzorii fotoelectrici din spectrofotometru:

88. Spectrofotometru este calibrat iniţial cu o soluţie de referinţă:

97. Metoda compensaţiei optice în spectrofotometrie:

10. Traseul ERG la om include două undele:

20. Cerinţele privind aplicarea testelor în dinamometrie sunt următoarele, cu excepţia:

29. În cazul vederii binoculare trebuie îndeplinite următoarele condiţii:

39. Forţa musculară absolută şi rezistenţa musculară se măsoară cu ajutorul:

49. Culegerea monopolară în electromiografie implică:

67. Sensibilitatea absolută a punții cu 4 traductori este:

c. determină creşterea frecvenţei şi amplitudinii traseului EMG;

19. Numărătoarele de celule sanguine (folosite în metoda Coulter) au ca principiu de funcţionare:

d. alura funcţiei culoare - concentraţie, zgomotul fotodetectorului, caracteristica spectrală a

36. Într-o clinică de neurochirurgie se doreşte explorarea ultrasonoră a encefalului, pentru

44. Coeficientul de absorbţie a ultrasunetelor în lichide

52. Semnalul dat de traductorul unui glucometru depinde de:

61. Hemoglobinometrul electronic are ca principiu de măsurare:

70. Un stetoscop electronic are structura de bază:

d. este direct proporţional cu sensibilitatea fotodetectorului folosit.

98. Detecţia automată a descărcărilor epileptice se face pe baza:

107. Hemoglobinometrul electronic se bazează pe legea

PRELUCRAREA SEMNALELOR BIOMEDICALE

eşantionere se obţine semnalul discret x n . Perioada de eşantionare folosită este

7. Se consideră un semnal analogic: x  t   2cos 80 t   4cos 160 t  care este

Spectrul de amplitudine al semnalului x  t  este:

Spectrul de putere al semnalului x  t  este:

22. Următorul semnal discret: este obținut în

34. Spectrul de energie al unui semnal discret este:

10. Clasificarea defectărilor după modul de manifestare:

11. Colagenul nativ neutru se obtine :

21. Viteza de gelatinizare este intervalul de timp in care se produce:

31. Chitinele native sunt:

41. Aminoacizii caracteristici elastinei sunt:

61. Chitosanul este:

BIOMATERIALE – POLIMERI SINTETICI