Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pagina 1 din 30
PACHET 1 DIN 3
c. electrocardiografe;
d. bronhoscoape.
20 Indicatii diagnostice ale toracoscopiei:
a. mezotelioame;
b. boli pulmonare difuze;
c. neoplasm bronho-pulmonar;
d. toate afirmatiile de mai sus.
21 Incidente ale toracentezei:
a. punctionarea plamanului;
b. refuzul pacientului;
c. varsaturi;
d. migrene;
22 Indicatii ale toracoscopiei:
a. diagnostice si terapeutice;
b. hipotensiune arteriala;
c. ulcer duodenal;
d. insuficienta venoasa cronica.
23 Avantajele fibrobronhoscopiei:
a. confort si toleranta pentru pacient;
b. biopsii de dimensiuni mici;
c. tehnica imprecisa;
d. costuri reduse.
24 Bodypletismografia permite masurarea:
a. volumelor pulmonare si rezistentei la flux;
b. dimensiunilor cordului;
c. tensiunii arteriale;
d. fluxului de intoarcere venoasa.
Echipamentul ce utilizeaza metoda dilutiei heliului pentru determinarea capacitatii reziduale
25
functionale consta in:
a. spirograf cu circuit inchis;
b. dispozitiv de absorbtie a bioxidului de carbon;
c. sursa de oxigen si de heliu;
d. toate afirmatiile de mai sus.
26 Pentru biopsia pleurala se utilizeaza urmatoarele instrumente:
a. bronhoscop rigid;
b. trocare;
c. camera de inhalatie;
d. bronhoscop flexibil.
27 Contraindicatii ale toracoscopiei:
a. lipsa spatiului pleural din cauza aderentelor pleurale;
b. diabetul zaharat;
c. orbirea;
d. surditatea.
Pagina 3 din 30
PACHET 1 DIN 3
d. frecventa respiratorie.
39 Complicatii ale fibrobronhoscopiei:
a. epistaxis si spasm laringian;
b. perforatie gastrica;
c. constipatie;
d. tulburari de echilibru.
40 Metodele de insertie a fibrobronhoscopului sunt:
a. pe calea orala;
b. pe calea nazala;
c. prin traheostoma;
d. toate variantele de mai sus.
5 Camera video
a. Contine un captor fotosensibil
b. Un ocular
c. Un tub anodic
d. Un CCD(Charge Coupled Device)
6 Contraindicatiile folosirii trocarului Hasson sunt:
a. Obezitatea
b. Lipsa presiunii abdominale
c. Pneumoepiploonul
d. Pneumoperitoneul
7 Insuflatoarele electronice Synergy permit(cu o exceptie):
a. Gestiunea intrarilor si iesirilor de gaz din abdomen
b. Barodisectia
c. Pneumodisectia
d. Efectul ecartor
8 Optica
a. Poate fi dreapta
b. Nu poate fi cudata
c. Are diametru de 15 mm
d. Are posibilitate de coagulare
9 Laparoscopia in bolile hepatice vizualizeaza(cu o exceptie)
a. Nodularitatea ficatului
b. Un lob Riedel
c. Chist hepatic
d. Sindromul Meigs
10 Obiectivul videocamerei laparoscopice
a. de 27 mm este standard
b. Mai mare de 30 mm distanta focala face o imagine mare,pe tot ecranul
c. Mai mic de 30 mm face o imagine mica si circulara
d. Mai mic de 27 mm face o imagine mica,cu claritate periferica
11 Insuflatoarele Pagynor
a. Trimit gaz la presiune de 6 mmHg
b. Trimit gaz cu 6 litri/min
c. Au debit asigurat electronic
d. Au control permanent al presiunii intraabdominale
12 Efectele biologice ale pneumoperitoneului sunt contrare
a. Celor produse prin laparotomie
b. Apararii naturale
c. cicatrizarii
d. resorbtiei
13 Optica cudata prezinta un trocar accesor pentru trecerea:
a. Laserului
b. Clipsurilor Yoon
c. Anselor Fische
d. Penselor coprostatice
14 Cablurile optice
a. Mai fine dau un randament mai bun
b. Cu diametru mai mare au un randament mai bun
c. Au diametre intre 1,6 si 4,5 mm
Pagina 6 din 30
PACHET 1 DIN 3
Pagina 8 din 30
PACHET 1 DIN 3
34 Sursa de lumina
a. Furnizeaza lumina
b. Transmite lumina prin reflexie intr-o oglinda convexa
c. Focalizeaza lumina printr-un concentrator
d. Filtreaza infrarosiile reci
35 La camera video laparoscopica
a. Calitatea imaginii necesita ca definitia receptoarelor sa fie echivalenta cu a camerei video
b. Celulele CCD au timp de expozitie mai lung
c. Marimea CCD nu conteaza pentru calitatea imaginii
d. La aceeasi luminozitate,CCD ½ este mai bun decat CCD 1/3
36 Operatorul verifica prin urmatoarele semne clinice, pozitia varfului acului Veress,cu o exceptie:
a. Fasciculatii musculare
b. Disparitia matitatii hepatice
c. Gonflarea simetrica a peretelui abdominal
d. Ridicarea lent progresiva a presiunii abdominale pe manometru
37 Pneumoperitoneul „in suspensie” este privat de doua avantaje ale laparoscopiei:
a. Etanseitatea si hemodinamica
b. Barohemostaza si pneumodisectia
c. Pierderea de gaz si etanseitatea
d. Decolarea si difuziunea gazului
38 Cablurile optice cu gel
a. Sunt ieftine si lavabile
b. Sunt autoclavabile
c. Sunt nereparabile
d. Sunt utilizabile si in industrie
39 Lantul optic
a. Impiedica cresterea temperaturii in sistem prin filtrarea infrarosiilor
b. Prin puterea sursei poate raci total lumina
c. Nu trebuie pus in solutie antiseptica pt a evita accidentele termice
Depinde in functionare de diametrul si lungimea cablului(care trebuie sa fie mari pt a preveni
d.
supraincalzirea)
40 Cutia electronica a camerei(unitatea de control a camerei) :
a. Capteaza semnalele trimise,prin cablu,de la camera
b. Permite balansul de pixeli
c. Permite echilibrajul intre rosu si verde
Pune in functiune un automatism ca cele trei semnale (Rosu,Verde si Bleu) sa aiba valori
d.
succesive.
Pagina 9 din 30
PACHET 1 DIN 3
Pagina 10 din 30
PACHET 1 DIN 3
Pagina 11 din 30
PACHET 1 DIN 3
Pagina 12 din 30
PACHET 1 DIN 3
Pagina 13 din 30
PACHET 1 DIN 3
37 Autotransfuzia presupune:
a. administrarea directa a singelui de la donator la primitor
b. recoltarea si reinfuzarea singelui la acelasi pacient
c. recoltarea si transfuzarea singelui la un pacient cu acelasi grup sanguin
d. recoltarea si transfuzarea singelui la un pacient cu acelasi grup sanguin si Rh
38 Care modurile de ventilatie mecanica nu pot fi aplicate la nou-nascut:
a. sincronizate cu pacientul si controlate
b. controlate in presiune
c. sincronizate cu pacientul
d. mod de ventilare inteligent
39 Modul de calibrare a unui sensor de flux este universal valabil:
a. da, pentru toate dispozitivele
b. nu
c. senzorul de flux nu se calibreaza
d. senzorul de flux se calibreaza doar la nou-nascut
40 Aparatele de ventilatie mecanica
a. au calce sodata
b. nu au calce sodata
c. au calce sodata pe inspir
d. au calce sodata pe expir
Pagina 14 din 30
PACHET 1 DIN 3
Pagina 15 din 30
PACHET 1 DIN 3
Pagina 16 din 30
PACHET 1 DIN 3
Precizați varianta falsă referitor la tromboembolism în cazul pacienților purtători de proteze
17
valvulare:
a. este mai frecvent la pacienții cu valve mecanice
b. fibrilația atrială cronică crește riscul de tromboembolismului la pacienții cu proteze mitrale
c. cu cât este mai bună hemodinamica valvei cu atât este mai mare posibilitatea tromboemboliilor
Tromboembolismul la pacienți cu schimbare de valvă mitrală este mai scăzut la aceia cu atriu
d.
stâng mic, ritm sinusal și capacitate cardiacă normală
18 Precizați afirmația falsă cu privire la indicațiile utilizării balonului de contrapulsație intraaortică:
la pacienții care au suferit o afectare ventriculară preoperator și care dezvoltă ischemie masivă în
a.
timpul intervenției chirurgicale
la anumiți pacienți care au o funcție cardiacă normală la începutul intervenției, dar care se
b.
deteriorează rapid în urma procedurilor chirurgicale
c. ca o legătură intermediară spre transplantul cardiac
d. la pacienții cu insuficiență aortică severă
19 Precizați afirmația adevărată cu privire la balonul de contrapulsație intraaortică:
a. este indicat la pacienții cu insuficiență aortică severă
b. este indicat la pacienții cu disecție de aortă
c. este indicat la pacienții cu anevrism de aortă
d. este indicat la pacienții cu șoc cardiogen
20 Precizați afirmația adevărată cu privire la complexul cord-pulmon artificial
a. realizează înlocuirea temporară a funcţiilor pulmonare şi cardiace
b. asigură suportul cardio-pulmonar în cardiologia intervențională
c. asigură oxigenarea sângelui în timpul operațiilor de implantarea a stimulatoarelor cardiace
d. se implantează în cutia toracică în locul inimii
Balonul de contrapulsaţie intraaortică reprezintă unul dintre dispozitivele utilizate pentru asistarea
21
circulatorie în domeniul:
a. chirurgia aortei
b. cardiologie intervențională
c. transplantul cardiac
d. chirurgia bariatrică
22 Precizați afirmația falsă referitor la asistarea circulatorie ventriculară:
a. este folosită în condițiile în care funcția cardiacă este sever afectată
b. complexitatea și costurile ridicate restricționează utilizarea acestei terapii
debitul cardiac realizat de sistemele de asistare circulatorie ventriculară este in general de 3-10
c.
litri / min
dacă sângele este preluat din atriul drept și introdus în artera pulmonară se obține asistarea
d.
ventriculului stâng
23 Precizați afirmația falsă referitor la oxigenatorul cu membrană:
elementul fundamental al acestui tip de oxigenator îl constituie interpunerea unei membrane
a.
artificiale între componenta gazoasă şi cea lichidiană
b. transferul gazos depinde numai de difuziunea prin membrană
c. oxigenatorul cu membrană permite un amestec direct între sânge și gaze
d. membrana este prevăzută cu micropori capabili de a selecta schimbul gazos transmembranal
24 Precizați afirmația falsă legată de valvele biologice:
a. sunt silențioase
b. sunt netrombogene
c. sunt inerte din punct de vedere chimic
d. sunt trombogene
Pagina 17 din 30
PACHET 1 DIN 3
Pagina 18 din 30
PACHET 1 DIN 3
membrana artificială nu este prevăzută cu micropori capabili de a selecta schimbul gazos
c.
transmembranal
d. schimbul gazos se efectuează prin amestec direct dintre componenta gazoasă și sânge
33 Precizați afirmația corectă referitor la balonul de contrapulsație intraaortică:
balonul de contrapulsație intraaortică este cel mai complex dintre sistemele de asistare
a.
circulatorie
b. umflarea balonului este realizată la sfârșitul perioadei de ejecție a ventriculului stâng
prin umflarea bruscă a balonului 100 cm3 de sânge sunt dizlocuiți de volumul echivalent al
c.
balonului
balonul de contrapulsație intraaortică este frecvent folosit la pacienții cu insuficiență aortică
d.
severă
Precizați afirmația falsă cu privire la considerațiile fiziologice și hemodinamice ale utilizării
34
balonului în contrapulsație intraaortică
prin umflarea bruscă a balonului, 100 ml de sânge sunt dislocuiți de volumul echivalent al
a.
balonului
b. creșterea presiunii din aortă va conduce teoretic la îmbunătățirea perfuziei coronariene
c. umflarea bruscă a balonului determină creșterea presiunii din aorta toracică și crosa aortei
d. umflarea bruscă a balonului este executată la sfârșitul perioadei de ejecție a ventriculului stâng
35 Precizați afirmația adevărată cu privire la complexul cord-pulmon artificial
a. nu este folosit în operațiile de implantare a dispozitivelor de asistare ventriculară
b. este folosită în operațiile de implantare a dispozitivelor de asistare ventriculară
c. este folosit de obicei în cardiologia intervențională
d. sunt folosite exclusiv pope cu role pentru pomparea sângelui
Care dintre următoarele situații reprezintă indicație de utilizare a balonului de contrapulsație
36
intraaortică:
a. insuficiența aortică severă
b. regurgitare mitrală severă
c. disecție de aortă
d. anevrism aortic
37 Primele proteine care se depun pe partea vasculară a membranei oxigenatorului sunt:
a. gamaglobuline, protrombine, ceruloplasmine
b. albuminele, fibrinogenul şi globulinele
c. transferine
d. factori de coagulare
38 Precizați afirmația falsă cu privire la proteza valvulară optimă:
a. exercită o rezistență minimă la fluxul sanguin
b. permite doar regurgitări nesemnificative în momentul închiderii
c. designul trebuie să cauzeze turbulențe minime in vivo în timpul condițiilor de curgere fiziologice
d. designul trebuie să cauzeze stază importantă in vivo în timpul condițiilor de curgere fiziologice
39 Precizați afirmația falsă cu privire la balonul în contrapulsație intraaortică:
a. este indicat la pacienții cu șoc cardiogen
b. este contraindicat la pacienții cu insuficiență aortică severă
c. este contraindicat la pacienții cu insuficiență mitrală severă
d. este contraindicat la pacienții cu disecție de aortă
40 Precizați afirmația falsă cu privire la complexul cord-pulmon artificial
a. se găsește în sălile de chirurgie cardiovasculară
b. poate răci și încălzi sângele pacientului
c. necesită prezența unui operator (perfuzionist) în timpul funcționării
d. pompează sângele cu ajutorul unor pompe cu curgere axială
Pagina 19 din 30
PACHET 1 DIN 3
Pagina 20 din 30
PACHET 1 DIN 3
10. Dintre dezavantajele protezei bipolare fac parte:
a. Luxația precoce;
b. Uzura polietilenei;
c. Decimentarea asepticǎ;
d. Toate de mai sus;
11. Proteza bipolarǎ constǎ ȋn:
a. Cupǎ metalicǎ acetabularǎ cu un insert de polietilenǎ, tijǎ metalicǎ cu un cap cu Ø de 22, 28, 32
mm;
b. Cupǎ metalicǎ femuralǎ cu un insert de polietilenǎ, tijǎ metalicǎ cu un cap cu Ø de 22, 28, 32 mm;
c. Cupǎ metalicǎ acetabularǎ cu un insert de polietilenǎ, tijǎ metalicǎ cu un cap cu Ø de 55 mm;
d. Nici un rǎspuns nu este corect;
12. Funcția principalǎ a componentei femurale este reprezentatǎ de:
a. Inlocuirea diafizei femurale;
b. Inlocuirea capului și a colului femural;
c. Inlocuirea capului și a colului femural, precum și a diafizei femurale;
d. Inlocuirea capului și a colului femural, diafizei femurale precum și a cavitǎții acetabulare;
13. Componentele femurale sunt de trei tipuri principale:
a. Cimentate, necimentate ȋn sistem press-fit, cimentate cu suprafațǎ poroasǎ;
b. Cimentate, necimentate, cimentate cu suprafațǎ poroasǎ;
c. Cimentate, necimentate ȋn sistem press-fit, necimentate cu suprafațǎ poroasǎ;
d. Cimentate cu suprafațǎ poroasǎ, necimentate ȋn sistem press-fit, necimentate cu suprafațǎ
poroasǎ;
14. Cupele acetabulare cimentate sunt confecționate din:
a. UHMWPE;
b. UHMWPR;
c. UHMWRE;
d. UHMWPH;
15. Componenta acetabularǎ necimentatǎ este alcǎtuitǎ din:
a. Armǎtura metalicǎ și insertul din polietilenǎ sau titan;
b. Armǎtura metalicǎ și insertul din polietilenǎ sau ceramicǎ;
c. Armǎtura din polietilenǎ sau ceramicǎ și insert metalic;
d. Armǎtura din ceramicǎ și insertul din polietilenǎ;
16. Armǎtura metalicǎ a componentei acetabulare necimentate se fixeazǎ astfel:
a. Prin ȋnșurubare ȋn capul femural;
b. Prin ȋnșurubare sau press-fit ȋn cotil;
c. Prin ȋnșurubare sau press-fit atȃt ȋn capul femural cȃt și ȋn cotil;
d. Prin ȋnșurubare sau press-fit atȃt ȋn capul femural, diafiza femuralǎ cȃt și ȋn cotil;
17. Avantajele hemiartroplastiei șoldului includ:
a. Mobilizarea precoce cu sprijin total;
b. Eliminarea pseudartrozei;
c. Eliminarea eșecului fixării osoase;
d. Toate de mai sus;
18. Dezavantajele hemiartroplastiei includ:
a. Mobilizarea precoce cu sprijin total;
b. Apariția eroziunilor la nivelul cavității acetabulare;
c. Eliminarea pseudartrozei;
d. Nici una de mai sus;
19. Principiul „excenticității pozitive” include:
a. Poziția de varus a cupei blindate;
b. Repartiția echilibrată a forțelor de presiune ȋn cavitatea cotiloidă;
c. Toate de mai sus;
d. Nici una de mai sus;
Pagina 21 din 30
PACHET 1 DIN 3
20. În cazul componentelor acetabulare necimentate, insertul:
a. Este fixat ȋn interiorul cupei blindate;
b. Este fixat ȋn exteriorul cupei blindate;
c. Nu se folosește, deoarece componenta acetabulară necimentată nu include un insert;
d. Se fixează atȃt ȋn interior cȃt și ȋn exterior, deoarece conține două componente;
21. Scopurile protezarii soldului includ urmatoarele deziderate, cu exceptia:
a. Recuperarea mobilitatii articulare;
b. Recuperarea stabilitatii articulare;
c. Corectarea chirurgicala a unor modificari structurale de configuratie anatomica a soldului;
d. Restabilirea lungimii membrelor.
22. Urmatoarele afirmatii despre proteza intermediara bipolara sunt adevarate, cu exceptia:
a. Interventie chirurgicala mai putin socanta;
b. Rezultate superioare protezelor cervicocefalice;
c. Montaj facil al protezei in timpul interventiei chirurgicale;
d. Nu permite totalizarea sa.
23. În figura alăturată este ilustrat următorul tip de implant :
a. placă;
b. tijă centro-medulară;
c. şurub;
d. fixator extern.
24. În figura alăturată este ilustrat următorul tip de implant :
a. placă;
b. tijă centro-medulară;
c. şurub;
d. nici una de mai sus.
25. În figura alăturată este ilustrat următorul tip de implant :
a. placă;
b. tijă centro-medulară;
c. şurub;
d. nici una de mai sus.
Pagina 22 din 30
PACHET 1 DIN 3
26. În figura alăturată este ilustrat următorul tip de implant :
a. placă;
b. tijă centro-medulară;
c. şurub;
d. fixator extern.
27. Figura alăturată reprezintă :
Pagina 23 din 30
PACHET 1 DIN 3
29. Figura alăturată reprezintă:
a. o proteză de umăr;
b. o proteză de şold;
c. o proteză de genunchi;
d. toate de mai sus.
30. Figura alăturată reprezintă:
a. o proteză de umăr;
b. o proteză de şold;
c. o proteză de genunchi;
d. nici una de mai sus.
31. Figura alăturată reprezintă:
a. o proteză de umăr;
b. o proteză de genunchi;
c. o proteză de cot;
d. o proteză de şold.
Pagina 24 din 30
PACHET 1 DIN 3
32. Figura alăturată reprezintă:
a. o proteză de cot;
b. o proteză de şold;
c. o proteză de umăr;
d. o proteză de genunchi.
33. Indicațiile protezei bipolare includ:
a. Fractura recentǎ a diafizei femurale;
b. NACF stadiul IV, cu cotil intact la persoanele vȃrstnice;
c. NACF stadiul III, cu cotil intact la persoanele vȃrstnice;
d. Nici una de mai sus.
34. În cazul componentelor acetabulare necimentate, insertul:
a. Este fixat ȋn exteriorul cupei blindate;
b. Nu se folosește, deoarece componenta acetabulară necimentată nu include un insert;
c. Se fixează atȃt ȋn interior cȃt și ȋn exterior, deoarece conține două componente;
d. Nici una de mai sus.
35. Armǎtura metalicǎ a componentei acetabulare necimentate se fixeazǎ astfel:
a. Prin ȋnșurubare ȋn capul femural;
b. Prin ȋnșurubare sau press-fit ȋn capul femural şi cotil;
c. Prin ȋnșurubare sau press-fit atȃt ȋn capul femural, diafiza femuralǎ cȃt și ȋn cotil;
d. Nici una de mai sus.
Pagina 25 din 30
PACHET 1 DIN 3
40. Următoarele afirmații despre Necroza aseptică a capului femural nu sunt adevărate:
a. Este o afecțiune plurietiologică și monopatogenică
b. Fractura de col femural determină traumatismul direct al vaselor capului femural
c. Nu există factori de risc nontraumatici implicați în patogenia NACF
d. Tratamentul în stadiul final este artroplastia totală de șold
Pagina 26 din 30
PACHET 1 DIN 3
Pagina 28 din 30
PACHET 1 DIN 3
21. Hidrocefalia presupune urmatoarele afirmaţii, cu excepţia:
a. acumulare de LCR la nivelul ventriculilor cerebrali
b. apariţia triadei simptomatologice (tulburari de memorie, mers, micţiune)
c. tratamentul prin drenaj ventriculo-peritoneal
d. dializa LCR
22. Drenajul ventriculo-peritoneal:
a. este un drenaj ventricular extern
b. asigură evacuarea lichidului cefalorahidian din ventriculii cerebrali în cavitatea peritoneală
c. asigură monitorizarea presiunii intracraniene
d. asigură comunicarea între ventriculii cerebrali şi cisternele bazale
23. Electrocorticografia este indicată în:
a. delimitarea hematoamelor intracerebrale
b. investigarea sindromului depresiv
c. investigarea epilepsiei generalizate în scopul instituirii terapiei anticonvulsivante cronice
d. investigarea epilepsiei focale în vederea ablaţiei chirurgicale a focarului epileptogen
24. Pompele cu medicamente pentru administrare intratecală cronică au indicaţie frecventă în terapia:
a. durerii incurabile sau a spasticităţii
b. tumorilor cerebrale
c. comelor metabolice
d. epilepsiei
25. Starea de coma nu presupune:
a. abolirea starii de constienta
b. absenta reactiei de trezire
c. absenta mictiunii
d. absenta reactiei de orientare
26. Dispozitivul de masurare a presiunii intracraniene nu cuprinde:
a. un captor de presiune
b. un amplificator de presiune
c. un traductor de presiune
d. un sistem de inregistrare
27. Tehnica utilizata in monitorizarea vitezei de circulatie sangvine intracraniene este:
a. angiografia
b. echografia Doppler
c. spirometria
d. computertomografia cu emisie de pozitroni
28. Care din dispozitivele medicale enumerate nu este destinat unei interventii neurochirurgicale:
a. aspiratorul electric
b. electrocoagularea
c. endoscopul
d. analizor biochimic
29. Hemoragiile intracraniene nu cuprind:
a. hematoamele epicraniene
b. hematoamele subdurale
c. hematoamele extradurale
d. hematoamele intraparinchimatoase
30. Sistemul de Neuronavigaţi cuprinde urmatoarele componente cu excepţia:
a. antena de recepţie
b. cadrul de referinţă fix
c. unitatea computerizată de prelucrare de imagine
d. analizor de lichide
Pagina 29 din 30
PACHET 1 DIN 3
31. Care din echipamentele de mai jos nu sunt utilizate in interventiile neurochirurgicale:
a. aspiratorul cu ultrasunete
b. aspiratorul cu ultraviolete
c. coagularea bipolara
d. aspiratorul electric
32. Metodele de explorare imagistica ale creierului sunt neinvazive, cu exceptia:
a. Computer tomografia
b. Rezonanta magnetica
c. Angiografia cerebrala prin cateterism
d. Ecografia transcraniana
Pagina 30 din 30
PACHET 2 DIN 3
Pagina 2 din 39
PACHET 2 DIN 3
18 Metoda compensaţiei optice în spectrofotometrie:
foloseste pe traseul luminos un dispozitiv reglabil (fanta speciala, cu iris), plasată pe traseul optic,
a.
după cuvele cu solutii;
foloseste o punte electrică, care are pe diagonala aparatului de zero un reostat de compensaţie
b.
automat;
valoarea tensiunii de compensaţie este proporţională cu absorbtia, deci cu concentraţia substanţei
c.
de analizat;
sunt utilizate pe echipamente simple la care cuva cu solvent și cuva cu soluţie de concentraţie
d.
necunoscută sunt aduse pe rând, prin translaţie, în dreptul fasciculului monocromatic;
19 Artefactul de excitaţie în stimularea electrică este:
a. o undă electrică care se propagă de a lungul traseului înregistrării;
b. depinde de structura anatomică şi funcţioanală a muşchiului/nervului;
c. un zgomot care apare aleatoriu pe înregistrarea semnalului;
d. o deflexie care precede răspunsul specific.
În prelucrarea şi interpretarea datelor experimentale în analiza parametrilor fizico-chimici se
20
regăseşte:
a. calibrarea echipamentului de măsură;
b. metode de transformare (logaritmică, inversă etc)
c. diagramele;
d. răspunsul b şi c sunt corecte
21 Fidelitatea este un parametru care indică:
a. gradul de abatere al aparatului faţă de el însuşi;
b. gradul de abatere al aparatului faţă de un etalon;
c. gradul de abatere al aparatului faţă de standardul de clasă;
d. diferenţa dintre eroarea absolută şi indicele de clasă.
22 Traductoarele sunt utilizate pentru:
a. redarea grafică a semnalului biologic;
b. filtrarea semnalului biologic;
c. reducerea artefactelor;
d. captarea unei mărimi de natură neelectrică.
23 Electrozii ireversibili sunt:
a. electrozii care pot fi utilizaţi doar o singura dată;
b. electrozii la care la interfaţa cu electrolitul au lor reacţii ireversibile;
c. electrozii care pot fi montaţi pe o singură faţă;
d. nici un răspuns corect.
24 Dispozitivele destinate să producă stimuli acustici de nivel şi frecvenţă reglabile se numesc:
a. fonostimulatoare;
b. audiometre;
c. sonografe;
d. sonare.
25 Stimulatoarele electrice sunt:
a. generatoare de impulsuri de tensiune constantă si/sau curent constant;
b. reglabile în amplitudine;
c. reglabile în durată;
d. toate răspunsurile sunt corecte.
26 Impulsurile generate de stimulatoarele electrice pot fi:
a. de forme diferite (dreptunghiular, sinusoidal, trapezoidal);
b. monofazice;
c. bifazice/polifazice;
d. toate răspunsurile sunt corecte.
Pagina 3 din 39
PACHET 2 DIN 3
27 Spectrofotometrul este calibrat iniţial cu o soluţie de referintă pentru:
a. a anula pierderile prin reflexie;
b. a anula pierderile prin împrăştiere;
c. a anula pierderile prin absorbţie;
d. a anula pierderile prin reflexie şi împrăştiere.
La spectrofotometrele cu două fascicule luminoase continue modalitatea de măsurare a intensităţii
28
fasciculului luminos se poate realiza prin:
a. legea Lambert Beer;
b. tipul de reţea de difracţie;
c. metoda compensaţiei electrice;
d. tipul de sursă de iluminare utilizat.
29 Etalonarea flamfotometrului presupune:
a. introducerea unui gaz de ardere de concentraţie cunoscută;
b. se introduce proba necunoscută și se citește indicaţia instrumentului;
c. introducerea de apă bidistilata în aparat pentru stabilirea concentraţiei 0 (zero);
d. este un echipament care nu necesită etalonare.
30 Ultracentrifuga:
a. este capabilă să atingă viteze de 10.000 rpm;
b. rotorul se roteste în vid și centrifuga este mai mult răcită;
c. au un rotor special montat pentru a ţine tuburile capilare într-un anumit unghi;
d. după centrifugare tuburile capilare arată deja rezultatele și nu este necesară o analiză suplimentară.
31 Justeţea este un parametru care indică:
a. gradul de abatere al unui aparat faţă de un altul luat drept referinţă;
b. nivelul erorii de bază;
c. variaţia mărimilor asupra aparatului;
d. ansamblul erorilor de măsură datorate mijloacelor tehnice.
32 Traductoarele pentru măsuarea directă a presiunilor conţin:
o cameră de compresie conectată cu compartimentul de presiune asupra căruia se efectuează
a.
măsurarea şi dispozitivul traductor propriu-zis;
b. o membrană elastică solidară cu elementul traductor şi dispozitivul traductor propriu-zis;
o cameră de compresie conectată cu compartimentul de presiune asupra căruia se efectuează
c.
măsurarea, o membrană elastică solidară cu elementul traductor şi dispozitivul traductor propriu-zis;
d. elementul traductor, sistemul de amplificare şi sistemul de redare a semnalului.
33 Electrozii reversibili sunt:
electrozii la care aplicând o tensiune exterioară care compensează forţa electromotoare rezultată din
a.
potenţialele electrochimice ale electrozilor nu are loc nici o reacţie chimică;
b. electrozii care pot fi montaţi pe ambele feţe;
c. electrozii polarizabili;
d. toate răspunsurile corecte.
34 Schema bloc a unui fonostimulator cuprinde:
a. traductor, amplificator, osciloscop;
b. oscilator, amplificator, difuzoare (căşti);
c. oscilator, amplificator, circuit de putere, lampă;
d. oscilator, circuit de putere, electrozi.
35 Proprietate chimică a unei substanţe se poate determina astfel:
în cursul unei reacţii chimice în urma căreia natura substanţei iniţiale se
a.
schimbă;
b. însuşire măsurată sau observată direct fără schimbarea naturii substanţei;
c. poate fi măsurată prin metode complexe;
d. nici un răspuns corect.
Pagina 4 din 39
PACHET 2 DIN 3
36 Schema bloc a unui spectrofotometru cuprinde:
a. sursă de radiaţii, monocromator, detector;
b. sursă de radiaţii, celulă de referinţă, monocromator, detector;
sursă de radiaţii, monocromator, celulă de referinţă, celulă cu probă de analizat, detector, sistem de
c.
evaluare;
d. sursă de radiaţii, monocromator, detector, sistem de evaluare;
37 Alegerea mijlocului de redare a unui biosemnal trebuie să ia în considerare:
a. domeniul de frecvenţă al biosemnalului;
b. sensibilitatea de intrare;
c. amplitudinea biosemnalului vizualizat;
d. toate răspunsurile sunt corecte.
Captarea impulsului de excitaţie prin electrozii de culegere determină pe traseul afisat o deflexie
38
denumită:
a. zgomot de fond;
b. artefact de excitaţie;
c. semnal de interes;
d. semnal de etalonare.
39 În interpretarea datelor experimentale, tabele de date conţin:
a. valorile numerice ale datelor experimentale;
b. nu pot fi folosite ca atare în calcule statistice;
sunt reprezentate sub forma de determinanţi în care valorile variabilelor independente sunt trecute
c.
în prima coloană;
d. se prezintă sub formă de sistem cartezian.
40 Centrifuga pentru hematocrit este de tipul:
a. ultracentrifugă;
b. microcentrifugă;
c. centrifugă preparativă;
d. centrifugă analitică.
41 Mărimile fundamentale reprezintă:
a. un set de mărimi admise ca fiind independente între ele;
b. mărimi definite în funcţie de mărimile derivate;
c. ansamblul unităţilor de măsură definite pentru un sistem dat de mărimi fizice;
d. expresia mărimii sub formă de valoare numerică
42 Traductoarele sunt dispozitive care:
transformă mărimea de măsurat de intrare într-o mărime de ieşire care poate fi observată sau
a.
prelucrată mai uşor;
b. măsoară dependenţa mărimii de intrare de cea de ieşire;
c. transformă curentul în tensiune;
d. nici un răspuns corect.
43 Factorul de rejecţie de mod comun reprezintă:
a. raportul dintre semnalul util şi cel perturbator;
b. raportul dintre semnalul de iesire şi zgomot;
c. raportul dintre amplificarea pe mod diferenţial şi cea de mod comun;
d. nici un răspuns corect.
44 Stimularea are ca scop:
a. generarea unui semnal de etalonare;
b. culegerea unui semnal biologic spontan;
c. culegerea unui semnal caracteristic stării de provocare a sistemului biologic;
d. nici un răspuns corect.
Pagina 5 din 39
PACHET 2 DIN 3
45 Mediul de dispersie din construcţia unui spectrofotomeru poate fi:
a. o reţea de difracţie;
b. o prismă;
c. un filtru optic;
d. toate răspunsurile sunt corecte.
46 Fotostimulatoarele sunt utilizate în evaluarea:
a. potenţialelor evocate vestibular miogenice (VEMP);
b. potenţialelor evocate cognitive (PEC);
c. potenţialelor evocate vizuale (PEV);
d. audiometrie obiectivă.
47 Rotorul de tip basculă din construcţia unei centrifugi:
a. tuburile de probă sunt ţinute într-un rotor solid, la un unghi fix, de obicei între 20 ° și 45 °;
un braţ metalic care conţine patru sau șase cuve care se rotesc spre exterior într-o poziţie orizontală
b.
în timpul centrifugării;
c. tuburile sunt ţinute într-un rotor solid, dar în pozitie verticală;
d. nu conteză poziţia de rotire a tuburilor.
48 Procedeul de sedimentare a unei substanţe poate fi accelerat prin:
a. fotometrie;
b. electroforeză;
c. cromatografie;
d. centrifugare.
49 Schema bloc a unui fonostimulator cuprinde:
a. traductor, amplificator, osciloscop;
b. oscilator, amplificator, difuzoare (căşti);
c. oscilator, amplificator, circuit de putere, lampă;
d. oscilator, circuit de putere, electrozi.
50 Caracteristicile detectorului cromatografic ideal sunt:
a. răspuns independent de compoziţia fazei mobile, debit, temperatură;
b. sensibilitate mică;
c. stabilitate mică;
d. selectivitate scăzută.
51 Prin mărime se înţelege:
o proprietate a obiectelor, fenomenelor sau sistemelor care poate fi deosebită calitativ şi determinată
a.
cantitativ;
b. o proprietate a obiectelor, fenomenelor sau sistemelor care poate fi numai deosebită cantitativ;
c. o proprietate a obiectelor, fenomenelor sau sistemelor care poate fi numai determinată cantitativ;
d. o proprietate a obiectelor, fenomenelor sau sistemelor care nu poate fi deosebită calitativ.
52 Traductoarele parametrice sunt:
traductoare în care sub influenţa mărimii de intrare se modifică după o lege bine determinată unul din
a.
parametrii electrici ai circuitului traductorului;
b. au dimensiuni mici;
c. dispozitive în care mărimea de intrare este nulă;
d. toate răspunsurile corecte.
53 Alegerea unui amplificator utilizat în domeniul biomedical se face in special în functie de:
a. preţul de cost;
b. tipul de electrozi utilizaţi;
c. proprietățile biosemnalului care se măsoară;
d. bateriile utilizate.
Pagina 6 din 39
PACHET 2 DIN 3
54 Dispozitivele de stimulare electrică sunt generatoare de:
a. curent sau tensiune constantă;
b. frecvenţă constantă;
c. impedanţă constantă;
d. monoalternanţă.
55 Spectrofotometrul este calibrat iniţial cu o solutie de referinţă:
a. pentru a anula pierderile prin reflecţie şi imprăştiere;
b. pentru a verifica alimentarea de la 220 V a echipamentului;
c. pentru a verifica funcţionalitatea monocromatorului;
d. nu necesită calibrare la pornirea echipamentului.
56 Fotostimulatorul poate produce:
a. impulsuri unice;
b. impulsuri repetate;
c. impulsuri cu frecvenţă reglabilă într-o gama precizată;
d. toate răspunsurile sunt corecte.
57 Dispozitivele destinate să producă stimuli luminoşi de durate, intensităţi şi frecvenţe reglabile se numesc:
a. fotodiode;
b. fotostimulatoare;
c. fototranzistori;
d. fotomultiplicator.
58 Senzorii fotoelectrici din spectrofotometru:
au rolul transformării intensităţii radiaţiei care a traversat cuva într-un fotocurent invers proporţional
a.
cu aceasta;
au rolul transformării intensităţii radiaţiei care a traversat cuva într-un fotocurent direct proporţional
b.
cu aceasta;
c. intervin pe direcţia razei luminoase pentru devierea acesteia funcţie de substanţa analizată;
d. rolul lor este de importanţă redusă în funcţionarea echipamentului.
59 Caracteristicile detectorului cromatografic ideal sunt:
a. răspuns independent de compoziţia fazei mobile, debit, temperatură;
b. sensibilitate mică;
c. stabilitate mică;
d. selectivitate scăzută.
60 Indicatorul de maxim / minim utilizat pentru afișarea presiunii arteriale:
a. ridică precizia citirii prin absenţa paralaxei;
b. oferă un reper vizual care poate fi rapid evaluat de la distanţă;
reţine valorile de extrem ale variabilei pe parcursul unui interval de supraveghere la capatul căruia
c.
este reiniţializat;
d. limitele de alarmă sunt reglate în mod obișnuit cu discuri de comutaţie decadică.
61 Metoda diferenţială se bazează pe măsurarea:
a. unei diferenţe dintre metoda substituţiei şi metoda de maxim;
b. unei mici diferenţe dintre mărimea de măsurat şi o mărime etalon;
c. comportării electrice a diverselor ţesuturi;
d. unei marimi etalon.
62 Traductoarele generatoare sunt:
a. adaptate specificului zgomotelor de captat;
b. dispozitive în care mărimea de intrare este transformată într-o tensiune electromotoare;
c. cu gabarit mare;
d. proiectate special pentru măsurarea parametrilor electrici.
Pagina 7 din 39
PACHET 2 DIN 3
63 Impedanţa de intrare a unui amplificator de uz medical trebuie să fie:
a. variabilă;
b. zero;
c. foarte mare;
d. negativă.
64 Stimulatorul permite:
a. influenţarea stării sistemului;
b. adaptare parametrică (automată);
c. înregistrarea biosemnalelor;
d. nici unul dintre acestea.
65 Cuvele utilizate în spectrofotometrie trebuie să îndeplinească condiţiile:
a. absorbtie proprie a materialului cuvei;
b. reflexie căt mai mică;
c. reflexie cat mai uniformă;
d. toate răspunsurile sunt corecte.
66 Schema bloc a unui fonostimulator are în componenţă sa următoarele:
a. oscilator, circuit de putere, amplificator, lampa;
b. osciloscop, amplificator, difuzor;
c. comandă, oscilator, amplificatoare, difuzoare;
d. amplificator, circuit oscilant, difuzor.
67 Ca mediul de dispersie în construcţia spectrofotometrelor intră:
a. reţea de difracţie;
b. prismă optică;
c. filtru optic;
d. toate răspunsurile sunt corecte.
68 Spectrofotometru este calibrat iniţial cu o soluţie de referinţă:
a. pentru a verifica integritatea sistemului de cuve;
b. de selectare a lungimii de undă de citire UV/VIS;
c. pentru determinarea grosimii probei;
d. pentru a anula pierderile prin reflecţie și împrăștiere.
69 Tipuri de stimulare magnetică:
a. stimularea prin puls unic;
b. stimularea prin puls pereche;
c. stimularea repetitivă;
d. toate răspunsurile sunt corecte.
70 Filtrarea are ca scop:
a. extinderea benzii de frecvenţă a semnalului;
b. selectarea semnalului util;
c. generarea unui semnal de etalonare;
d. modificarea semnalului util.
71 Obiectul măsurării reprezintă:
a. mărimea supusă măsurării;
b. principiul fizico- chimic de măsurare;
c. modalitatea de exprimare a rezultatelor;
d. aparatura utilizată în măsurare.
72 Traductoare reostatice sunt:
a. traductoare la care variaţia rezistenţei R se realizează prin modificarea lungimii rezistorului;
b. destinate măsurării unor eforturi sau deformaţii;
c. alcătuite din una sau mai multe bobine cu miez;
d. cu intrefier variabil.
Pagina 8 din 39
PACHET 2 DIN 3
73 Filtrarea are ca scop:
a. extinderea benzii de frecvenţă a semnalului;
b. selectarea semnalului util;
c. generarea unui semnal de etalonare;
d. modificarea semnalului util.
74 Un înregistrator grafic este:
a. un circuit reducere intensității semnalului de ieșire;
un dispozitiv electromecanic care traduce printr-o transformare direct proporțională, semnalul
b. electric de înregistrat într-o deplasare liniară sau unghiulară a unui element mecanic ce lasă o urmă
pe hârtie;
un dispozitiv electromecanic care traduce printr-o transformare invers proporțională, semnalul
c.
electric de înregistrat într-o deplasare secvențială a unui element mecanic ce lasă o urmă pe hârtie;
un dispozitiv electromecanic care traduce printr-o transformare direct proporțională, semnalul fizico-
d.
chimic de înregistrat într-o deplasare circulară a unui element optic.
75 Stimulatoarele electrice sunt:
a. generatoare de impulsuri de tensiune constantă si/sau curent constant;
b. reglabile în amplitudine;
c. reglabile în durată;
d. toate răspunsurile sunt corecte.
76 Mediul de dispersie din construcţia unui spectrofotomeru poate fi:
a. o reţea de difracţie;
b. o prismă;
c. un filtru optic;
d. toate răspunsurile sunt corecte.
77 Metoda compensaţiei optice în spectrofotometrie:
foloseste pe traseul luminos un dispozitiv reglabil (fanta speciala, cu iris), plasată pe traseul optic,
a.
după cuvele cu solutii;
foloseste o punte electrică, care are pe diagonala aparatului de zero un reostat de compensaţie
b.
automat;
valoarea tensiunii de compensaţie este proporţională cu absorbtia, deci cu concentraţia substanţei
c.
de analizat;
sunt utilizate pe echipamente simple la care cuva cu solvent și cuva cu soluţie de concentraţie
d.
necunoscută sunt aduse pe rând, prin translaţie, în dreptul fasciculului monocromatic;
78 Funcţiile care trebuie asigurate de un sistem de achiziţie de date medical sunt:
a. convertirea fenomenului fizic într-o mărime care poate fi măsurată;
b. analiza şi prelucrarea datelor;
c. prezentarea rezultatelor prelucrării într-o formă mai comodă pentru utilizator;
d. toate răspunsurile sunt corecte.
79 Metoda standardului intern în cromatografie:
a. furnizează cea mai mare precizie pentru cromatografia cantitativă;
b. este utilizată pentru eliminarea incertitudinilor asociate cu simpla injecţie;
c. prin această metodă aria tuturor picurilor complet eluate este calculată;
d. concentraţia analitică este găsită ca raport al ariei de pic la aria totală a tuturor picurilor.
80 Etapele gaz-cromatografiei sunt următoarele cu excepţia:
a. injectarea în coloană a substanţelor de analizat;
b. detectarea componentelor din probă;
c. scăderea temperaturii din coloană;
d. identificare și măsurare.
Pagina 9 din 39
PACHET 2 DIN 3
Pagina 11 din 39
PACHET 2 DIN 3
19 Forţa musculară absolută şi rezistenţa musculară se măsoară cu ajutorul:
a. coeficientului de cădere a încordării statice;
b. goniometrul;
c. dinamometrul;
d. nici un răspuns correct.
20 Debitul ventilator se măsoră cu ajutorul:
a. traductoarelor piezo-electrice;
b. traductoare mecanice;
c. traductoare diferenţiale;
d. se poate determina numai prin metode indirecte.
Pentru a testa răspunsul în frecvenţă a unui electromanometru la modificarea în treaptă a presiunii,
21
se va înregistra:
a. presiunea în cateter;
b. tensiunea la intrarea traductorului;
c. compleanţa membranei traductorului;
d. oscilaţiile amortizate ale traductorului.
22 Electrodul de referinţă în montajele referenţiale în EEG se poate aplica:
a. în borna Wilson;
b. în borna Goldberger;
c. pe mastoidă sau lobul urechii;
d. la masa sistemului de măsurare.
23 Banda de frecvenţă a amplificatoarelor utilizate în electromiografie trebuie să fie de:
a. 0.1 Hz – 10 Hz;
b. 10 Hz – 100 kHz;
c. 0.1 Hz – 20 kHz
d. 20 kHz – 100 kHz.
24 Raportul dintre durata inspiraţiei şi a expiraţiei este de:
a. 1:1;
b. 1:3;
c. 1:2;
d. 1:0.5.
25 Pe bucla flux-volum a expiraţiei forţate se pot măsura următorii parametri cu excepția:
a. debitului expirator maxim la vârf;
b. MEF50;
c. FEF50-75;
d. debit expirator maxim instantaneu la 60 %.
26 Viteza de conducere nervoasă motorie se calculează cunoscând:
a. durata conducerii excitaţiei şi distanţa dintre două puncte de culegere;
b. timpul de latenţă şi distanţa dintre două puncte de culegere;
c. amplitudinea potenţialului muscular generat prin stimularea nervului în două puncte distincte;
d. nici o afirmaţie nu este corectă.
27 Unghiul „anacrot” de pe traseul undei reografice:
a. exprimă inclinarea pantei descendente;
b. oferă informaţii privind elasticitatea arterelor;
c. nu depind de vâscozitatea sângelui;
d. apare la 120-230 ms dupa unda Q de pe ECG.
Pagina 12 din 39
PACHET 2 DIN 3
28 Intensitatea de stimulare în măsurarea potenţialelor evocate somato-senzoriale (PESS):
a. nu depinde de reobaza nervului;
b. nu depinde de nervul investigat;
c. electrodul de stimulare negativ va fi amplasat distal;
d. intensitatea stimului va fi de 2 ori mai mare decât valoarea de prag.
29 Culegerea monopolară în electromiografie implică:
a. un electrod de forma unui ac obişnuit, care se introduce în muşchiul de examinat;
b. un electrod de suprafaţă, poziţionat pe tendonul muşchiului;
doi electrozi: unul sub forma de ac obişnuit, care se introduce în muşchiul de examinat, al doilea
c.
(electrod de suprafaţă), situat pe tegumente, în imediata vecinătate a electrodului de ac;
d. un electrod de suprafaţă de dimensiuni mari.
30 Acuitatea vizuală repezintă:
a. reprezintă capacitatea de refringenţă totală a ochiului;
b. înregistrarea grafică a diferenţei de potenţial între cornee (+) şi polul posterior (-);
c. se poate determina prin refractometrie;
d. capacitatea ochiului de a aprecia forma, conturul şi detaliile imaginilor şi obiectelor.
31 Valoarea finală măsurată în explorarea sistemului respirator:
a. 3 - 4 determinări succesive luându-se în consideraţie media obţinută;
b. o singură determinare în condiţii de maxim respirator;
c. 3 - 4 determinări succesive luându-se în consideraţie cifra maximă obţinută;
d. nu contează.
32 Variaţia în timp în cazul măsurării debitelor vasculare a inducţiei magnetice poate fi:
a. sinusoidală;
b. dreptunghiulară;
c. trapezoidală;
d. toate răspunsurile sunt corecte.
33 Acuitatea vizuala este considerată normal fiziologică atunci când este egală cu:
1
a. la fiecare ochi;
1
b. 1:1 la fiecare ochi;
1
c. la fiecare ochi;
2
5
d. la fiecare ochi.
5
34 Măsurarea debitului sanguin prin metoda electromagnetică se face după formula:
a. Q = S / v;
S /e
b. Q = ;
l/B
S *l
c. Q = ;
B
S *e
d. Q = .
l*B
35 Electromiografia elementară se realizează cu ajutorul:
a. electrozilor tip ac introduşi în tegument;
b. electrozilor cutanaţi aplicaţi pe tegument;
c. electrozilor tip ac introduşi în masa musculară;
d. toate răspunsurile sunt corecte.
Pagina 13 din 39
PACHET 2 DIN 3
36 Traductorul cu mărci tensiometrice pentru măsurarea presiunilor are următoarele caracteristici:
a. presupune un circuit de măsură foarte simplu;
b. necesită un circuit oscilator pentru măsurare;
c. stabilitate şi sensibilitate ridicată;
d. sunt fragile când sunt miniaturizate.
37 Măsurarea timpului de ascensiune (Tasc) de pe unda reografică:
a. este o expresie a volumului de sânge din teritoriul explorat;
b. exprimă o irigaţie deficitară a teritoriului explorat;
c. depinde de capacitatea de distensie a vaselor;
d. valoarea sa normală este egală cu 1.
38 Utilizarea unor stimuli cu lungime mare de undă în PEV duce la:
a. răspuns fotopic izolat;
b. un traseu ERG format numai din unde de tip a;
c. un traseu ERG format numai din unde de tip b;
d. nici un răspuns corect.
39 Traseul intermediar din înregistarea EMG are următoarele caracteristici:
a. se obţine la o contracţie de intensitate ridicată;
b. se obţine la o contracţie de intensitate medie;
c. este de amplitudine mică, sub 500 uV;
d. este de frecventă ridicată, peste 50 Hz.
40 Oftalmoscopului clasic cu imagine directă măreşte elementele:
a. de 5-10 de ori la un emetrop;
b. de maxim 2 ori dimensiunea obiectului privit;
c. de 15-20 de ori la un emetrop;
d. nu există limită de mărire la examenul oftalmoscopic
41 Dimensiunea unui cateter este exprimată în:
a. mm2;
b. inch;
c. unităţi franceze;
d. cm2.
42 Variaţia în timp în cazul măsurării debitelor vasculare a inducţiei magnetice poate fi:
a. sinusoidală;
b. dreptunghiulară;
c. trapezoidală;
d. toate răspunsurile sunt corecte.
43 Amplitudinea biopotenţialelor electrice musculare depinde de:
a. mărimea unităţii motorii;
b. suprafaţa de culegere;
c. sincronizarea contracţiei fibrelor musculare;
d. d. variantele a şi b sunt corecte.
Stimularea electrică în electromiografie se realizează cu impulsuri electrice având următoare
44
caracteristici:
a. rectangulare monofazice;
b. impulsuri cu amplitudinea 0–500 mV;
c. impulsuri cu frecvenţa de repetiţie 1–100 Hz;
d. d. toate răspunsurile sunt corecte.
Pagina 14 din 39
PACHET 2 DIN 3
45 Presiunea arterială medie poate fi aproximată cu relaţia:
PAs PAd
a. PAm PAd ;
2
PAs PAd ;
b. PAm
2
PAs PAd
c. PAm PAd ;
3
PA PAd
d. d. PAm PAd s .
3
46 Amplificatoarele de instrumentaţie utilizate în electrocardiografie sunt de tipul:
a. amplificatore inversoare;
b. amplificatore de de tip diferenţial cu cuplaj RC;
c. amplificatoare de cuplaj galvanic;
d. nu are importanţă tipul de amplificator utilizat.
47 Sensibilitatea absolută a punții cu 4 traductori este:
a. de 4 ori mai mică decȃt sensibilitatea punții în care este folosit un singur traductor.
b. funcţie de parametrul presional de măsurat;
c. nu depinde de numărul de traductori;
d. de 4 ori mai mare decȃt sensibilitatea punții în care este folosit un singur traductor.
48 În ECG la o viteză de derulare a hârtie de 50 mm/sec calculul frecvenţei cardiace se poate face:
Pagina 15 din 39
PACHET 2 DIN 3
53 Capacitatea inspiratorie (CI) se calculează astfel:
a. CI = VC – VIR;
b. CI = CRF – VER;
c. CI = CV + VR;
d. CI = CPT – CRF.
54 La trecerea unui curent electric sinusoidal printr-un ţesut, valoarea impedanţei acestuia:
a. scade;
b. creşte;
c. nu se modifică;
d. nici un răspuns corect.
55 Creşterea forţei de contracţie musculară:
a. poate avea loc prin sumarea spaţiala a unităţilor motorii;
b. poate avea loc prin sumarea temporală a unităţilor motorii;
c. determină creşterea frecvenţei şi amplitudinii traseului EMG;
d. toate afirmaţiile sunt corecte.
56 În cazul vitezei de conducere nervoasă motorie, dispersia semnalului asigură informaţii privind:
a. este invers proporţională cu durata potenţialului;
b. apreciază vitezele de conducere pentru fibrele cu conducere mai lentă;
c. cu cât potenţialul este mai dispersat cu atât amplitudinea va fi mai mare;
d. gradul de contracţie musculară.
Măsurarea vitezei în calculul debitului sanguin cu ajutorul debitmetrului cu ultrasunete cu timp de
57
tranzit se face după formula:
c f
v = , în care f0 este frecvenţa undei ultrasonore incidente şi f frecvenţa undei
a. 2 cos f 0
ultrasonore reflectate de suprafaţa fluidului:
l2
v= în care l – este distanţa dintre traductoare, v – viteza fluidului; c – viteza de propagare
b. 2c cos
a ultrasunetelor prin fluid; α – unghiul dintre vectorii v şi l
c. sunt folosite pentru măsurarea debitelor din vasele sanguine mici;
c2
v= în care l – este distanţa dintre traductoare, v – viteza fluidului; c – viteza de propagare
d. 2l cos
a ultrasunetelor prin fluid; α – unghiul dintre vectorii v şi l
58 În obţinerea potenţialelor evocate somato-senzoriale, stimulii utilizaţi au următoarele caracteristici:
a. forma stimulilor este sinusoidală cu durata de 0,1 - 0,2 ms;
b. frecvenţă de stimulare 10-50 Hz;
c. forma stimulilor este rectangulară cu durata de 0,1 - 0,2 ms;
d. nici un răspuns corect.
59 Banda de frecventă a filtrelor utilizate în electromiografie este:
a. cuprinsă între 10 – 30 Hz şi 8 – 10 KHz.
b. până în 10 Hz;
c. depinde de structura muşchiului de analizat;
d. nu are importanţă în acest tip de măsurare.
60 Metodele curente de dinamometrie pot măsura puterea musculară:
a. în repaos;
b. asociată unei sarcini în care încărcătura este menţinută constant;
c. asociată unei sarcini în care viteza de contarcţie este menţinută constant;
d. asociată unei sarcini în care încărcătura şi viteza mişcării sunt menţinute constant.
Pagina 16 din 39
PACHET 2 DIN 3
61 Calculul axei electrice a inimii se poate face în următoarele moduri cu excepţia:
a. metoda de citire rapidă axei electrice a inimii;
b. metoda triunghiului isoscel;
c. metoda de determinare a axei electrice a inimii prin inspecţie;
d. metodă de măsurare prin analiza ritmului cardiac.
62 Punctul din sistemul cardiovascular unde presiunea rămâne constantă indiferent de postură se află:
a. la nivelul ventriculului stâng;
b. la nivelul treimei superioare a aortei toracice;
c. la nivelul atriului drept;
d. nici un răspuns corect;
Stiindu-se că distanța dintre două unde R-R este 20 mm, iar viteza de derulare a hȃrtiei este de 25
63
mm/s, să se calculeze frecvența cardiacă în aceste condiții:
a. 75 bpm;
b. 120 bpm;
c. 60 bpm;
d. 100 bpm.
64 Valoarea măsurată a vitezei de conducere nervoasă motorie este puternic influentaţă de:
a. temperatura centrală a pacientului;
b. umiditatea mediului ambiental;
c. temperatura cutanată a pacientului;
d. nici unul dintre acești parametri.
65 Stereo EEG reprezintă:
a. înregistrarea activităţii electrice direct de pe cortexul cerebral;
b. înregistrarea potenţialelor generate de structurile corticale profunde;
c. imaginea completă a distribuţiei de suprafaţă a activităţii electrice corticale;
înregistrare neinvazivă a potenţialelor electrice generate de activitatea corticală spontană sau
d.
provocată.
66 Prin goniometrie se poate aprecia:
a. mobilitatea pasivă;
b. potenţialul articular activ;
c. starea de oboseala a muşchiului;
d. potenţialul articular pasiv.
67 Unghiul „anacrot” de pe traseul undei reografice:
a. exprimă inclinarea pantei descendente;
b. oferă informaţii privind elasticitatea arterelor;
c. nu depind de vâscozitatea sângelui;
d. apare la 120-230 ms dupa unda Q de pe ECG.
68 Latenţa de stimulare reprezintă:
intervalul dintre două stimulări succesive fiind egală cu suma dintre durata stimulului, durata achiziţiei
a.
şi a intervalului post achiziţie
b. procesul prin care se achiziţionează un număr mare de „epoci”
achiziţia semnalului EEG declanşată cu o întârziere fixă de un impuls trigger, ce precede apariţia
c.
stimulului;
d. sumarea liniară a activităţii de fond EEG.
69 Funcţia integrală aplicată asupra semnalului electromiografic:
a. oferă date despre funcţionalitatea muşchiului;
b. reflectă sarcina electrică implicată în procesul de contracţiei musculare;
c. identifică tipul de contracţie;
d. permite calculul perioadei contracţiei musculare.
Pagina 17 din 39
PACHET 2 DIN 3
Câmpul vizual binocular: este reprezentat de totalitatea punctelor din spaţiu cuprins de cei doi ochi
70
larg deschişi
a. este reprezentat de totalitatea punctelor din spaţiul cuprins de cei doi ochi larg deschişi
b. permite determinarea rezistenţei la scurgerea a umorii apoase;
c. reprezintă capacitatea de refringenţă totală a ochiului;
d. este reprezentat de totalitatea punctelor din spaţiul cuprins de cei doi ochi închişi.
71 Presiunea venoasă centrală se poate determina prin:
a. măsurarea presiunii cu ajutorul unui cardiotahometru plasat în vena cavă;
măsurarea presiunii cu un sistem format dintr-un electromanometru şi un cateter umplut cu lichid
b.
plasat în vena cavă sau atriul drept;
c. indirect prin măsurarea debitului cardiac şi presiunii arteriale sistemice;
d. indirect prin masurarea rezistenţei venoase la flux şi a volumului sanguin venos;
72 Randament respirator este definit astfel:
a. raportul dintre oxigenul reţinut în plămâni în timp de un minut şi debitul respirator de repaus;
b. raportul dintre oxigenul reţinut în plămâni în timp de un minut şi rezistența pulmonară;
c. produsul dintre oxigenul reţinut în plămâni în timp de un minut şi debitul respirator de repaus;
d. raportul dintre rezerva respiratorie și debitul respirator maxim;
Utilizarea curentului de înaltă frecvenţă în pletismografia de impedanţă electrică duce la o valoare a
73
lui Z egala cu:
a. Z => 0;
b.
;
2 2
c. Z = 1 / R ;
d. Z ≈ R.
74 Intervalul de valori normale ale vitezei de conducere nervoasă senzitivă este de:
a. 40-70 m/s;
b. 35-50 m/s;
c. 25-35 m/s;
d. 10 m/s.
75 Valoarea sarcinii electrice implicată în procesul contracţiei musculare se obţine prin:
a. electromiografie de repaos;
b. electromiografie prin stimulare electrică;
c. integrarea în timp a semnalului electromiografic;
d. d. nu se poate determina prin electromiografie.
76 Presiunea aterială medie poate fi aproximată cu relaţia:
PAs PAd
a. PAm PAd ;
2
PAs PAd ;
b. PAm
2
PAs PAd
c. PAm PAd ;
3
PA PAd
d. PAm PAd s .
3
Amplificatoarele utilizate în măsurarea potenţialelor evocate trebuie să îndeplinească următoarele
77
condiţii:
a. Amplificatoare diferenţiale cu câştig mare (10000), zgomot redus (< 2 microvolt);
Amplificatoare diferenţiale cu câştig mare (50000), zgomot redus (< 1 microvolt), rejecţie de mod
b.
comun (>100 dB) şi bandă largă (1-100 Hz);
Amplificatoare diferenţiale cu câştig mare (50000), zgomot redus (< 1 microvolt), rejecţie de mod
c.
comun (>100 dB) şi bandă largă (1-3000 Hz);
d. Amplificatoare în configuraţie inversoare, rejecţie de mod comun (>100 dB) şi bandă largă (1-10000
Pagina 18 din 39
PACHET 2 DIN 3
Hz);
78 Măsurarea presiunii alveolare şi a volumului pulmonar se poate realiza prin:
a. spirometrie;
b. diluţia heliului;
c. bodyplestimografie;
d. toare răspunsurile sunt corecte.
79 Pentru o înregistrare corectă a electromiografiei, electrozii de suprafaţă se amplasează:
oriunde pe suprafaţa muşchiului, în orice poziţie, având condiţia de a asigura un contact ferm cu fibra
a.
musculară;
b. între punctul motor al muschiului şi inserţia tendinoasă;
c. doar pe tendoane (superior şi inferior);
d. nu se aplică în tehnica măsurării de suprafată.
80 Coeficientul de cădere a încordării statice presupune:
a. testarea forţei musculare la un subiect timp de 1 oră;
b. nu este dependentde forţa absolută depusă de către subiect;
c. odată cu micşorarea rezistenţei musculare, coeficientul creşte;
d. necesită o tehnică complexă.
Pagina 19 din 39
PACHET 2 DIN 3
Pagina 20 din 39
PACHET 2 DIN 3
9 Concentraţia de hemoglobină determinată de un hemoglobinometru depinde de:
a. densitatea specifică, gradul de absorbţie şi aria stratului soluţiei de hemoglobină.
b. densitatea benzilor de absorbţie, admitanţa şi grosimea stratului soluţiei de hemoglobină.
c. gradul de absorbţie, susceptanţa şi aria stratului soluţiei de hemoglobină.
d. absorbitivitatea specifică, transmitanţa şi grosimea stratului soluţiei de hemoglobină.
10 Un stetoscop electronic are structura de bază:
a. oscilator de JF, preamplificator, filtru trece-sus, amplificator de audiofrecvenţă.
b. microfon, preamplificator, modulator, amplificator de audiofrecvenţă.
c. microfon, preamplificator, filtru trece-jos, amplificator de audiofrecvenţă.
d. oscilator de JF, microfon, modulator, amplificator de audiofrecvenţă.
Chirurgul doreşte să aibă informaţia vizuală maximă despre cord. Ce tip de explorare ultrasonică şi
11
reprezentare vizuală îl sfătuim să aleagă ?
a. modul M, folosind un traductor sectorial multielement.
b. modul A şi un traductor sectorial cu scanare în timp real.
c. modul T-M, utilizând un traductor electronic multielement.
d. modul B şi un traductor multielement liniar.
12 Prelucrarea electromiogramei constă de obicei în:
a. analiza spectrală şi calculul integralei Fourier a semnalului EMG.
b. analiza morfologică şi calculul densităţii spectrale a semnalului EMG.
c. analiza temporală şi calculul integralei electromiografice a semnalului EMG.
d. analiza spectrală şi calculul funcţiei de autocorelaţie a semnalului EMG.
13 În terapia cu US, cuplajul corect între traductor şi pielea pacientului se determină:
a. măsurând puterea US aplicată capului sonic.
b. măsurând defazajul dintre tensiunea şi curentul aplicate capului sonic.
c. măsurând intensitatea medie generată de capului sonic pe pielea pacientului, în W/cm2.
d. măsurând puterea US recepţionată de pielea pacientului.
Într-o clinică de neurochirurgie se doreşte explorarea ultrasonoră a encefalului, pentru detectarea
14 eventuală a unei tumori. Ştiind că ultrasunetele au coeficientul de atenuare în os cel mai mare (530
m-1), este posibilă respectiva explorare folosind fascicul ultrasonor?
a. Nu, deoarece ultrasunetele sunt reflectate aproape total de cutia craniană.
b. Da, folosind modul T-M şi obţinând o imagine binară 2D a encefalului (metoda ecografiei Doppler).
c. Da, cu vizualizare în modul A şi baleierea circulară a cutiei craniene
Nu, deoarece ecourile recepţionate sunt prea slabe, înecate în zgomot şi nu permit corespondenţa
d.
precisă cu locul tumorii.
15 În terapia prin curenţi interferenţiali, câmpul interferenţial dinamic se obţine prin:
a. variaţia intensităţii a doi curenţi în sensuri contrarii şi modulaţia lor în amplitudine.
b. modulaţia în frecvenţă a doi curenţi cu impulsuri de foarte joasă frecvenţă.
c. modulaţia în fază a doi curenţi de joasă frecvenţă.
d. variaţia intensităţii a doi curenţi în acelaşi sens şi modulaţia lor în impulsuri.
16 Pentru un flow-citometru optic, numărul de celule determinat:
a. este invers proporţional cu secţiunea camerei de măsurare.
b. depinde direct proporţional de viteza de curgere a fluidului.
c. depinde invers proporţional de debitul curgerii fluidului.
d. este direct proporţional cu sensibilitatea fotodetectorului folosit.
17 Câmpul interferențial dinamic în cazul terapiei prin curenți Nemec:
ia naștere prin modulația în amplitudine a unui semnal sinusoidal cu alt semnal sinusoidal de
a.
frecvență 4000 Hz.
b. implică variația celor doi curenți componenți în sens contrar.
c. presupune modulația în frecvență a unui semnal sinusoidal cu două semnale de frecvențe apropiate.
d. poate consta și din modulația totală de amplitudine (100%) a unui semnal cu alt semnal.
Pagina 21 din 39
PACHET 2 DIN 3
18 Numărătoarele de celule sanguine:
a. folosesc un senzor Coulter, o cameră video şi un bloc de achiziţie de imagini.
b. transformă dezechilibrul unei punţi rezistive în impulsuri electrice.
c. utilizează un senzor Coulter, un detector de prag şi un numărător digital.
d. utilizează un senzor de impedanţă, un demodulator de prag şi un numărător digital.
19 La un hemoglobinometru electronic, concentraţia de hemoglobină
a. depinde invers proporţional de densitatea optică produsă de sângele analizat.
b. este direct proporţională cu transmitanţa detectorului.
c. depinde direct proporţional de densitatea optică produsă de sângele analizat.
d. este invers proporţională cu sensibilitatea detectorului.
20 Semnalul dat de traductorul unui glucometru electronic:
depinde de caracteristica spectrală a sursei luminoase folosite, caracteristica spectrală a probei de
a.
măsurat şi sensibilitatea fotodetectorului.
este proporţional cu puterea sursei luminoase şi depinde de caracteristica spectrală a
b.
fotodetectorului şi a amplificatorului acestui semnal.
nu depinde de caracteristica spectrală a sursei luminoase, de amplificarea fotodetectorului şi de aria
c.
probei de măsurat.
depinde de alura funcţiei culoare - concentraţie, de sensibilitatea sursei de lumină şi de caracteristica
d.
spectrală a probei de măsurat.
21 În schema-bloc a unui flamfotometru se găsesc:
a. un modulator în amplitudine a semnalului util, un amplificator in curent continuu şi un demodulator.
b. un amplificator de curent alternativ, o punte rezistivă şi un afişor.
c. o flacără de referinţă, filtre optice, o punte de măsurare Wheatstone.
d. filtre optice, lentile, un amplificator de curent alternativ.
22 Coeficientul de absorbţie a ultrasunetelor în lichide
a. este invers proporţional cu vâscozitatea lichidului şi cu frecvenţa acestora.
b. este direct proporţional cu vâscozitatea lichidului şi cu pătratul frecvenţei acestora.
c. este direct proporţional cu viteza ultrasunetelor.
d. este invers proporţional cu frecvenţa acestora.
23 Metoda eco-impuls, baza ecografiei, implică folosirea:
a. unui generator de tact, a unui modulator şi a unui demodulator în amplitudine.
b. unui emiţător de ultrasunete, a unui traductor piezoelectric şi a unui banc de filtre digitale.
c. unui emiţător şi receptor de ultrasunete, precum şi a unui amplificator de curent continuu.
d. unui traductor ultrasonor, a unui amplificator de curent alternativ şi a unui procesor de imagini.
24 Ecografia în impulsuri foloseşte impulsuri
a. de durată 0,2-2 sec., cu frecvenţa de 0,5-15 MHz.
b. de durată 0,5-1 msec., cu frecvenţa de 15 kHz-150 kHz.
c. de durată 0,2-2 sec., cu frecvenţa de 0,5-15 kHz.
d. de durată 0,5-1 sec., cu frecvenţa de 0,5-15 kHz.
25 Electroencefalograful este un dispozitiv medical care:
a. detectează automat ritmurile specifice din traseele electroencefalografice și complexele G.
b. conține un selector de derivații, un amplificator de bandă largă și un inscriptor grafic.
c. conține un preamplificator de tensiune, filtre anti-artefacte și un sistem de calcul.
d. conține o impedanță foarte mare de intrare, un amplificator de bandă medie și un inscriptor grafic.
26 Aparatele de terapie cu ultrasunete
a. folosesc generatoare de audiofrecvenţă, în domeniul 8-20 kHz.
b. folosesc efectul piezoelectric direct.
c. folosesc efectul piezoelectric invers şi generatoare de audiofrecvenţă în domeniul 800 Hz-10000 Hz.
d. folosesc generatoare de înaltă frecvenţă, în domeniul 800 kHz-1000 kHz.
Pagina 22 din 39
PACHET 2 DIN 3
27 Pneumograful de impedanţă funcţionează pe baza
a. măsurării impedanţei între doi electrozi plasaţi pe piept, în timpul respiraţiei.
modificării impedanţei între doi electrozi plasaţi pe piept, sub acţiunea unui semnal sinusoidal şi a
b.
respiraţiei.
c. monitorizării respiraţiei şi semnalizării apneei, folosind ca traductor un senzor pneumotahometric.
d. măsurării impedanţei între doi electrozi plasaţi pe piept, folosind o punte Wheatstone.
28 Un canal de electroencefalograf trebuie să conţină minimum:
selector de derivaţii, preamplificator de curent continuu, amplificator de curent alternativ, înscriptor
a.
grafic.
b. cablu de pacient, selector de derivaţii, amplificator de curent alternativ sau continuu.
c. cablu de pacient, selector de derivaţii, preamplificator de curent continuu, modulator-demodulator.
d. selector de derivaţii, preamplificator flotant, amplificator de curent alternativ.
29 În terapia cu US, cuplajul corect între traductor şi pielea pacientului se determină:
a. măsurând puterea US aplicată capului sonic.
b. măsurând defazajul dintre tensiunea şi curentul aplicate capului sonic.
c. măsurând intensitatea medie generată de capului sonic pe pielea pacientului, în W/cm2.
d. măsurând puterea US recepţionată de pielea pacientului.
30 Semnalul dat de traductorul unui glucometru depinde de:
caracteristica spectrală a sursei luminoase, sensibilitatea fotodetectorului, caracteristica probei de
a.
măsurat.
b. puterea sursei luminoase, caracteristica spectrală a fotodetectorului, grosimea probei de măsurat.
caracteristica spectrală de reflexie a sursei luminoase, amplificarea fotodetectorului, aria probei de
c.
măsurat.
alura funcţiei culoare - concentraţie, zgomotul fotodetectorului, caracteristica spectrală a probei de
d.
măsurat.
31 Principiul de măsurare al unui flamfotometru este:
a. modularea în amplitudine a semnalului util, apoi demodularea sincronă.
b. amplificarea semnalului de dezechilibru al unei punţi rezistive.
c. modularea în frecvenţă a semnalului util şi demodularea de fază.
d. amplificarea şi modularea în amplitudine a semnalului specific, urmate de demodulare.
32 Pneumograful de impedanţă:
a. indică existenţa şi ritmul respiraţiei.
b. măsoară rezistenţa şi complianţa pulmonară.
c. măsoară principalele volume pulmonare.
d. măsoară toţi cei 62 de parametri specifici sistemului respirator.
33 Achiziția semnalului EEG se face:
a. cu un convertor analog-digital având rezoluție de maximum 8 biți.
b. cu o frecvență de eșantionare între 40 – 128 Hz.
c. folosind metode eficiente de filtrare digitală și filtre pe frecvența rețelei de alimentare.
d. cu amplificatoare de semnal având raportul semnal-zgomot la intrare de maximum 20 dB.
34 Următoarele traductoare pot fi folosite în explorări respiratorii:
a. traductor de debit, pneumotahograf, varistor.
b. spirometru, punte RLC, debitmetru electronic.
c. piezorezistiv cu mărci tensiometrice, condensator plan cu armătură mobilă, termistor.
d. bobină cu reluctanţă variabilă, potenţiometru, optocuplor.
35 Preamplificatorul unui canal EEG trebuie să aibă
a. impedanţa de intrare foarte mică şi cea de ieşire foarte mare.
b. impedanţa de intrare mică şi cea de ieşire mică.
c. impedanţa de intrare foarte mare şi cea de ieşire foarte mică.
d. impedanţa de intrare foarte mare şi cea de ieşire foarte mare.
Pagina 23 din 39
PACHET 2 DIN 3
36 Pentru un flow-citometru optic, numărul de celule determinat
a. este invers proporţional cu secţiunea camerei de măsurare.
b. depinde direct proporţional de viteza de curgere a fluidului.
c. depinde invers proporţional de debitul curgerii fluidului.
d. este direct proporţional cu sensibilitatea fotodetectorului folosit.
37 Cromatograful este un dispozitiv medical complex care
a. determină componentele de culoare ale substanţelor gazoase sau lichide.
b. determină elementele chimice ale substanţelor lichide, solide sau gazoase.
c. determină elementele chimice organice ale substanţelor lichide sau gazoase.
d. determină elementele chimice ale substanţelor lichide sau gazoase.
38 Numărătoarele de celule sanguine
a. folosesc un senzor Coulter, o cameră video şi un bloc de achiziţie de imagini.
b. transformă dezechilibrul unei punţi rezistive în impulsuri electrice.
c. utilizează un senzor Coulter, un detector de prag şi un numărător digital.
d. utilizează un senzor de impedanţă, un demodulator de prag şi un numărător digital.
39 Hemoglobinometrul electronic are ca principiu de măsurare:
a. analiza spectrală a semnalului de la traductor.
b. difracţia printr-o reţea de tip filtru optic.
c. metoda fotocolorimetrică.
d. metoda cromatografică.
40 Flamfotometrul determină concentraţia unei substanţe care arde (de ex. Na sau K):
a. prin calculul absorbţiei luminii într-un lichid, pentru diferite lungimi de undă.
b. prin măsurarea dezechilibrului unei punţi în care intră şi două fotodetectoare.
c. prin calcularea transmitanţei şi absorbanţei specifice a acelei substanţe.
prin măsurarea diferenţei între semnalele fotodetectoarelor aferente substanţei în cauză, respectiv
d.
aerului ambiant.
41 Electroterapia prin curenţi diadinamici utilizează:
a. impulsuri dreptunghiulare de 50 Hz şi amplitudine maximă 20 mA.
b. semnale dreptunghiulare de medie frecvenţă modulate în amplitudine.
c. semnal sinusoidal de 50 Hz redresat mono / dublă alternanţă.
d. semnal sinusoidal modulat în frecvenţă, având durata de 1 sec.
Cu câţi dB trebuie să se modifice amplificarea amplificatorului-receptor al unui ecograf pentru a
42 obţine de la adâncimea x=1/ acelaşi semnal ca la nivelul pielii ? este coeficientul de atenuare a
ultrasunetelor în ţesut, presupus omogen. Se ştie că log10e = 0,43 (e = baza logaritmului natural).
a. 4,3 dB
b. 6,6 dB
c. 8,6 dB
d. 12,9 dB
43 Semnalul dat de traductorul unui aparat pentru determinarea glicemiei depinde de:
caracteristica spectrală a sursei luminoase, sensibilitatea fotodetectorului, caracteristica probei de
a.
măsurat.
b. puterea sursei luminoase, caracteristica spectrală a fotodetectorului, grosimea probei de măsurat.
caracteristica spectrală de reflexie a sursei luminoase, amplificarea fotodetectorului, aria probei de
c.
măsurat
alura funcţiei culoare - concentraţie, zgomotul fotodetectorului, caracteristica spectrală a probei de
d.
măsurat.
44 Principiul de măsurare al unui flamfotometru este:
a. modularea în amplitudine a semnalului util, apoi demodularea sincronă.
b. amplificarea semnalului de dezechilibru al unei punţi rezistive.
c. modularea în frecvenţă a semnalului util şi demodularea de fază.
d. amplificarea şi modularea în amplitudine a semnalului specific, urmate de demodulare.
Pagina 24 din 39
PACHET 2 DIN 3
45 Dezavantajul major al modului de scanare Doppler continuu din ecografie este
a. invazivitate mai accentuată deoarece se foloseşte o putere US mai mare.
b. rezoluţie scăzută a reprezentării 3D a structurii analizate.
c. necorelarea precisă a spectrului Doppler cu poziţia spaţială a structurii analizate.
d. necesitatea unui operator antrenat pentru analiza spectrului Doppler generat.
46 Banda de frecvenţă a unui amplificator EEG trebuie să fie de cca.
a. 0 Hz ... 250 Hz.
b. 0,05 Hz ... 100 Hz.
c. 0,1 Hz ... 300 Hz.
d. 1 Hz ... 1000 Hz.
47 Electroterapia prin curenţi interferenţiali foloseşte:
a. un semnal sinusoidal de 4000 Hz modulat în frecvenţă cu f = 100 Hz.
b. impulsuri dreptunghiulare de 4000 Hz modulate în amplitudine cu semnal sinusoidal.
c. impulsuri dreptunghiulare cu perioada de 20 ms şi durata de 1 ms.
un semnal sinusoidal modulat în amplitudine, produs ca urmare a "bătăilor" dintre două semnale
d.
sinusoidale.
48 Un stetoscop electronic are structura de bază:
a. oscilator de JF, preamplificator, filtru trece-sus, amplificator de audiofrecvenţă.
b. microfon, preamplificator, modulator, amplificator de audiofrecvenţă.
c. microfon, preamplificator, filtru trece-jos, amplificator de audiofrecvenţă.
d. oscilator de JF, microfon, modulator, amplificator de audiofrecvenţă.
49 Terapia prin curenți galvanici folosește:
a. curent alternativ cu frecvența de 50 Hz.
b. curent în impulsuri dreptunghiulare.
c. curent sinusoidal modulat în amplitudine.
d. curent continuu.
50 Un electromiograf se bazează pe
a. un amplificator, un osciloscop cu memorie şi un derivator.
b. un filtru trece-bandă, un integrator şi un amplificator de putere.
c. un filtru rejector, un amplificator audio şi un detector de maxim.
d. un amplificator de bioinstrumentaţie, un redresor de precizie şi un integrator.
51 Receptorul de ecouri dintr-un ecograf conţine blocurile:
a. amplificator de radiofrecvenţă (ARF), un pulser şi circuite de cuplare cu traductorul.
b. ARF, circuite de cuplare cu traductorul, prelucrări numerice de semnal.
c. ARF, detector sincron, prelucrări analogice de semnal.
d. ARF, convertor D / A, prelucrări analogice şi numerice de semnal.
52 Spectrofotometrul determină componența:
a. unei substanțe lichide și concentrațiile unor compuși din ea.
b. unei substanțe gazoase.
c. unei substanțe solide și concentrațiile unor elemente chimice din ea.
d. unei substanțe lichide sau gazoase.
53 Parametrii electrici principali ai unui electroencefalograf sunt:
amplificare de min. 1000, rejecţie de mod comun min. 100 dB, Zin > 10 M, zgomot la intrare foarte
a.
redus (1 Vrms)
amplificare de min. 10000, rejecţie de mod comun min. 80 dB, Zin > 10 M, zgomot la intrare redus
b.
(1 mVrms)
amplificare de min. 5000, rejecţie de mod comun min. 100 dB, Zin > 2 M, zgomot la intrare redus
c.
(100 Vrms)
amplificare de min. 5000, rejecţie de mod comun min. 80 dB, Zin > 5 M, zgomot la intrare redus (5
d.
mVrms)
Pagina 25 din 39
PACHET 2 DIN 3
54 Prelucrarea electromiogramei constă de obicei în:
a. analiza spectrală şi calculul integralei Fourier a semnalului EMG.
b. analiza morfologică şi calculul densităţii spectrale a semnalului EMG.
c. analiza temporală şi calculul integralei electromiografice a semnalului EMG.
d. analiza spectrală şi calculul funcţiei de autocorelaţie a semnalului EMG.
55 Preamplificatorul unui canal EEG trebuie să aibă
a. impedanţa de intrare foarte mică şi cea de ieşire foarte mare.
b. impedanţa de intrare mică şi cea de ieşire mică.
c. impedanţa de intrare foarte mare şi cea de ieşire foarte mică.
d. impedanţa de intrare foarte mare şi cea de ieşire foarte mare.
56 Bisturiul electronic utilizează curenţi din domeniul de frecvenţă:
a. 25 kHz … 250 kHz.
b. 250 kHz … 4 MHz.
c. 5 MHz … 10 MHz.
d. 25 kHz … 4 MHz.
57 Pentru un flow-citometru optic, numărul de celule determinat
a. este invers proporţional cu secţiunea camerei de măsurare.
b. depinde direct proporţional de viteza de curgere a fluidului.
c. depinde invers proporţional de debitul curgerii fluidului.
d. este direct proporţional cu sensibilitatea fotodetectorului folosit.
58 Un spectrofotometru conține, pentru buna sa funcționare:
a. o rețea de difracție, o sursă de lumină albă și un amplificator de curent continuu.
b. o sursă de lumină coerentă, un monocromator și un amplificator de curent alternativ.
c. o rețea de difracție, un fotodetector și un amplificator de joasă frecvență.
d. un monocromator cu oglindă, un LED în infraroșu și un amplificator de joasă frecvență.
59 Neurofeedback-ul este:
o tehnică ce implică primirea în timp real, printr-un sistem bazat pe electroencefalografie, a unor
a.
informații despre activitatea neuro-cerebrală a subiectului.
o metodă care înseamnă trimiterea către un sistem de înregistrare a semnalului EEG, pentru a fi
b.
analizat pe canale multiple.
c. reacția negativă către sistemul nervos al subiectului, din partea nervilor senzoriali.
procedură de analiză bazată pe reacții negative multiple între sistemul nervos central și nervii
d.
periferici.
60 Terapia prin electroşoc este folosită la tratarea unor boli ca:
a. epilepsia și demența senilă.
b. boala Alzheimer și insomnie.
c. schizofrenia și nevroze obsesionale.
d. boala Parkinson și boala psihică bipolară.
61 Spectrul de putere al unui biosemnal se poate calcula folosind:
a. transformata Fourier a tensiunii și curentului care reprezintă acel biosemnal.
b. funcţia de corelaţie a semnalului cu el însuşi.
c. transformata Fourier a densității spectrale de putere a acelui biosemnal.
d. funcția de intercorelație dintre semnal și conjugata acestuia.
62 Amplitudinea potențialului evocat, la nivelul electrozilor EEG, poate fi de:
a. 10-20 µV.
b. 20-30 nV.
c. 10-20 mV.
d. 200-300 nV.
Pagina 26 din 39
PACHET 2 DIN 3
63 Un flamfotometru este un dispozitiv electro-optic care:
a. măsoară concentraţia unei substanţe solide ce a fost aspirată de o flacără.
b. generează substanța având concentrația maximă dintr-o substanță solidă compusă.
c. măsoară lungimile de undă ale componentelor unei substanțe lichide care arde.
d. identifică componența unei substanțe gazoase supuse arderii.
64 Pe o reflexogramă timpul de reflex:
a. este mai mic decât timpul de latență și cel de demirelaxare.
b. este egal cu suma dintre timpul de latență și cel de demirelaxare.
c. este mai mic decât suma dintre timpul de latență și cel de demirelaxare.
d. este mai mare decât suma dintre timpul de latență și cel de demirelaxare.
65 Microfonul unui stetoscop electronic este preferabil să fie:
a. cu cărbune.
b. de tip condensator.
c. cu electret.
d. microfon dinamic.
66 Terapia prin biofeedback foloseşte:
a. variabile homeostatice ale unui subiect pentru a ameliora anumite funcții psiho-motorii ale sale.
b. concepte de biorezonanță și homeopatie pentru controlul unor funcții fiziologice voluntare.
c. variabile fiziologice ale unui pacient pentru a controla anumite funcții fiziologice ale sale.
d. mărimi de intrare electrice pentru a modifica în bine anumiți parametri fiziologici.
67 La terapia prin electroșoc amplitudinea curentului de stimulare se poate regla între :
a. 100…800 µAef.
b. 200…900 mAvv.
c. 500…6000 nAvv.
d. 2…5 Aef.
68 O tehnică tradițională de evidențiere a potențialului evocat este:
a. filtrarea trece-jos a semnalelor EEG
b. filtrarea trece-sus a semnalelor EEG.
c. medierea semnalelor EEG
d. integrarea, pe durata testului, a semnalelor EEG.
Un redresor de precizie (numit și ”total”), precum cel utilizat în calculul integralei electromiografice,
69
este:
a. un circuit electronic care poate redresa semnale de foarte mică amplitudine (mV).
b. un circuit electronic care are eroare de redresare (riplul tensiunii redresate) extrem de mic (mV).
un circuit electronic care redresează ambele componente ale semnalului electromiografic: alternativă
c.
și continuă, cu maximă precizie.
d. un circuit electronic care oferă la ieșire modulul tensiunii de intrare, indiferent de frecvența acesteia.
IVA CPT (”Integrated Visual and Auditory Continuous Performance Test”) este un test pentru
70
evaluarea performanței neuro-psihice care permite:
a. identificarea sindromului de stres post-traumatic.
b. scăderea crizelor de epilepsie.
c. detectarea precisă a deficitului de atenție.
d. ameliorarea dependenței de alcool și de droguri.
Semnalul EEG pe o durată de cca. două secunde poate fi privit ca un proces ergodic. Aceasta
71
înseamnă că:
a. mediile statistice sunt egale cu mediile temporale.
b. mediile frecvențiale sunt egale cu mediile temporale.
c. mediile statistice sunt egale cu mediile de ordinul doi.
d. mediile temporale sunt egale cu mediile de ordinul întâi.
Pagina 27 din 39
PACHET 2 DIN 3
72 Raportul semnal/zgomot minim necesar la intrarea unui amplificator pentru biosemnale este de:
a. 3 dB.
b. 40 dB.
c. 10 dB.
d. 20 dB.
73 Un pneumograf de impedanță conține:
a. un oscilator de audiofrecvență, un demodulator MF și un filtru trece-sus.
b. un amplificator de curent alternativ, un detector sincron și un filtru trece-jos.
c. un mixer de audiofrecvență, un demodulator MA și un filtru trece-bandă.
d. un amplificator de curent continuu, un oscilator de radiofrecvență și un filtru oprește-bandă.
74 Terapia prin neurofeedback permite:
a. creșterea performanței intelectuale și a celei fizice.
b. ameliorarea tulburării hiperkinetice cu deficit de atenție.
c. scăderea riscului de accident vascular cerebral.
d. ameliorarea insuficienței cardiace cronice.
75 Senzorul unui flow-citometru optic are la bază:
a. un optocuplor LED-fototranzistor montat într-o cuplă mecanică.
b. un laser pentru recepția fasciculului optic coerent emis de un alt laser, de tip He-Ne.
modularea frecvenței unui fascicul luminos coerent de către celulele ce trebuie numărate, prin efect
c.
Doppler.
d. un tub de cuarţ prevăzut cu o zonă de focalizare hidrodinamică.
76 Detecţia automată a descărcărilor epileptice se face pe baza:
a. analizei amplitudinii, pantei și duratei acestora.
b. transformării Fourier și a bispectrului încrucișat ale acestora.
c. achiziției, monitorizării și afișării semnalului EEG.
d. spectrului semnalului EEG pe durata monitorizării.
77 Semnalul provenit de la traductorul unui glucometru este proporțional cu:
a. amplificarea fotodetectorului, curentul direct prin LED și concentrația probei de măsurat.
b. funcția de transfer a fotodetectorului, amplificarea LED și puritatea probei de măsurat.
sensibilitatea fotodetectorului, caracteristica spectrală a LED și caracteristica spectrală a probei de
c.
măsurat.
tipul fotodetectorului folosit, culoarea dominantă a LED și diametrul eprubetei unde se află proba de
d.
măsurat.
Biofeedback-ul constă în analiza in timp real, cu ajutorul unor mijloace tehnice obiective, a dinamicii
78
unor parametri fiziologici, precum:
a. saturația oxigenului în sânge și pulsul.
b. variabilitatea frecvenței cardiace și potențialele evocate.
c. glicemia sângelui și homeostazia acestuia.
d. ritmul cardiac și activitatea electrică musculară.
79 Spirometrul electronic măsoară parametrii specifici aparatului respirator, calculând debitele de aer:
a. cu un traductor de presiune nominală.
b. cu un traductor de presiune diferențială.
c. cu un convertor presiune – debit.
d. cu un convertor viteză – debit.
80 Bispectrul semnalului EEG digital este dat de:
a. transformata Fourier bidimensională a semnalului EEG pe un canal.
b. funcția de autocorelație a semnalului EEG pe un canal.
c. media produselor triple ale coeficienților Fourier peste M segmente care formează semnalul EEG.
d. transformata Fourier a cumulantului de ordinul trei a unei serii de eșantioane ale EEG.
Pagina 28 din 39
PACHET 2 DIN 3
81 Terapia prin faradizare poate folosi:
a. impulsuri modulate în frecvență cu semnal sinusoidal.
b. impulsuri modulate în fază cu semnal triunghiular.
c. impulsuri modulate în amplitudine cu semnal trapezoidal.
d. impulsuri modulate în amplitudine cu semnal dreptunghiular.
82 Electrochirurgia folosește semnale:
a. sinusoidale.
b. dreptunghiulare.
c. trapezoidale.
d. triunghiulare.
83 Testul Kraepelin măsoară simultan:
a. coeficientul de inteligență, atenția periferică și capacitatea de concentrare.
b. atenția, concentrația și mobilitatea cognitivă.
c. flexibilitatea gândirii, coeficientul de creativitate și capacitatea de învățare.
d. deficitul de atenție, anxietatea și atacurile de panică.
84 Ce tip de explorare ultrasonică și reprezentare vizuală oferă aplicabilitate clinică maximă?
a. modul M, folosind un traductor sectorial multielement.
b. modul A și un traductor sectorial cu scanare în timp real.
c. modul T-M, utilizând un traductor electronic multielement.
d. modul B şi un traductor multielement.
85 Hemoglobinometrul electronic se bazează pe legea
lui Bernoulli, care arată o relație exponențială între concentrația probei de măsurare și valoarea
a.
hemoglobinei calculate.
transfuziei de sânge, care arată o relație pătratică între concentrația de hemoglobină de la intrarea și
b.
de la ieșirea probei de măsurare.
Beer-Lambert, care arată o relație exponențială între fluxul luminos de la intrarea și de la ieșirea
c.
probei de măsurare.
lui Clark, care arată o relație pătratică între fluxul luminos de la intrarea și de la ieşirea probei de
d.
măsurare.
86 Dispozitivele de terapie cu ultrasunete se bazează pe generatoare
a. de înaltă frecvență, cu frecvențe de 800…1000 MHz și puteri de până la 300 W pe semnal.
b. de înaltă frecvență, cu frecvențe de 800…1000 kHz și puteri de până la 30 W pe semnal.
c. de frecvență ultrasonoră (80…100 kHz) și puteri de până la 0,3 W în impulsuri.
d. de frecvență ultrasonoră mai înaltă (180…600 kHz) și puteri consumate de până la 300 W.
Ecografia în impulsuri constă în vizualizarea imaginilor obținute prin detectarea ecoului produs de
87
țesuturi sub acțiunea unui impuls:
a. de scurtă durată (0,2…2 μs), de frecvenţă 0,5 MHz…15 MHz și de putere acustică 0,2…20 mW.
b. de scurtă durată (0,2…2 ms), de frecvenţă 50 kHz…1,5 MHz și de putere acustică 0,02…0,2 W.
c. de durată medie (2…20 ms), de frecvenţă 80 kHz…150 kHz și de putere acustică 2…20 W.
d. de durată medie (20…200 ms), de frecvenţă 150 kHz…500 kHz și de putere acustică 0,2…20 W.
88 Din punct de vedere informațional parametrii semnalului EEG sunt:
a. spectrali, statistici de frecvență și bifazici.
b. statistici de fază, bispectrali și dispersionali.
c. entropia Shannon, spectrul de putere și pătratul valorii coerenței.
d. temporali, statistici de amplitudine și frecvențiali.
Pagina 29 din 39
PACHET 2 DIN 3
ce
2
4 x t n
jn0t
; unde cn sunt coeficienţii seriei Fourier: c 1
n x t e
jn0t
dt .
n T T
2
Pagina 30 din 39
PACHET 2 DIN 3
ce
1
8 x t n
jn0t
, unde cn sunt coeficienţii seriei Fourier: cn x t e
jn0t
dt .
n T T
2
Pagina 31 din 39
PACHET 2 DIN 3
Pagina 32 din 39
PACHET 2 DIN 3
Pagina 34 din 39
PACHET 2 DIN 3
29 Transformata Fourier a semnalelor discrete aperiodice este o funcție:
a. periodică
b. impară
c. pară
d. neperiodică
Transformata Fourier pentru semnalele discrete aperiodice reale este suficient să fie
30
determinată pentru pulsații din:
a. mulțimea numerelor reale
b. ;
c. mulțimea numerelor complexe
d. .
Un semnal electrocardiografic este eşantionat cu o frecvenţă de eşantionare FS=128Hz.
31 Spectrul semnalului conţine şi componenta cu frecvenţa F 75Hz . Este această
componentă eşantionată corect cu frecvenţa de eşantionare menţionată?
a. nu, pentru că frecvenţa minimă de eşantionare nu este 256Hz
b. da, pentru că FS F
c. da, pentru că este respectată teorema eşantionării
d. nu, pentru că frecvenţa minimă de eşantionare nu este 150Hz
Un semnal biomedical este eşantionat cu o frecvenţă de eşantionare FS min 240Hz . Care
32 este frecvenţa maximă din spectru semnalului analogic ce poate fi reconstruit în mod unic
din semnalul discret obţinut în urma eşationării cu FS min ?
a. Fmax 120Hz ;
b. Fmax 240Hz ;
c. Fmax 480Hz ;
d. oricare.
Pagina 35 din 39
PACHET 2 DIN 3
Pagina 37 din 39
PACHET 2 DIN 3
17 Timpul de cădere a unui dispozitiv medical cuprinde:
a. timpul util și timpul logistic;
b. timpi de diagnoză/localizare defect;
c. timpul de rezervă si de pregatire;
d. timpul de înlocuire/verificare;
18 Nivelul 3 capacităţi de mentenanţă include:
verificarea mecanică a componentelor unui dispozitiv medical (comutatoare, conectoare, sisteme
a.
de control în orice tip echipament);
personal având diplome studii superioare, specialiști în domeniul electronică, mecanică,
b.
bioinginerie medicală;
c. soluţionarea problemelor care ţin de programele soft ale dispozitivelor medicale;
d. înlocuire senzori defecţi în dispozitive medicale;
19 Un echipament medical va fi schimbat daca îndeplineşte următoarele condiţii:
a. un model nou a apărut pe piaţa;
b. este uzat moral;
c. stocurile de consumabile şi piese de schimb nu mai sunt disponibile;
d. nu există necesitaţi clinice pentru acest tip de echipament;
20 Sortarea echipamentelor medicale în cazul realizării inventarului se poate face funcţie de:
a. utilizare/funcţie;
b. locaţie;
c. producător;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
21 Criteriul de acceptabilitate reprezintă:
mărime fizică sau funcţie caracteristică a unui dispozitiv medical a cărei abatere de la limitele
a.
specificate poate conduce la apariţia unui risc în actul medical;
b. compararea dintre două măsurători, cea care trebuie verificată şi aceea cunoscută;
c. cerinţa minimală pe care trebuie să o îndeplinească dispozitivul medical supus verificării;
d. este menţionat în standarde/norme/instructiuni sau în specificaţia tehnică a dispozitivului medical;
22 Cheltuielile legate de consumabilele echipamentelor pot fi:
a. piese de schimb (filtre);
b. materiale de siguranţă;
c. aprovizionări de energie (ulei, gaz, electricitate);
d. toate răspunsurile sunt corecte;
23 Verificările de electrosecuritate se efectuează în conformitate cu prevederile ediţiei în vigoare ale:
a. standardelor locale/spital;
b. SR EN 62353;
c. standardelor naţionale;
d. acest tip de verificare nu este reglementat specific;
24 Mentenanţa reprezintă:
ansamblul de activităţi care să permită menţinerea sau restabilirea unui produs într-o stare
a.
specificată sau măsura care să asigure continuitatea unui serviciu determinat;
b. ansamblul de activităţi care să permita menţinerea dispozitivelor medicale într-o stare specificată;
c. măsura de a asigura continuitatea unui serviciu determinat;
d. ansamblul de activităţi pentru punerea în funcţiune a unui dispozitiv medical;
Pagina 38 din 39
PACHET 2 DIN 3
25 Diagrama Pareto:
a. utilizată pentru a defini modalităţile de realizare a unui plan de acţiune;
b. se realizează sub formă de chestionar;
c. se raportează valoarea ca o medie ponderată;
d. permite identificarea problemei celei mai importante;
26 Mentenanţa preventivă sistematică:
a. releva starea de degradare a echipamentului;
b. poate fi provizorie;
c. este efectuată cu intenţia de a menţine starea nominală de funcţionare;
d. presupune înlocuirea unor subsansamble funcţionale sau elemente consumabile;
27 Diferenţa între timpii (DT)ment_prev şi (DT)ment_corectivă este dată de:
a. Tpreg+Tdepl+Tverif;
b. Tdepl+Tverif;
c. Tpreg+Tdepl;
d. Tan+Tprior;
Să se calculeze disponibilitatea unui defibrilator dintr-o secţie de medicină internă, cunoscându-se
28
că are o durată medie de funcţionare de 60 min/zi, iar durata medie de cădere 2 zile.
a. 1;
b. 0.2;
c. 0.02;
d. 0.05;
29 Fisa tehnică a unui dispozitiv medical cuprinde următoarele elemente cu excepţia:
a. proceduri şi training pentru operatorii de dispozitive medicale;
b. identificarea produsului în raport cu piaţa;
c. scopul urmărit şi performanţele dispozitivului medical;
d. intervale ale parametrilor măsuraţi;
30 Caracteristicile mentenanţei preventive sunt:
a. cost indirect important;
b. este eficientă dacă este bazată pe organizare şi planificare;
c. organizare de tip “comando”;
d. eficienţa este bazată pe competenţa personalului;
31 Politica de înlocuire în bloc a unei piese/echipament presupune:
a. înlocuirea unei componente după o durată prestabilită de ore de funcţionare;
b. înlocuirea unei componente în momentul apariţie unui defect;
c. constă în înlocuirea planificată simultană a componentelor sistemului la intervale regulate de timp;
se profită de starea sistemului de nefuncţionalitate pentru efectuarea unor operaţii asupra unor
d.
componente;
32 Actualizarea inventarului se face:
a. la intarea unor echipamente medicale în funcţiune;
b. la casarea echipamentului medical;
c. odată la 2 ani;
d. actualizat ori de câte ori sunt înregistrate date noi relevante;
Pagina 39 din 39
PACHET 3 DIN 3
Pagina 1 din 27
PACHET 3 DIN 3
10 Chitinele sunt usor hidrolizate de:
a. enzime;
b. acizi;
c. baze;
d. solventi organici.
11 Chitinele native sunt:
a. structuri puternic ordonate;
b. structuri dezorganizate;
c. structuri amorfe;
d. compusi sulfatati.
12 Amiloza solubila difera de celuloza insolubila prin:
a. natura unitatii monomerice;
b. modul de legare a unitatilor monomerice;
c. gradul de ramificare;
d. numarul de grupari hidroxilice.
13 Extractia pectinelor se realizeaza:
a. cu enzime specifice;
b. cu solventi organici;
c. cu apa bazificata;
d. cu apa acidifiata.
14 Obtinerea chitinelor se realizeaza prin:
a. liofilizare;
b. hidroliza enzimatica;
c. centrifugare;
d. demineralizare si deproteinizare.
15 Chitosanul este un biopolimer:
a. solubil in solventi organici;
b. solubil in solutii apoase acide;
c. insolubil in solutii apoase acide;
d. amfifilic.
16 Pielea animală este un material compozit natural alcătuit din:
a. matrice fibroasă elastinică ranforsată cu fibre de colagen
b. matrice colagenică ranforsată cu fibre de reticulină şi elastină
c. matrice de glicozaminoglicani cu ranforsare fibroasă proteică
d. matrice de reticulină cu ranforsare fibroasă proteică
Osul este un compozit natural alcătuit dintr-o matrice colagenică ranforsată cu o componentă
17
minerală, după cum urmează:
a. sulfatul de calciu amorf este transformat în fosfat de calciu cristalizat
b. fosfatul de calciu amorf este cristalizat ca hidroxiapatită
hidroxiapatita amorfă este transformată, printr-un proces biologic complex în sulfat de calciu
c.
cristalizat
d. hidroxiapatita amorfă este transformată în hidroxid de calciu.
18 Lemnul este un biocompozit cu structură tridimensională alcătuit din:
a. microfibrile celulozice si proteice înpletite elicoidal,
b. în straturi cilindrice concentrice, interconectate prin punţi ligninice
c. matrice celulozică ranforsată cu fibre proteo-celulozice
d. microfibrile celulozice împletite elicoidal cuprinse într-o matrice lignino-hemicelulozică
Pagina 2 din 27
PACHET 3 DIN 3
19 Hemicelulozele sunt:
a. un amestec de proteine vegetale şi lignină
b. mono- şi digliceride sulfatate
c. polizaharide
d. proteine complexe
20 Aminoacizii caracteristici colagenului sunt:
a. heparina
b. lizina
c. timina
d. hidroxiprolina
21 Aminoacizii caracteristici elastinei sunt:
a. rezilina si abductina
b. prolina, timina si izoleucina
c. desmozina si izodesmozina
d. hidroxiprolina si treonina
22 Rezilina si abductina sunt:
a. lipoproteide
b. glicoproteide globulare
c. proteine metalcomplexe
d. proteine fibroase elastice
23 Functia principala abductinei este de:
a. tampon elastic la compresie
b. element de rezistenta la intindere
c. element elastic la intindere
d. element rezistent la elongatie maxima
24 Rezilina prezinta caracteristici similare:
a. reticulinei
b. glicozaminoglicanilor
c. unui cauciuc sintetic de buna calitate
d. chitinei
25 Urmatoarele denumiri desemneaza compusi proteici:
a. globulina, retractina, albumina
b. miozina, cazeina, globina
c. colagenul, elastina, chitina
d. miogenul, miozina, uracilul
26 Enzimele sunt:
a. biopolimeri polizaharidici
b. lipoproteine sintetice
c. biocatalizatori
d. compozite polimerice naturale
27 Mecanismul de actiune al enzimelor se explica prin:
a. mecanismul cheie-broasca
b. ecutia Michaelis Menten
c. specificitate
d. mecanismul mana-manusa
28 Factorii care influenteaza viteza reactiilor enzimatice sunt:
a. temperatura, inhibitorii, activatorii
b. temperatura si presiunea
c. concentratia enzimei, concentratia substratului
d. temperatura, concentratia enzimei si a substratului, inhibitorii, activatorii
Pagina 3 din 27
PACHET 3 DIN 3
Pagina 4 din 27
PACHET 3 DIN 3
38 Colagenul nativ acid se obtine:
a. in solutii de saruri neutre sau slab alcaline;
b. in doua trepte: extractie la pH>7 si extractie la pH<5;
c. in solutii diluate de solventi organici;
d. numai in solutii de saruri cu hidroliza acida sau acizi slabi.
39 Conservarea colagenelor native se realizeaza prin:
a. stocare la 4oC;
b. liofilizare;
c. stocare la temperaturi mai mici de 4oC;
d. stocare la temperaturi mai mici de 20oC.
40 Defibrarea tesutului conjunctiv se realizeaza in:
a. mori cu bile;
b. valturi;
c. mori cu discuri;
d. reactoare chimice.
41 Chitosanul este:
a. derivat de agar;
b. derivat de dextran;
c. produs de acetilare a chitinei;
d. produs de hidroliza a chitinei
42 Polizaharidele au ca unitate monomerica:
a. hexoze;
b. heptoze;
c. glucoza;
d. aminoacizi.
43 Colagenul nativ neutru se obtine :
a. in solutii diluate de solventi organici;
b. numai in solutii de saruri cu hidroliza acida sau slab acida;
c. prin extractie in trepte, in solutii de saruri neutre sau slab alcaline;
d. in doua trepte: extractie neutra si extractie slab acida
44 Fibra de colagen se obtine prin:
a. extractie chimica;
b. defibrare mecanica;
c. tratamente enzimatice;
d. tratamente termice
45 Solubilizarea colagenului insolubil este:
a. un proces de hidroliza;
b. un proces de degradare termica;
c. un proces fizic;
d. un proces de separare
Pagina 5 din 27
PACHET 3 DIN 3
a. poli(alcool vinilic);
b. poli(N-vinil pirolidona);
c. poli(etilena);
d. poli(2-hidroxietil metacrilat).
Pagina 6 din 27
PACHET 3 DIN 3
9. Polimerii cu aplicatii biomedicale trebuie sa fie:
a. biocompatibili;
b. trombogenici;
c. termoreglabili;
d. sensibili la actiunea luminii.
a. poli(alcool vinilic);
b. poli(N-vinil pirolidona);
c. poli(stiren);
d. poli(2-hidroxietil metacrilat).
13. Unul dintre efectele cristalizarii polimerilor este:
a. scaderea duritatii;
b. cresterea permeabilitatii;
c. scaderea rezistentei chimice;
d. cresterea densitatii.
a. poli(alcool vinilic);
b. poli(N-vinil pirolidona-co-anhidrida maleica);
c. poli(stiren-co-anhidrida maleica);
d. poli(2-hidroxietil metacrilat).
a. poli(alcool vinilic);
b. poli(acid acrilic);
c. poli(stiren-co-anhidrida maleica);
d. poli(2-hidroxietil metacrilat).
a. poli(alcool vinilic);
b. poli(N-vinil pirolidona);
c. poli(acrilamida);
d. poli(2-hidroxietil metacrilat).
Pagina 10 din 27
PACHET 3 DIN 3
5. Considerȃnd diagrama de faze din figura precizați care afirmație este falsǎ:
Pagina 12 din 27
PACHET 3 DIN 3
28 Considerȃnd diagrama de faze din figurǎ precizaţi care afirmație este falsǎ:
Liniile drepte, verticale <a-g> si <c-h> corespund compuşilor chimic puri de compoziție 100%A si
a.
respectiv 100%B.
b. Segmentul <a-b> este parte a liniei solidus.
c. Punctul <b> corespunde unei transformǎri invariante de tip eutectic.
La temperatura ambiantǎ, microstructura unui aliaj 72%B constǎ din amestec eutectic in
d.
proporție de 100%.
Pagina 15 din 27
PACHET 3 DIN 3
Pagina 16 din 27
PACHET 3 DIN 3
11 Viteza de formare a produsului este egală cu viteza procesului biotehnologic, în condițiile în care:
a. concentrația substratului este mult mai mică decât constanta de saturație
b. concentrația substratului este egală cu constanta de saturație
c. concentrația substratului este mult mai mare decât constanta de saturație
d. concentrația substratului este independentă de constanta de saturație
12 Se consideră modificări ale percolării:
a. percolarea repetată
b. evacolarea
c. toate variantele sunt corecte
d. diacolarea
13 Se consideră forme extractive apoase:
a. maceratele
b. infuziile
c. decocturile
d. toate variantele sunt corecte
Pentru obținerea tincturilor din produse vegetale cu conținut de principii puternic active,
14
raportul drog/solvent este:
a. 1/1
b. 1/10
c. 1/20
d. 1/5
15 Umectarea produsului vegetal înainte de extracție are ca scop:
a. îmbiba și permeabilizează membranele celulare
b. facilitează începerea mai rapidă a proceselor de difuziune-osmoză
c. se elimină aerul, evitându-se flotarea produsului vegetal
d. toate variantele sunt corecte
16 Aparatul Soxhlet permite:
a. extracția din produsul vegetal nemărunțit
b. epuizarea produsului vegetal cu cantități minime de solvent
c. extracția selectivă a compușilor activi asemănători
d. toate variantele sunt corecte
Diacolarea reprezintă o modificare a procedeului de extnacţie prin percolare, în sensul că
17
solventul:
a. nu este forţat să stăbată prin drogul din extractoare
b. este forţat, cu ajiiutorul vidului, să stăbată prin drogul din extractoare
c. este forţat, cu ajiiutorul presiunii, să stăbată prin drogul din extractoare
d. nici un răspuns corect
18 Unul din rolurile microelementelor dintr-un mediu de cultură este:
a. reglează permeabilitatea membranei celulare
b. asigură sursa de energie pentru dezvoltarea celulei
c. contribuie la formarea proteinelor
d. dirijează procesul spre formarea unui anumit produs
19 La temperaturi ridicate, timpul de sterilizare este:
a. mai mic, ceea ce facilitează conservarea mediului de cultură
b. mai mare, ceea ce asigură o sterilizare sigură a mediului de cultură
c. identic cu timpul necesar desfășurării procesului la temperaturi scăzute
d. depinde de numărul microorganismelor
20 Modelul Monod se referă la:
a. acumularea biomasei
b. formarea produsului util
c. concentrația substratului
d. temperatura procesului
21 O penicilina naturală este:
a. streptomicina
b. benzilpenicilina
Pagina 17 din 27
PACHET 3 DIN 3
c. eritromicina
d. oxacilina
22 Pentru ce domeniu de temperatură activitatea enzimelor este maximă?
a. sub temperatura optimă
b. peste temperatura optimă
c. la temperatura optimă
d. temperatura nu influențează activitatea enzimatică
După etapa de fermentație, în vederea separării fazei solide, prima operație care se realizează
23
este:
a. filtrarea
b. purificarea
c. condiționarea
d. cristalizarea
24 Intr-un proces biotehnologic, sursa de carbon și energie necesară poate fi constituită din:
a. antibiotice
b. ioni metalici
c. hidrați de carbon
d. săruri de amoniu
La sfârșitul procesului de fermentație, filtrarea mediului de cultură în cazul produselor
25
extracelulare se poate efectua cu ajutorul:
a. bioreactoarelor cu membrană
b. fotobioreactoarelor
c. filtrelor rotative cu vid
d. coloanelor de distilare
26 Obținerea prin fermentație a penicilinelor se realizează la temperatura de:
a. 0 °C
b. 16 °C
c. 26 °C
d. 36 °C
27 Activitatea enzimatică variază cu valoarea pH-ului:
a. reversibil în limite restrânse
b. ireversibil în limite restrânse
c. reversibil, indiferent de mărimea variației
d. activitatea enzimatică nu este influențată de pH
28 Variaţia momentană a concentraţiei produsului reprezintă:
a. viteza complexului activat Enzima-Substrat
b. viteza specifică
c. viteza volumetrică
d. viteza de fermentaţie
29 Extractele pot fi:
a. fluide
b. moi
c. uscate
d. toate variantele sunt corecte
30 Tincturile sunt:
a. preparate farmaceutice lichide
b. soluții alcoolice, hidroalcoolice
c. soluții alcoolice, eteroalcoolice
d. toate afirmaţiile sunt corecte
31 La obținerea infuziilor din produsul vegetal cu conținut de ulei volatil umectarea se face:
a. cu 1 ml apă fierbinte la 1 g produs vegetal
b. nu se umectează
c. cu 0,5 ml alcool diluat la 1 g produs vegetal
d. toate răspunsurile sunt corecte
Pagina 18 din 27
PACHET 3 DIN 3
32 Dacă nu este indicată concentraţia alcoolului pentru obţinerea tincturilor se utilizează:
a. alcool 20 %
b. alcool 40 %
c. alcool 70 %
d. alcool 96 %
33 Se consideră modificări ale percolării următoarele procedee:
a. turboextracția
b. vibroextracția
c. mucolarea
d. extracția în aparatul Ultra-turax
34 Extracția în aparatul Soxhlet se bazează pe:
a. Epuizarea produsului cu o cantitate minima de solvent
b. toate variantele sunt corecte
c. reutilizarea solventului prin distilarea si condensarea acestuia
d. principiul vaselor comunicante
35 Intr-un mediu de cultură, sursa de carbon și energie poate fi asigurată de:
a. ioni de Zn, Mn, Na, Cu, Cr, Fe
b. aminoacizi esențiali
c. săruri de amoniu și azotați
d. hidrați de carbon, amidon, n-parafine
36 In funcție de sterilizarea surselor de carbon, sursele de azot trebuie sterilizate:
a. separat, pentru a evita reacțiile de formare a azometinelor
b. odată, pentru a favoriza reacțiile de formare a azometinelor
c. separat, pentru a evita reacțiile de distrugere a microorganismelor cu rezistența cea mai mare
d. nu contează
37 Pentru fiecare enzimă, activitatea catalitică maximă este:
a. într-un anumit interval de pH
b. la pH acid
c. la pH bazic
d. nu conteaza pH-ul
38 In ce domeniu de temperatură inactivarea Saccharomyces cerevisiae este ireversibilă?
a. sub temperatura optimă
b. peste temperatura optimă
c. la temperatura optimă
d. temperatura nu influențează activitatea enzimatică
39 Ce mărime descrie transferul oxigenului în bioreactoare?
a. coeficientul de transfer de masă
b. coeficientul de transfer termic
c. coeficientul de dilatare
d. coeficientul de alunecare
40 Viteza de formare a produsului este dată de:
a. modelul Monod
b. modelul Kono și Asai
c. modelul Piret
d. modelul Michaelis – Menten
41 Eluția streptomicinei de pe schimbătorul de ioni se realizează cu:
a. apă distilată
b. acid sulfuric 4%
c. hidroxid de sodiu
d. rășini schimbătoare de ioni
42 In cazul separării produselor cu ajutorul schimbătorilor de ioni, testul întreruperii are ca rol:
a. întreruperea procesului
b. stabilirea etapei limitative de proces
c. stabilirea modului de separare a produsului
d. continuarea procesului după un anumit interval de timp
Pagina 19 din 27
PACHET 3 DIN 3
Pagina 21 din 27
PACHET 3 DIN 3
Farmacopeea Română X oficializează raportul drog/solvent pentru tincturile din produse ce nu
64
conțin principii puternic active:
a. 1/1
b. 1/2
c. 1/5
d. 1/10
65 Mediile de cultură trebuie să conțină drept sursă de carbon și energie:
a. aminoacizi esențiali
b. precursori
c. vitamine
d. hidrați de carbon, n-parafine
66 In procesul de sterilizare a mediilor de cultură, relația timp-temperatură indică următorul fapt:
a. cu creșterea temperaturii, crește timpul de reacție
b. cu creșterea temperaturii, scade timpul de reacție
c. cu creșterea temperaturii, timpul de reacție este constant
d. timpul de reacție nu depinde de temperatură
67 Modelul de acumulare a produsului într-un proces de fermentație poartă denumirea:
a. modelul Monod
b. modelul Piret
c. modelul Michaelis-Menten
d. modelul Kono
68 Obținerea penicilinelor prin fermentație este un proces:
a. anaerob
b. aerob
c. care necesită dioxid de carbon
d. care necesită dioxid de sulf
Cum este solubilitatea oxigenului în lichidele de fermentație comparativ cu solubilitatea
69
zahărului?
a. mult mai mare
b. mult mai mică
c. aproximativ la fel
d. la fel
70 Cel mai utilizat procedeu de obținere a eritromicinei este prin:
a. biosinteză
b. sinteza chimică
c. distilare
d. precipitare
71 Viteza unei reacții enzimatice:
a. crește odată cu creșterea temperaturii
b. este maximă într-un interval limitat de temperatură
c. scade odată cu creșterea temperaturii
d. nu depinde de temperatură
72 Etapa limitativă de viteză în procesul de schimb ionic are viteza:
a. calculată cu ecuația Michaelis-Menten
b. calculată cu ecuația Monod
c. cea mai mică
d. cea mai mare
Procesul de creștere a microorganismelor pe medii de cultură, în scopul de a biosintetiza diverși
73
produși, în biotehnologie poartă numele de:
a. sterilizare
b. fermentație
c. separare
d. condiționare
Pagina 22 din 27
PACHET 3 DIN 3
74 Pentru caracterizarea sistemelor oxido-reducatoare, la nivel celular, se utilizează:
a. temperatura
b. timpul de amestecare
c. transferul de masă al oxigenului
d. rH-ul
75 Formele extractive apoase sunt:
a. infuzia
b. maceratul
c. decoctul
d. toate variantele sunt corecte
76 Infuzia se obţine în modul următor:
a. produsul vegetal uscat este extras 30 min. cu apă adusă la temperatura de fierbere
b. produsul vegetal uscat este fiert în apă
c. produsul vegetal uscat este macerat în apă la temperatura de 40-50 °C
d. produsul vegetal uscat se extrage la rece cu etanol
77 Viteza de percolare trebuie reglată în așa fel ca:
a. în 48 de ore să se obțină 1,5 g soluție extractivă la fiecare gram de produs vegetal
b. în 4 ore să se obțină 1,5 g soluție extractivă la fiecare gram de produs vegetal
c. să se obțină 1,5 g soluție extractivă la fiecare gram de produs vegetal pe oră
d. în 24 de ore să se obțină 1,5 g soluție extractivă la fiecare gram de produs vegetal
78 Mucolarea este:
a. o modificare a decocției pentru extragerea mucilagiilor
b. o modificare a evacolării fiind folosite până la 12 evacolatoare plasate în paralel
c. o modificare a diacolării
d. o modificare a macerării pentru extragerea mucilagiilor
79 Se consideră modificări ale macerării următoarele procedee:
a. turboextracția
b. vibroextracția
c. extracția în aparatul Ultra-turax
d. toate variantele sunt corecte
80 In mediul de cultură, microelementele au următorul rol:
a. sunt cofactori ai unor sisteme enzimatice
b. controlează viteza procesului de biosinteză
c. dirijează biosinteza spre formarea unui anumit produs
d. reglează permeabilitatea membranei celulare
81 In procesul de sterilizare a mediului de cultură trebuie evitată formarea:
a. azometinelor
b. produsului util
c. substratului
d. surselor de carbon și energie
82 Modelul Michaelis-Menten este un model ideal care admite că:
a. există numai inhibiție competitivă în proces
b. există reacții secundare în proces și le ia în calcul
c. nu există inhibiție și reacții secundare, iar tot substratul se transformă în produs util
d. există inhibiție și se formează numeroși produși secundari
In cazul proceselor de schimb ionic, pentru a evidenția etapa limitativă și a stabili regimul de
83
lucru, se utilizează:
a. testul Student
b. testul de întrerupere
c. testul Papanicolau
d. testul Binet-Simon
84 După specia ionică schimbată, schimbătorii de ioni pot fi:
a. solizi, lichizi sau geluri
b. organici și anorganici
c. cationiți și anioniți
Pagina 23 din 27
PACHET 3 DIN 3
d. concentrați sau diluați
85 La nivel industrial, sterilizarea mediilor de cultură se realizează:
a. cu ajutorul fibrelor de sticlă
b. termic
c. prin membrane lichide
d. cu ajutorul schimbătorilor de ioni
Perioada de timp în care are loc aclimatizarea microorganismelor la condițiile oferite de
86
cultivarea industrială poartă numele de:
a. faza distrucției accelerate prin liză
b. faza lag
c. faza creșterii accelerate
d. faza de retardare
87 Mecanismul prin care enzimele transformă substratul poate fi descris cu ajutorul:
a. teoriei probabilităţilor
b. teoriei stării de tranziţie
c. teoriei sistemelor
d. teoriei relativităţii
Calculul vitezei specifice de creştere a masei celulare, în corelaţie cu variaţia concentraţiei unui
88
singur substrat, poartă numele:
a. modelul Michaelis-Menten
b. modelul Monod
c. modelul Kono și Asai
d. modelul Piret
89 Creşterea temperaturii mediului de cultură determină, în general:
a. reducerea viscozităţii
b. creşterea viscozităţii
c. variaţia liniară cu viscozitatea
d. variaţia sinusoidală cu viscozitatea
90 Extractele pot fi:
a. fluide
b. moi
c. uscate
d. toate variantele sunt corecte
91 Tincturile sunt:
a. preparate farmaceutice lichide
b. soluții alcoolice, hidroalcoolice
c. soluții alcoolice, eteroalcoolice
d. toate afirmaţiile sunt corecte
92 La obținerea infuziilor din produsul vegetal cu conținut de ulei volatil umectarea se face:
a. cu 1 ml apă fierbinte la 1 g produs vegetal
b. nu se umectează
c. cu 5 ml alcool concentrat la 1 g produs vegetal
d. cu 0,5 ml alcool diluat la 1 g produs vegetal
93 Dacă nu este indicată concentraţia alcoolului pentru obţinerea tincturilor se utilizează:
a. alcool 20 %
b. alcool 40 %
c. alcool 70 %
d. alcool 96 %
94 Se consideră modificări ale percolarii următoarele procedee:
a. turboextracția
b. vibroextracția
c. extracția în aparatul Ultra-turax
d. nici o afirmație corectă
Pagina 24 din 27
PACHET 3 DIN 3
95 Intr-un mediu de cultură, drept sursă de azot organic se poate utiliza:
a. extract de porumb, faină de soia ce conțin aminoacizi esențiali
b. vitamine
c. ioni metalici
d. săruri de amoniu, azotați
96 Fenomenul de încălzire la 80-90 °C repetată urmată de răcire poartă numele de:
a. sterilizare cu ultraviolete
b. sterilizare prin procedee chimice
c. sterilizare prin filtrare și ultrafiltrare
d. pasteurizare
97 Modelul ideal de acumulare a produsului într-un proces de fermentație este:
a. modelul Mark
b. modelul Piret
c. modelul Michelis-Menten
d. modelul Shu
98 Cationiții sunt:
a. schimbători de cationi
b. schimbători de anioni
c. alcooli
d. catalizatori
99 Blocarea enzimei prin exces de substrat, fără a fi transformat în produs, se numește:
a. inhibiție competitivă
b. inhibiție incompetitivă
c. inhibiție de substrat
d. inhibiție necompetitivă
100 Drept precursor pentru penicilina G se utilizează:
a. acidul p-aminobenzoic
b. acidul clorhidric
c. acidul acetic
d. acidul fenilacetic
101 Eluția streptomicinei de pe schimbătorul de ioni se realizează cu:
a. acid sulfuric diluat
b. acid sulfuric concentrat
c. tiosulfat de sodiu
d. iod
102 In cazul obţinerii penicilinei trebuie sterilizate:
a. numai mediul de cultură
b. numai aerul
c. atât mediul de cultură cât și aerul
d. nu este necesară sterilizarea
103 Viteza de formare a produsului într-un proces enzimatic ideal este dată de:
a. modelul Michaelis-Menten
b. modelul Monod
c. modelul Piret
d. modelul Kono și Asai
104 Pentru fiecare enzimă, activitatea catalitică maximă este:
a. într-un anumit interval de pH
b. la pH acid
c. la pH bazic
d. nu contează pH-ul
105 Se consideră modificări ale macerării:
a. percolarea repetată
b. evacolarea
c. nici o variantă corectă
d. diacolarea
Pagina 25 din 27
PACHET 3 DIN 3
106 Se consideră forme extractive apoase:
a. toate variantele sunt corecte
b. infuziile
c. decocturile
d. maceratele
Pentru obținerea tincturilor din produse vegetale cu conținut de principii puternic active,
107
raportul drog/solvent este:
a. 1/1
b. 1/5
c. 1/20
d. 1/10
108 Umectarea produsului vegetal înainte de extracție are ca scop:
a. îmbibă și permeabilizează membranele celulare
b. facilitează începerea mai rapidă a proceselor de difuziune-osmoză
c. se elimină aerul, evitându-se flotarea produsului vegetal
d. toate variantele sunt corecte
109 Aparatul Soxhlet permite:
a. extracția din produsul vegetal nemărunțit
b. epuizarea produsului vegetal cu cantități minime de solvent
c. extracția selectivă a compușilor activi asemănători
d. toate variantele sunt corecte
110 Intr-un mediu de cultură, reglarea permeabilității membranei celulare este asigurată de:
a. hidrați de carbon
b. aminoacizi
c. microelemente
d. vitamine
111 In procesul de sterilizare, se urmărește microorganismul cu rezistența termică:
a. cea mai mare
b. cea mai mică
c. medie
d. nu contează
112 In procesul de fermentație, faza de creștere exponențială mai poartă și denumirea de:
a. faza de aclimatizare
b. faza creșterii logaritmice
c. faza de creștere încetinită
d. faza creșterii staționare
113 In cazul proceselor de schimb ionic, testul întreruperii evidențiază:
a. tipul schimbătorului de ioni
b. modul în care a fost separat produsul util
c. etapa limitativă de proces
d. componenta mediului de caldură
114 Streptomicina se obține prin:
a. sinteză
b. polimerizare
c. fermentație
d. oxidare
115 Cum variază în general viscozitatea lichidelor de fermentație cu creșterea temperaturii?
a. crește
b. scade
c. creste pâna la o valoare a vitezei de forfecare, apoi ramâne constantă
d. rămâne constantă
Pagina 26 din 27
PACHET 3 DIN 3
In cazul sterilizării mediilor de cultură, sterilizarea hidraţilor de carbon se realizează separat de
116
sterilizarea compuşilor cu azot, deoarece:
a. se formează produsul util
b. intervine inhibiţia de produs
c. creşte viscozitatea biomasei
d. se formeaza azometine (compuşi toxici)
117 Modelul Michaelis-Menten este definit ca un model ideal, în care se admite că:
a. există inhibiție de produs
b. există inhibiție de substrat
c. subtratul se transformă în produsul util și în numeroși produși secundari
d. nu există inhibiție, iar substratul se transformă integral în produs util
118 Eritromicina se obține prin:
a. polimerizare
b. fermentație
c. sinteză
d. substituție radicalică
119 Amoxicilina este o o penicilină:
a. naturală
b. de sinteză
c. de semisinteză
d. atât naturală cât și de sinteză
120 Pentru tinctura-mamă de galbenele raportul drog/solvent este:
a. 1/1
b. 1/5
c. 1/10
d. 1/20
121 Macerate se numesc:
a. nici o variantă corectă
b. produsul vegetal uscat este pus în contact cu apa la temperatura de fierbere
c. produsul vegetal uscat este fiert în apă
d. produsul vegetal uscat este pus în contact cu solventul la temperatura camerei
122 Diacolarea este o modificare a:
a. macerării
b. percolării
c. distilării
d. decantării
123 Percolatoarele pot fi:
a. conice
b. cilindrice
c. cilindro-conice
d. toate variantele sunt corecte
124 Percolarea fracţionată poate fi:
a. cu fracţionarea produsului vegetal în parţi inegale
b. toate variantele sunt corecte
c. cu fracţionarea produsului vegetal în parţi egale, ciclu neterminat
d. cu fracţionarea produsului vegetal în parţi egale, ciclu terminat
Pagina 27 din 27